Dumitru Avram

îPentru un responsabil de Ónl„turare a inunda˛iilor ∫i a altor catastrofe naturale“

S-au estimat la 500 de milioane de dolari costurile efectelor inunda˛ilor ∫i al alunec„rilor de teren ce au afectat, Ón ultima perioad„, Óntinse zone ale Rom‚niei. Merg‚nd Ón acela∫i ritm al nep„s„rii ∫i al incon∫tien˛ei, putem ajunge la situa˛ii de-a dreptul halucinante. Partidul Popular Rom‚nia Mare propune un plan pentru Ónl„turarea cauzelor inunda˛iilor din Rom‚nia viz‚nd lucr„ri de amenaj„ri, sistematiz„ri ∫i Óndiguiri care s„ fac„ irepetabile nenorocirile de ast„zi.

Ce s-a ales de acel fost Program na˛ional pentru conservarea ∫i dezvoltarea fondului forestier ∫i pentru protec˛ia mediului, prev„zut ∫i transpus Ón practic„ pe parcursul a 35 de ani, 1976—2010, nimeni nu mai ∫tie nimic. Probabil c„ a fost aruncat la co∫ul de gunoi, fiind considerat un proiect comunist megaloman, autorit„˛ile postdecembriste recurg‚nd la m„suri pompieristice Óntr-o asemenea problem„ capital„.

La noi, Ón Rom‚nia, Ón ace∫ti ultimi 15 ani, au fost alocate fonduri de la buget pentru protec˛ia mediului, dac„ nu Óndestul„toare, totu∫i, palpabile pentru a st„vili, m„car Ón parte, efectele dezastruoase ale inunda˛iilor. Din p„cate, ast„zi constat„m c„ banii au cam fost arunca˛i pe apa s‚mbetei.

Oare n-ar trebui s„ ∫tim cam ce sume au fost cheltuite pentru protec˛ia mediului Ón ultimul deceniu ∫i jum„tate? Justi˛ia trebuie s„-∫i fac„ datoria, f„r„ p„rtinire, p‚n„ la cap„t, tr„g‚ndu-i la r„spundere pe to˛i cei ce-au Ónlocuit digurile cu vilele personale, regularizarea cursurilor de ape cu acele cochete c„i de acces spre

propriile case de vacan˛„. Avem nevoie de urgen˛„ de un program de amploare care s„ vizeze toate problemele legate de protec˛ia mediului, refacerea p„durilor, a muntelui, a zonelor colinare, Óndiguirea incintelor susceptibile de inunda˛ii, amenajarea albiilor acelor r‚uri incapabile de debite mari de ap„. Se impune sporirea fondurilor destinate unor asemenea lucr„ri, fiindc„, Ón cazul Ón care vom umbla cu c‚rpeli, cheltuielile necesare pentru Ónl„turarea dezastrelor vor fi infinit mai mari. Dac„ primul-ministru ar putea s„ ne spun„ cam ce sume au cheltuit guvernele postdecembriste pentru ajutarea sinistra˛ilor, cred c„ ne-am Ónfiora ∫i ne-am trezi din indiferen˛a cras„ pe care o manifest„m fa˛„ de protec˛ia mediului.

Oare c‚˛i dintre devoratorii de p„duri ∫tiu c„ pentru formarea unui strat de sol cu o grosime de 2—3 centimetri este nevoie de mai multe secole, Ón timp ce pentru distrugerea lui este de ajuns o ploaie zdrav„n„ de dou„ zile? Cel mai concludent exemplu Ón aceast„ privin˛„ ni-l ofer„ ast„zi Nehoiu, care Ónoat„ Ón ape. Œn aceast„ localitate montan„ a jude˛ului Buz„u ac˛ionau, Ón perioada interbelic„, 28 de gatere de mare capacitate, apar˛in‚nd unor societ„˛i str„ine, care au ras mii de hectare de p„dure. Rezultatul Ól vedem Óngrozi˛i dup„ 70—80 de ani. PÓraie nevinovate ca Siriul, BÓsca ∫i altele, care cu sute de ani Ón urm„ curgeau lini∫tite printre codrii seculari, s-au r„zvr„tit acum ca turbate, Ónec‚nd multe a∫ez„ri. Nemaiav‚nd sprijinul p„durii, care-l fixa locului, muntele, sp„lat de ape de sus p‚n„ jos, a Ónceput s-o ia la vale peste oameni ∫i a∫ez„ri. Œn perioada postdecembrist„ a fost semnat, practic, actul de deces al silviculturii noastre. Au fost restituite p„duri Ón loc ca proprietarii s„ fie desp„gubi˛i b„ne∫te sau cu alte terenuri, continu„ ∫i azi s„ se risipeasc„ fondul forestier, care este exploatat Ón mod s„lbatic de afaceri∫ti venali ∫i de cohorte de ho˛i. Se taie de sute de ori mai mult dec‚t se Ómp„dure∫te. Executivul ar trebui s„ acorde bisericilor ∫i m„n„stirilor desp„gubiri b„ne∫ti sau de alt„ natur„, nu p„duri, fiindc„ ele se vor mistui sub securea altora, ∫i nu pentru nevoile l„ca∫urilor de cult. La noi, exploatarea p„durilor nu are la baz„ un cadru legislativ stabil ∫i adecvat problemelor de mediu. Jaful la care s-a ajuns Ón unele ocoale silvice din jude˛ele Bra∫ov, Covasna, Harghita, Prahova, ca ∫i Ón altele din Moldova, este de-a dreptul alarmant. Regia Na˛ional„ a P„durilor scoate la licita˛ie parchetele aflate Ón perimetre u∫or accesibile pentru a Óncheia afaceri c‚t mai repede, l„s‚nd s„ putrezeasc„ lemnul Ón zone forestiere lipsite de c„i de acces. Pe de alt„ parte, politica salarial„ a regiei, care Ónghite 45—50% din cheltuielile de exploatare, nu-i permite s„ realizeze lucr„ri de amploare de Óntre˛inere ∫i refacere a p„durilor.