Petre Popeang„

îPosibile efecte ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“

Integrarea Ón Uniunea European„ este un proces complex care, prin implica˛iile deosebite de natur„ politic„, economic„, social„ ∫i chiar cultural„ a afectat, mai mult sau mai pu˛in, toate cele zece state integrate Ón anul 2004.

Este cert c„ nici urm„toarele nu vor fi ferite de astfel de consecin˛e; am spus-o ∫i voi continua s„ o spun: integrarea Ón Uniunea European„ este benefic„ unei ˛„ri Ón m„sura Ón care guvernan˛ii — ∫i nu numai — acesteia vor Ón˛elege s„-∫i adapteze Óntregul sistem na˛ional la cel unional. M„surile pe care ace∫tia vor fi obliga˛i a le dispune sunt, uneori, deosebit de dure, dureroase chiar, deoarece au drept consecin˛„ Ónlocuirea unor sisteme cu

altele noi, ale c„ror efecte nu par Óntotdeauna a fi ∫i benefice pe termen mediu ∫i scurt.

Œn aceste condi˛ii, popula˛ia trebuie informat„ asupra acestor posibile efecte, at‚t c‚t acestea pot fi anticipate sau estimate, pornind de la experien˛a altor state, pentru a ∫ti c‚t mai exact la ce se poate a∫tepta.

Consider c„ numai prezentarea posibilelor efecte benefice ale integr„rii Ón Uniunea European„, f„r„ a men˛iona eforturile din toate domeniile — economic, social, politic, chiar al tradi˛iilor ∫i cutumelor, la care Óntreaga popula˛ie va fi uneori constr‚ns„, este o eroare politic„ impardonabil„, care mai devreme sau mai t‚rziu va fi taxat„ de c„tre electorat.

Œn ceea ce m„ prive∫te, ca ∫i p‚n„ acum, voi prezenta aspectele legate de integrarea Rom‚niei Ón structurile europene de o manier„ c‚t mai real„, f„r„ accente patetice — a ceea ce urmeaz„ s„ ni se Ónt‚mple, dar nici fals euforic — a binelui care o s„ ne cople∫easc„ Ón urma îmiliardelor de euro“ pe care Uniunea se gr„be∫te s„ ni le pun„ la dispozi˛ie. Œndr„znesc s„ afirm c„ cel care g‚nde∫te numai c„ Uniunea ∫i mai ales contribuabilul european ar accepta s„ renun˛e la o parte din sumele colectate Ón favoarea noilor state, f„r„ a avea convingerea c„ acest efort Ói va fi, mai devreme sau mai t‚rziu, Óntr-o form„ sau alta benefic, se afl„ Ónc„ Ón zona crepuscular„ a politicii.

A∫a cum am mai spus, este necesar ca popula˛ia s„ fie din timp preg„tit„ ∫i pentru ceea ce e mai dificil de suportat ca urmare a schimb„rii unor sisteme a∫a cum stabilesc prevederile aquis-ului comunitar.

Recenta criz„ a gazului este numai un avertisment a ceea ce se poate Ónt‚mpla unei ˛„ri ca Rom‚nia, dependent„ de unele resurse energetice limitate. Œn perspectiva ader„rii la Uniunea European„, o astfel de problem„ ar trebui cu foarte mare aten˛ie abordat„, cu at‚t mai mult cu c‚t integrarea nu o poate rezolva, cunoscut fiind faptul c„ aceasta, Uniunea European„, se confrunt„, ea Óns„∫i, cu anumite dificult„˛i determinate de insuficien˛a resurselor energetice.

Œns„, spre deosebire de guvernan˛ii no∫tri, structurile europene au f„cut din problema asigur„rii necesarului de energie una dintre problemele importante ale politicii economice pe termen scurt ∫i mediu. Una dintre realiz„rile importante ale acestei politici o constituie Raportul Óntocmit de c„tre Comisia European„, adresat Parlamentului ∫i Consiliului Europei, intitulat îStrategia european„ de asigurare a aprovizion„rii energetice“, care analizeaz„ perspectiva energetic„ pe urm„torii 20—30 de ani ∫i pune Ón eviden˛„ at‚t dificult„˛ile structurale Ón aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, c‚t ∫i pe cele de natur„ geopolitic„, social„ ∫i de mediu ale acesteia, Ón special fa˛„ de angajamentele asumate Ón cadrul Protocolului de la Kyoto.