Marius Rogin

îPericolul Ón care se afl„ mo∫tenirea lui Emanoil Gojdu“

Una dintre remarcabilele personalit„˛i ale intelectualit„˛ii rom‚ne transilv„nene este ∫i cea a lui Emanoil Gojdu. N„scut la Oradea Ón anul 1802, se stabile∫te, dup„ terminarea studiilor, Ón Ungaria, devenind unul dintre cei mai str„luci˛i avoca˛i ∫i o figur„ politic„ important„ Ón acea vreme.

De∫i, recunosc, p‚n„ Ón urm„ cu ceva vreme, numele lui Emanoil Gojdu n-a prea fost adus Ón discu˛ie, iat„ c„ Óncep‚nd de anul trecut el este adus Ón discu˛ie dintr-un motiv c‚t se poate de serios: cel al mo∫tenirii pe care, cu liter„ de moarte, o las„ tinerilor rom‚ni ce doresc s„ se formeze din punct de vedere intelectual.

Prin testamentul Óntocmit la 4 noiembrie 1869, Emanoil Gojdu stabile∫te ca cea mai mare parte a averii sale s„ fie administrat„ Ón cadrul unei funda˛ii care s„-i poarte numele. A∫a dup„ cum este prev„zut Ón testament, scopul funda˛iei este sau cel pu˛in ar trebui s„ fie cel de a promova spiritul rom‚nesc, sprijinirea ∫i asigurarea accesului la studii îa tinerilor rom‚ni de religiune r„s„ritean„ ortodox„“. Aceasta a fost dorin˛a lui Emanoil Gojdu, dorin˛„ care, Ón prezent, gra˛ie anumitor interese, risc„ s„ nu mai fie respectat„ ∫i nici Óndeplinit„.

Trebuie s„ mai precizez faptul c„, Ónc„ de la Ónfiin˛are, p‚n„ Ón 1918, Funda˛ia îGojdu“ a acordat nu mai pu˛in de 3.300 de burse de studii la prestigioase universit„˛i europene, Óntre care reg„sim: Berlin, Graz, Heidelberg, München sau Paris, iar Óntre bursierii funda˛iei putem s„-i num„r„m pe Octavian Goga, Victor Babe∫, Traian Vuia sau Valeriu Brani∫te.

Dup„ anul 1918, mo∫tenirea l„sat„ de acest om deosebit a luat diverse c„i, f„r„ a se ˛ine cont de dorin˛a celui c„ruia i-o dator„m, aceea de a fi p„strat„ Óntr-o

unic„ funda˛ie, sub conducerea mitropolitului ortodox rom‚n.

Œncep‚nd cu anul 1996, Óncepe s„ func˛ioneze la Sibiu Funda˛ia îEmanoil Gojdu“, declarat„ continuatoarea Funda˛iei îGojdu“ din perioada interbelic„ ∫i proprietarul de drept al bunurilor.

Demersurile politico-diplomatice s-au intensificat la Ónceputul anului 1998. Periodic, cele dou„ guverne implicate, at‚t cel maghiar, c‚t ∫i cel rom‚n, ∫i-au transmis documente de pozi˛ie ∫i au avut loc negocieri privind Funda˛ia îGojdu“, astfel Ónc‚t, Ón acest moment, ne afl„m Ón fa˛a unui acord rom‚no-maghiar, semnat de mini∫trii de externe ai celor dou„ ˛„ri, acord ce a fost semnat Ón toamna anului trecut ∫i care, nici mai mult, nici mai pu˛in, face Guvernului maghiar un cadou nesperat.

Acordul prevede Ónfiin˛area unei Funda˛ii Publice Rom‚no-Ungare îGojdu“ ∫i prin care acord Guvernul rom‚n renun˛„ practic la imobilele pe care funda˛ia le de˛ine la Budapesta, imobile care au o valoare deosebit„ nu numai din punct de vedere economic, ci ∫i cultural. Guvernul ungar salut„ acest acord cu mare bucurie, vot‚ndu-l aproape Ón unanimitate. Ajungem Ón acest moment s„ ne punem o serie de Óntreb„ri peste care nu putem trece.