Stenogramă plen

3. R„spuns la solicit„rile conducerii P.N.L. locale — de la zero la 20 de puncte. Ce fel de solicit„ri poate avea conducerea local„ po˛i afla doar dac„ e∫ti arc reflex, altfel ai pu˛ine ∫anse s„ ob˛ii cele 20 de puncte puse Ón joc. ™i pentru c„ o solicitare nu vine niciodat„ singur„, ajunge la num„rul curent 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

4. R„spuns la solicit„rile organiza˛iilor — 5 puncte pentru fiecare cerere rezolvat„. Este greu s„ fii liberal director: cereri, solicit„ri, evalu„ri, clasamente ∫i nimic despre competen˛„, autoritate, profesionalism, altruism.

Dup„ at‚tea r„spunsuri, Ó˛i este rezervat ∫i un moment de respiro, ∫i ˛i se cere, la num„rul curent

V„ mul˛umesc. Rog ca pe viitor s„ se respecte, totu∫i, prevederile regulamentului, conform c„ruia durata unei declara˛ii politice s„ nu dep„∫easc„ 3 minute.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emil Strung„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi deputa˛i,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: î«R„zboiul caricaturilor» sau ce mai r„m‚ne uman Ón umanitate“.

Lumea este Ón criz„. Nu doar una moral„, sau cultural„, sau de paradigm„. Una structural„, care

afecteaz„ nu doar ac˛iunea uman„, ci ∫i receptarea ∫i interpretarea ei. Dovede∫te aceast„ afirma˛ie Óns„∫i actuala îcriz„ a caricaturilor“. Numele ales de strategii de imagine la scar„ global„ este nefericit, Ón m„sura Ón care fenomenul Ón sine atest„ o grav„ maladie a umanit„˛ii, Ón plin„ epoc„ a comunic„rii prin mijloace _on line_ : Óns„∫i comunicarea uman„ este atrofiat„, atacat„ de un virus Ómpotriva c„ruia nu exist„ soft de ap„rare stocat undeva Óntr-o baz„ de date. El se afl„ Ón Óns„∫i puterea omului de a tr„i ∫i de a construi Ón libertate.

Apropo de libertate: aceasta este valoarea suprem„ descoperit„ de omul modern al democra˛iei ∫i liberalismului, dar de cele mai multe ori gre∫it sau incomplet Ón˛eleas„. Din Óntrebuin˛area ei corect„ se na∫te o alt„ valoare esen˛ial„ a modernit„˛ii, anume toleran˛a. ™i iat„ c„ ne-am Óntors de unde am plecat, adic„ la comunicare. Aceasta din urm„, f„r„ practica toleran˛ei, este un concept gol, lipsit de semnifica˛ie. Tocmai de aceea, Ón Ón˛elegerea a ceea ce numim îr„zboi al caricaturilor“, nu interpret„rile noastre savante ˛in loc de solu˛ie. Nu Óncadrarea evenimentului Ón teoria lui Huntington a îciocnirii civiliza˛iilor“ ˛ine loc de solu˛ie. Se ascunde at‚ta ironie Ón sintagme de genul îscandalul...“, îr„zboiul...“, îcriza caricaturilor“. Ironia suprem„ este c„ astfel de Ónt‚mpl„ri tragice pentru umanitate pot fi ∫i cu siguran˛„ c„ sunt pretexte pentru politici ∫i strategii mai mult sau mai pu˛in oneste, dar care ascund interese economice ori, pur ∫i simplu, dorin˛a de domina˛ie — setea pentru putere, instinctual„, conform unor psihanali∫ti, la om. Restul este spectacol mediatic, conceput din dorin˛a cre∫terii audien˛ei.

A∫adar, virusul care atac„ mortal istoria prezent„ este lipsa de ra˛ionalitate. Resursele ra˛ionalit„˛ii europene, aceea care este responsabil„ cu configurarea actual„ a lumii, sunt pe sf‚r∫ite sau, oricum, insuficiente pentru a st„p‚ni crizele existente. Aceasta pe care am luat-o drept pretext este simptomatic„, pentru c„ ea v„de∫te dou„ impasuri cu adev„rat grave ∫i de luat Ón seam„. Unul dintre ele prive∫te criza de motiva˛ie care caracterizeaz„ democra˛iile unei lumi Ón plin proces de mondializare, ∫i criza care caracterizeaz„ religia, care, lipsit„ de ra˛iune, alunec„, iat„, Ón fundamentalism generator de terorism. Iat„ de ce, Ón acest timp al patologiilor, fie a ra˛iunii, care a generat democra˛ia modern„, fie a religiei, avem nevoie de o reconsiderare din temelii a ceea ce Ónseamn„ politic„ ∫i strategii globale ∫i, poate mai important dec‚t oric‚nd, de disponibilitatea de a Ónv„˛a din experien˛a istoriei Óndep„rtate sau recente.

Œn aceast„ plin„ criz„ de motiva˛ie trebuie reg‚ndite experien˛ele cruciale ∫i problemele timpului nostru, pe c‚t de reale, pe at‚t de amenin˛„toare la Ónsu∫i statutul omului Ón propria sa lume. Dac„ reac˛iile noastre se vor limita la cultivarea suspiciunilor ∫i la aruncarea responsabilit„˛ii prin Óncercarea de a-l Ónvinui pe cel„lalt, atunci nu cred c„ exist„ posibilitatea g„sirii prea cur‚nd a unei c„i de a ie∫i din logica violen˛ei ∫i a resentimentului ce caracterizeaz„ at‚t de pregnant lumea actual„. Dac„ civiliza˛ia european„ Ón˛elege libertatea de exprimare drept permisiune de a ironiza un simbol ce furnizeaz„ identitate religioas„ ∫i dac„ singura reac˛ie a celor care se simt leza˛i este violen˛a, atunci mi-e team„ c„ se adevere∫te Ónc„ o dat„ cugetarea conform c„reia omul este singura vietate de pe acest p„m‚nt care lucreaz„ Ómpotriva naturii sale ∫i conserv„rii proprii.

™i totu∫i, a renun˛a nu e deloc uman...

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Cornelia Ardealean. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi,

™tim cu to˛ii c„ cea mai defavorizat„ categorie social„ sunt pensionarii, v‚rstnicii. Cazurile pe care am ajuns s„ le cunosc Ón ultima perioad„ mi-au Ónt„rit convingerea c„ b„tr‚nii no∫tri nu cad victime doar bolilor ∫i s„r„ciei, ci ∫i escrocilor de tot felul, care profit„ de naivitatea ∫i neaten˛ia unora dintre ei ∫i Ói las„ pe drumuri. Escrocarea persoanelor v‚rstnice de c„tre oameni versa˛i ∫i r„uinten˛iona˛i, sub pretextul Óncheierii unor diverse Ón˛elegeri, este o practic„ tot mai des Ónt‚lnit„, cu urm„ri tragice. Sunt foarte mul˛i v‚rstnici care ajung Ón c„minele de b„tr‚ni sau chiar pe str„zi, dup„ ce diver∫i profitori le-au Ón∫elat buna-credin˛„.

Consider c„ este de datoria noastr„ s„ Óncerc„m s„ Ói protej„m. Am organizat o dezbatere public„ la Arad, la care am invitat avoca˛i, juri∫ti, notari ∫i executori judec„tore∫ti — persoane cu experien˛„ Ón astfel de situa˛ii —, pentru a g„si cele mai bune modalit„˛i de a Ómbun„t„˛i cadrul legal. ™tiu c„ serviciile sociale ale prim„riei acord„ asisten˛„ juridic„ v‚rstnicilor care Óncheie contracte de Óntre˛inere. Aceasta este o m„sur„ eficient„, de∫i nu este destul de cunoscut„. Consider Óns„ c„ aceast„ prevedere nu este suficient„. Consultarea gratuit„ de care beneficiaz„ persoanele v‚rstnice ar trebui extins„ ∫i la contractele de creditare, de v‚nzare-cump„rare ∫i de Ónchiriere a apartamentelor. Inten˛ionez s„ promovez o propunere legislativ„ Ón acest sens, care sper c„ se va bucura de sprijinul dumneavoastr„.

Persoanele v‚rstnice, Ón special atunci c‚nd nu mai au apar˛in„tori, au probleme specifice, care le diminueaz„ capacitatea de a sesiza capcanele Óntinse de profitori. B„tr‚nii au nevoie de un sprijin consistent din partea noastr„, de un cadrul legislativ ferm, de implicarea autorit„˛ilor ∫i a societ„˛ii civile. E nevoie s„ Ói sprijinim s„ Ó∫i p„streze demnitatea, Ónainte de a ajunge cazuri sociale care ne st‚rnesc compasiunea.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îMedicina muncii, f„r„ finan˛are“.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ problemele ap„rute Ón ceea ce prive∫te activitatea ∫i finan˛area Sec˛iei Clinice de Medicina Muncii din cadrul Spitalului Clinic Jude˛ean de Urgen˛„ Cluj. Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005, finan˛area acestei unit„˛i se suspend„ de la bugetul de stat.

Conform unei adrese trimise, pentru primele trei luni ale anului 2006 sunt Ón vigoare prevederile unei hot„r‚ri

din 2005, care prevede, printre altele, c„ furnizorii de servicii medicale Óntocmesc eviden˛e distincte pentru accidentele produse Ón timpul programului de lucru ∫i pentru bolile profesionale. P‚n„ la stabilirea caracterului de munc„ al accidentului sau al caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale ∫i a medicamentelor acordate persoanelor Ón cauz„ se suport„ din bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, urm‚nd ca decontarea s„ se realizeze ulterior, din contribu˛iile de asigur„ri pentru accidentele de munc„ ∫i boli profesionale, dup„ caz.

Œn prezent, Clinica de Medicin„ a Muncii nu beneficiaz„ de nici o surs„ de finan˛are, fiind pus„ Ón situa˛ia de a nu putea acorda salariile aferente lunii ianuarie.

A∫adar, iat„ o situa˛ie, practic, nemaiÓnt‚lnit„ p‚n„ Ón acest moment, c‚nd printr-un ordin al ministrului muncii ∫i al ministrului s„n„t„˛ii s-a ajuns Ón situa˛ia ca Ón fiecare jude˛ clinicile de medicin„ a muncii s„ nu mai poat„ fi subven˛ionate, s„ nu primeasc„ banii, iar salaria˛ii s„ r„m‚n„ f„r„ lefuri.

Supun aten˛iei ∫i solicit ministrului s„n„t„˛ii ∫i ministrului muncii s„ rezolve c‚t mai urgent aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Viorel Pupez„.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Bun„ diminea˛a!

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îComisarul stalinist VÓ∫inski — un mic copil“.

Asist„m Ón ultima perioad„ la o ac˛iune f„r„ precedent de discreditare a unor lideri politici marcan˛i ai Partidului Social Democrat, situa˛ie care, pe bun„ dreptate, Óngrijoreaz„ nu doar pe cei c„rora le-au fost ata∫ate la nume etichete de Ónvinuit, inculpat sau mai ∫tim noi ce astfel de formul„ri pe care le cuprinde Codul penal.

Œngrijor„tor este faptul c„, pe l‚ng„ unii lideri politici, Ón aceast„ v‚n„toare de vr„jitoare, demn„ de anii de trist„ amintire 1945—1955, c‚nd astfel de ac˛iuni erau puse Ón mi∫care la comanda unor consilieri stalini∫ti care conduceau discre˛ionar nu doar economia, c‚t mai ales justi˛ia, au fost atrase personalit„˛i ale lumii medicale, care au avut curajul s„ nu se supun„ Óncerc„rilor de imixtiune grosolan„ a unor fo∫ti contabili Ón actul medical.

Ceea ce se Ónt‚mpl„ pe scena politic„ rom‚neasc„ ne Óntoarce Óntr-o perioad„ a istoriei noastre pe care o credeam revolut„. Nu ne putem Ónchipui c„ Ón Rom‚nia se mai g„sesc personaje care nu s„-l egaleze, ci chiar s„-l Óntreac„ Ón abuzuri ∫i absurdit„˛i pe comisarul stalinist VÓ∫inski.

Dup„ 16 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989, care a pus cap„t dictaturii ceau∫iste, s-a reu∫it instaurarea Ón societatea rom‚neasc„ a unei epoci pe care nici cei mai sceptici nu credeau s-o mai tr„iasc„; s-a reu∫it s„ fie readus„ Ón sufletul oamenilor senza˛ia de team„, pe care cei mai Ón v‚rst„ au tr„it-o cu mul˛i ani Ón urm„. Asist„m, Ón plin proces de democratizare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 societ„˛ii rom‚ne∫ti, la Óncercarea de a impune teroarea, teama ca mod de func˛ionare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Toate aceste ac˛iuni sunt bine orchestrate de îmarinarul de la Cotroceni“, care a manevrat de a∫a manier„ butoanele Ónc‚t a subordonat cu foarte mare dib„cie justi˛ia, Óncep‚nd cu ministrul sorosist Monica Macovei, care linge din palma pre∫edintelui B„sescu, f„r„ a Óntreba dac„ ceea ce i se ofer„ nu este cumva otr„vit.

Nu este departe de aceast„ pozi˛ie nici domnul Daniel Morar, vestitul procuror-∫ef al D.N.A., adus cu surle ∫i tr‚mbi˛e Ón fruntea acestei institu˛ii, dup„ o gaur„ de multe miliarde de lei pus„ Ón sarcina statului rom‚n, prin dou„ solu˛ii ce au fost desfiin˛ate de instan˛ele superioare.

Urmeaz„ Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Ioan Ghi∫e.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

Œn aceste zile are loc o dezbatere important„ pentru societatea rom‚neasc„, ∫i anume aceea legat„ de strategia de securitate na˛ional„ a Rom‚niei.

Œn urm„ cu aproape un an de zile, de la acest microfon, semnalam necesitatea unui acord politic pentru servirea interesului na˛ional.

V„ rog s„-mi permite˛i ca acum, Ón c‚teva cuvinte, s„ reiau c‚teva idei pe care le apreciez importante pentru acest demers politic fundamental pentru Rom‚nia.

Un acord politic na˛ional va putea servi ∫i defini limitele Óncep‚nd de la care partidele politice ∫i ceilal˛i principali actori implica˛i Ón dezvoltarea ˛„rii s„ poat„ ca, Ón func˛ie de doctrine ∫i orient„ri, s„ propun„ ∫i s„ lupte pentru aplicarea unor politici proprii.

Altfel spus, un astfel de acord ar putea stabili mai exact minimul necesar pe care Ól accept„ to˛i c„ reprezint„ interesul na˛ional strategic, explicit definit ∫i responsabil asumat.

Apoi, ar merita stabilite care sunt limitele de la care, Óncep‚nd lupta politic„, s„ se desf„∫oare, f„r„ ca efectele ei s„ afecteze decisiv bunul mers al ˛„rii pentru integrarea european„ ∫i securitate na˛ional„.

Un acord politic pentru strategia na˛ional„ de securitate ar reprezenta un punct de reper stabil ∫i serios, ar da ∫anse mai mari ˛„rii noastre s„ devin„ mai competitiv„ ∫i mai performant„ Ón competi˛ia f„r„ precedent declan∫at„ de procesul globaliz„rii, care se deruleaz„ sub ochii no∫tri ∫i Ómpreun„ cu noi.

Œn competi˛ia pentru integrarea european„, ca preg„tire pentru viitoarea lume globalizat„, chiar dac„ am pierdut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 startul, am putea Ón continuare, cu seriozitate, cu efort asumat ∫i Ón mod responsabil, s„ recuper„m decalajele ∫i s„ ne Ómbun„t„˛im ∫ansele de viitor.

Spuneam mai de mult c„ mai bine v‚slim c‚t mai mul˛i ∫i deodat„ ∫i Ón acela∫i sens pentru viitorul mai bun al Rom‚niei dec‚t s„ r„m‚nem du∫i de valurile istoriei.

De ce ar fi bun un acord politic de tipul celui propus? Simplu: pentru c„, nu-i a∫a, Ón focul luptelor politice interne, mai bine s„ juc„m dup„ o regul„, chiar dac„ mai slab„, de∫i nu este sigur c„ ar fi a∫a, dec‚t s„ juc„m f„r„ nici o regul„. O vorb„ Ón˛eleapt„ din popor spune: îMai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„!“

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Depune˛i Ón scris? Da.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Radu Moldovan.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îNimic sf‚nt pentru un politician f„r„ scrupule“.

Œ˛i trebuie mult curaj ∫i nep„sare s„ ignori ultima dorin˛„ a unui om, care, prin via˛„ ∫i tr„ire, a reu∫it s„ r„m‚n„ Ón con∫tiin˛a rom‚nilor drept simbol na˛ional. Ce e ∫i mai grav e nep„sarea manifestat„ fa˛„ de milioanele de credincio∫i ortodoc∫i, care sunt deposeda˛i de drepturile lor de un prim-ministru pentru care au devenit mai importante trocurile politice dec‚t o cerin˛„ sacr„.

M„ refer aici la mo∫tenirea l„sat„ de marele om de cultur„ Emanoil Gojdu, care a numit prin testament drept administratori ai Óntregii sale averi pe reprezentan˛ii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, mai precis prin Mitropolia Ardealului. Ace∫tia aveau datoria de a spori averea cu ajutorul indica˛iilor testamentare, care cuprindeau modul de investire a sumelor de bani, prin promovarea tinerilor ortodoc∫i rom‚ni, ∫i de a administra averea pentru genera˛iile viitoare.

Momentan exist„ o Funda˛ie particular„ îGojdu“, care este administratoarea de drept a averii marelui patriot, dar acest lucru nu a Ómpiedicat Guvernul, prin vocea prim-ministrului T„riceanu, s„ promit„ Guvernului Ungariei Ónfiin˛area unei funda˛ii publice bilaterale, numit„ tot Gojdu, ∫i care s„ r„scumpere Ón p„r˛i egale bunurile mobile ∫i imobile ale mo∫tenirii ∫i s„ le foloseasc„ Ón alt scop, diferit de cel propus prin testament, acela de a finan˛a bursieri rom‚ni ∫i unguri, indiferent de credin˛„.

Nu am absolut nici o problem„ de etnie, Óns„ mi se pare imoral ∫i anticonstitu˛ional s„ Óncalci dreptul la mo∫tenire Óntr-o problem„ at‚t de delicat„ cum e cea a cultelor.

Emanoil Gojdu a fost unul dintre cei mai mari ap„r„tori ai culturii ∫i valorilor rom‚ne∫ti, fa˛„ de care premierul T„riceanu pare s„ nu aib„ nici un pic de respect sau considera˛ie. Ultima dorin˛„ a unei persoane e sacr„, ca s„ nu vorbim de faptul c„ era o dorin˛„ Ón sprijinul rom‚nilor. Œn loc s„ apere cu orice pre˛ valorile na˛ionale, premierul alege s„ le negocieze, c„lc‚nd Ón picioare cea mai profund„ parte a identit„˛ii na˛ionale, credin˛a. Asemenea gesturi las„ urme ad‚nci Ón con∫tiin˛a na˛ional„ ∫i vorbesc despre caracterul duplicitar al celor care uit„ c„ sunt rom‚ni.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mih„i˛„ Calimente.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Revin asupra situa˛iei rom‚nilor timoceni, lucru pe care l-am mai f„cut Ón 2005. Situa˛ia acestora, Ón loc s„ se Ómbun„t„˛easc„, s-a Ónr„ut„˛it ∫i eu nu Ón˛eleg Ón ruptul capului de ce autorit„˛ile s‚rbe∫ti se Ónc„p„˛‚neaz„ ∫i continu„ s„ duc„ o politic„ discriminatorie Ón ceea ce prive∫te soarta rom‚nilor din Timoc.

Mai mult, Ón luna ianuarie, am avut bucuria s„-l primesc la Arad pe acum deja cunoscutul preot Boian Alexandrovici. A fost o discu˛ie pl„cut„, ca de la frate la frate, ∫i mi-a explicat Óntr-un dulce grai b„n„˛ean aspira˛iile ∫i dorin˛ele lor. Nu vor dec‚t s„ fie respecta˛i ca na˛ie, s„ li se recunoasc„ drepturile culturale, religioase, precum ∫i dreptul la ∫coal„ ∫i liber„ exprimare Ón limba rom‚n„.

Œn acest moment, a vorbi rom‚ne∫te este un delict Ón Timoc ∫i drept dovad„ Boian Alexandrovici are un proces penal, pe data de 19 februarie 2006. De ce este acuzat acesta? Pentru c„ a construit o bisericu˛„ Ón Malaini˛a, comuna sa natal„, ∫i a folosit limba rom‚n„ Ón slujba religioas„.

Ne mai mir„m atunci de fanatismul unor musulmani, c‚nd fra˛ii no∫tri ortodoc∫i s‚rbi sunt la fel de intoleran˛i? Acum, c‚nd Europa promulg„ legi care interzic purificarea etnic„, c‚nd toate minorit„˛ile sunt ap„rate ∫i protejate, rom‚nii timoceni sunt asupri˛i ∫i amenin˛a˛i ca Ón secolele trecute.

Se pare Óns„ c„ acolo lucrurile se complic„, conflictele se acutizeaz„, pentru c„ citim Ón pres„ Ón aceste zile c„ poli˛i∫tii din Zaicer au dejucat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 trecute un atentat cu bomb„ care viza un lider al rom‚nilor timoceni. Geni∫tii s‚rbi au neutralizat explozibilul pus Ón ma∫ina purt„torului de cuv‚nt al Mi∫c„rii Democrate a Rom‚nilor din Serbia Mihailo Vasilievici din Kladova.

Acesta este ∫i redactor la cea mai veche publica˛ie rom‚neasc„ din Timoc, îVorba noastr„“, ∫i a primit Ón mod repetat amenin˛„ri verbale ∫i scrise pentru solidaritatea cu mi∫carea prorom‚neasc„, care a Ónceput s„ ia amploare Ón Serbia de R„s„rit. Chiar ∫i publica˛ii ca cea a radicalilor s‚rbi îWelka Serbie“ l-au aten˛ionat c„ ar putea s„ aib„ necazuri.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edint„, Domnilor colegi,

O declara˛ie politic„ am depus-o Ón scris, una o voi citi acum. Ea se nume∫te îŒn numele cui vorbesc ambasadorii“.

Œn cursul s„pt„m‚nii trecute, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii ∫i cel al Statelor Unite ale Americii

au f„cut c‚teva declara˛ii referitoare la modul Ón care prima Camer„ a Parlamentului Rom‚niei ∫i-a exprimat votul asupra unei legi cu caracter organic.

Desigur, nu ne putem opune ca Excelen˛ele lor s„ fac„ asemenea comentarii Ón calitate de persoane private. Œn condi˛iile date, Óns„, nu ∫tim dac„ respectivele afirma˛ii sunt emana˛ia propriei g‚ndiri sau ele reprezint„ un mesaj transmis de statele pe care le reprezint„, un mesaj oficial, rezultatul posibil al muncii de investiga˛ii Óntreprinse de organisme specializate din ˛„rile respective. Dilema se cere a fi rezolvat„ urgent, Óntruc‚t reac˛ia clasei politice a fost aceea de a considera cele dou„ declara˛ii ca pe ni∫te recomand„ri cu caracter de cerere imperioas„, rezultatul fiind o schimbare evident„ a op˛iunii pentru legea Ón cauz„.

Prin prezenta declara˛ie politic„ solicit ∫i o replic„ din partea conducerii diploma˛iei rom‚ne∫ti. Baz‚ndu-m„ pe cultura diplomatic„ ∫i excelentele cuno∫tin˛e Ón materie de drept interna˛ional pe care le au, desigur, capii Ministerului de Externe, Ói provoc s„ Ómi r„spund„ la o Óntrebare pe c‚t de simpl„, pe at‚t de arz„toare: Ón care ˛ar„ european„ reprezentan˛ele celor dou„ ˛„ri ∫i-au mai permis s„ dea asemenea indica˛ii, mai ales pe o tem„ at‚t de sensibil„ cum este puterea judec„toreasc„?

Trebuie s„ remarc ∫i personalizarea evident„ din textul domnului Quinton Quayle. Citez: îUnii pe∫ti mari se zbat s„ scape din plasa justi˛iei“. Nu trebuie s„ fii un analist prea fin pentru a-˛i da seama c„ singurul îpe∫te mare“ la care se g‚nde∫te orice om din ˛ara asta este Adrian N„stase.

Œn acest context, necesitatea unei explica˛ii ∫i a unor preciz„ri din partea Excelen˛ei sale, domnul Quinton Quayle, devine imperioas„; este evident, afirma˛ia sa este interpretat„ Ón sens nefast pentru Camera Deputa˛ilor, condus„ de implicit-numitul Adrian N„stase, aduc‚nd deci un prejudiciu de imagine evident Ónt‚iului for legislativ al ˛„rii.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Gheorghe Gabor.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la modul Ón care se aplic„ Ón teritoriu dispozi˛iile Legii nr. 247/2005.

Asumarea r„spunderii Guvernului pentru legile propriet„˛ii a fost un act politic de mare curaj, av‚nd Ón vedere opunerea constant„ a opozi˛iei la repunerea lucrurilor Ón matca lor fireasc„ ∫i clarificarea definitiv„ a dreptului de proprietate.

Desigur, opozi˛ia nu a dorit adoptarea legilor propriet„˛ii prin asumarea r„spunderii de c„tre Guvern (depun‚nd Ómpotriva acestora o mo˛iune de cenzur„),

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 sus˛in‚nd c„ acestea ar trebui s„ fie adoptate prin procedurile parlamentare obi∫nuite. Motivul pentru care au dorit acest lucru este simplu: tergiversarea adopt„rii legilor ∫i Óncercarea de a le goli de con˛inut. Aceasta deoarece Ón to˛i anii de guvernare ai actualei opozi˛ii cei care au fost deposeda˛i Ón mod abuziv de bunurile lor au fost batjocori˛i, prin modul Ón care s-au rezolvat cererile lor de restabilire a dreptului de proprietate Ón justi˛ie sau de c„tre organele administrative. Aceasta, Ón foarte mare m„sur„, datorit„ faptului c„ bunurile revendicate au intrat Ón proprietatea celor care reprezentau atunci puterea ∫i, Ón prezent, reprezint„ opozi˛ia.

Vacan˛a parlamentar„ mi-a oferit posibilitatea de a vizita toate prim„riile din fiara F„g„ra∫ului ∫i de a lua cuno∫tin˛„ Ón mod direct de modul Ón care se lucreaz„ la rezolvarea cererilor de restabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i de dificult„˛ile cu care se confrunt„ comisiile de aplicare a legilor fondului funciar.

De subliniat c„ Ón zona rural„ din ˛inutul men˛ionat nu au fost cereri privind revendicarea unor bunuri imobile construite. Cu aceast„ situa˛ie s-au confruntat doar prim„riile din zona urban„, cele mai multe cazuri fiind rezolvate prin hot„r‚ri judec„tore∫ti.

Revenind la restabilirea dreptului de proprietate privitoare la terenurile agricole, este de observat c„ situa˛iile sunt diferite, Ón func˛ie de op˛iunile politice ale pre∫edintelui comisiei de aplicare a Legii fondului funciar, pre∫edintele comisiei fiind acela care accelereaz„ sau fr‚neaz„ rezolvarea cererilor. Desigur c„ pre∫edin˛i ai comisiilor este bine ∫tiut c„ sunt primarii localit„˛ilor respective.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ion Mocioalc„. Nu este Ón sal„.

Domnul deputat Vasile Mocanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„: îAvem nevoie de legi, nu de ordonan˛e“.

Œn armat„, ∫i nu vorbim doar despre ˛ara noastr„, a existat dintotdeauna o vorb„ care sintetizeaz„ perfect politica militar„: ordinul nu se discut„, se execut„. Din p„cate, guvernan˛ii de azi se mai cred Ónc„ pe vremea milit„riei ori poate anumite nostalgii le Óntunec„ bunacredin˛„. Altfel nu ne explic„m deloc apetitul Executivului pentru ordonan˛ele de urgen˛„.

Œn toamna trecut„, Comisia European„ atr„gea aten˛ia Ón Raportul de ˛ar„ c„, Ón 9 luni de guvernare, Cabinetul T„riceanu a emis mai multe ordonan˛e de urgen˛„ dec‚t Guvernul N„stase pe tot parcursul anului 2004. Evident, documentul sugera delicat guvernan˛ilor s„ renun˛e la acest mod pseudodemocratic de legiferare, pentru a nu limita rolul legislativ fundamental al Parlamentului.

Dar actuala putere ˛ine cont de sfaturile oficialilor europeni doar c‚nd Ói convin. Acum nu i-au convenit ∫i a continuat s„ emit„ ordonan˛e de urgen˛„.

Ce s„ mai spunem de faptul c„ Ónsu∫i premierul T„riceanu promitea, cu un an Ón urm„, c„ Parlamentul nu va mai fi o anex„ a Guvernului, ci o surs„ pentru o guvernare viabil„! C‚t mai valoreaz„ o promisiune a Alian˛ei D.A.?

Reg„sim aici, Ón refuzul guvernan˛ilor de a discuta pe marginea legilor pe care le propun, incapacitatea Alian˛ei D.A. de a-∫i sus˛ine cu argumente logice propriile proiecte. Œn viziunea guvernan˛ilor de azi un proiect de lege nu se mai discut„, ci se voteaz„ la foc automat. A∫a se face c„ ne-am pricopsit, Ón ultimul an, cu o mul˛ime de legi str‚mbe, ineficiente ∫i dubioase, c‚nd dimpotriv„, am fi avut nevoie de legi care s„ ne duc„ c‚t mai aproape de civiliza˛ia european„. S„n„tatea, educa˛ia, justi˛ia nu pot c„p„ta chip european prin ordonan˛e de urgen˛„.

Mai descoperim Ón refuzul guvernan˛ilor de a discuta despre propriile acte normative ∫i inten˛ia premeditat„ a acestora de a transfera puterea de decizie politic„ exclusiv Ón tab„ra celor care au ob˛inut doar pu˛in peste 30% la alegerile din 2004, scor care i-a ∫i plasat, de fapt, pe locul doi. R„m‚n Óns„ 70 de procente de electorat care sigur c„ nu se reg„sesc Ón acest mod controversat de a face politic„.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

De aceea, Ól rog pe domnul Adrian N„stase s„ aib„ minima decen˛„ ∫i s„-∫i dea demisia de la conducerea Camerei Deputa˛ilor.

Este clar c„ trage mereu de timp ∫i face tot posibilul s„ nu treac„ legile importante necesare integr„rii. Dar atunci, de ce mimeaz„, Ómpreun„ cu liderii P.S.D., dorin˛a de a facilita Rom‚niei recunoa∫terea european„? Minciuna iese u∫or Ón eviden˛„, iar îou„le“ se stric„ repede.

Mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îAdrian N„stase Ó∫i bate joc de Regulamentul Camerei Deputa˛ilor“.

Cu pu˛in timp Ónainte de discutarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, pre∫edintele Adrian N„stase a abuzat de func˛ie ∫i a facilitat respingerea unei legi organice importante, pe motiv de lips„ a cvorumului, num„r‚nd doar voturile pentru sau Ómpotriv„ ∫i... uit‚nd c„ exist„ ∫i ab˛ineri.

Acea grav„ Ónc„lcare a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor a trecut f„r„ o reac˛ie prea dur„ din partea noastr„, fiind atunci preocupa˛i de Óncheierea dezbaterilor legate de alte legi importante.

De atunci au mai fost Óns„ c‚teva momente Ón care domnul Adrian N„stase a ignorat voit prevederile regulamentului, unele dintre ele st‚rnind proteste ∫i nemul˛umiri justificate.

Joi, 9 februarie 2006, domnul Adrian N„stase a recidivat. De data aceasta, a Ónc„lcat articolul 131 din regulament, d‚nd cuv‚ntul, Ón timpul procedurii de vot electronic deja ini˛iate, unor colegi de la P.R.M., pentru lucruri nesemnificative. O sal„ Óntreag„ votase sau era Ón curs de votare, iar noi asistam la o b„l„c„real„ ieftin„, cu replici ∫i contrareplici pe probleme ce erau deja tran∫ate ∫i spuse de Ónc„ dou„-trei ori sub alte forme.

Fac observa˛ia c„ nu a existat nici o justificare. Nu era procedur„ de vot secret, Ón cadrul c„reia ar fi fost permise lu„rile de cuv‚nt pe procedur„ ∫i, mai mult, nimeni nu ceruse cuv‚ntul pe procedur„ (∫i doar se tot argumenta solicitarea de a trimite legea respectiv„ Ónapoi la comisie). ™i era vorba, poate nu Ónt‚mpl„tor, de legea Ómpotriva sp„l„rii banilor.

Apoi, tot Ómpotriva regulamentului, Ón timpul procedurii de vot electronic deja declan∫ate — pe ecran se tot derulau secven˛ele votului —, domnul Adrian N„stase a acceptat solicitarea unui membru al Grupului parlamentar al P.R.M. — subliniez, a unui membru simplu, nu a liderului de grup parlamentar, conform art. 50 — de a ob˛ine o pauz„ de consult„ri, cu scopul v„dit de a Óncheia ∫edin˛a. Mai mult, Ónc„lc‚nd art. 149 alin. 4, domnul N„stase a dat drept la replic„ unor deputa˛i P.R.M. c„rora nimeni nu le pronun˛ase numele.

Œn aceast„ situa˛ie, Ómi pun Óntrebarea: este vorba de necunoa∫terea regulamentului sau de rea-voin˛„? Œn am‚ndou„ cazurile, domnul Adrian N„stase este la fel de vinovat ∫i nu mai merit„ s„ conduc„ ∫edin˛ele Camerei Deputa˛ilor.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Consecven˛a boln„vicioas„ prin care actualii guvernan˛i deturneaz„ de la scopul lor obiectiv ac˛iuni necesare ∫i benefice reprezint„ deja un fapt de notorietate public„. Œn loc s„-∫i consacre energia ∫i eforturile Ónspre solu˛ionarea dificult„˛ilor reale cu care se confrunt„ rom‚nii, regimul patronat de Traian B„sescu consum„ timpul ∫i banii na˛iunii Ón direc˛ia invent„rii unor mecanisme destinate perpetu„rii sale frauduloase la putere.

Un exemplu Ón acest sens este crearea Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii. Necesitatea acesteia este una de natur„ tehnic„, fiind cu at‚t mai presant„ cu c‚t actuala conjunctur„ interna˛ional„ accentueaz„ riscurile specifice c„rora institu˛iile de profil trebuie s„ le fac„ fa˛„.

Deturnarea de la scopul declarat — ∫i public prezentat ca benefic — nu este u∫or de detectat de c„tre opinia public„, fiind ascuns„ sub argumentul necesarei îcoordon„ri“ informa˛ionale.

De drept, institu˛iile care asigur„ protec˛ia informativ„ a teritoriului na˛ional exercit„ ac˛iunea lor Ón interesul general, aceasta fiind ra˛iunea pentru care legiuitorul a considerat ca fiind fireasc„ situarea lor sub controlul Parlamentului.

Œn fapt, o dat„ cu crearea Comunit„˛ii Na˛ionale de Informa˛ii, s-a reu∫it trecerea acestora Ón subordinea intereselor de putere ale Palatului Cotroceni. Responsabilitatea serviciilor de informa˛ii Ón raport cu Parlamentul este, din acest moment, doar formal„. Scopul final este evident: controlul direct ∫i total al Óntregii vie˛i politice rom‚ne∫ti, Óncep‚nd cu Parlamentul ∫i Óncheind cu partidele ori organiza˛iile societ„˛ii civile, pres„ etc.

Pierderea cea mai grav„, care s-ar putea dovedi ireparabil„, ar fi, dac„ acest demers al pre∫edintelui nu este blocat la timp, aceea provenit„ din deteriorarea imaginii serviciilor de informa˛ii. Avem deja, Ónainte ca proiectata central„ de la Cotroceni s„ Ónceap„ a func˛iona legal ∫i din plin, suficiente elemente care indic„ rena∫terea insecurit„˛ii personale, ba chiar a terorii pe care o genera defuncta Securitate.

Revenirea la climatul de suspiciune generalizat„ ∫i la teroarea Ónso˛itoare ar distruge nu doar imaginea noilor servicii de informa˛ii, care ar redeveni poli˛ie secret„ politic„, ci ∫i t‚n„ra democra˛ie rom‚neasc„. Iat„ de ce consider c„ Traian B„sescu trebuie blocat la timp Ón

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Petru C„lian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îModera˛ia, solu˛ia de ie∫ire din impas a Coali˛iei“.

îPentru a men˛ine un partid Ón primele r‚nduri ale luptei politice este nevoie de mult„ munc„, dedica˛ie ∫i abnega˛ie din partea tuturor membrilor s„i.

C‚nd spun primele r‚nduri ale luptei politice nu m„ refer la lupta pentru putere, m„ refer la determinarea cu care trebuie s„ sus˛inem idealurile ∫i valorile probate istoric Ón fa˛a celor care ar Óncerca s„ le minimalizeze sau s„ le desconsidere“.

Astfel sun„ un paragraf din discursul preg„tit pentru Congresul extraordinar al Partidului Conservator reunit cu ocazia fuziunii cu Partidul Unit„˛ii Na˛ionale Rom‚ne. Œn ultimele zile am asistat cu to˛ii la noi seisme de amploare pe scena politic„ rom‚neasc„, de parc„ cele existente p‚n„ acum nu ar fi fost de ajuns.

Din p„cate, evenimentele din s„pt„m‚na precedent„, ∫i m„ refer Ón special la neÓntrunirea cvorumului necesar Ón Senat pentru votarea actului normativ privind Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie, dar ∫i la scandalul declan∫at de declara˛iile senatorului György Frunda au scos la iveal„ o problem„ intern„ de fond a coali˛iei.

Ceea ce ar fi trebuit s„ fie lupta partidelor Ón interesul cet„˛enilor a fost deturnat„ Ón lupta partidelor din coali˛ie ∫i lupta puterii cu opozi˛ia.

Sunt tot mai multe semnale care indic„ o problem„ intern„, str„in„ de adev„ratele interese ale ˛„rii Ón acest moment ∫i de obiectivul strategic de aderare la Uniunea European„.

De∫i solicitat s„ se dezic„ de declara˛iile sale, senatorul György Frunda — U.D.M.R. a sfidat at‚t coali˛ia din care face parte, c‚t ∫i opozi˛ia ∫i s-a prevalat de protocolul coali˛iei pentru a se eschiva de la asumarea r„spunderii.

Partidul Democrat, principalul nucleu al puterii, d„ tot mai mult impresia c„ scena politic„ rom‚neasc„ este un teatru cu un singur actor, o scenet„ ale c„rei sfori se Óntrev„d printre cortinele dezinform„rii pe care le trage peste ochii opiniei publice.

Cazul fuziunii cu P.N.L. este doar un mic fragment din tot acest decor al impulsurilor ce par s„ trezeasc„ tot mai multe ambi˛ii ∫i frustr„ri de partea tuturor.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Nu Óncheiem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi consacrat„ declara˛iilor politice f„r„ s„ v„ anun˛ c„ o serie dintre colegii no∫tri au depus Ón scris declara˛iile lor politice, ∫i anume:

Din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat domnii deputa˛i: Mihai Apostolache, Valeriu Ungureanu, Gheorghe Chiper, Minodora Cliveti, Florin Iordache, Aurel Gubandru, Mirela Adomnic„i, Victor Sanda, Ion Dumitru, Mihai Dumitriu, Ioan Cindrea, Matei C„t„lin Lucian, Vasile Pu∫ca∫, Vasile Soporan, Marin Constantin.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal au depus Ón scris declara˛iile politice domnii deputa˛i: Claudius Mihail Zaharia, Drago∫ Ujeniuc, Corneliu Momanu ∫i Mihai M„laimare.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnii deputa˛i: Alexandru Mocanu, Marius Rogin, Traian Iga∫, Aurel Olarean, Movil„ Petru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnii deputa˛i Costache Mircea ∫i Ilie Merce.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator Daniela Popa ∫i Ioan fiundrea.

V„ mul˛umesc.

îOrganigrama ∫i social-democra˛ia sau despre cum Ón˛eleg ale∫ii P.S.D. s„ gestioneze banii contribuabililor Ón administra˛ia public„ local„“

Stima˛i colegi,

Este bine cunoscut faptul c„, la nivelul administra˛iei publice locale, Ón unele zone ale ˛„rii, deloc Ónt‚mpl„tor printre cele mai s„race, reprezentan˛ii P.S.D.-ului de˛in Ónc„, din p„cate, o pondere Ónsemnat„. Œn aceste localit„˛i — municipii, ora∫e, comune sau sate —, P.S.D.-ul gestioneaz„ ∫i repartizeaz„ de multe ori preferen˛ial banii contribuabililor pentru a-∫i proteja interesele ∫i oamenii.

M„ voi referi, Ón r‚ndurile urm„toare, la situa˛ia municipiului R„d„u˛i, localitatea unde un primar P.S.D. conduce de aproximativ 30 de ani, cu unele intermiten˛e, control‚nd personal sau prin interpu∫i destina˛ia unor sume din bugetul local. La Ónceputul acestui an, Prim„ria R„d„u˛i ∫i-a mobilizat Óntregul aparat din subordine pentru a-∫i putea trece organigrama prin Consiliul local.

Extrem de stufoas„, cu numeroase persoane angajate pe diverse posturi pl„tite din banii contribuabililor, organigrama Prim„riei R„d„u˛i dep„∫e∫te sensibil organigramele altor prim„rii din jude˛ul Suceava, apropiate ca num„r de locuitori de municipiul R„d„u˛i. Deloc Ónt‚mpl„tor, printre beneficiarii acestei organigrame se reg„sesc, al„turi de persoane competente, rude directe ale primarului sau ale altor persoane care de˛in func˛ii Ón cadrul Prim„riei municipiului R„d„u˛i. Œn felul acesta,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Prim„ria municipiului R„d„u˛i a devenit unul dintre angajatorii constan˛i ∫i importan˛i din localitate.

M„ Óntreb pe mine ∫i v„ Óntreb pe dumneavoastr„: ce se va Ónt‚mpla cu organigrama Prim„riei R„d„u˛i (construit„ dup„ modelul social-democrat) dup„ 1 ianuarie 2007? Vom fi oare, at‚t de credibili Ónc‚t s„ le explic„m europenilor c„, la nivelul unei administra˛ii locale conteaz„ mai pu˛in eficien˛a, competen˛a, dec‚t gradul de rudenie sau culoarea politic„? Sigur, Óntrebarea mea este realmente retoric„, Óntruc‚t r„spunsul Ól cunoa∫tem cu to˛ii.

Œns„, sunt de p„rere c„ situa˛ia municipiului R„d„u˛i reprezint„ un caz semnificativ pentru direc˛ionarea ∫i gestionarea banilor contribuabililor de c„tre ale∫ii P.S.D. Œn locul unei profesionaliz„ri a angaja˛ilor din administra˛ia public„ local„ Ón spiritul normelor ∫i reglement„rilor europene, al form„rii unor tineri Ón scopul atragerii sumelor repartizate de Uniunea European„ pe diverse proiecte de investi˛ii ∫i dezvoltare, administra˛iile P.S.D.-iste direc˛ioneaz„ banii publici prioritar pentru plata salariilor unor func˛ionari astfel fideliza˛i.

Societatea rom‚neasc„ renun˛„ greu la mentalit„˛ile ∫i stereotipurile sexiste. Este greu s„ se modifice con∫tiin˛a public„ privind egalitatea de ∫anse ∫i de tratament pentru femei ∫i b„rba˛i Ón direc˛ia reconsider„rii condi˛iei femeilor ∫i a respect„rii drepturilor acestora, atunci c‚nd persoane publice utilizeaz„ formul„ri ce sus˛in, Ón mod evident, discrimin„rile de gen.

Eforturile legislative ∫i institu˛ionale f„cute Ón ultimii ani sunt prejudiciate de exprim„ri ale unor personalit„˛i care fac referiri derizorii, cu conota˛ii sexuale, Ón confruntarea politic„.

De cur‚nd, un reprezentant important al unui partid din coali˛ia de guvern„m‚nt a comparat situa˛ia unui lider din opozi˛ie cu cea a unei fete mari puse s„ conduc„ o cas„ de toleran˛„. Nu numai c„ termenii sunt jignitori Ón orice situa˛ie, dar aceast„ compara˛ie aduce atingere demnit„˛ii persoanelor ∫i, Ón acest context, lezeaz„ drepturile femeilor.

Acest exemplu Ómi sus˛ine convingerea c„ oamenii politici — de ce oare numai b„rba˛ii? — nu ∫i-au reformat mentalit„˛ile privind (ne)recunoa∫terea statutului egal al femeilor ∫i b„rba˛ilor Ón via˛a public„ ∫i privat„. Acest mod de exprimare ce defavorizeaz„ imaginea femeilor reprezint„ o recidiv„. S„ ne amintim c„ un Ónalt personaj ∫i-a trimis o coleg„ pe îcentura politicii“ atunci c‚nd opiniile acesteia l-au deranjat.

Œn calitate de pre∫edint„ a Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i din Camera Deputa˛ilor nu pot trece cu vederea astfel de afirma˛ii publice. Femeile ∫i b„rba˛ii sunt parteneri cu drepturi egale ∫i nu exist„ nici o ra˛iune pentru care unii sau al˛ii s„ fie subaprecia˛i sau denigra˛i. Consider c„ discursul politic este important pentru formarea opiniei publice ∫i c„ argumentele aduse trebuie s„ fie civilizate, _politically_

_correct_ , ∫i nu cu accente triviale, tocmai pentru c„ noi avem o mare responsabilitate moral„ ∫i civic„ fa˛„ de cei pe care Ói reprezent„m.

Unul dintre drepturile fundamentale ale oamenilor este dreptul la libertate ∫i protec˛ie. Asigurarea unui mediu de via˛„ s„n„tos ar trebui s„ reprezinte o prioritate a tuturor institu˛iilor abilitate ale statului, pentru c„, Ón fond, cet„˛enii pl„tesc, prin impozite ∫i taxe substan˛iale, serviciile publice menite s„ le apere via˛a.

De mul˛i ani se discut„ despre rezolvarea problemei c‚inilor comunitari ∫i a pericolului acestora pentru securitatea cet„˛enilor. Œn sprijinul autorit„˛ilor au s„rit organiza˛ii interna˛ionale. Sumele de bani cheltuite nu numai c„ nu au dus la rezolvarea problemei, dar nici m„car nu se mai ∫tie cum au fost cheltuite. Pu∫i Ón fa˛a acestei Óntreb„ri, cei care trebuie s„ r„spund„ nu au putut justifica nici gestionarea fondurilor, dar nici a situa˛iei Ón sine. Œn fiecare zi exist„ nenum„rate cazuri de oameni ataca˛i ∫i mu∫ca˛i de c‚inii comunitari. Evenimentul dramatic al omului de afaceri japonez a deschis ochii autorit„˛ilor.

Œn locul r„spunsurilor concrete ∫i coerente la Óntreb„rile rom‚nilor din partea autorit„˛ilor, Ón acest caz a edilului∫ef al Capitalei, vin r„spunsuri surprinz„toare: îP„zi˛i-v„ de c‚ini!“.

Este sterilizarea o solu˛ie? C‚t timp va dura str‚ngerea ∫i sterilizarea c‚inilor de pe str„zi ∫i Ón ce m„sur„ va fi eficient„ aceast„ solu˛ie dac„ oamenii vor adopta ∫i vor elibera c‚inii? Cum pot fi tra∫i la r„spundere proprietarii care nu au grij„ de animalele lor de companie?

Œn aceast„ situa˛ie, oamenii se Óntreab„ care este eficien˛a p„str„rii unor servicii publice care se ocup„ cu paza ∫i protec˛ia lor. Situa˛ia este cu at‚t mai nepl„cut„ cu c‚t, uit‚ndu-ne la statistici, observ„m c„ majoritatea victimelor sunt copii ∫i b„tr‚ni. C‚t timp trebuie s„ mai treac„ p‚n„ se va g„si o solu˛ie pentru aceast„ problem„? Sau deja c‚inii comunitari au fost ∫ter∫i de pe lista de priorit„˛i a Alian˛ei, care este foarte ocupat„ cu posibila fuziune?! C‚˛i oameni mai trebuie s„ fie mu∫ca˛i ca aceasta problem„ s„ fie pus„ Ón discu˛ie?

Cred c„ reprezentan˛ii administra˛iilor locale ar trebui s„ ofere, Ón loc de sfaturi, solu˛ii concrete, realiste ∫i sigure, de natur„ s„ previn„ ∫i s„ Ónl„ture acest co∫mar care se adaug„ la multe altele Ón aceast„ etap„ de îtr„it bine“.

Am urm„rit cu to˛ii v‚lva produs„ de respingerea de c„tre Senat s„pt„m‚na trecut„ a ordonan˛ei Guvernului privind Ónfiin˛area Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie.

Dup„ p„rerea mea, aceast„ v‚lv„ este Óndrept„˛it„ deoarece nu este vorba despre o ordonan˛„ sau un proiect de lege oarecare, ci despre un act esen˛ial ∫i necesar Ón lupta Ómpotriva corup˛iei care macin„ de ani buni societatea rom‚neasc„.

F„r„ Óndoial„, la nivel declarativ, toate guvernele de p‚n„ acum, precum ∫i justi˛ia, au luptat Ómpotriva acestui flagel; este adev„rat c„, o dat„ cu negocierile de aderare la Uniunea European„, s-au creat ∫i unele instrumente legislative ∫i juridice menite s„ fac„ mai eficient„ aceast„ lupt„. M„ g‚ndesc la pachetul de legi pentru combaterea corup˛iei adoptat Ón 2002 ∫i la Ónfiin˛area P.N.A.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Rezultatele au fost Óns„ sub a∫tept„ri. Aceste rezultate au fost sugestiv comentate Ón expresia îcorup˛ie f„r„ corup˛i“.

Œn consecin˛„, presiunile din partea Comisiei Europene, dar ∫i a unor guverne aliate — de exemplu, S.U.A. — pe aceast„ tem„ au sporit, iar Alian˛a D.A., Ón campania electoral„ din toamna lui 2004, a Ónscris Ón programul s„u, ca prioritar„, lupta real„ Ómpotriva corup˛iei.

Odat„ ajuns„ la guvernare, Alian˛a D.A. ∫i-a ˛inut cuv‚ntul ∫i, Ómpreun„ cu partenerii s„i, a emis ordonan˛a de Ónfiin˛are a Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie.

Stima˛i colegi,

Sunt convins c„ respingerea de c„tre Senat a ordonan˛ei de Ónfiin˛are a D.N.A. Ó∫i are cauza tocmai aici: au fost afectate cercuri de interese ∫i persoane din v‚rful clasei politice. Este o reac˛ie instinctiv„ de ap„rare a celor care au adunat averi uria∫e ∫i care s-au crezut, ani Ón ∫ir, intangibili.

Poate c„ unii dintre dumneavoastr„ vor spune c„ aceast„ respingere se Ónscrie Ón lupta obi∫nuit„ dintre opozi˛ie ∫i putere ∫i c„ este doar un episod obi∫nuit al acestei lupte, episod Ón care a c‚∫tigat opozi˛ia.

Nu opozi˛ia a c‚∫tigat, ci doar acei indivizi care, Ón numele opozi˛iei, lupt„ cu disperare pentru a p„stra ceea ce au acumulat al„turi de lege. Œn asemenea situa˛ii, pentru asemenea oameni interesul na˛ional este doar vorb„ goal„. ™i spun acest lucru deoarece se ∫tie foarte bine c„ respingerea ordonan˛ei privind Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie va avea consecin˛e foarte negative pentru Rom‚nia Ón anul decisiv al ader„rii.

Dup„ ceva mai bine de dou„ luni de la Óncheierea grevei, profesorii se preg„tesc de ini˛ierea unui nou protest. Nemul˛umirea sindicali∫tilor porne∫te de la faptul c„ reprezentan˛ii lor nu au fost consulta˛i Ón elaborarea calendarului de ac˛iuni pentru realizarea proiectelor, precum ∫i a ghidului pentru accesarea acestora, at‚t pentru anul Ón curs, c‚t ∫i pentru perioada 2007—2008.

Œn acordul Óncheiat cu cadrele didactice pentru Óncetarea grevei a fost stipulat Ón mod foarte clar c„ p„r˛ile semnatare se angajeaz„ s„ constituie comisii mixte, compuse din reprezentan˛i ai Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ministerului Finan˛elor Publice ∫i federa˛iilor reprezentative din Ónv„˛„m‚nt, care ar trebui s„ monitorizeze elaborarea ∫i implementarea proiectelor.

Din nefericire, guvernan˛ii au preferat s„ poarte aceste discu˛ii Óntr-un mediu oarecum restr‚ns, ferit de ochii celor direct interesa˛i. Dac„ lu„m Ón considerare comunicatul emis de primul-ministru ∫i de ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, procentul de 1,1% promis nu va avea destina˛ia precizat„ Ón acord. Conform acordului men˛ionat, programele care urmau s„ fie finan˛ate Ón acest an se refer„, Ón principal, la asigurarea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, perfec˛ionarea cadrelor didactice ∫i facilitarea accesului la educa˛ie ∫i la activit„˛i extra∫colare. Dar, av‚nd Ón vedere c„ reprezentan˛ii sindicali∫tilor nici m„car nu au fost chema˛i la discu˛ii, nu se pune problema de a se ˛ine cont de p„rerile lor.

De asemenea, profesorii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar sunt nemul˛umi˛i c„, dup„ greva de trei s„pt„m‚ni, singurele drepturi salariale pe care le-au primit au fost, de fapt, comune tuturor bugetarilor, f„r„ ca profesorii s„ aib„ un avantaj financiar.

Din informa˛iile pe care le de˛in, se pare c„ ast„zi se Óntrune∫te Colegiul Liderilor Sindicali, care va hot„rÓ atitudinea forma˛iunilor sindicale Ón leg„tur„ cu acordul semnat. Este o situa˛ie de criz„ Ón acest moment, pentru c„ ac˛iunile revendicative pot fi reluate.

îPuiul ilegal al tricefalei sare la b„taie!“

Dragi ∫i stima˛i colegi de Parlament,

O scurt„ incursiune Ón istoria ultimului an al ˛„rii noastre ne ofer„ triste exemple ale unor copil„rii politice, infantile lu„ri de pozi˛ii, r„bufniri penibile de egoism, r„zbunare ieftin„ ∫i mai ales o ur„ atavic„ Ómpotriva P.S.D., personificat, Ón min˛ile bolnave ale celor afla˛i Ón pozi˛ii de conducere, ca r„ul absolut.

Desigur, Ón orice societate normal„, aceste elucubra˛ii ar fi fost, Ón mod firesc, tratate medical, medicamentos, cu repaus la pat, ∫i lungi plimb„ri Ón aer curat, Óntr-o sta˛iune montan„.

Apel‚nd numai la bun-sim˛ ∫i tot nu po˛i explica logic de ce un procuror numit de un ministru eminamente politic, deoarece face parte dintr-un Guvern care prin defini˛ie face politic„ (sau cel pu˛in a∫a ar trebui), este impar˛ial, iar unul numit de Colegiul Superior al Magistraturii, organism ales prin alegeri libere, de magistra˛i, care nu sunt membrii nici unui partid, nu este impar˛ial.

Apel‚nd at‚t la bun-sim˛, dar ∫i la Codul penal, Codul civil, Codurile de procedur„ civil„ sau penal„, ∫i tot nu po˛i explica de ce, Ónvinuit fiind de cump„rarea sub pre˛ul pie˛ei a unui teren, se cere perchezi˛ionarea domiciliului pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor.

A, pentru distrac˛ia poporului, pentru circ?! Pentru t‚r‚rea Ón ridicol ∫i Ón bancurile din c‚rciumi? Da, a∫a da! A∫a Ón˛elegem. Da, asta e politic„, frate!

Aceast„ isterie malign„ a actualei alian˛e tricefale a cuprins ∫i puiul avorton numit P.C., prin vocea primadonei sale, Dan Voiculescu.

Cuprins de febra guvern„rii, dar nu a puterii, a∫a cum a Óncercat s„ disimuleze oratoric, acesta a Ónceput s„ Ónjure Óns„∫i m‚na care l-a ajutat s„ treac„ pragul Parlamentului.

Profit‚nd de ame˛eala ∫i deruta psihic„ a colegilor de guvernare, individul cu lavet„ de bebelu∫ la g‚t caracterizeaz„ P.S.D. ca balaur, ca partid-stat, dar... bun a fost acest balaur ca partener de uniune, coleg de campanie electoral„, um„r de n„dejde la ridicarea nivelului electoral... ∫i asta nu mai departe de un an de zile Ón urm„...

Nu degeaba are rom‚nul vorba îC‚inele care Ó∫i p„r„se∫te st„p‚nul ∫i se ia dup„ tine gone∫te-l cu piatra!“!

Declara˛ie politic„ despre situa˛ia politic„ care Óncetine∫te reglement„rile privind D.N.A.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Voi intra direct Ón subiect, f„r„ nici un fel de introducere. Mi se pare absolut surprinz„tor c„ ∫i ast„zi ne lovim de problema lipsei de interes Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i, chiar mai mult, de dorin˛a partidelor din opozi˛ie de a bloca lupta Ómpotriva acestui flagel.

Am ajuns ca, din cauza acestei incon∫tien˛e politice ∫i a lipsei de maturitate a acestor partide, ziare ca îFinancial Times“ s„ scrie c„ îparlamentarii rom‚ni vor fi presa˛i de U.E. pentru a rediscuta o lege-cheie anticorup˛ie“, Ón timp ce îLe Monde“ titra: îPartidele rom‚ne∫ti se r„zvr„tesc Ómpotriva politicii anticorup˛ie“. îLe Monde“ observ„ c„ datorit„ unei îcote mari de absenteism“ a parlamentarilor din coali˛ie, îP.S.D.-ul (postcomunist)“, aliat cu îpartidul extremist Rom‚nia Mare“, a reu∫it s„ blocheze îo politic„ ce a dus la punerea sub acuzare a mai multor lideri politici“.

Stima˛i colegi parlamentari, nu ne putem juca cu imaginea ˛„rii noastre Ón condi˛iile Ón care to˛i ne dorim integrarea european„, subiect pe care Ól flutur„m electoratului de fiecare dat„ c‚nd vorbim despre programul partidului pe care Ól reprezent„m.

Opozi˛ia zilelor noastre arat„ c„ ˛ine neap„rat s„ se constituie ca opozi˛ie indiferent de proiectul care este discutat. ™i Ón cazul respingerii de c„tre Senat a reglement„rilor privind D.N.A., liderul P.S.D. a ˛inut s„-∫i justifice opozi˛ia prin faptul c„ Ón forma dezb„tut„ Ón Senat D.N.A. îr„m‚ne o arm„ nuclear„ care risc„ s„ scape de sub control“ din cauza îtenta˛iei folosirii D.N.A. pentru a-i ˛inti pe adversarii politici“.

Voi folosi aceast„ declara˛ie pentru a analiza pozi˛ia opozi˛iei privind lupta Ómpotriva corup˛iei:

1. m„ simt dator s„ le reamintesc colegilor c„ dac„ nu ar exista corup˛i ∫i Ómbog„˛i˛i din banii statului Ón r‚ndul membrilor partidelor politice care s-au opus acestei legi probabil c„ nu ar trebui s„ ne fie fric„ de ˛intirea îadversarilor politici“ prin comand„ politic„, pentru c„ nu ar exista obiectul activit„˛ii;

îSitua˛ia grav„ a rom‚nilor din Timoc“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu mai bine de un an de zile nu mi-ar fi putut trece prin g‚nd c„ o comunitate de rom‚ni poate s„ mai treac„ Ón ace∫ti ani prin momente ca cele care mi-au fost aduse la cuno∫tin˛„. Ca s„ fiu sincer, nici nu ∫tiam prea multe despre rom‚nii timoceni, care au tr„it, tr„iesc ∫i vor tr„i pe teritoriul actualei Serbii. Cuno∫team, asemenea altor oameni simpli, c„ ∫i Ón Iugoslavia tr„iesc mul˛i fra˛i de-ai no∫tri, dar nu mi-a∫ fi putut Ónchipui c„ ace∫tia tr„iesc de mult timp sub o presiune continu„ care-i duce p‚n„ acolo Ónc‚t le e team„ s„-∫i mai spun„ rom‚ni. Situa˛ia lor mi-a fost adus„ Óns„ la cuno∫tin˛„ anul trecut ∫i de atunci am Óncercat, Ón mai multe feluri, s„ o prezint mai departe, Ón speran˛a c„ se vor lua totu∫i unele m„suri pentru ca situa˛ia lor s„ nu mai continue ca Ón prezent.

Rom‚nii timoceni sunt mai mul˛i ∫i ca num„r, ∫i ca pondere local„ dec‚t cei b„n„˛eni, dar nu au nici cel mai neÓnsemnat drept la p„strarea identit„˛ii na˛ionale. Nu sunt reprezenta˛i nici Ón Consiliul Na˛ional al Rom‚nilor din Serbia, prin îbun„voin˛a“ Belgradului. Œn decembrie 2003, nici o minoritate nu a intrat Ón parlamentul Serbiei, de∫i voci oficiale apreciaz„ c„ minorit„˛ile din statul s‚rb sunt cel pu˛in 25%. Rom‚nilor din Timoc li s-a impus Óncetul cu Óncetul titulatura de îvalah“ ∫i cu toate c„ num„rul lor atinge c‚teva sute de mii de suflete, ace∫tia nu sunt reprezenta˛i la nivelul conducerii administrative nici m„car Ón Homolie sau Valea Timocului, unde ace∫tia sunt majoritari.

De 14 ani, ori de c‚te ori Rom‚nia a abordat acest subiect, Serbia a refuzat sau a tergiversat acordarea unor minime drepturi pentru rom‚nii din Timoc. Dac„ Ón Ucraina sunt 90 de ∫coli unde se studiaz„ toate materiile Ón rom‚n„, dac„ Ungaria ofer„ de drept acelea∫i drepturi firavei comunit„˛i rom‚ne∫ti de acolo, dac„ Bulgaria m„car discut„ despre viitoare drepturi pentru rom‚ni, Serbia refuz„ m„car o or„ de limb„ rom‚n„ pe s„pt„m‚n„ Ón localit„˛i din Valea Timocului unde, conform recens„m‚ntului din 2002, rom‚nii-valahi reprezint„ 30% din popula˛ie (Ón fapt, cele mai multe localit„˛i sunt curat rom‚ne∫ti).

îDespre abera˛ia «poli˛iei politice» Ón lupta Ómpotriva corup˛iei“

## Stima˛i colegi,

Angajamentul Rom‚niei Ón lupta anticorup˛ie a fost salutat, cel pu˛in Ón ultimele luni, at‚t de Uniunea

European„, c‚t ∫i de ˛„rile care constituie pentru noi un reper Ón aplicarea normelor statului de drept.

Acest angajament nu const„ doar Ón elaborarea ∫i aplicarea unor legi, ci, Ón primul r‚nd, Ón func˛ionarea independent„ ∫i eficient„ a justi˛iei. Nu s-a a∫teptat nimeni ca acest proces de revenire la normal s„ se produc„ f„r„ reac˛ii dintre cele mai dure ale celor afla˛i Ón vizorul structurilor specializate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Dup„ experien˛a totalitar„ a anilor de comunism, dup„ anii mai recen˛i Ón care partidul-stat, P.S.D., a c„lcat Ón picioare tot ce a Ónsemnat opozi˛ie, c‚teva voci lanseaz„ acum sintagma îpoli˛ie politic„“. Este o abera˛ie greu de egalat.

At‚t presa, c‚t ∫i opinia public„, Ón general, au semnalat Ón nenum„rate r‚nduri ineficien˛a luptei Ómpotriva corup˛iei, m„sur„ care condi˛ioneaz„ aderarea Rom‚niei la U.E. Ón 2007. O lung„ perioad„, ziarele au semnalat fapte de corup˛ie din cele mai grave, av‚nd ca autori Ónal˛i demnitari ∫i func˛ionari din aparatul de stat. Nici un organ de cercetare nu s-a autosesizat. P.N.A. a reprezentat, pan„ nu de mult, o crea˛ie birocratic„ artificial„, un capitol bifat doar pe h‚rtie Ón tentativa de a duce de nas oficialii europeni.

Acum, Óntr-adev„r, lucrurile au Ónceput s„ se mi∫te. Primele dosare îgrele“ ale fo∫tilor demnitari sunt Ón lucru la D.N.A. ™i tot acum apar primele acuze de îpoli˛ie politic„“. Evident, cei care le lanseaz„ sunt tocmai cei afla˛i Ón cercet„ri, care, Ón disperare de cauz„, se aga˛„ de tot ce le cade la Óndem‚n„ pentru a se victimiza Ónainte de vreme. Rom‚nii au o vorb„ de duh pe care personajele Ón cauz„ par s„ o fi uitat: îHo˛ul strig„ ho˛ii!“. Pe cine vor s„ conving„ Domniile lor printr-un astfel de comportament absolut patetic ∫i neconving„tor?!

Justi˛ia din Rom‚nia are datoria ∫i are libertatea s„ fac„ ce este drept ∫i ce este corect. Justi˛ia din Rom‚nia permite celor nevinova˛i s„ se apere ∫i celor vinova˛i s„ pl„teasc„. Acesta este statul de drept.

## Stima˛i colegi,

Œn luna mai a anului trecut v„ re˛ineam aten˛ia cu o declara˛ie politic„ prin care nu doream altceva dec‚t s„ fiu vocea tinerilor rom‚ni care viseaz„ s„ Ó∫i poat„ cump„ra o locuin˛„.

V„ spuneam atunci c„ m-am adresat ∫i Executivului, cer‚ndu-i, punctual, sprijin pentru finalizarea lucr„rilor la blocurile A.N.L. din Ploie∫ti, care, de∫i aflate Óntr-un stadiu avansat de execu˛ie, nu au mai beneficiat de finan˛are.

Spre pl„cuta mea surprindere, am primit un r„spuns favorabil din partea domnului ministru Gheorghe Dobre, Ónt„rit prin semn„tura domnului László Borbély, prin care sunt informat c„ îpentru programul pe anul 2006 se are Ón vedere reluarea lucr„rilor la obiectivele sistate din municipiul Ploie∫ti, continuarea lucr„rilor la blocul din ora∫ul Sinaia, precum ∫i includerea la finan˛are a unui obiectiv din Azuga“.

Iat„ de ce, de∫i ar putea p„rea ciudat Ón contextul actualelor conflicte putere—opozi˛ie, doresc s„ Ói mul˛umesc domnului ministru Borbély, dar ∫i s„ Ól rog s„ aib„ grij„ ca fondurile promise s„ ∫i ajung„ Ón Prahova, Ón timp util.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Spre binele tinerilor, indiferent de simpatiile lor politice, mi-a∫ dori s„ am mai des motive de mul˛umire.

Ar fi ∫i un semn c„, iat„, c‚nd este vorba despre interese majore, putem discuta civilizat chiar ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei!

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Legile privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii au fost dezb„tute ∫i mediatizate excesiv de mult, parc„ acest serviciu de asisten˛„ medical„ s-ar Ónfiin˛a pentru prima dat„ acum. Legea este ca un copil din flori. Œn conceperea ei nu s-a ˛inut cont de experien˛a rom‚neasc„ Ón domeniu, de rezultatele pozitive ob˛inute de-a lungul timpului ∫i de condi˛iile concrete Ón domeniu.

Pornind de la aceste considerente cred c„, p‚n„ la urm„, rezultatele nu vor fi cele scontate, vor ap„rea serioase contradic˛ii pe diferite paliere organizatorice ∫i de conducere.

S„ nu cread„ cineva c„ P.S.D.-ul nu a f„cut o restructurare a sistemului de s„n„tate Ón Rom‚nia, a∫ezarea sa pe principii de eficien˛„, valorificarea poten˛ialului uman ∫i material de care dispunem, dar de fiecare dat„ ne-am lovit de unele Ómpotriviri venite din interiorul sistemului, care, Ón acele momente, s-a Ónchis ∫i nu a dat voie s„ p„trund„ noul, mai precis m„surile de structurare ∫i restructurare.

De aceea, ne Óngrijoreaz„ faptul c„ nu s-a f„cut suficient„ popularizare, dezbatere cu personalul sanitar a m„surilor de restructurare a asisten˛ei Ón ambulator ∫i a celei cu paturi.

Din studiul legii se constat„ o implementare for˛at„ a acquis-ului comunitar, f„r„ a ˛ine seama de condi˛iile specifice din Rom‚nia.

Modul dictatorial Ón care actualul ministru al s„n„t„˛ii se poart„ cu cadrele medicale denot„ lips„ de respect fa˛„ de ace∫ti oameni care salveaz„ vie˛i omene∫ti. Œi t‚r„sc prin procese, aduc‚ndu-le o serie de injurii ∫i etichet„ri, demonstr‚nd Ónc„ o dat„ c„ nu ∫tim s„ ne respect„m valorile.

Faptul c„ acest pachet de legi este aprobat prin r„spundere guvernamental„ constituie o dovad„ a faptului c„ acest Guvern sfideaz„ democra˛ia, minimalizeaz„ rolul Parlamentului ∫i arunc„ o umbr„ de neÓncredere ∫i suspiciune asupra acestuia. Guvernan˛ii nu con∫tientizeaz„ c„ acest sector de activitate este un domeniu sensibil, cu impact asupra popula˛iei, unde niciodat„ nu po˛i spune c„ s-au epuizat toate solu˛iile de modernizare ∫i reorganizare. De aceea, consider c„ adoptarea acestui pachet legislativ trebuie f„cut„ cu o consultare larg„ a Óntregului personal medical din Rom‚nia ∫i numai atunci putem spune c„ am f„cut o treab„ bun„, durabil„ ∫i pe termen lung. Dac„ de fiecare dat„ la patru ani, c‚nd se schimb„ echipa guvernamental„, vom modificat regulile jocului, consecin˛ele vor fi foarte grave ∫i vor fi suportate de cet„˛eanul aflat Ón suferin˛„, dar ∫i pe cheltuiala lui.

îLegea lustra˛iei, o necesitate real„ sau imaginar„?“ De 16 ani Óncoace, Legea lustra˛iei a fost mereu am‚nat„ ∫i tergiversat„ de guvern„rile trecute. Proiectul de lege a fost l„sat prin tot felul de sertare, nu pentru c„ ar fi fost uitat, nu din cine ∫tie ce motive minore, ci pentru c„ ar fi Ónsemnat o lovitur„ serioas„ la adresa celor care se aflau la conducerea Rom‚niei.

Pentru Ónceput cred c„ e bine s„ ne aducem aminte c„ _lustratio_ din latin„ Ónseamn„ purificare, o nevoie exprimat„ de nenum„rate ori Ón cei 16 ani de la Revolu˛ia Rom‚n„ de membri ai societ„˛ii civile din Timi∫oara, din Bucure∫ti sau din alte p„r˛i ale ˛„rii. Ace∫tia doreau promovarea unei legi care s„ ac˛ioneze ca un filtru moral, ce ne-ar permite s„ intr„m Ón Europa cu un sistem politic reformat, constituit din politicieni ∫i func˛ionari care nu au colaborat cu poli˛ia politic„ comunist„.

Aceast„ solu˛ie a lustra˛iei a ap„rut pentru prima dat„ Ón anul 1990, prin eforturile membrilor Societ„˛ii îTimi∫oara“, iar mai t‚rziu scriitorul George ™erban s-a implicat activ Ón realizarea acestei legi. Promovarea ei a fost imposibil„, deoarece popula˛ia Rom‚niei se afl„ sub efectul amneziei colective provocate de Ion Iliescu.

Punctul 8 din cele 13 ale Proclama˛iei din Timi∫oara viza o de∫teptare a Rom‚niei prin toate mijloacele, o recl„dire a sistemului de valori rom‚ne∫ti.

O asemenea lege aduce Ón prim-plan cel pu˛in dou„ semnifica˛ii: una este pur etic„, fiecare ar trebui s„ primeasc„ pedeapsa cuvenit„. A doua semnifica˛ie este generat„ de suficiente ra˛ionamente politice. O parte a societ„˛ii rom‚ne∫ti poate fi ∫antajat„ de diverse persoane îbinevoitoare“, ca urmare a leg„turilor pe care le-a avut cu Securitatea.

Dup„ 1990, aceste personaje s-au integrat cu u∫urin˛„ Ón noul sistem, devenind politicieni sau cunoscu˛i oameni de afaceri, transform‚ndu-se Ón baroni locali sau na˛ionali. S-au opus mereu adev„ratelor reforme, pentru c„ le erau Óntru totul defavorabile. Se opun ∫i Legii lustra˛iei, pentru c„ ea reprezint„ sf‚r∫itul carierei lor de reprezentan˛i ai propriilor interese Ón institu˛iile statului.

Legea lustra˛iei nu ar fi o noutate. Cehia, Polonia sau Ungaria au adoptat o astfel de lege, pentru ca cei care au avut de suferit din pricina regimului comunist s„ primeasc„ m„car o repara˛ie moral„ ∫i pentru a l„sa Ón urm„ un trecut mereu potrivnic de care nu ne-am debarasat nici dup„ 16 ani de la evenimentele din 1989. Legea lustra˛iei se impune ca o necesitate absolut„.

Declara˛ie politic„ privind cre∫terea costurilor pentru Óntre˛inere ∫i c„ldur„ la blocuri.

Œn urma sesiz„rilor primite din partea Ligii Asocia˛iilor de Proprietari îHabitat“, referitoare la diverse aspecte privind buna gospod„rire a propriet„˛ilor imobiliare aflate Ón blocurile din Bucure∫ti, d„m curs prezentei declara˛ii care se Ónscrie Ón num„rul sesiz„rilor legate de nivelul de suportabilitate a costurilor Óntre˛inerii locuin˛elor la bloc, Ón care majoritatea popula˛iei din Bucure∫ti vie˛uie∫te.

Œn aceast„ ultim„ scrisoare de protest a Ligii îHabitat“ se arat„ c„ cet„˛enii sunt condamna˛i la neplata Óntre˛inerii din cauza cre∫terii cu 150% a facturilor pentru consumul de ap„ cald„ ∫i c„ldur„, ca urmare a solicit„rii îTermoelectrica“ de majorare cu 56% a pre˛ului de livrare a agentului termic, ceea ce duce implicit la m„rirea costului ar„tat mai sus.

Consecin˛ele acestor m„suri aberante pot duce la o debran∫are major„ ∫i chiar la dispari˛ia sistemului centralizat de Ónc„lzire, debran∫„ri care ∫i Ón prezent au atins cote alarmante. Trebuie avut Ón vedere c„ peste 50% dintre cet„˛eni pl„tesc pe Óntre˛inerea ∫i Ónc„lzirea locuin˛ei 80% din venitul lunar. Ne Óntreb„m cum se vor descurca cu astfel de cre∫teri Ón continuare.

Se solicit„ de urgen˛„:

1. un program coerent de asisten˛„ social„ a cet„˛enilor Ón incapacitate de plat„ din partea municipalit„˛ii;

2. programe clare de reglementare a situa˛iei anormale din Bucure∫ti ∫i se propune chiar trecerea tuturor capacit„˛ilor de produc˛ie, transport ∫i distribu˛ie la Prim„ria Municipiului Bucure∫ti;

3. un program de eficien˛„ energetic„ aplicat at‚t produc„torilor, c‚t ∫i consumatorilor pentru demararea reabilit„rii termice a blocurilor de locuit din Bucure∫ti.

Prin prezenta declara˛ie sprijinim necondi˛ionat dolean˛ele bucure∫tenilor ce locuiesc la bloc pentru crearea unui nivel normal de suportabilitate a cheltuielilor de Óntre˛inere a locuin˛elor.

îPolitica «momirii», singura politic„ pe care Alian˛a P.N.L.-P.D. o aplic„ cu real succes“

A trecut un an de c‚nd Alian˛a P.N.L.-P.D. se str„duie∫te din r„sputeri s„ demonstreze unei ˛„ri Óntregi c„ ∫tie s„ guverneze, adic„ s„-∫i pun„ politicile enun˛ate Ón campania electoral„ Ón practic„ pentru ca promisiunea îS„ tr„i˛i bine!“ s„ devin„ o realitate.

Am spus îse str„duie∫te“, dar cred c„ termenul cel mai indicat este îse chinuie∫te“! Dup„ cum ∫tim, Alian˛a P.N.L.-P.D. a format coali˛ia de guvernare cu chiu cu vai, momindu-i pe tr„d„torii Partidul Social Democrat cu func˛ii Ónalte Ón Guvern ∫i cu Óndeplinirea unor anumite interese. Tr„d„tori care iat„, acum, c‚nd a venit vremea scaden˛ei, Ó∫i ascut col˛ii, plini de venin, amenin˛‚nd cu p„r„sirea Coali˛iei!

Tot Ón chinuri s-au n„scut ∫i primele ∫i importantele reforme enun˛ate Ón campania electoral„ a Alian˛ei: reforma justi˛iei ∫i reforma propriet„˛ii, fent‚nd Parlamentul

care avea rol de îochi limpede“ — ziari∫tii ∫tiu ce Ónseamn„ — Ón elaborarea unei legi bune, corecte.

Rezultatul s-a dovedit a fi chinuitor at‚t pentru guvernan˛ii care acum nu ∫tiu cum s„ dreag„ busuiocul ∫i s„ repare erorile grave, c‚t mai ales pentru cet„˛eni care Ó∫i dau seama treptat c„ nu au nici o vin„ pentru ce au votat. Pentru c„, iat„, afl„m din pres„ c„ Ónsu∫i ministrul justi˛iei este nemul˛umit de propria reform„ ∫i vrea s„ aduc„ nu mai pu˛in de 160 de amendamente la propriul pachet legislativ, adoptat Ón urm„ cu aproape un an.

Œn aceea∫i not„, _restitutio in integrum_ creeaz„ mari b„t„i de cap administra˛iilor locale ∫i Ón special primarilor, inclusiv cei ai Alian˛ei P.N.L.-P.D. din Capital„, care se trezesc peste noapte f„r„ parcuri ∫i spa˛ii verzi, l„s‚ndu-i pe bucure∫teni f„r„ aer!

La r‚ndul s„u, ministrul s„n„t„˛ii nu putea face not„ discordant„ ∫i astfel, prin propunerile sale de reformare a s„n„t„˛ii rom‚ne∫ti, a chinuit Óntreg mediul s„n„t„˛ii, dar s-a chinuit ∫i pe sine, primind zilnic palme fie de la mass-media, fie de la justi˛ie, fie de la cei care lucreaz„ Ón s„n„tate, chiar ∫i de la propriii colegi de alian˛„, neÓn˛eleg‚nd zicala: îDac„ e∫ti prost, r„m‚i acas„!“.

îDeclara˛ie politic„ privind cre∫terea accelerat„ a s„r„ciei Ón Rom‚nia“

Anul 2006 va fi unul Ón care veniturile rom‚nilor vor sc„dea vertiginos ca urmare a politicii fiscale a actualului Guvern, iar acest lucru va duce la cre∫terea semnificativ„ a num„rului de s„raci.

Prima categorie de oameni care va fi puternic afectat„ este cea a pensionarilor, Ón condi˛iile Ón care valoarea punctului de pensie va sc„dea Ón anul 2006 cu cinci procente, de la 35%, la 30% din salariul mediu brut pe economie.

Guvernul actual nu Ói protejeaz„ nici pe cei cu retribu˛ii mici, salariul minim brut pe ˛ar„ Ónregistr‚nd cea mai mic„ cre∫tere din ultimii cinci ani, cu doar 20 de lei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 ajung‚nd la 330 de lei, de la 310 lei, iar prin aceast„ majorare infim„ nu se acoper„ nici m„car infla˛ia prognozat„.

Nici agricultorii nu au sc„pat de politica economic„ falimentar„ a Guvernului portocaliu. Subven˛iile pentru agricultur„ sunt tot mai mici, iar impozitul pe terenul agricol cre∫te de zece ori Ón acest an, de la 1 la 10%.

Totu∫i, cineva are de c‚∫tigat, deoarece Alian˛a portocalie le spore∫te mult averea celor boga˛i, care formeaz„ ∫i Cabinetul de la Palatul Victoria, Ón detrimentul celor aproximativ 12 milioane de rom‚ni, forma˛i din 6 milioane de pensionari, 4 milioane de salaria˛i ∫i 2 milioane de agricultori, care sunt grav afecta˛i de m„surile fiscale pe care actualul Executiv le-a luat la Ónceputul noului an.

Astfel, jum„tate din popula˛ia Rom‚niei va avea de suferit, iar din cauza politicii duse de Alian˛„ vor fi afectate ∫i interven˛iile declarate, dar nu ∫i sus˛inute de integrarea Ón Uniunea European„.

Œnc„ o dat„ se dovede∫te c„ sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ este unul mincinos pentru rom‚ni.

îFundamental pentru un stat este s„ Ó∫i educe tinerii“ Aceast„ fraz„ care este ∫i titlul declara˛iei mele politice a fost rostit„ de Diogenes Laertios acum dou„ milenii ∫i totu∫i ea este la fel de adev„rat„ ∫i ast„zi.

De ce? Pentru c„, educ‚ndu-∫i tinerii, un stat Ó∫i poate crea elitele care-i vor duce tradi˛ia mai departe.

Dar ce se Ónt‚mpl„ cu educa˛ia Ón Rom‚nia?

Auzim pe zi ce trece tot mai multe voci, studen˛i sau profesori, care sus˛in c„ ea a dec„zut Óntr-un hal f„r„ de hal. ™i se prea poate ca ace∫ti domni s„ aib„ dreptate. Reforma ratat„ a universit„˛ilor din Rom‚nia a tras Ón jos cu ea tot sistemul educa˛ional.

La Ónceputul anilor 90, guvernan˛ii acestei ˛„ri au luat decizia de a transforma universit„˛ile Ón Ónv„˛„m‚nt de mas„. Ast„zi, toate ora∫ele din Rom‚nia care au un parc ∫i o baie public„ au neap„rat ∫i o universitate. Doctoratul este un mod de a parveni social, nicidecum un titlu de excelen˛„ academic„. Oricine poate ast„zi frecventa o universitate ∫i ob˛ine o diplom„, chiar dac„ Ó∫i petrece timpul mai degrab„ Ón cafenele dec‚t Ón biblioteci. Din aceast„ cauz„ liceele ∫i-au pierdut ra˛iunea de a fi ∫i au sc„zut drastic calitatea Ónv„˛„m‚ntului. Œnainte de ’89, frecventarea unui liceu anonim era un pa∫aport c„tre nic„ieri, mai ales pentru cei care doreau s„ ajung„ la o universitate de elit„. Asta stimula concuren˛a Óntre diferitele licee ∫i cre∫tea performan˛a.

Vremuri trecute, vremuri uitate!

Am auzit de at‚tea ori Ón ultimii 16 ani c„ sunt insuficien˛i bani pentru educa˛ie. Bani sunt, dar ei sunt Ónghi˛i˛i de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt anonime. Guvernele Rom‚niei au subven˛ionat incompeten˛a universitar„ la fel cum au f„cut ∫i Ón economie, c‚nd cet„˛enii au trebuit s„ pl„teasc„ ani de-a r‚ndul datoriile marilor companii falimentare. Diferen˛a este c„ la îSidex“ Gala˛i sau îRoman“ Bra∫ov ne pierdeam doar banii, dar Ón pseudouniversit„˛ile rom‚ne∫ti de ast„zi ne pierdem demnitatea.

Televiziunea public„ cheltuie∫te milioane de dolari anual pentru a transmite Ón direct meciuri de fotbal sau emisiuni de divertisment de prost gust, pe c‚nd

emisiunile de cultur„ au bugetul c‚t s„ Óncap„ Óntr-o pu∫culi˛„ ∫i sunt difuzate la ore c‚nd doar insomniacii nu s-au dus Ónc„ la culcare.

## îJoaca de-a Rom‚nia“

îLa Bucure∫ti se simte miros de pe∫te pr„jit“ scria, Ón ultimul s„u num„r, revista îThe Economist“, imediat ce fuseser„ pu∫i sub acuzare Adrian N„stase, George Copos ∫i Dan Ioan Popescu. Era, Ón g‚ndirea publica˛iei londoneze, ∫i, mai nou, Ón aceea a oficialilor de la Bruxelles, un semn al str„daniei Guvernului rom‚n de a ar„ta c„ exist„ progrese Ón privin˛a combaterii corup˛iei la nivelurile cele mai Ónalte ale puterii. Dar, dintr-o dat„, a venit marea nenorocire. Joi sear„, 9 februarie, Senatul de la Bucure∫ti a respins ordonan˛a guvernamental„ prin care Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie (P.N.A.) devenea Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie (D.N.A.). Las la o parte explica˛ia penibil„ care s-a dat acestui gest — rata mare a absenteismului Ón r‚ndul senatorilor apar˛in‚nd majorit„˛ii —, dar a spune c„ alierea dintre P.S.D. ∫i P.R.M. a reu∫it s„ blocheze o politic„ ce a antrenat anchetarea a numero∫i lideri politici Ón ultimele 3 luni mi se pare a da dovad„ de o necunoa∫tere impardonabil„ a realit„˛ilor din Rom‚nia.

Dac„ nici P.R.M. nu ∫i-a f„cut o prioritate din lupta Ómpotriva corup˛iei, dac„ nici liderul s„u incontestabil, Corneliu Vadim Tudor, n-a cerut, cu o fermitate unic„, anchetarea ∫i confiscarea averilor acelora care se fac vinova˛i de distrugerea economiei na˛ionale ∫i Ónfometarea poporului rom‚n, atunci n-a mai f„cut-o nimeni!

Cum se ∫tie, Tribunul, consecvent convingerilor sale, a anun˛at c„ va merge la Cotroceni pentru consult„rile pe aceast„ tem„. Este primul lucru pe care trebuie s„-l Ón˛eleag„ Bruxellesul — cine sunt P.R.M. ∫i liderul s„u, Corneliu Vadim Tudor, ∫i cum se explic„ ascensiunea lor fulminant„, constant„, de altfel, Ón ultimii ani, Ón preferin˛ele electoratului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Ei bine, ce ∫tie Occidentul despre ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia? Revenind la îThe Economist“, nu putem s„ nu remarc„m aceea∫i privire simplist„, impregnat„ de prejudec„˛i bine servite asupra ˛„rii noastre. îDou„ figuri simbolizeaz„ noua atitudine din Rom‚nia. Este vorba despre ministrul justi˛iei, Monica Macovei, care Ónainte s-a aflat la conducerea Comitetului Helsinki pentru Rom‚nia, ∫i despre pre∫edintele Traian B„sescu, fost c„pitan de nav„ ∫i dup„ aceea primarul Bucure∫tiului“ scriu, cu o lejeritate cel pu˛in surprinz„toare, cei de la îThe Economist“, reflect‚nd, desigur, ∫i p„rerile Bruxellesului.

îFapte, nu vorbe!“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Rom‚nia Mare propune m„suri concrete pentru prevenirea, combaterea ∫i eradicarea corup˛iei ∫i a crimei organizate, Ón primul r‚nd Ón domeniul structurilor chemate s„ asigure aplicarea ∫i respectarea legii, cum sunt: poli˛ia, justi˛ia, serviciile secrete etc. Activitatea acestor structuri trebuie s„ ofere cet„˛eanului de r‚nd certitudinea c„ via˛a ∫i proprietatea Ói sunt asigurate. Nu Ónt‚mpl„tor, la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din anul 2000, popula˛ia a apreciat la superlativ deviza P.R.M.: îJos Mafia! Sus Patria!“

Spaima paralizant„ care i-a cuprins pe marii infractori Ón fa˛a perspectivei ca la putere s„ accead„, Ón mod democratic, P.R.M. reprezint„ cea mai clar„ dovad„ a eficien˛ei ∫i juste˛ii politicii pe care o promoveaz„, Ónc„ de la Ónfiin˛are, forma˛iunea noastr„ politic„. At‚t Adrian N„stase, c‚t ∫i baronii din P.S.D. au lucrat la def„imarea P.R.M. ∫i a liderului s„u Corneliu Vadim Tudor. Adev„rul spus de noi, iat„, iese la suprafa˛„. Ga∫ca lui Hrebenciuc devine posibil„ chiria∫„ Ón pu∫c„riile Rom‚niei. Acolo le vor putrezi oasele pentru toate nemerniciile s„v‚r∫ite!

Ce te faci Óns„ cu tr„darea interesului na˛ional ∫i promovarea ∫ovinilor unguri Ón structurile parlamentare din ˛ar„ ∫i din Consiliul Europei? Iat„ de ce numai P.R.M. Ó∫i face, periodic, îcur„˛enia de usc„turi“, cu toate riscurile de rigoare, printre care ∫i declan∫area unor campanii de insulte ∫i calomnii care, departe de a ∫ubrezi partidul, mai mult l-au Ónt„rit. Œn fine, iat„ de ce numai P.R.M. se lupt„ cu corup˛ia concret„ ∫i cu terorismul real, nu cu proiec˛ii sau imagini ale lor. Partidul nostru a Ón˛eles, Ónaintea tuturor, imperativul form„rii unei echipe de incoruptibili, Ón conformitate cu cerin˛ele formulate de U.E. ∫i de NATO. De ce a trebuit s„ se a∫tepte at‚t timp p‚n„ la declan∫area urm„ririi penale a rechinilor? Numai Ón P.S.D. sunt rechini? Ce te faci cu cei din îpatrulaterul negru“ care decimeaz„ economia rom‚neasc„ ∫i nu sunt pu˛ini?

Este inadmisibil ca un popor cinstit ∫i cu frica lui Dumnezeu s„ aib„ un stat necinstit, unde sunt acceptate ∫i chiar Óncurajate toate samavolniciile. Œn mod evident, nu poate lupta cu corup˛ia o putere corupt„. E ceva ilogic. Œnfiin˛area a∫a-zisului Departament Na˛ional Anticorup˛ie reprezint„ cea mai gr„itoare dovad„ a modului ridicol prin care unii Ón˛eleg s„ fac„ politic„, s„ maimu˛„reasc„ recomand„rile organismelor interna˛ionale. De ce-∫i bag„ nasul Ón via˛a parlamentar„ ambasadorii Queen ∫i Taubman? Mai bine s„ Óntrebe cum a fost posibil„ g„sirea ca nevinovat a criminalului pu∫ca∫ marin, asasinul lui Teo Peter.

## îGuvernarea portocalie ∫i ˛„ranul rom‚n“

Prin interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ie starea actual„ a ˛„ranului rom‚n, c„ruia Guvernul Alian˛ei D.A., ministrul Fluture, marele p„durar al ˛„rii, i-a pus g‚nd îbun“, de a-l transforma Ón fermier.

Popula˛ia rural„ din Rom‚nia care reprezint„ peste 50% se afl„ Óntr-o situa˛ie disperat„. fi„ranul rom‚n care a reprezentat ∫i reprezint„ îtalpa ˛„rii“ ∫i care sute de ani a asigurat hrana tuturor rom‚nilor tr„ie∫te momente de nedescris, de o gravitate deosebit„, fiind tratat cu dispre˛:

— nu primesc subven˛ii pentru culturile de baz„ (porumb, floarea-soarelui, gr‚u etc.) strict necesare traiului zilnic. Cuponiada ministrului Fluture a fost un fiasco ∫i un dezastru. Foarte multe cupoane au r„mas nevalorificate din cauza procedurii greoaie de a le deconta. Pia˛a neagr„ a cupoanelor a asigurat unora c‚∫tiguri substan˛iale;

— impozitul pentru terenul agricol Óntre 300.000 — 600.000 lei vechi/hectar, ce reprezint„, Ón medie, contravaloarea a 800 kilograme de porumb ∫tiule˛i, Ól Ómpov„reaz„ ∫i mai mult pe bietul ˛„ran:

— cota de impozitare de 16% pe orice venit agricol este un alt bir pus pe gospod„riile ˛„r„ne∫ti;

— nu au unde s„-∫i valorifice produsele agricole, produsele animaliere, iar dac„ o fac din disperare ∫i dintr-o mare nevoie o fac la pre˛uri derizorii: 4.000 lei/litrul de lapte, 2.000 lei/kilogramul de gr„un˛e, 1.000 lei/kilogramul de ∫tiule˛i de porumb, Ón timp ce produsele industriale necesare Ón gospod„ria ˛„r„neasc„ sunt foarte scumpe;

— din cauza pre˛urilor, ˛„ranul rom‚n folose∫te, Ón loc de lemne de foc, ∫tiule˛i de porumb din p„tulele proprii. De ce? O ton„ de lemne este echivalent„ cu 2,5 tone de ∫tiule˛i de porumb, ∫i au ajuns la o constatare dureroas„: au o putere caloric„ mai mare. Œntre timp, t„ierile p„durilor continu„. Imagina˛i-v„ situa˛ia dezastruoas„ Ón care se afl„ familiile din mediul rural,

care au ajuns s„-∫i pun„ pe foc munca de o var„, recolta ob˛inut„ cu sudoarea bra˛elor.

Se vede de la sine, cu ochiul liber, de oricine, c„ se dore∫te exterminarea comunit„˛ii ˛„r„ne∫ti, iar cei care vor sc„pa de acest proces sigur vor deveni fermieri sau slugi pe mo∫iile noilor ciocoi.

## îPrimitivism politic“

Suficien˛a puterii vine din reflexul c„ are Óntotdeauna dreptate. Analizei atente ∫i riguroase Ói prefer„ asumarea neselectiv„ a r„spunderilor ∫i creditarea maxim„ a colaboratorilor, îcolegi de partid“.

La interpel„rile noastre referitoare la modul discre˛ionar (adic„ politic) Ón care au fost repartizate fondurile alocate bugetelor locale Ón urma rectific„rii bugetare de c„tre prefectul jude˛ului Ialomi˛a, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ne serve∫te o lec˛ie de suficien˛„ cu accente de repro∫, explic‚ndu-ne cum ar fi fost legal s„ se Ónt‚mple ∫i c„ trimiterea noastr„ la politizare este nefondat„.

Œn realitate, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului invocat„ de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu a fost respectat„, iar lista prim„riilor a fost stabilit„ de prefect f„r„ consultarea consiliului jude˛ean ∫i a primarilor. Fondurile puse la dispozi˛ie au fost repartizate (ce Ónt‚mplare!) celor 16 primari P.D. din jude˛ul Ialomi˛a.

R„spunsul justificativ al Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor este tardiv, formal ∫i ignor„ realitatea. Din toat„ aceast„ situa˛ie rezult„ o problem„ extrem de grav„. Nu reu∫im s„ dep„∫im anumite complexe care marcheaz„ nefericit bunul mers al lucrurilor. Mim„m europenismul Ón politic„, dar folosim mijloace tipic d‚mbovi˛ene.

Sacrific„m principii ∫i criterii pe altarul consacratei expresii rom‚ne∫ti îMerge ∫i-a∫a!“. Œn planul scenei politice ˛inem discursuri care proclam„ democra˛ia ∫i condamn„ compromisurile, iar Ón culise ne batem pe um„r ∫i lans„m Óncuraj„ri partinice: îVoi vede˛i-v„ de treab„, c„ avem noi grij„!“.

Neputin˛a de a pune cap„t o dat„ pentru totdeauna unei astfel de îpolitici“ ne ˛ine prizonieri Óntr-o zon„ sufocant„ ∫i f„r„ perspectiva evad„rii Ón spa˛iul democra˛iei autentice ∫i eficiente.

A ne Ómp„ca cu g‚ndul, care din p„cate persist„ Ón politica rom‚neasc„, c„ îo s„ ne vin„ ∫i nou„ r‚ndul ∫i atunci v„ ar„t„m noi“ Ónseamn„ c„ nu am dep„∫it un anumit primitivism politic. Iar ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi, Ón situa˛ii ca cea prezentat„, este dovada peremptorie c„ acest mod rudimentar de a face politic„ persist„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Doresc s„ v„ prezint urm„toarea declara˛ie politic„: îReforma func˛iei publice, Óntre obiective ∫i realitate“.

Reforma din administra˛ia public„ nu se poate realiza f„r„ o reform„ real„ a func˛iei publice. Œn analiza acesteia trebuie pornit de la aprecierile f„cute Ón cadrul Raportului comprehensiv de monitorizare 2005 privind Rom‚nia, Ón care se afirm„:

î1. Se Ónregistreaz„ un progres limitat Ón ceea ce prive∫te conceptul, stadiul de implementare ∫i eficien˛a reformei func˛iei publice. Exist„ Ónc„ o lips„ de coeren˛„ ∫i claritate Ón activit„˛ile principalilor actori implica˛i. Œncetinirea reformei este generat„, Ón principal, de lipsa unui angajament politic real.

Un proces limitat poate fi observat Ón practic„, inclusiv Ón ceea ce prive∫te politica de remunerare sau abilitatea de a preveni ∫i rezista la corup˛ie.

Principiile de baz„ ale Codului etic pentru func˛ionarii publici din februarie 2004 (suprema˛ia interesului public asupra intereselor private sau personale ∫i loialitate c„tre autorit„˛ile publice, profesionalism, deschidere ∫i transparen˛„ Ón toate activit„˛ile publice) sunt excelente, dar respectarea lor nu este bine controlat„ ∫i monitorizarea implement„rilor acestora r„m‚ne slab„. Func˛ia public„ mai are nevoie de progrese Ónainte de a putea fi descris„ ca fiind apolitic„ ∫i profesionist„.

Nu poate fi observat nici un progres Ón ceea ce prive∫te cariera, promovarea ∫i procedura de evaluare a func˛ionarilor publici. Mobilitatea func˛ionarilor publici r„m‚ne o problem„ nerezolvat„, exist‚nd o mobilitate redus„ Ón cadrul institu˛iilor ∫i Ón cadrul nivelurilor de guvernare.“

Aceste aprecieri nu au fost ∫i nu sunt luate Ón considerare, exist‚nd o singur„ dorin˛„, aceea de angajare Ón posturi publice a clientelei politice. Numai a∫a se explic„ faptul c„ num„rul func˛ionarilor din administra˛ia public„ era la sf‚r∫itul lunii septembrie 2005 de circa 172.700 persoane, cu aproape 15.000 de func˛ionari mai mult dec‚t la Ónceputul anului. Practic, actuala administra˛ie a angajat Ón plus tot at‚˛ia func˛ionari c‚t fosta administra˛ie Ón Óntreaga perioad„ 2001—2004.

îOrganisme modificate genetic“

Œn condi˛iile Ón care industria produselor modificate genetic cap„t„ propor˛ii uluitoare, riscurile ingineriei genetice asupra s„n„t„˛ii omului ∫i impactul asupra mediului reprezint„ o problem„ major„.

Problematica ingineriei genetice este foarte controversat„ Ón Uniunea European„, oficialii europeni Óncerc‚nd s„ creeze un cadru legal c‚t mai complet Ón domeniu pentru a Ónl„tura orice temere a consumatorului european fa˛„ de plantele modificate genetic. Astfel, Ón 2003, Parlamentul European ∫i Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele ∫i hrana pentru animale modificate genetic, care obliga firmele produc„toare de alimente modificate genetic s„ fac„ teste ∫i s„ le publice. Numai c„, Ón momentul de fa˛„, acest lucru nu se Ónt‚mpl„.

Pe plan mondial, principalele specii de plante modificate genetic sunt: soia (36,5%), porumbul (12,4%), bumbacul (6,8%), rapi˛a (3%).

Pe plan na˛ional, principala cultur„ de plante modificate genetic este cea de soia, Rom‚nia fiind principala produc„toare de soia _round-up_ din Europa.

La nivel guvernamental se afirm„ c„ Ón Rom‚nia, dintr-o suprafa˛„ de 140.000 ha, 50% este cultivat„ cu soia transgenetic„, dar, potrivit _Greenpeace_ , Ón realitate ar fi peste 80% din totalul suprafe˛ei, ceea ce este destul de grav dac„ ne g‚ndim la consecin˛ele consumului de astfel de produse, rom‚nii fiind lua˛i drept cobai pentru c„ lumea n-o s„ ∫tie ce m„n‚nc„.

Organismele modificate genetic constituie un risc serios pentru s„n„tate. Consumul alimentelor ce con˛in gene provenind de la insecte, pe∫ti ∫i animale pot provoca efecte imprevizibile Ón organism, insuficient studiate. Alimentele procesate genetic adeseori apar pe pia˛„ f„r„ o informare adecvat„ a consumatorilor.

Efectele negative se men˛in ∫i asupra mediului, c„ruia i se aduc serioase prejudicii prin: poluare genetic„, prin transferul orizontal de gene de la speciile de cultur„ la speciile s„lbatice Ónrudite, r„sp‚ndirea pe cale natural„ a semin˛elor ∫i a polenului transgenetic etc.

Deci a∫a-zisa valoare nutri˛ional„ Ómbun„t„˛it„ a organismelor modificate genetic nu este dec‚t o poveste

îAu ie∫it b„ie˛ii...!“

Dup„ citirea pachetului de legi privind reforma Ón s„n„tate Ón plenul Parlamentului Rom‚niei, îni∫te b„ie˛i Óncrunta˛i“ de vreun an ∫i ceva, pe motiv c„ electoratul le-a ridicat accesul la volanul ˛„rii din cauza excesului de spume la gur„ ∫i prea multului verde nejustificat ie∫it la controlul buzunarelor, s-au gr„bit s„ se exhibi˛ioneze Ón fa˛a camerelor de filmat ∫i a ziari∫tilor.

Din ga∫ca de înervo∫i“ s-au remarcat trei: Mircea, Ovidiu ∫i Sorin, care amenin˛au c„ niciodat„ nu vor fi îpentru“,... transform‚ndu-∫i numele de îGic„ contra“ Ón renume.

Cum s„ fie ei de acord cu ordinea Ón sistemul sanitar, c‚nd degringolada pe care au obl„duit-o era raiul ho˛ilor?

Cum s„ fie ei pentru responsabilizarea factorilor de decizie, c‚nd butada îdup„ mine potopul“ le-a guvernat existen˛a?

S„ nu mai poat„ folosi banii s„n„t„˛ii pentru finan˛area P.S.D.-ului sau pentru campanii electorale ori pentru astuparea oric„ror g„uri negre bugetare?... Niciodat„!

Mircic„, la chitar„ rece, Ónfiera politica Alian˛ei care nu-l bag„ Ón seam„ ∫i nu-l consult„, pe el, îEl lider maximo“, uit‚nd c„ pe vremea guvern„rii P.S.D. nici m„car oamenii lui nu-l luau Ón serios.

Sorinel f„cea joc de glezne ∫i mima vocalize f„c‚nd aluzii nostalgice la timpurile c‚nd era tare Ón îbrand“ ∫i se lua la tr‚nt„ cu Bl„nculescu.

™i Ovidiu... Ei, Ovidiu jongla u∫or la castaniete, cu ochii mai mult pe acestea, ca s„ nu-i scape din m‚n„!

B„ie˛i, Óngr„m„di˛i-v„ acum p‚n„ nu vi se mic∫oreaz„ orizontul, nu „la politic, ci acela strict vizual, care ar putea s„ v„ fie limitat c‚t de cur‚nd de ni∫te z„brele! ™i nu uita˛i: niciodat„ s„ nu spui niciodat„!

Declara˛ie politic„ referitoare la aderarea Rom‚niei sus˛inut„ de Alian˛a Liberalilor ∫i Democra˛ilor pentru Europa.

Conferin˛a de pres„ sus˛inut„ de liderul ALDE, Graham Watson, pre∫edintele ELDR, Annemie Neyts, pre∫edintele P.N.L., premierul C„lin-Popescu T„riceanu, din data de 8 februarie 2006, a fost marcat„ de aprecierea Grupului ALDE fa˛„ de progresele Ónregistrate de Rom‚nia Ón Óndeplinirea angajamentelor asumate Ón vederea ader„rii la Uniunea European„.

Sus˛inerea acordat„ de domnul Graham Watson are o importan˛„ deosebit„ Ón contextul actual al integr„rii. Suntem la c‚teva luni de momentul ader„rii, iar sus˛inerea pre∫edintelui Grupului ALDE poate fi considerat„ o m‚n„ de ajutor acordat„ Guvernului ∫i progreselor Ónregistrate Ón domeniul reformelor economice ∫i sociale.

Astfel, reprezentantul ALDE din Parlamentul European sus˛ine demersurile politice ale P.N.L., partid cu identitate liberal-european„, membru al familiei liberale europene.

Suntem con∫tien˛i c„ ajutorul liberal european reprezint„ un atu pentru Rom‚nia ∫i un pas de stabilitate pentru actuala guvernare. Vorbim de o sus˛inere extern„, dar aceasta nu poate avea efecte pozitive f„r„ o sus˛inere intern„, prin care Ón˛elegem realizarea m„surilor din programul de guvernare, Óndeosebi cele de integrare ∫i cele cu impact semnificativ social ∫i economic.

Œn actuala etap„ a integr„rii mai trebuie realizate m„suri care s„ asigure la momentul 2007 afirmarea Rom‚niei ca ˛ar„ cu un sistem administrativ institu˛ional s„n„tos, cu o economie de pia˛„ func˛ional„. BineÓn˛eles, trebuie asigurat„ func˛ionalitatea principiilor statului de drept, respectarea drepturilor cet„˛enilor, consolidarea democra˛iei ∫i a unui climat investi˛ional bun pentru eventualii investitori.

Consider c„ nu a fost doar un exerci˛iu de imagine, ci un semn al deschiderii c„tre un nou tip de politic„, care ne va fi de ajutor Ón momentul integr„rii Ón Uniunea European„.

îDeclara˛ie politic„ despre... animale“

Œntr-o p„dure mare cam c‚t Camera Deputa˛ilor s-a instalat pre∫edinte peste vie˛uitoare un urs mare cam c‚t domnul Adrian N„stase.

La un moment dat, ursul s-a speriat foarte tare pentru c„ alte vie˛uitoare dintr-o alt„ p„durice de anchet„, mare cam c‚t D.N.A., au Ónceput s„ scormoneasc„ Ón trecut pentru a stabili cam c‚t„ miere a p„pat el, ursul, din scorburile cu stupi care nu erau ai lui.

™i a∫a s-a iscat o g‚lceav„ teribil„ mai ales atunci c‚nd acele vie˛uitoare de control au decis c„ trebuie s„ scotoceasc„ Ón b‚rlogul ursului ca s„ afle cam c‚te chesele cu miere a agonisit el. Numai c„ legile p„durii ursului nu permit a∫a ceva f„r„ acordul vie˛uitoarelor din subordine.

Ca s„-i conving„ pe supu∫i c‚t de v‚nat este el, a transformat un iepura∫ sprinten, ales mai mare peste toate p„durile din ˛ar„, Ón lup. ™i a Ónceput s„ strige c‚t Ól ˛ine gura c„... a Ónnebunit lupul.

Totodat„, a Ónceput s„ fac„ tot ce-i st„ Ón putin˛„, dar nu ∫i Ón competen˛„, pentru a stabili amestecul altor vie˛uitoare Ón cheselele lui, care n-ar fi ale lui.

Astfel se face c„ ursul a f„cut pe dracu Ón patru ca el s„ nu fie la m‚na vie˛uitoarelor din subordine care, Ón treac„t fie spus, nu prea Ól mai au la suflet. ™i a hot„r‚t c„ nici m„car nu trebuie s„ arate supu∫ilor cererea de socoteal„, de team„ ca ace∫tia s„ nu spun„ îda“.

Numai c„ supu∫ii au aflat ∫i au Ónceput s„ se foiasc„ ∫i s„-i cear„ socoteal„, cum c„ de ce nu-i bag„ Ón seam„ Ón mod regulamentar. S-a r„stit Óns„ ursul la ei, dar nu personal, ci printr-un ursule˛, logof„t din divanul s„u domnesc, care le-a spus c„ nu e treaba lor.

™i atunci au pus vie˛uitoarele l„bu˛ele pe t„bli˛ele cu regulile p„durii ∫i au v„zut c„ nu e deloc a∫a ∫i c„ de fapt ele hot„r„sc dac„ blana ursului trebuie luat„ la puricat.

Dar au constatat supu∫ii c„ Ón timp ce ei strig„, r„cnesc sau... latr„, ursul merge.

Iar unul, cam ca subsemnatul, din grupul mai liberal ∫i mai nesupus de vie˛uitoare, a strigat Ón gura mare: îA Ónnebunit ursul!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

Evenimentele la care am fost martori Ón ultimele s„pt„m‚ni nu fac dec‚t s„ demonstreze faptul c„ justi˛ia rom‚n„ se afl„, Ón sf‚r∫it, dup„ mul˛i ani de r„t„ciri ∫i presiuni, pe drumul cel bun.

Datorit„ reformelor reale Ón justi˛ie puse Ón aplicare de Guvernul condus de domnul T„riceanu, s-a reu∫it refacerea independen˛ei justi˛iei ∫i credibilizarea ei Óntr-o mare m„sur„.

Ac˛iuni aparent minore, cum a fost modificarea de c„tre actualul Guvern a declara˛iilor de avere pe care sunt obliga˛i s„ le depun„ demnitarii, au produs efecte deosebite, sco˛‚nd Ón eviden˛„ o parte din numeroasele nereguli care s-au petrecut Ón Rom‚nia Ón timpul celor patru ani ai guvern„rii P.S.D.

De asemenea, prin reformele justi˛iei s-a reu∫it ca magistra˛ii rom‚ni s„ aib„ un grad necesar de independen˛„, pentru a putea ac˛iona f„r„ a se teme de interven˛ii exterioare propriei lor con∫tiin˛e.

™i, Óntr-adev„r, evenimentele din ultimul timp demonstreaz„ faptul c„ ace∫tia nu se mai tem, ca Ón urm„ cu un an, s„ ac˛ioneze conform legii, indiferent de numele sau pozi˛ia politic„ a persoanei avute Ón vedere.

Aceste ac˛iuni ale justi˛iei au, de asemenea, darul de a reface ∫i Óncrederea rom‚nilor Ón actul de justi˛ie ∫i, Ón cele din urm„, Ón institu˛iile esen˛iale pentru democra˛ie, demonstr‚ndu-le cet„˛enilor rom‚ni faptul c„ ceea ce este Ónscris Ón articolul 16 din Constitu˛ie, ∫i anume c„ îNimeni nu este mai presus de lege“, nu sunt doar cuvinte goale, lipsite de con˛inut, ci Óncep s„ fie realitatea de zi cu zi din Rom‚nia.

A∫ vrea s„ fac ∫i c‚teva remarci referitoare la ipocrizia extraordinar„ a celor de la P.S.D. ∫i la lipsa profund„ de respect a acestora fa˛„ de institu˛ia de baz„ a democra˛iei, Parlamentul.

Astfel, este interesant cum domnul Adrian N„stase, actualul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, a g„sit de cuviin˛„, Ón urma acuza˛iilor ce i-au fost aduse de c„tre procurori, s„ se retrag„ din func˛ia de conducere pe care o de˛inea la P.S.D., pentru a nu afecta imaginea partidului, Óns„ a considerat c„ este absolut normal faptul de a r„m‚ne la conducerea Camerei, nefiind, se pare, deloc Óngrijorat de imaginea, intern„ ∫i extern„, a Parlamentului Rom‚niei, care ∫i a∫a nu se bucur„ de o Óncredere prea mare Ón r‚ndurile rom‚nilor.

îVoin˛a politic„ ∫i integrarea Ón Uniunea European„“ S„pt„m‚na trecut„, trei state europene au acordat votul de Óncredere Rom‚niei, ratific‚nd Tratatul de aderare a ˛„rii noastre la Uniunea European„. Olanda, Marea Britanie ∫i Cehia au consim˛it la primirea Rom‚niei Ón familia european„. Œn tot acest timp, la Bucure∫ti, clasa politic„ ˛ine primele pagini ale ziarelor prin scandaluri sau, Ón cel mai bun caz, polemici create pe teme diferite. Opozi˛ia joac„ un rol activ, atac‚nd ∫i lans‚nd fumigene declarative, f„r„ nici o baz„ real„. Toate ac˛iunile sunt sus˛inute doar de ra˛iunea de a fi Ón opozi˛ie, fapt ce garanteaz„ a priori dreptul la contestare. Este exemplul recent al discursului pre∫edintelui P.S.D., Mircea Geoan„, care puncteaz„ radical îregulile incomode“, dup„ cum le denume∫te Domnia sa, ale integr„rii Ón Uniunea European„. Reguli incomode pentru cine? Pentru acea

parte a clasei politice roas„ de scandaluri, acuza˛ii de corup˛ie ∫i de lupte interne pentru fr‚nturi de putere coagulate artificial? Se prea poate.

Pre∫edintele P.S.D. atrage aten˛ia asupra îpropagandei“ f„cute pe seama integr„rii ∫i asupra pericolului ca poporul rom‚n s„ cread„ ca a fost îp„c„lit“ dup„ aderare. C‚t„ vreme au fost la putere, socialdemocra˛ii au folosit integrarea ca port-drapel al politicii externe, cl„dind o imagine triumfalist„ Ón mentalul colectiv, d‚ndu-se drept c„l„uze ale poporului rom‚n pe drumul c„tre civilizata Europ„. Ajun∫i Ón opozi˛ie, brusc, social-democra˛ii au accese de luciditate ∫i con∫tientizeaz„ pericole care ne p‚ndesc o dat„ ce vom fi primi˛i Ón familia european„. C‚t este propagand„ ∫i c‚t este p„c„leal„, c„ci bunele inten˛ii nu par a intra Ón ecua˛ia P.S.D.-ist„?!

Sub pretextul grijii pentru popor, P.S.D. lanseaz„ avertismente nefondate. Pre∫edintele Mircea Geoan„ nu concepe o aderare f„r„ consultarea popular„ prin referendum. Cu toate acestea, Domnia sa consider„ c„ un referendum ar trebui f„cut dup„ primirea statutului de ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, intr„m Ón Europa ∫i apoi consult„m popula˛ia, pentru a bifa exerci˛iul democratic doar la capitolul imagine. Aceasta, Ón condi˛iile Ón care multiple barometre de opinie ∫i sondaje executate cu instrumente specifice demonstreaz„ dorin˛a real„ a rom‚nilor de a se integra Ón Uniunea European„.

## îRecurs la memorie“

Se vorbe∫te azi at‚t de mult despre reform„ ∫i despre reforme Ónc‚t ai crede c„ nimeni Ón ˛ara noastr„ de la Ónceputuri ∫i p‚n„ azi nu a mai schimbat nimic ∫i c„ genera˛iile s-au succedat lin, evolu‚nd ca neam Óntr-o albie de stabilitate ∫i devenire progresiv„ ancestral„.

Cunoa∫tem Óns„, unii mai mult, al˛ii mai pu˛in, c„ Ón zbuciumatul nostru trecut, ˛ara a parcurs perioade de primenire c‚nd s-au Ónf„ptuit reforme uneori adev„rate, care ∫i-au ar„tat efectul asupra cursului vie˛ii rom‚nilor. Dar, din p„cate, de cele mai multe ori, reformele fie au r„mas proiecte nobile pe h‚rtie, fie au fost Óncet-Óncet deturnate de prezen˛e malefice Ón grup„rile reformatoare.

Venind la actualitate, constat„m cu surprindere c„ unul dintre cei mai mari reformatori din istoria na˛ional„, fondatorul statului modern, al reformei Ónv„˛„m‚ntului, reformei armatei, reformei agrare, Ónf„ptuitorul primei Uniri de la 1859, Alexandru Ioan Cuza, este ast„zi ocolit cu premeditare de factorii care influen˛eaz„ agenda public„ a manifest„rilor culturale na˛ionale. Cu ce ∫i pe cine a deranjat el at‚t de mult Ón epoc„ se ∫tie, de∫i unii supraliciteaz„ aprecierile negative asupra unor defecte omene∫ti care au fost at‚t de mult exagerate Ónc‚t tind acum s„ scufunde cu totul Ón uitare toate marile merite ale domnului Unirii. A∫a se face c„, Ón timp ce aceia care duceau dorul unirii cu ˛ara, fra˛ii din Transilvania,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 aveau un adev„rat cult fa˛„ de el, la Bucure∫ti, unii Ói preg„teau detronarea ∫i chiar alungarea din ˛ar„.

A∫adar, Ón vreme ce Alexandru Papiu-Ilarian afirma c„ rom‚nii de peste mun˛i, îb„rba˛i ∫i femei, b„tr‚ni ∫i tineri, to˛i ar fi gata s„ moar„ pentru domnul Cuza“, pe care Ól considerau demn îs„ r„zbune cu Ón˛elepciune moartea lui Mihai Viteazul“ ∫i s„ pun„ Ón oper„ îplanul celui mai mare domn rom‚n ce a avut vreodat„ Dacia lui Traian“, adic„ unirea deplin„ ∫i definitiv„ a tuturor rom‚nilor Ónceput„ la 1600 ∫i terminat„ abia Ón 1918 (dup„ aproape 3 secole ∫i jum„tate de sacrificii, de fr„m‚nt„ri ∫i de lupte aprige). Œn acest timp, la Bucure∫ti, sforarii politici unelteau debarcarea lui Cuza ∫i exilarea lui departe de ˛ar„. Nu au mai contat reformele statuate prin o serie de legi care pot func˛iona ∫i azi:

Declara˛ie politic„: îDaniel Morar, anexa Executivului, sfideaz„ Parlamentul“.

1. Refuzul procurorului-∫ef al Departamentului Na˛ional Anticorup˛ie de a se prezenta Ón fa˛a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a Camerei Deputa˛ilor reprezint„ o sfidare la adresa Parlamentului ∫i ofer„ Ónc„ o dovad„ c„ procurorul-∫ef Óncalc„ inten˛ionat principiul echilibrului puterilor Ón cadrul democra˛iei constitu˛ionale, a∫a cum este el prev„zut Ón art. 1 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Œn acela∫i timp, prin ultimele declara˛ii publice, acesta a demonstrat c„ nu este un reprezentant al procurorilor, a c„ror activitate se bazeaz„ pe principiul legalit„˛ii, ci un reprezentant al Executivului.

2. Œn con˛inutul refuzului s„u se men˛ioneaz„ c„ exist„ o imposibilitate obiectiv„ de a r„spunde invita˛iei, Ón condi˛iile Ón care îdosarele se afl„ Ón faza de urm„rire penal„, iar investigarea presupuselor Ónc„lc„ri ale drepturilor Ónvinui˛ilor nu poate face obiectul unor cercet„ri penale“.

3. Invitarea domnului Daniel Morar Ón fa˛a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii a Camerei Deputa˛ilor nu reprezint„ o imixtiune Ón actul de justi˛ie ∫i nici o investigare a presupuselor Ónc„lc„ri ale drepturilor procesuale atribute care exced controlului parlamentar.

Œn art. 51 din Constitu˛ie se prevede dreptul de peti˛ionare ∫i obliga˛ia autorit„˛ilor publice de a r„spunde la peti˛ii. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii are ca atribu˛ie examinarea peti˛iilor primite ∫i cercetarea abuzurilor semnalate.

Œn condi˛iile Ón care concluziile privind Raportul anual de activitate al D.N.A. este prezentat Parlamentului de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 c„tre ministrul justi˛iei, solicitarea Comisiei ca procurorul∫ef al D.N.A. s„ se prezinte la audieri nu reprezint„ o Ónc„lcare a independen˛ei justi˛iei.

Procurorii din D.N.A. fac parte din autoritatea judec„toreasc„, conform prevederilor constitu˛ionale, ∫i ace∫tia nu au fost invita˛i la comisie. Procurorul-∫ef al D.N.A. este, Óns„, reprezentantul puterii executive Ón cadrul D.N.A., Ón raport de dreptul exclusiv al ministrului justi˛iei de a propune numirea sau revocarea acestuia, avizul Sec˛iei pentru procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii fiind doar consultativ.

Œn concluzie, Ól invit pe domnul Daniel Morar, procuror∫ef al D.N.A., s„-∫i reconsidere atitudinea sfid„toare ∫i s„ manifeste respectul datorat îorganului reprezentativ suprem al poporului rom‚n“, Parlamentul Rom‚niei.

Declara˛ie politic„: îDespre politizarea justi˛iei“

Este justi˛ia rom‚n„ comandat„ politic? Œntrebarea este veche ∫i a fost subiectul a nesf‚r∫ite dezbateri jurnalistice, simpozioane, dispute politice, analize ale O.N.G.-urilor ∫i, de ani buni, chiar tema unor rapoarte interna˛ionale ∫i monitoriz„ri ale Uniunii Europene.

Tentativa de anul trecut a doamnei ministru Macovei de a-∫i adjudeca direct numirea ∫efilor de Parchete reprezint„ o modalitate legislativ„ de Ónc„lecare a magistra˛ilor.

Valeriu Stoica a suspendat din condei o bucat„ din Codul penal pentru 24 de ore, ca s„ goleasc„ penitenciarele de delapidatori, cu celebra Lege pentru dezincriminarea bancrutei frauduloase.

Mai t‚rziu, telefonul scurt c„tre ∫eful Parchetului sau interven˛iile directe ale ministrului justi˛iei au devenit un obicei pentru a rezolva un dosar.

Venind Ón zilele noastre, referitor la votul din Senat cu privire la D.N.A., ministrul Macovei ∫i ∫eful D.N.A., Daniel Morar, arunc„ verdicte catastrofice: De azi, lupta anticorup˛ie a murit! S-a blocat orice reform„ Ón justi˛ie! Atitudinea defetist„ pe care deja o afi∫eaz„ unii dintre cei sus-numi˛i e la fel de p„guboas„ ca ∫i talpa pus„ pe senatori.

Dac„ exist„ cu adev„rat voin˛„ politic„ ∫i competen˛„ pentru a duce la bun sf‚r∫it cercetarea penal„ Ón dosare de corup˛ie, rebotezarea sau desfiin˛area P.N.A.—D.N.A. nu poate fi o piedic„ real„.

Œntrebarea care se ridic„ este Óns„ urm„toarea: exist„ voin˛„ politic„ pentru eradicarea corup˛iei sau asist„m doar la anihilarea unor adversari politici?

Sunt convins„ c„ r„spunsul Ól vom primi Ón cur‚nd.

## Declara˛ie politic„: î(Ne)Declara˛iile de a-vere“

Œncet, dar sigur, se face lumin„ ∫i prin desi∫urile corup˛iei. Ultimele s„pt„m‚ni au fost edificatoare pentru to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri Ón ceea ce prive∫te moralitatea principalului partid de opozi˛ie.

Din tenebrele ml„∫tinoase ale P.S.D.-ului Óncep s„ ias„ la iveal„ tot felul de afaceri dubioase, mo∫teniri suspecte ∫i Óncreng„turi familiale. Din simple salarii de bugetari, liderii P.S.D. au devenit, peste noapte, multimilionari. Œn dolari! ™i am putea crede, cu naivitate, c„ nu e nimic ciudat la o mo∫tenire de peste un milion de dolari.

S-ar putea crede c„ e o simpl„ coinciden˛„ ca mo∫tenitoarea averii s„ fie tocmai familia N„stase, din cei

peste 20 milioane de rom‚ni. Dar, cu siguran˛„, nu mai poate fi o coinciden˛„ dosarul Zambaccian, cazul veri∫orului lui Mircea Geoan„, averea nejustificat„ de 46 de miliarde de lei a lui Dan Ioan Popescu, cazurile Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Mu∫etescu, Mircea Ursache sau Gabriel Oprea.

Fenomenul corup˛iei pleac„ de la Ónsu∫i tat„l partidului, Ion Iliescu, ∫i se extinde precum ni∫te tentacule otr„vitoare Ónspre filialele P.S.D. din ˛ar„, veritabile cresc„torii de baroni locali.

Sub pulpana lui Ion Iliescu au crescut nestingheri˛i ace∫ti baroni ai corup˛iei. Sub Ónalta lui obl„duire au Ónflorit averi imense ∫i nejustificate. ™i toate acestea Ón timp ce domnul Ion Iliescu poza Ón cel mai s„rac ∫i mai cinstit dintre politicieni, ap„r„torul drept„˛ii ∫i al oamenilor s„rmani.

Vreau s„ v„ reamintesc, Óns„, faptul c„ Ómpotriva îcelui mai cinstit politician“ s-a Ónceput o urm„rire penal„. El este Ónvinuit de mai multe infrac˛iuni Ón dosarul îMineriada“. Lui Ion Iliescu i se aduc Ónvinuiri dintre cele mai grave, precum subminarea puterii de stat, subminarea economiei na˛ionale ∫i crime Ómpotriva umanit„˛ii... Orice comentariu este de prisos!

Domnilor parlamentari, principala modalitate de verificare a averilor demnitarilor ar trebui s„ fie declara˛iile de avere. Legea este foarte bun„, doar c„ nu e respectat„. Ordonan˛a de urgen˛„ privind declara˛iile demnitarilor arat„ foarte clar c„ orice modificare a averii trebuie consemnat„ ∫i declara˛ia depus„ trebuie reactualizat„.

Declara˛ie politic„: îPrim„riei Capitalei nu-i pas„ de demnitatea rom‚nilor“

S„pt„m‚na trecut„ am f„cut o declara˛ie politic„ primit„ favorabil de opinia public„ ∫i de mass-media. Era vorba de schimbarea numelui str„zii pe care se afl„ Ambasada S.U.A., Ón Teo Peter. Spuneam atunci c„ nu este vorba de un act vindicativ, ci despre o modalitate elegant„, conform„ spiritului rom‚nesc ∫i european, de a atrage aten˛ia comunit„˛ii interna˛ionale c„ demnitatea rom‚nilor nu poate fi cump„rat„ cu îdesp„gubiri financiare“.

Tuturora ne-ar fi f„cut pl„cere s„ ∫tim c„ pe toate documentele Ambasadei — de la adresele c„tre Departamentul de Stat p‚n„ la c„r˛ile de vizit„ ale angaja˛ilor — apare numele celui pe care colegul lor l-a ucis.

Œntre timp, americanul criminal, fost angajat al Ambasadei S.U.A. Ón Rom‚nia, a avut tupeul s„ declare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 c„, pentru omuciderea de la Bucure∫ti, i se pare prea mare chiar ∫i sanc˛iunea administrativ„ hot„r‚t„ de justi˛ia american„.

Œn consecin˛„, el inten˛ioneaz„ s„ atace Ón instan˛„ ∫i aceast„ m„sur„ jignitor de bl‚nd„.

Din p„cate, din partea oficialit„˛ilor rom‚ne Ón drept — Prim„ria ∫i Consiliul General al Capitalei — nu am primit Ónc„ nici o reac˛ie. Œn tot acest timp, mii de tineri din Capital„ ∫i din alte ora∫e au manifestat pentru dreptate ∫i, p‚n„ la urm„, pentru demnitatea noastr„ na˛ional„.

Pentru c„ nepedepsirea uciderii unui rom‚n — dar„mite a unui simbol al muzicii rom‚ne∫ti — este o grav„ ofens„ adus„ demnit„˛ii noastre, ca na˛iune!

Œn consecin˛„, m„ adresez ∫i domnului ministru Vasile Blaga, pe care Ól cunosc ca om politic demn ∫i patriot, ∫i Ói cer ca prin prefectul Capitalei s„ sus˛in„ aceast„ m„sur„ reparatorie at‚t de apreciat„ de opinia public„.

Œn anii copil„riei m„ bucuram nespus ori de c‚te ori m„ aflam Ón preajma pomului de Cr„ciun, str„mutat din munte la noi Ón cas„ ∫i Ómpodobit de p„rin˛i cu tot felul de daruri pentru noi, cei mici. ™i ast„zi retr„iesc asemenea clipe, dar cu bucuriile ∫i rezervele maturit„˛ii, g‚ndindu-m„ c„ br„du˛ul care moare Óncet, Óncet l‚ng„ calorifer ar putea s„ ajung„ un arbore falnic ∫i viguros, cu at‚tea ∫i at‚tea binefaceri pentru oameni. Este adev„rat, mul˛i br„du˛i sunt cultiva˛i anume pentru a fi sacrifica˛i de Cr„ciun ∫i de Anul Nou, dar foarte mul˛i cad prad„ neghiobiei unor indivizi lacomi de bani. De aceea m-am bucurat afl‚nd c„, Ón perioada premerg„toare s„rb„torilor, autorit„˛ile au confiscat 12.000 de brazi de la cei care Óncercau s„-i comercializeze ilegal Ón Bucure∫ti ∫i Ón jude˛ele Vrancea, Bac„u ∫i Suceava. Mai bine era dac„ un asemenea jaf ar fi fost prevenit. M-am bucurat, de asemenea, afl‚nd c„, Ón anul 2005 Regia Na˛ional„ a P„durilor a pus la dispozi˛ia popula˛iei 135.000 de brazi, cu 50.000 mai pu˛ini dec‚t anul trecut, al˛i 60.000 de br„du˛i fiind adu∫i pe pia˛„ de c„tre proprietarii particulari de p„duri. Œn acest din urm„ caz n- am mai Óncercat nici o satisfac˛ie, g‚ndindu-m„ c„, Ón timp ce îRomsilva“ livreaz„ Ón mare m„sur„ brazi din culturi specializate, create Ón acest scop, proprietarii de p„duri taie f„r„ nici o noim„. De altfel, autorit„˛ile sucevene au confiscat 500 de brazi de Cr„ciun de la un cet„˛ean care-i t„iase f„r„ aprobare din p„durea proprie.

Œn silvicultur„ apar deseori asemenea contradic˛ii Óntre interesele economice ∫i cele ecologice, mai ales ast„zi c‚nd 1,5 milioane hectare de p„dure se afl„ Ón proprietate particular„. Sunt semne, este adev„rat, timide, c„ raporturile dintre om ∫i p„dure se vor a∫eza ∫i la noi pe temelii ra˛ionale. Nu putem r„m‚ne la infinit tributari mentalit„˛ilor agresive fa˛„ de p„dure, mentalitate pe care am cultivat-o vreme Óndelungat„ ∫i de pe urma c„reia, Ón mai pu˛in de un secol, Ón ˛ara noastr„ au disp„rut aproape 3 milioane hectare de p„dure. Nota de plat„ a unei asemenea politici pr„dalnice o pl„tim noi, cei de azi, ca martori ∫i victime ale unor fenomene naturale dezastruoase — supraÓnc„lzirea climei, furtuni neobi∫nuite, iscate din senin, ploi de lung„ durat„ care provoac„ inunda˛ii grave, alunec„ri de teren ∫i alte fenomene de-a dreptul improprii vie˛ii.

îDac„ se vrea, se poate!“

A∫a cum am mai semnalat, sistemul de s„n„tate la nivelul jude˛ului Constan˛a s-a confruntat cu numeroase probleme at‚t la nivelul managementului spitalului jude˛ean, c‚t ∫i la nivelul programelor pentru boli cronice ∫i Ón special programul destinat diabeticilor.

Œn cadrul spitalului jude˛ean a fost efectuat„ o misiune de audit, aprobat„ de fosta conducere a Direc˛iei de S„n„tate Public„ Constan˛a, Ón urma c„reia s-au deta∫at numeroase Ónc„lc„ri ale legii achizi˛iilor publice Ón mai multe domenii, de la contractul de repara˛ii al spitalului ∫i p‚n„ la contractele referitoare la achizi˛ii de materiale sanitare sau alimente.

Conform Legii auditului public intern nr. 672/2002 art. 11 alin. g), auditorul trebuie s„ aduc„ la cuno∫tin˛a institu˛iei care a comandat auditul concluziile acestuia, iar institu˛ia, Ón cazul de fa˛„ Direc˛ia de S„n„tate Public„ Constan˛a, trebuie s„ avizeze organismele de cercetare financiar„ pentru a se vedea dac„ Ónc„lc„rile respective au dus la prejudicierea institu˛iei, iar acestea s„ stabileasc„ responsabilii ∫i sanc˛iunile care se impun.

D.S.P. Constan˛a a impus de anul acesta, de la 1 ianuarie, implementarea Programului Hipocrate, deocamdat„ pentru diabetici, cu men˛iunea c„ acest lucru s-a dorit Ónc„ din anul 2005, dar nu a fost posibil datorit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 tren„rilor administrative, dar ∫i politice ale fo∫tilor responsabili, motiva˛ia acestora fiind c„ nu sunt bani pentru implementarea corect„ ∫i upgradarea programului. Ei bine, acum s-au g„sit fonduri pentru acest program, iar concluziile sunt, pot spune, uimitoare: pentru luna ianuarie 2006, Ón condi˛iile Ón care nu au lipsit medicamentele, nivelul de cheltuieli pentru medicamente ∫i materiale s-a ridicat la 6,9 miliarde ROL, Ón timp ce pentru luna ianuarie 2005, Ón condi˛ii de lipsuri evidente ∫i consemnate, cheltuielile s-au ridicat la 10,5 miliarde ROL, adic„ o diferen˛„ de 30% care nu poate fi explicat„.

Problema diabeticilor din jude˛ul Constan˛a ∫i nu numai a fost semnalat„ cu 2—3 ani Ón urm„, c‚nd s-a constatat c„ programul de diabet a mers prost, medicamentele sporadice ∫i chiar lipsa lor, cozi la farmacii. Direc˛ia de S„n„tate Public„ Constan˛a a luat ini˛iativa de a realiza o eviden˛„ electronic„ a bolnavilor ∫i a medicamentelor prin programul na˛ional respectiv.

îNoi s„ fim s„n„to∫i!“

Ministerul S„n„t„˛ii a fost probabil, Ón anii postdecembri∫ti, vedeta ∫tirilor de senza˛ie, legat de el s-au ivit cele mai mari scandaluri de pres„, cele mai crunte crize guvernamentale, pentru c„ tr„im Óntr-o Rom‚nie a nevoilor minime Ónc„ nesatisf„cute, a iresponsabilit„˛ii fa˛„ de s„n„tatea noastr„. Min˛i luminate, doctori de renume ∫i-au stricat de cele mai multe ori reputa˛ia profesional„ Óncerc‚nd s„ gestioneze un minister de func˛ionalitatea c„ruia depinde cea mai mare parte a rom‚nilor.

De 15 ani de zile, Ón sistemul de s„n„tate se pompeaz„ sume imense de bani ∫i, Ón ciuda acestui lucru, realitatea este sumbr„, situa˛ia este degradant„. Pe zi ce trece, rom‚nii sunt mai bolnavi, mai pu˛in trata˛i ∫i mai nemul˛umi˛i de serviciile oferite de medici. Asigurarea st„rii de s„n„tate a oamenilor care cotizeaz„ la asigur„rile de s„n„tate seam„n„ din ce Ón ce mai mult cu o gaur„ neagr„ Ón care se afund„ deopotriv„ politicieni, medici ∫i pacien˛i. Cozile cu b„tr‚ni abia ˛in‚ndu-se pe picioare Ón fa˛a farmaciilor au devenit un laitmotiv care ilustreaz„ cel mai bine unde s-a ajuns, cu c‚t„ superficialitate ∫i iresponsabilitate a fost gestionat acest domeniu, de-a lungul anilor.

C‚nd toat„ lumea era consternat„ de faptul c„ P.N.L. a nominalizat un economist pentru portofoliul s„n„t„˛ii, am fost printre primii care au primit cu entuziasm vestea: problema s„n„t„˛ii Ón Rom‚nia nu este c„ avem medici slab preg„ti˛i sau oameni mai bolnavi dec‚t al˛ii, nici m„car c„ nu sunt bani, baiul cel mai mare era c„ nici un ministru medic nu a ∫tiut s„ creeze o ecua˛ie Óntre aceste variabile, pentru c„ forma˛ia sa era cu totul alta, pentru c„ venea din sistem ∫i tindea s„ nu vad„ bubele mici, pentru c„ avea prea mul˛i prieteni Ón sistem, prea multe obliga˛ii ∫i era nevoit s„ fac„ prea multe compromisuri. Este clar de ce mini∫trii doctori s-au sfiit, Ón ultimii 15 ani, de la a folosi bisturiul drept„˛ii pentru a face ordine Ón propria ograd„.

De c‚nd a fost desemnat s„ coordoneze Ministerul S„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu a Ónceput o adev„rat„ lupt„ cu obiceiurile, cutumele din sistem. Pentru Ónceput, a reu∫it s„ acopere datoriile cumulate de 15 ani de c„tre medicii mini∫tri, apoi a propus o modalitate mai bun„ de cheltuire a banilor din sistem. Acum a reu∫it s„ realizeze un set de legi care spun adio cumulului de func˛ii, ce duc la un cras conflict de interese. Ce a primit la schimb: atacuri neÓntrerupte de la cei viza˛i, proteste m‚r∫ave, afirma˛ii neadev„rate, acuze demagogice.

Œn aceste zile se afl„ Ón Parlament un proiect de modificare a Legii nr. 656/2002 privind prevenirea ∫i combaterea sp„l„rii banilor, precum ∫i unele m„suri privind prevenirea ∫i combaterea finan˛„rii actelor de terorism.

Modific„rile aflate Ón prezent Ón Parlament sunt Ón special de natur„ tehnic„, Óns„ modificarea care ar trebui cuprins„ Ón acest proiect legislativ nu se reg„se∫te aici. Este vorba de subordonarea Oficiului Na˛ional de Prevenire ∫i Combatere a Sp„l„rii Banilor. Dup„ cum ∫ti˛i probabil, oficiul se subordoneaz„, Ón prezent, Guvernului Rom‚niei, prin aceast„ subordonare fiind Óntrunite condi˛ii pentru ca oficiul s„ poat„ fi folosit ca instrument eficace Ómpotriva adversarilor politici ai Guvernului.

Sunte˛i cu to˛ii familiari cu scandalul îM„tu∫a Tamara“. Dup„ cum cunoa∫te˛i, ziarele au prezentat, pe larg, felul Ón care membri ai plenului oficiului au votat pentru solu˛ionarea dosarului referitor la existen˛a unor indicii de sp„lare de bani. Ei bine, membri ai oficiului care au votat pentru sesizarea Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie au fost schimba˛i din func˛iile de˛inute Ón cadrul O.N.P.C.S.B.

Toate aceste schimb„ri Ón aparatul de conducere al institu˛iei, de∫i oamenii ace∫tia nu Ó∫i f„ceau dec‚t datoria, au fost posibile din cauza faptului c„ oficiul este Ón subordinea Guvernului. Rezult„ clar c„ Ón formula actual„ de conducere exist„ pericolul ca oficiul s„ fie folosit ca un instrument Ómpotriva unor adversari politici sau diver∫i oameni de afaceri.

Œn prezent, plenul oficiului este structura deliberativ„ ∫i de decizie, format„ din reprezentan˛i ai unor ministere ∫i institu˛ii publice: Ministerul de Finan˛e, Ministerul de Justi˛ie, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, Curtea de Conturi, Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie ∫i Asocia˛ia Rom‚n„ a B„ncilor. Din r‚ndul acestora, Guvernul nume∫te pre∫edintele oficiului.

Œn ˛„rile Uniunii Europene, institu˛ii similare oficiului sunt conduse de un singur om. Œn atare condi˛ii, reprezentan˛ii Uniunii Europene, care au Óntocmit raportul _peer-review_ ∫i-ar fi exprimat dubii asupra eficien˛ei conducerii oficiului de c„tre plen, exist‚nd chiar posibilitatea ca, Ón viitor, plenul s„ fie retras, iar conducerea institu˛iei s„ fie Óncredin˛at„ unui singur om, numit de Guvern. Imagina˛i-v„ ce consecin˛e ar putea avea acest lucru asupra fragilei independen˛e a oficiului. Dac„ Ón prezent exist„ Ón plen ∫i reprezentan˛i ai unor institu˛ii publice independente, ca B.N.R., Curtea de Conturi, P.I.C.C.J. sau A.R.B., care asigur„ un echilibru

Prezenta declara˛ie este inspirat„ de o practic„ tot mai evident„ Ón sistemul autorit„˛ilor locale. Este vorba de o adev„rat„ frenezie a promov„rii unor investi˛ii de interes public, viz‚nd Ón special lucr„ri ample de infrastructur„ urban„, scumpe ∫i cauzatoare de mari deregl„ri ale activit„˛ii cotidiene, cu fonduri Ómprumutate de la organisme de credit europene sau mondiale, dar ∫i cu mari particip„ri ale comunit„˛ilor locale la cofinan˛area obiectivelor propuse.

C„ se promoveaz„ astfel de lucr„ri nu este r„u. Ele sunt de cele mai multe ori necesare, bine venite ∫i Ón orice caz aduc„toare de un plus de confort urban, ∫i el necesar ∫i de mult timp a∫teptat.

Regretabil este Óns„ faptul c„ sunt destule situa˛iile Ón care raportul Óntre contribu˛ia lor pe planul utilit„˛ilor urbane ∫i costurile necesare este at‚t de nefavorabil Ónc‚t investi˛iile nu se justific„ Ón nici un fel. Mai mult dec‚t at‚t, sunt ∫i cazuri Ón care la acelea∫i bunuri patrimoniale s-au efectuat lucr„ri Ón anii anteriori care nu ∫i-au Óndeplinit norma de utilizare, f„c‚ndu-se o nou„ investi˛ie deosebit de oneroas„.

Precizez c„ afirma˛iile de mai sus au corespondent Ón realitatea imediat„; exemplele put‚nd fi luate at‚t din Bucure∫ti, c‚t ∫i din alte municipii din ˛ar„. Am aflat astfel, recent, c„ Ón Capital„, c‚teva sute de str„zi ∫i bulevarde din administrarea Prim„riei Generale a Capitalei urmeaz„ un amplu proces de modernizare, investindu-se peste 1,6 miliarde euro at‚t Ón refacerea carosabilului, c‚t ∫i pentru reabilitarea instala˛iilor de ap„, canal, gaze, termoficare etc., dar, spun bucure∫tenii, o parte dintre acestea s-au ref„cut recent, Ón nici un caz nefiind Óndeplinit„ durata normal„ de utilizare.

La Arad se preg„te∫te un proiect amplu de a∫a-zis„ refacere ∫i modernizare a unei magistrale rutiere — care prevede Ónlocuirea liniilor de tramvai, a conductelor de ap„, gaze ∫i termoficare, a carosabilului ∫i a altor dot„ri, de∫i toate acestea nu rezolv„ aproape nimic pe plan edilitar, cele mai multe dot„ri de pe aceast„ magistral„ fiind realizate relativ recent. Ele Óns„ cost„ municipalitatea peste 4 milioane euro, la care se adaug„ alte 20 milioane euro Ómprumutate de la B.E.R.D., care trebuie rambursate Ón timp, cu dob‚nzi ∫i comisioane aferente.

îGrupurile de interese nelegitime ies la iveal„“

Vineri, 10 februarie, un post de televiziune cu acoperire na˛ional„ a prezentat ca fiind o ∫tire senza˛ional„ faptul c„ proiectul de Lege privind unele m„suri financiare pentru societ„˛ile comerciale din industria berii, ini˛iat de mine Ón septembrie 2005 ∫i intrat recent Ón dezbaterea Senatului, ar fi de fapt o afacere de familie, evident oneroas„, prin care doresc s„-mi ajut so˛ia care este inginer-∫ef la o astfel de fabric„. Ieri, un cotidian central cerea nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t anchetarea mea de c„tre D.N.A.! De ce? Probabil pentru delictul unui deputat Ón exerci˛iul mandatului de a ini˛ia un proiect de lege!

BineÓn˛eles c„ nu televiziunea ∫i ziarul respectiv sunt vinovate pentru acest lucru. Acestea, b„nuiesc c„ au primit subiectul din partea exponen˛ilor unui grup de interese reprezent‚nd marii produc„tori de bere ∫i, f„r„ s„ analizeze fondul problemei, au jucat totul pe imagine. Œn realitate, sunt convins c„ nu deputatul Mocanu ∫i cu at‚t mai pu˛in so˛ia acestuia sunt ˛inta Ón aceast„ afacere. Adev„rata ˛int„ o reprezint„ I.M.M.-urile din industria berii din Rom‚nia, c„rora se adreseaz„ acest proiect de lege. Iat„, pe scurt, despre ce este vorba.

Proiectul de lege dore∫te s„ instituie un cadru legal, armonizat perfect cu cerin˛ele U.E. ∫i legisla˛ia rom‚n„ Ón vigoare, de la care s„ se plece Ón eventualitatea unor solicit„ri de ajutor de stat din partea firmelor din industria berii aflate Ón dificultate. ™i aceasta pentru c„, spune legea, eventualele ajutoare de stat nu se pot acorda dec‚t Ón baza unor legi speciale. Dar legea-cadru nu este totul, poten˛ialii beneficiari ai ajutorului de stat fiind obliga˛i s„ promoveze un program de restructurare, Ón deplin acord cu Direc˛ia Finan˛elor Publice teritorial„, cu A.N.A.F. ∫i, Ón final, aprobarea Consiliului Concuren˛ei. F„r„ aceste avize, acorduri ∫i aprob„ri legea-cadru nu produce nici un efect.

Œn mod evident, acest proiect de lege nu este pe placul marilor fabrici de bere, companii multina˛ionale, a c„ror atitudine poate fi de Ón˛eles. De aceea, imediat dup„ depunerea proiectului de lege, acestea au angajat o firm„ de consultan˛„ care s„ influen˛eze deciziile Guvernului ∫i Parlamentului, astfel ca proiectul de lege s„ fie respins. At‚t timp c‚t ac˛iunea acestora s-a desf„∫urat Ón limitele onestit„˛ii, fair-play-ului ∫i a fost complet transparent„, nu am avut nimic a-i repro∫a, chiar dac„, pe fond, nu Ómp„rt„∫esc sus˛inerile acestora.

Apel c„tre conducerea Radioteleviziunii Rom‚ne Œn urm„ cu dou„ seri, programul Cultural transmitea dup„ miezul nop˛ii un eveniment Ónt‚mplat la Covent Garden.

Bine cunoscutul tenor Placido Domingo era Óncadrat la finalul spectacolului de dou„ mari valori ale liricii universale, fermec„toarele Leontina Ciobanu-V„duva si Angela Gheorghiu.

Œn mod normal, oricare na˛iune de pe aceast„ planet„ ar fi fost m‚ndr„ s„ aib„ o reprezentare de o asemenea ˛inut„ pe una dintre cele mai mari scene ale lumii.

Noi, rom‚nii, ne jeluim permanent c„ Ón Occident suntem subiectul favorit al ∫tirilor negative, Ón care suntem prezenta˛i ca cer∫etori, schingiuitori de copii etc.

Dac„ televiziunile str„ine ∫i cele private Ó∫i fac rating-ul din drame personale, consider c„ televiziunea na˛ional„ pl„tit„ din bani publici are obliga˛ia moral„ s„ prezinte ∫i s„ mediatizeze valorile excep˛ionale pe care le avem.

Este inadmisibil ca tinerilor din aceast„ ˛ar„ s„ li se prezinte continuu ca prim„ ∫tire a∫a-zisele telenovele ale unor tinere, care, Ón ritm manelist, se c„p„tuiesc cu persoane care ar putea s„ le fie bunici ∫i s„ nu ∫tie c„ prim-solista Covent Garden-ului este o t‚n„r„ rom‚nc„, Alina Cojocaru.

Eu ∫i colegii conservatori tragem un semnal de alarm„ conducerii TVR, aten˛ion‚nd-o c„ trebuie s„-∫i schimbe atitudinea ∫i s„ Ó∫i asume responsabilitatea pentru crasa incultur„ Ón care se zbat cei mai mul˛i tineri.

Oare chiar nu realiza˛i, distin∫i conduc„tori ai Radioteleviziunii, c„ Ón absen˛a modelelor reale precum Leontina Ciobanu-Vaduva, Angela Gheorghiu sau Alina Cojocaru, ace∫ti tineri f„r„ de vin„ devin ni∫te victime ale surogatelor din telenovele?!

Ca reprezentant, din partea P.S.D., al aleg„torilor din jude˛ul Prahova, doresc s„ ridic Ón fa˛a plenului Camerei c‚teva probleme privitoare la climatul insuportabil ce s-a creat la nivelul tuturor structurilor statului.

fiara traverseaz„ o perioad„ deosebit de tensionat„, Ón care via˛a politic„, economic„ ∫i social„ se degradeaz„ tot mai mult, ca urmare a unei lupte politice ie∫ite din grani˛ele responsabilit„˛ii ∫i ale spiritului constructiv.

Din p„cate, aceast„ stare de fapt afecteaz„ Ón mod decisiv imaginea Rom‚niei, Óntr-o perioad„ hot„r‚toare, premerg„toare deciziei de integrare Ón Uniunea European„.

Partidele s-au transformat Ón tabere inamice ireconciliabile, iar institu˛iile publice, Ónc„pute pe m‚na puterii actuale, cu binecuv‚ntarea institu˛iei preziden˛iale, au devenit redute ale intereselor politice, ale r„fuielilor cu opozi˛ia ∫i Ón special cu P.S.D.-ul, Ón dauna solu˛iilor tr‚mbi˛ate Ón alegeri, care promiteau un trai mai bun pentru popula˛ie. Or, oamenii pe care Ói reprezent„m aici, Ón Parlamentul ˛„rii sau Ón structurile administrative ∫i guvernamentale, s-au s„turat de meschin„ria ∫i minciunile partidelor aflate la guvernare, de Óncerc„rile interminabile ale acestora de zdrobire cu for˛a a celor care Óncearc„ s„ aplice principiile ∫i normele democratice ∫i ale statului de drept.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 S-a ajuns Ón situa˛ia paradoxal„ ca str„inii, reprezentan˛ii Uniunii Europene, F.M.I., ai B„ncii Mondiale ∫i chiar ai unor ambasade s„ recurg„ la interven˛ii ∫i presiuni de tot felul pentru a nu se pune Ón pericol interesele na˛ionale ale rom‚nilor.

Œn ultima vreme, asist„m la Óncerc„rile disperate ale puterii actuale de discreditare a adversarilor politici, de minimalizare ∫i desfiin˛are a rezultatelor ob˛inute de guvernarea P.S.D., prin inventarea celor mai josnice acuza˛ii, prin crearea unei st„ri de intoleran˛„ ∫i agresiune, toate puse sub semnul a∫a-zisei îlupte Ómpotriva corup˛iei“, Ón care campionul ar fi cine altcineva dec‚t puterea, atacat„ ea Óns„∫i, cum recuno∫tea chiar pre∫edintele B„sescu, din interior, la nivel guvernamental, ∫i nu numai, de agresivitatea unor grupuri de interese.

îImagine ∫i... imagina˛ie!“

Ministrul Gheorghe Flutur Óndr„ge∫te foarte mult declara˛iile f„r„ suport, fapt ce dovede∫te c„ imaginea ∫i

imagina˛ia sunt dou„ elemente de care se folose∫te demnitarul Ón actul de guvernare pe care Ól Óntreprinde.

De cur‚nd, ministrul agriculturii a rostit un lucru de senza˛ie, care cu siguran˛„ pe cunosc„tori i-a pus Ón dificultate. Vrea ministrul desc„lecat Ón Bucure∫ti din nordul Moldovei s„ Ómp„dureasc„ vecin„t„˛ile Capitalei. Sute, mii de hectare de perdele de protec˛ie.

Dar, Ón goana sa dup„ senza˛ie cu orice pre˛, a uitat s„ precizeze de unde va cump„ra teren sau cine-l va pune la dispozi˛ie necondi˛ionat pentru a fi Ómp„durit. Sau probabil s-a g‚ndit liberalul Flutur c„ o s„ rechizi˛ioneze teren pentru a-∫i duce planul p‚n„ la cap„t.

Dar, chiar ∫i a∫a, nu se pot Ómp„duri Ón jurul Bucure∫tiului nici m„car un sfert din suprafe˛ele vehiculate. Nu trebuie s„ ne mai mir„m! De c‚nd se afl„ la guvernare, reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. nu au fost preocupa˛i dec‚t s„ creeze alambicate planuri de imagine, s„ ias„ Ón fa˛„ cu dosare pline cu proiecte.

Declara˛ie politic„: îS„n„tatea portocalie... sau... mai tr„i˛i Ónc„?!“

De ceva vreme, domnul Nicol„escu se afl„ Ón corzi... ∫i nu e vorba de Sergiu Nicolaescu Ón filmul îRingul“. îSpecialistul“ Ón imagine al Alian˛ei D.A. face eforturi disperate de a-∫i salva propria imagine, dar nu reu∫e∫te altceva dec‚t s„-∫i taie singur craca de sub picioare, prin abera˛ia monumental„ pe care o nume∫te îreforma sistemului sanitar“.

Pachetul legislativ pentru care Guvernul a optat s„-∫i asume r„spunderea nu reprezint„ dec‚t o nou„ ˛eap„ portocalie! Dar pe seama cui?! BineÓn˛eles, pe seama popula˛iei, c„reia nu demult Alian˛a D.A., Ón frunte cu îmarinerul-∫ef“, dom’ c„pitan Traian B„sescu, Ón campania electoral„, Ói ura: îS„ tr„i˛i bine!“

Iat„ cum se traduc pe Ón˛elesul tuturor g„selni˛ele actualei puteri, prin reforma sistemului sanitar: coplata Ónseamn„ c„ ceea ce primeam p‚n„ acum pe gratis vom primi de acum contra cost; pachetul minim de servicii arat„ a∫a cum Ól indic„ ∫i numele: dac„ p‚n„ acum popula˛ia primea pu˛in, de acum Ónainte va primi ∫i mai pu˛in; promovarea unor noi taxe ilegale, cum este impozitul de 6,5% asupra veniturilor unice din drepturile de autor; extinderea bazei de impozitare ∫i asupra tuturor pensionarilor.

Dorin˛a actualei puteri, prin v‚rful ei de lance, ministrul Nicol„escu, nu este alta dec‚t de a-∫i drege imaginea, ∫i a∫a ∫ifonat„ ∫i Ón pericol de avarie (portocalie)! Incapacitatea de adaptare a actualei puteri la situa˛ia real„ din Rom‚nia nu reprezint„ dec‚t neputin˛a ei creatoare, prin Ón„bu∫irea vie˛ii noastre publice ∫i politice. ™i, Ón aceste condi˛ii, nu avem a remarca la Alian˛a D.A. dec‚t lipsa de personalitate ∫i generozitate, la∫itatea Ón g‚ndire ∫i crea˛ie.

Avem, Óns„, totu∫i, ce remarca la acela∫i Guvern: lipsa demnit„˛ii, tiranici cu cei mici, invidio∫i, spirit de combina˛ii oculte ∫i, nu Ón ultim„ instan˛„, oroarea aproape fizic„ de a ataca problemele de fond ale ˛„rii. Aceasta este atitudinea actualei puteri, care face zilnic efortul de a c„lca prea des Ón picioare necazurile popula˛iei, Ón timp ce aceea∫i putere Ó∫i realizeaz„ poftele individuale, care, de fapt, nici nu se suprapun cu nici m„car una dintre nevoile na˛iunii pe care mimeaz„ c„ o conduc.

Œn urm„ cu cincisprezece ani, mii de rom‚ni, tineri ∫i b„tr‚ni, au ie∫it Ón strad„ pentru a cere m‚ncare, c„ldur„, libertate ∫i justi˛ie. Mul˛i dintre ace∫tia au murit pentru a ne oferi nou„ posibilitatea de a tr„i Óntr-o ˛ar„ liber„. Numele lor este ast„zi inscrip˛ionat pe monumentele eroilor din Óntreaga ˛ar„.

Ast„zi, la at‚˛ia ani dup„ evenimentele din decembrie 1989, situa˛ia r„m‚ne neschimbat„. Decorate cu trandafiri sau colorate Ón portocaliu, problemele r„m‚n, Ón mare parte, acelea∫i. Oamenii tremur„ de frig Ón apartamente, sufer„ de foame Ón casele s„r„c„cioase de la periferiile ora∫elor, iar singura libertate cert„ a rom‚nilor, ob˛inut„ acum 16 ani, este libertatea de muri de foame.

Œn 16 ani de a∫a-zis„ democra˛ie, rom‚nii Ónc„ a∫teapt„ vremea Ón care s„ tr„iasc„ f„r„ grija zilei de m‚ine. Nenorocirea lor const„ Ón faptul c„ la fiecare 4 ani sunt p„c„li˛i cu tot felul de promisiuni ∫i slogane de unii care doar asta ∫tiu s„ fac„.

Œn urm„ cu c‚˛iva ani, Óntr-o deplasare Ón jude˛, am v„zut o b„tr‚n„ cu chipul blajin, rezemat„ de gard. Chipul ei mi-a r„mas Óntip„rit Ón minte, deoarece din asemenea oameni ca ea este format poporul rom‚n. F„r„ nici o Óndoial„, pentru ei o promisiune este sf‚nt„, ∫i dac„ Ó˛i promit c„ te vor ajuta, a∫a vor face. Nu e de mirare c„ se las„ at‚t de u∫or p„c„li˛i de escrocii campaniilor electorale, deoarece ei nu se pot pune Ón pielea lor, ∫tiu c„ o promisiune trebuie respectat„, ∫i dac„ ei ˛in promisiunea ∫i Ól voteaz„ pe cel care le-a promis marea cu sarea, se a∫teapt„ ca ∫i acesta s„ Ó∫i ˛in„ promisiunea la r‚ndul lui.

Œns„, din experien˛a postdecembrist„, am Ónv„˛at c„ cei care au ajuns la guvernare Ón ace∫ti ani au uitat de popor ∫i, odat„ coco˛a˛i pe scaune guvernamentale, au uitat cu des„v‚r∫ire de cei pe care Ói reprezint„ ∫i de promisiunile pe care le-au Óndrugat de-a lungul campaniilor electorale.

Œncep‚nd cu acest an, Federa˛ia Rus„ de˛ine pre∫edin˛ia grupului G 8 al celor mai industrializate ˛„ri ale lumii, iar pe data de 11 februarie a.c. a avut loc la Moscova Ónt‚lnirea mini∫trilor de finan˛e ai grupului, prima reuniune prezidat„ de statul rus.

Aceast„ important„ reuniune a avut ca subiect principal securitatea energetic„ a lumii ∫i s-a propus o analiz„ curat„ a tuturor problemelor acumulate Ón domeniul mondial al energeticii.

Dup„ cum bine ∫tim, Rusia joac„ rolul de verig„ de leg„tur„ important„ Óntre consumatorii ∫i furnizorii de resurse energetice, iar cu ocazia acestei reuniuni, Federa˛ia Rus„ a propus elaborarea unei strategii comune de ac˛iune, care s„ prevad„ m„suri Óndreptate spre asigurarea stabilit„˛ii pie˛elor resurselor energetice, stimularea investi˛iilor Ón principalele ramuri ale energeticii mondiale, dezvoltarea energiei alternative, cre∫terea gradului de eficien˛„ a sistemelor de depozitare a resurselor energetice, precum ∫i pentru rezolvarea problemei viz‚nd accesul general la serviciile energetice moderne.

Œnt‚lnirea de la Moscova de s„pt„m‚na trecut„ preg„te∫te summit-ul din iulie a.c. al pre∫edin˛ilor statelor ce alc„tuiesc grupul G 8, ce va avea loc la Sankt Petersburg.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Suntem cu to˛ii con∫tien˛i de importan˛a pe care Rusia o are Ón contextul mondial Ón problemele nu numai politice ∫i de securitate, dar ∫i economice, tehnologice ∫i culturale. Preluarea pre∫edin˛iei G 8 de c„tre Rusia anul acesta este Ónc„ o confirmare a statutului de partener politic ∫i economic important pe scena mondial„. Subiectele supuse analizei la Ónt‚lnirea care a avut loc la Moscova dovedesc Ónc„ o dat„ c„ participarea activ„ a statului rus la analiza ∫i dezbaterea problemelor stringente mondiale denot„ garan˛ia g„sirii solu˛iilor ∫i a strategiilor de rezolvare a crizelor de pe mapamond.

Viitorul omenirii depinde Ón foarte mare m„sur„ ∫i de participarea activ„ a Federa˛iei Ruse la gestionarea problemelor stringente ∫i grave ce ne amenin˛„. Œn acest sens, Rusia a precizat c„ pe ordinea de zi a viitorului summit G 8 vor figura, pe l‚ng„ reluarea analizei problemelor securit„˛ii energetice, ∫i teme deosebit de importante, precum lupta Ómpotriva bolilor infec˛ioase (c„ci gripa aviar„ a devenit o amenin˛are serioas„ pentru din ce Ón ce mai multe ˛„ri de pe mai multe continente) ∫i Ónv„˛„m‚ntul.

îDemagogia st„ cu P.S.D. la mas„“

îC‚nd comedia era rege“ este titlul unui film care con˛inea scurt-metraje din anii 1920 Ón care ap„reau Charlie Chaplin, Stan ∫i Bran, Buster Keaton ∫i mul˛i al˛i comici celebri ai marelui ecran. îC‚nd demagogia este rege“ este tot un fel de film, de fapt un serial care îruleaz„“ Ón realitate, Ón mai multe episoade, Óncep‚nd cu luna ianuarie a anului 2005. Œn rolurile principale nu sunt actori de box-office ai zilelor noastre, ci liderii P.S.D.

Un ultim episod din film s-a jucat zilele trecute. Domnul Mircea Geoan„ a declarat, a∫a cum numai Domnia sa ∫tie s„ o fac„: îP.S.D. nu va mai accepta nici

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului T„riceanu dac„ nu va exista o prealabil„ consultare“ cu partidul care a fost, pe bun„ dreptate, botezat, partidul-stat.

Recunosc, actualul Guvern a emis multe ordonan˛e de urgen˛„ de la 1 ianuarie ∫i p‚n„ s„pt„m‚na trecut„ — 209. Numai c„ domnul Geoan„ Ón calitatea de pre∫edinte al P.S.D. ∫i Ón fosta calitate de ministru al Guvernului N„stase este penultima persoan„ (ultima este chiar fostul premier Adrian N„stase) din Rom‚nia care are dreptul s„ vorbeasc„ Ón acest domeniu. De ce? Pentru simplul fapt c„ Ón aceea∫i perioad„ de guvernare — ianuarie 2001— februarie 2002 — Guvernul P.S.D. a emis tot... 209 ordonan˛e. Deci, domnule Geoan„, domnilor din P.S.D., se pare c„ nu vede˛i p„durea din cauza copacilor... sau din cauza propriilor ordonan˛e de urgen˛„. Nu am fost parlamentar Ón legislatura trecut„, dar colegii cu vechime Ón Parlament mi-au confirmat ceea ce doar b„nuiam: niciodat„ P.S.D. nu s-a consultat cu opozi˛ia c‚nd a emis vreo ordonan˛„ de urgen˛„. ™i atunci, stima˛i domni, cu ce drept cere˛i acum tratament preferen˛ial?

Evident, nu este un motiv de laud„ pentru actualul Cabinet c„ a emis tot at‚tea ordonan˛e de urgen˛„ c‚te a emis P.S.D. Ón perioada similar„ de guvernare. Dar exist„ o uria∫„ diferen˛„ Óntre modul de a legifera prin ordonan˛e de urgen˛„ al P.S.D. ∫i cel al actualilor guvernan˛i. Acum, Cabinetul T„riceanu a fost constr‚ns s„ apeleze mai des la acestea pentru c„ perioada de timp dintre preluarea puterii ∫i ultimul Raport de ˛ar„ era de nici un an ∫i jum„tate ∫i se impunea o manier„ de legiferare rapid„. Or, Cabinetul N„stase, c‚nd a preluat puterea, avea... ∫ase ani la dispozi˛ie pentru legiferare.

îPosibile efecte ale integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“

Integrarea Ón Uniunea European„ este un proces complex care, prin implica˛iile deosebite de natur„ politic„, economic„, social„ ∫i chiar cultural„ a afectat, mai mult sau mai pu˛in, toate cele zece state integrate Ón anul 2004.

Este cert c„ nici urm„toarele nu vor fi ferite de astfel de consecin˛e; am spus-o ∫i voi continua s„ o spun: integrarea Ón Uniunea European„ este benefic„ unei ˛„ri Ón m„sura Ón care guvernan˛ii — ∫i nu numai — acesteia vor Ón˛elege s„-∫i adapteze Óntregul sistem na˛ional la cel unional. M„surile pe care ace∫tia vor fi obliga˛i a le dispune sunt, uneori, deosebit de dure, dureroase chiar, deoarece au drept consecin˛„ Ónlocuirea unor sisteme cu

altele noi, ale c„ror efecte nu par Óntotdeauna a fi ∫i benefice pe termen mediu ∫i scurt.

Œn aceste condi˛ii, popula˛ia trebuie informat„ asupra acestor posibile efecte, at‚t c‚t acestea pot fi anticipate sau estimate, pornind de la experien˛a altor state, pentru a ∫ti c‚t mai exact la ce se poate a∫tepta.

Consider c„ numai prezentarea posibilelor efecte benefice ale integr„rii Ón Uniunea European„, f„r„ a men˛iona eforturile din toate domeniile — economic, social, politic, chiar al tradi˛iilor ∫i cutumelor, la care Óntreaga popula˛ie va fi uneori constr‚ns„, este o eroare politic„ impardonabil„, care mai devreme sau mai t‚rziu va fi taxat„ de c„tre electorat.

Œn ceea ce m„ prive∫te, ca ∫i p‚n„ acum, voi prezenta aspectele legate de integrarea Rom‚niei Ón structurile europene de o manier„ c‚t mai real„, f„r„ accente patetice — a ceea ce urmeaz„ s„ ni se Ónt‚mple, dar nici fals euforic — a binelui care o s„ ne cople∫easc„ Ón urma îmiliardelor de euro“ pe care Uniunea se gr„be∫te s„ ni le pun„ la dispozi˛ie. Œndr„znesc s„ afirm c„ cel care g‚nde∫te numai c„ Uniunea ∫i mai ales contribuabilul european ar accepta s„ renun˛e la o parte din sumele colectate Ón favoarea noilor state, f„r„ a avea convingerea c„ acest efort Ói va fi, mai devreme sau mai t‚rziu, Óntr-o form„ sau alta benefic, se afl„ Ónc„ Ón zona crepuscular„ a politicii.

A∫a cum am mai spus, este necesar ca popula˛ia s„ fie din timp preg„tit„ ∫i pentru ceea ce e mai dificil de suportat ca urmare a schimb„rii unor sisteme a∫a cum stabilesc prevederile aquis-ului comunitar.

îCine este proprietarul unei «propriet„˛i de stat»?“

Ca deputat de V‚lcea, mi-am propus, Ónc„ din timpul campaniei electorale, revigorarea turismului v‚lcean.

Œn acest sens, am cuprins Ón programul meu electoral ∫i am ∫i ac˛ionat ca atare Ón vederea desc‚lcirii Óncurcatelor i˛e ale propriet„˛ii asupra sta˛iunii montane Vidra.

Nu m„ surprinde deloc faptul c„ dup„ un an de mandat, Ón ciuda eforturilor, nu am reu∫it s„ ridic v„lul de pe racla ce ad„poste∫te moa∫tele acestei superbe sta˛iuni v‚lcene.

M„rturisesc c„ Ónc„ din 1996, de c‚nd am devenit pentru prima dat„ consilier jude˛ean, apoi Ón 2004, c‚nd am ob˛inut un alt mandat de consilier jude˛ean, am f„cut eforturi detectivistice Ón privin˛a subiectului de mai sus.

Recunosc c„, de∫i am cuno∫tin˛e juridice, nu mi-a fost deloc u∫or s„ dau de urma proprietarilor sta˛iunii din mun˛ii Lotrului.

Am purtat, de-a lungul timpului, discu˛ii cu liderii de sindicat din V‚lcea (din toate forurile sindicale), dar ori am fost aburit cu cele mai fanteziste variante, ori am fost pus pe piste false.

Mai mult, toate sindicatele ce par a avea interese Ón zon„ — C.N.S.L.R. Fr„˛ia, Alfa, SIND Rom‚nia — pretind c„ ar fi proprietare, Ón calitate de urma∫i demni ∫i legitimi ai fostului sindicat de dinainte de ’89.

Sub o aparen˛„ de îlegitimitate“ a propriet„˛ii pe care nimeni nu a putut s„ o dovedeasc„, sindicatele ∫i-au

îÓmp„r˛it“ fr„˛e∫te h„lci din sta˛iune. Am aflat c„ sunt îproprietare“ ∫i S.R.L.-uri ale unor lideri na˛ionali ai sindicatelor.

Pentru c„ nu s-au Ón˛eles la capul mortului, mo∫tenitorii au Ónceput s„ se judece. To˛i se consider„ descenden˛i ai acelora∫i p„rin˛i, Uniunea General„ a Sindicatelor din Rom‚nia.

Nici un îmo∫tenitor“ nu a adus acte. Nici testamente, nici acte de v‚nzare-cump„rare, nici m„car un certificat de mo∫tenitor. Am Óncercat, f„r„ rezultat, s„ le fac o analiz„ a ADN-ului pentru a stabili ascenden˛a. Nu po˛i preleva probe de s‚nge, pentru c„ to˛i ori fug, ori zic c„ s‚ngele lor este ro∫u.

Unele dintre cele mai d„ruite de Dumnezeu sta˛iuni montane din ˛ar„, Vidra ∫i Voineasa, zac Ón anonimat, dar sunt mulse.

Declara˛ie politic„ privind m„sura pension„rii profesorilor universitari care au Ómplinit v‚rsta de 65 de ani.

Prezenta declara˛ie politic„ se Ónscrie Ón dezbaterea recent„ privind oportunitatea pension„rii profesorilor universitari care au Ómplinit v‚rsta de 65 de ani.

Œn abordarea acestei probleme trebuie avut Ón vedere faptul c„ Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, la articolul 129 alineatul (1), prevede c„ îProfesorii universitari ∫i conferen˛iarii universitari cu titlul ∫tiin˛ific de doctor pot r„m‚ne Ón activitate p‚n„ la v‚rsta de 65 de ani.“ La alineatul (2) al aceluia∫i articol se men˛ioneaz„ c„, îLa Ómplinirea v‚rstei de pensionare, profesorii universitari ∫i conferen˛iarii universitari cu titlul ∫tiin˛ific de doctor, care dovedesc competen˛„ profesional„ deosebit„, pot fi men˛inu˛i ca titulari Ón func˛ia didactic„, la cerere, cu acordul Consiliului facult„˛ii ∫i cu aprobarea anual„ a Senatului universitar, prin vot nominal deschis, p‚n„ la Ómplinirea v‚rstei de 70 de ani“.

Consider„m c„ a se reveni asupra acestor dispozi˛ii legale, Ón sensul limit„rii dreptului de a profesa pentru cadrele universitare cu experien˛„ de excep˛ie Ón domeniul cercet„rii ∫i form„rii tinerilor studen˛i, ar fi o m„sur„ nedreapt„, care ar demonstra o total„ lips„ de recuno∫tin˛„ fa˛„ de cei care s-au dedicat at‚tor genera˛ii de studen˛i ∫i care Ón foarte multe cazuri au dat rezultate deosebite p‚n„ la v‚rsta de 70 de ani ∫i chiar peste aceast„ v‚rst„.

S„ nu uit„m faptul c„ majoritatea dintre noi, dac„ nu chiar to˛i, am studiat sub directa coordonare a celor pe care acum dorim s„ Ói îsanc˛ion„m“ ∫i s„ le spunem c„ nu mai avem nevoie de ei ∫i c„ sunt prea Ón v‚rst„ pentru nevoia noastr„ de cunoa∫tere. Ar fi un gest inadmisibil ∫i o ingratitudine f„r„ limite din partea noastr„ s„ cerem profesorilor s„ renun˛e la cursul sau disciplina care i-a consacrat.

Avem Ón vedere ∫i practica din ˛„rile europene, precum ∫i cea din Statele Unite ale Americii, unde profesorii universitari sunt pensiona˛i la 70 de ani ∫i men˛inu˛i Ón calitate de consultan˛i mult dup„ aceast„ v‚rst„.

Consider„m c„ actuala prevedere legal„ este judicioas„, iar Ón cel mai r„u caz m„sura s„ se aplice Ón

Dup„ ce s„pt„m‚na trecut„ membrii Partidului Cre∫tinDemocrat olandez amenin˛au c„ vor vota Ómpotriva ratific„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei ∫i se declarau pentru am‚narea cu un an a ader„rii celor dou„ ˛„ri la Uniunea European„, iat„ c„ Parlamentul Olandei a ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei. Astfel, a fost ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei, cu 95 de voturi pentru ∫i 55 de voturi Ómpotriv„. Salut astfel cu deosebit„ satisfac˛ie ratificarea cu o larg„ majoritate de c„tre Camera Reprezentan˛ilor a Parlamentului olandez a Tratatului de aderare a Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„. Decizia pozitiv„ a Camerei Reprezentan˛ilor reprezint„ o etap„ important„ Ón procesul de ratificare de c„tre Olanda a Tratatului de aderare a Rom‚niei, proiectul legii de ratificare fiind transmis, Ón continuare, Senatului olandez. Votul deputa˛ilor olandezi reconfirm„ obiectivul comun al ader„rii Rom‚niei la Uniune la 1 ianuarie 2007. Œn acela∫i timp, acest vot Óncurajeaz„ autorit„˛ile rom‚ne s„ continue cu aceea∫i responsabilitate ∫i seriozitate preg„tirea intern„ de aderare, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ fie pe deplin preg„tit„ s„ devin„ membru al Uniunii la data stabilit„.

De aceea, at‚t Ón urm„toarele luni, Ónainte de Raportul de monitorizare al Comisiei, c‚t ∫i dup„ acest moment, p‚n„ la data ader„rii, institu˛iile competente din Rom‚nia vor ac˛iona pentru a Óndeplini Ón totalitate angajamentele asumate Ón procesul de aderare, cu accent asupra m„surilor viz‚nd combaterea corup˛iei, Óndeosebi a corup˛iei la nivel Ónalt, securitatea frontierelor, continuarea progreselor la toate capitolele de acquis.

îP.S.D. trebuie s„ decid„: este pro sau contra integr„rii?“

De c‚teva zile scena politic„ este agitat„ din cauza scandalului respingerii Ordonan˛ei popular denumite D.N.A. Nu vreau s„ insist asupra disfunc˛ionalit„˛ilor de comunicare sau asupra unor deficien˛e organizatorice ale reprezentan˛ilor coali˛iei de la Senat. Vreau s„ insist asupra inten˛iei de vot. Cu excep˛ia a trei ab˛ineri, senatorii coali˛iei au votat pentru ordonan˛a care transforma Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie Ón Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie.

Œn schimb, senatorii P.S.D. ∫i colegii lor din P.R.M. au votat contra. ™i, nu numai at‚t, conducerea acestui partid a declarat negru pe alb c„ nu agreeaz„ transformarea P.N.A. Ón D.N.A. Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor merge mai departe ∫i declar„ c„ D.N.A. îEste considerat un comando politic. Nu este vorba de lupta Ómpotriva corup˛iei, ci despre introducerea unei forme de justi˛ie stalinist„“. At‚t votul contra dat Ón Senat, c‚t ∫i aceste declara˛ii sunt de o gravitate major„, ˛in‚nd cont c„ D.N.A., practic Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea institu˛iei, este monitorizat„ de organismele europene. Sau, mai pe rom‚ne∫te spus, D.N.A. reprezint„ o cerin˛„ expres„ a Uniunii Europene. Or, P.S.D. de c‚˛iva ani se erijeaz„ Ón promotor al integr„rii. Promotor Ón teorie, pentru c„ practica demonstreaz„ contrariul!

Este timpul ca P.S.D. s„ declare deschis: dore∫te cu adev„rat integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ sau dore∫te s„ contribuie la men˛inerea acestei ˛„ri Óntr-o izolare gri, Ón afara civiliza˛iei europene? Rom‚nii trebuie s„ afle care sunt adev„ratele inten˛ii ale P.S.D. Nu contest faptul c„ D.N.A. este o institu˛ie detestat„ de c„tre P.S.D., o institu˛ie care nu-i convine. Dar, pentru un scop capital cum este integrarea Ón Uniunea European„, c‚teodat„ trebuie s„ accep˛i ∫i ceea ce nu-˛i convine, cu alte cuvinte, s„ la∫i la o parte interesul personal sau cel de partid.

Integrarea Ón Uniunea European„ va genera ∫i o serie de probleme poate mai pu˛in pl„cute pentru diverse categorii de cet„˛eni. Pre˛ul din Uniunea European„ al ˛ig„rilor nu va bucura fum„torii. Dar cu toate acestea nu am auzit ca Ómp„timi˛ii tutunului s„ protesteze. Agricultorii vor avea o serie de probleme Ón plus de rezolvat dup„ integrare. Iar„∫i nu ∫tiu s„ fi venit un veto din partea acestei categorii. O serie de I.M.M.-uri vor trebui s„ cheltuiasc„ foarte mult pentru a se alinia la standardele europene. Nu cunosc s„ existe proteste din aceast„ zon„. Am dat c‚teva exemple generale.

îO analiz„ a guvern„rii de p‚n„ acum“

Se cuvine ca la mai bine de un an de la instalarea actualului Guvern s„ arunc„m o privire asupra activit„˛ii de p‚n„ acum. ™i cum acest guvern num„r„ Ón r‚ndurile lui ∫i c‚˛iva mini∫tri din îgr„dina“ Partidului Democrat, este firesc s„ analiz„m activitatea Domniilor lor, l„s‚nd-o pe cea a colegilor din Partidul Na˛ional Liberal Ón aten˛ia celor mai Óndrept„˛i˛i s„ o fac„.

Guvernul T„riceanu, aflat Ón acest moment la finele unui sfert de mandat, nu este unul tocmai lipsit de griji. Chiar din contr„, a∫ putea spune. El vine dup„ mul˛i ani de guvernare Ón care nu s-a f„cut sau, mai bine zis, nu s-a dorit a se face prea mult, cei afla˛i Ón aceast„ situa˛ie ocup‚ndu-se mai mult de guvernarea propriilor interese ∫i mai pu˛in de ale ˛„rii. Din aceste motive, actualului Guvern Ói revine sarcina nu numai de a guverna Óntr-un mod c‚t mai bun ∫i eficient, c‚t mai ales de îa aduna cioburile sparte“ de vechea guvernare.

Revenind Óns„ la subiectul acestei declara˛ii pe care doresc a v-o prezenta ast„zi, ea dore∫te s„ arunce o privire c‚t se poate de obiectiv„ asupra activit„˛ii acelor ministere coordonate p‚n„ acum, a∫a cum am spus pu˛in mai devreme, de oameni din r‚ndul nostru, al democra˛ilor. Doresc Óns„ s„ precizez faptul c„ nici unul dintre ele, ministerele, nu a avut o sarcin„ mai pu˛in u∫oar„ dec‚t altul, fiecare av‚nd, at‚t cel al Integr„rii Europene, al Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, al Administra˛iei ∫i Internelor, al Educa˛iei ∫i Cercet„rii, al Justi˛iei, al Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor sau al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, impun‚nd nevoia unor reale reforme, pentru ca la 1 ianuarie 2007 s„ se poat„ asigura intrarea Ón Uniunea European„.

Primul lucru pozitiv pe care doresc s„-l prezint este faptul c„ o evaluare a modului de punere Ón practic„ a Programului de guvernare cu care ne-am prezentat Ón fa˛a cet„˛enilor, inclusiv prin compararea realiz„rilor cu prevederile calendarului de m„suri, conduce la concluzia c„ practic Ón acest moment nu sunt restan˛e Ón raport cu angajamentele asumate de c„tre mini∫tri la Ónceputul anului. Mai mult dec‚t at‚t, al doilea punct pozitiv pe care pot s„-l remarc este faptul c„ Ón fiecare domeniu au fost Óntreprinse fie ac˛iuni suplimentare pentru asigurarea cadrului legislativ, institu˛ional sau organizatoric necesar punerii Ón practic„ a m„surilor din Programul de guvernare, fie ac˛iuni preg„titoare pentru punerea Ón aplicare Ón anii urm„tori a prevederilor programului.

Declara˛ie politic„ privitoare la necesitatea modific„rii legisla˛iei privind sponsorizarea, din perspectiva unui management mai eficient al situa˛iilor de urgen˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Œn perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, va trebui s„ ne adapt„m inclusiv sub aspectul protec˛iei popula˛iei pe sectoarele de protec˛ie civil„. Standardele europene ne impun nu numai adoptarea unor reglement„ri legislative, ci ∫i implicarea activ„, at‚t Ón vederea implement„rii unui sistem eficient de asisten˛„ Ón dezastre ∫i urgen˛e civile, c‚t ∫i a educ„rii civice a cet„˛enilor Ón acest domeniu.

Dezastrele, indiferent de natura lor, a∫a cum sunt acestea definite de legisla˛ia rom‚n„ Ón vigoare, respectiv de Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protec˛ia civil„, au un poten˛ial distructiv deosebit. Rolul noii reglement„ri legislative va fi s„ minimizeze efectul acestora, prin modific„ri legislative menite s„ asigure Ón mod coerent asisten˛a postdezastru.

Capacitatea de r„spuns a statului Ón situa˛ii de criz„ d„ m„sura nu numai a dimensiunii sale democratice, ci ∫i a stabilit„˛ii sale. Securitatea individual„ este o component„ a securit„˛ii na˛ionale. Se impune astfel adoptarea unor norme legislative care s„ optimizeze capacitatea de r„spuns a institu˛iilor statului Ón condi˛iile unor situa˛ii de criz„.

Imposibilitatea statului de a garanta proprietatea ∫i mai ales integritatea fizic„ a cet„˛enilor Ón timpul unor astfel de catastrofe nu face dec‚t s„ scad„ Óncrederea popula˛iei Ón institu˛iile statului, cre‚nd un mediu de insecuritate ∫i constituindu-se ca o amenin˛are grav„ la adresa siguran˛ei na˛ionale.

De∫i cet„˛enii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau a unui conflict armat sau ca urmare a execut„rii unei interven˛ii a serviciilor de urgen˛„ au dreptul s„ solicite desp„gubiri, conform art. 17 din Legea nr. 481/2004, evenimentele din ultimii ani din Rom‚nia, respectiv ciclicitatea unor dezastre naturale de tipul inunda˛iilor, au ar„tat c„ de multe ori statul nu face fa˛„ necesit„˛ilor imediate, Ón scopul protec˛iei victimelor acestor dezastre. Aceste ajutoare se acord„, potrivit aceleia∫i legi, din fondurile prev„zute Ón bugetul local sau din fonduri aprobate prin hot„r‚re a Guvernului.

Nu a Ónnebunit lupul! A Ónceput doar s„ o caute pe Scufi˛a Ro∫ie, at‚t de ro∫ie Ónc‚t nici Bunicu˛a, obi∫nuit„ cu nuan˛ele sovietice de ro∫u, nu o mai poate ascunde. La prima vedere, aceasta pare a fi o scurt„ introducere a unei pove∫ti pentru adormit copiii. Dar realitatea este mai crud„ c‚teodat„. A∫a este ∫i pentru Adrian N„stase, cel obi∫nuit cu Parchetul Anticorup˛ie din timpul guvern„rii P.S.D., Ón rolul Frumoasei din P„durea Adormit„.

A∫a cum bine declara, Adrian N„stase nu este Alb„ca-Z„pada. Este mai degrab„ unul dintre cei ∫apte pitici, care a descoperit cutia cu îbomboane“ ∫i a Ónceput s„ se Ónfrupte cu o poft„ animalic„ din acestea, dep„∫ind nivelul coatelor atunci c‚nd bag„ m‚na Ón banii publici. Œns„ povestioara are un final nea∫teptat. Proasp„t autosuspendatul pre∫edinte executiv al P.S.D. Adrian N„stase este pus sub urm„rire penal„ de procurorii D.N.A. ™i atunci, cum s„ nu Ón˛elegem votul opozi˛iei din Senat Ómpotriva ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului ce Ónfiin˛a Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie?!

Din p„cate, coali˛ia pro-N„stase, prin votul s„u, pune Ón pericol integrarea european„ a Rom‚niei, obiectiv chipurile unanim acceptat.

Comand„ politic„ Ón acest caz? I-a∫ spune mai degrab„ un derapaj istoric, ceva de altfel foarte posibil c‚nd nu ai o doctrin„ clar„, Ónceputul asimil„rii unor practici dictatoriale induse Ón tinere˛e, ∫i anume cramponarea de putere ∫i o aur„ luminoas„ dat„ de statutul de îcel mai iubit fiu al poporului rom‚n“ ∫i... de o alt„ manifestare psihiatric„, numit„ de speciali∫ti paranoia, c‚nd domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor este _axis mundi_ , iar tot ce se Ónt‚mpl„ Ón jurul s„u reprezint„ comploturile celor care doresc s„-i ∫tirbeasc„ imaginea, dar ∫i Ónceputul sf‚r∫itului influen˛elor politice Ón justi˛ie. Dup„ at‚˛ia ani de m‚ini legate la spate, justi˛ia pare a avea Ón sf‚r∫it îdreptul“ de a ancheta ∫i marii corup˛i ai ˛„rii. îPoli˛ie politic„“ din partea D.N.A.? Poate c„ Adrian N„stase are mai mult„ experien˛„ Ón acest domeniu, Óns„ noi credem, a∫a cum o fac ∫i oficiali europeni, c„ este doar drumul corect pe care trebuie s„ mearg„ justi˛ia Ón lupta cu marea corup˛ie.

Vorbind despre acest caz, Adrian N„stase face referire la o anume boal„ la creier a celui care poate crede c„ un fost prim-ministru poate lua mit„. Cred totu∫i c„ aceast„ boal„ i se poate asocia aceluia care a putut crede c„ poate acoperi cu nisip, precum pisica, toate mizeriile f„cute Ón anii de guvernare.

De cur‚nd, la Bruxelles, to˛i parlamentarii europeni au primit o invita˛ie la un film care se numea îMade in Romania“. Filmul, care a rulat pe 7 februarie, sub egida Partidului Popular European (EPP-ED), prezenta via˛a ceang„ilor din Rom‚nia ∫i a fost promovat de europarlamentarul maghiar György Schöpflin. Din materialele promo˛ionale care au Ónso˛it invita˛ia reie∫ea faptul c„ drepturile minorit„˛ilor din Rom‚nia sunt Ónc„lcate, iar ceang„ii sunt persecuta˛i pentru c„ Ó∫i folosesc limba matern„ ∫i doresc s„-∫i p„streze identitatea cultural„.

Œn prezentarea filmului, regizoarea maghiar„ a insistat pe eviden˛ierea umilin˛elor la care sunt supu∫i copiii ceang„ilor Ón ∫coli, unde sunt da˛i ca exemplu negativ copiilor rom‚ni, iar Ón biserici, preo˛ii rom‚ni continu„ persecutarea, ar„t‚nd c„ ace∫ti copii sunt sorti˛i pierzaniei.

Pentru a avea un impact puternic, prezentarea era Ónso˛it„ de dou„ h„r˛i ale Rom‚niei, pe care erau conturate teritoriile locuite de maghiari ∫i ceang„i, pentru a convinge de amploarea fenomenului.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, un grup de euroobservatori rom‚ni liberali au Óntocmit o scrisoare de protest adresat„ pre∫edintelui Grupului Popular din Parlamentul European, domnului Hans-Gert Poettering.

Cu toate eforturile noastre, filmul a rulat, noi continu‚ndu-ne lobby-ul ∫i prezent‚ndu-ne punctul de vedere ∫i la intrarea Ón sal„, Ón timp ce colegii de la P.D. au refuzat s„ semneze protestul.

Filmul Ón sine a fost o fars„ trist„. Sub pretextul c„ se dore∫te s„ se p„streze autenticitatea, ne-a fost prezentat un film cu regie de c„min cultural. A∫a cum a fost el conceput, s-a v„zut clar c„ acei copii erau Óndruma˛i s„ spun„ ceea ce nu g‚ndeau, juc‚ndu-∫i rolurile cu st‚ng„cia specific„ v‚rstei. Erau momente c‚nd sc„pau cuvinte rom‚ne∫ti ∫i chiar au c‚ntat un refren Óntr-o limb„ rom‚n„ perfect„.

Pe fond, ni s-a livrat de fapt un mesaj for˛at, propagandistic ∫i puternic emo˛ional. Dac„ ˛inem cont de faptul c„ invita˛ia a fost trimis„ cu obstina˛ie, fiecare parlamentar primind c‚te cinci apeluri, urm„rindu-se astfel crearea unui eveniment, Ón final, impactul a fost minor. La aceasta a contribuit ∫i pozi˛ia Partidului Popular European, care cu o zi Ónainte s-a dezis de aceast„ ac˛iune.

îfiara f„r„ s„rb„tori“

Dac„ Ón vremurile de demult rom‚nii aveau pe l‚ng„ s„rb„torile tradi˛ionale religioase ∫i alte forme de

manifest„ri publice, menite s„ marcheze momentele importante din via˛a lor, ast„zi am devenit fiara Parastaselor.

Din istorie se ∫tie c„ ei participau cu entuziasm la petreceri c‚mpene∫ti Ón care se s„v‚r∫eau ritualuri emo˛ionante precum decapitarea, sp‚nzurarea, tragerea Ón ˛eap„ sau pe roat„, ori alte forme mai pl„cute de trecere Ón eternitate. De atunci dateaz„ strig„turile intrate Ón folclor îla ˛epe...la ˛epe...“, pe care le aduce Ón actualitate Ónsu∫i cel mai iubit dintre p„m‚ntenii portocalii — pre∫edintele. Spectacolul era grandios ∫i asigura publicitate gratuit„, Ón absen˛a mijloacelor de informare Ón mas„.

Dup„ consumarea momentului solemn, se duceau s„ se r„coreasc„ la o bere ∫i la un gr„tar, ca Ón vremurile bune de 1 Mai sau la 23 August, iar c‚nd ajungeau acas„ se r„zbunau ∫i pe neveste, ceea ce asigura ∫i cre∫terea natalit„˛ii. ™i toat„ lumea era mul˛umit„! Nu ca ast„zi, c‚nd ne-am pierdut vigoarea ∫i a∫tept„m ordonan˛e de urgen˛„ ca s„ vedem pe c‚˛i bani ne Ónvrednicim s„ facem un copil dup„ tehnologii naturale, Óns„m‚n˛are artificial„ cu un tat„ din eprubet„, din frigider sau îin vitro“. Pl„cerea este asigurat„ 100%.

Ast„zi ne-am ramolit ∫i ne-am f„cut de r‚sul lumii, c„ci n-am reu∫it s„ ne Ónsu∫im nici o tehnologie mai ac„t„rii Ón materie, de la campioana mondial„ a democra˛iei, a∫a cum ar fi scaunul electric ∫i injec˛ia letal„. Ce spectacole grandioase ar fi pus Ón scen„ Sergiu Nicolaescu pentru a suplini lipsa de s„rb„tori! V„ asigur c„ popula˛ia ar renun˛a ∫i la index„ri dac„ i-ar vedea Ón fotoliile electrice confortabile pe distin∫ii no∫tri mafio˛i! Poate c„ unii dintre ei ar avea ∫ansa s„ fie sanctifica˛i. ™i ce pl„cut ne-ar g‚dila pe noi la ureche numele unor candida˛i la eternizare precum: Fane, Dinu ∫i mul˛i al˛ii pe care v„ las pl„cerea s„-i nominaliza˛i, ca la premiile Oscar. P‚n„ ∫i ∫omerii ar l„sa la buget jum„tate din ajutoare, iar handicapa˛ii adev„ra˛i ar renun˛a la micile pomeni guvernamentale.

Cea mai mare realizare ar fi aceea c„ s-ar Óntoarce acas„ ∫i investitorii din str„in„tate, l„s‚nd lebedele s„-∫i vad„ lini∫tite de dansul lor gra˛ios. S„rb„torile se vor selecta singure din bog„˛ia de evenimente care au loc zilnic, cum ar fi: Victoria de la Stoene∫ti asupra minerilor, Pacea de la Tismana, Botezul odraslei lui Fane Spoitoru, R„zboiul fi„r„nist, Debarcarea lui Petric„, Œntoarcerea fiului risipitor la mo∫iile str„bune, Genocidul canin, Ac˛iunile f gareta I, II, III, R„pirea din Serai a jurnali∫tilor, Crucificarea de la Tanacu, Œnvierea lui Stolo, Drumul Crucii spre Europa, reabilitarea lui Pacepa, moartea la pachet legislativ ∫i multe altele, pe care geniul popular le mai poate... scornici.

## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**

Declara˛ie politic„ privind semnalele Óngrijor„toare primite de c„tre Rom‚nia Ón ceea ce prive∫te stadiul preg„tirii pentru aderarea la Uniunea European„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Devin tot mai frecvente semnele de Óngrijorare din partea cet„˛enilor U.E. privind capacitatea Rom‚niei de a face fa˛„ statutului de membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007.

Un studiu recent dat publicit„˛ii de Reuters semnaleaz„ faptul c„, fa˛„ de luna noiembrie 2005, probabilitatea ader„rii Rom‚niei la UE Ón 2007 s-a redus cu 10%. Cum Ó∫i explic„ oficialii rom‚ni aceast„ constatare?

Œn noiembrie 2005, dup„ ce Comisia European„ a transmis Raportul de monitorizare care con˛inea avertismente pentru cele c‚teva domenii critice din procesul de preg„tire pentru aderare, Executivul clama pe toate canalele de ∫tiri c„ îsuntem Ón grafic“, c„ este respectat calendarul de preg„tire. Ast„zi, la trei luni de la Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, efectele dubitative ale gestion„rii acestui calendar Ó∫i fac sim˛ite efectele.

Tentativa de lupt„ Ómpotriva corup˛iei este viciat„ de un lan˛ de scenarii prefabricate care au drept ˛int„ adversarii politici reali ∫i imaginari ai actualei administra˛ii. Se Óncearc„ deliberat provocarea unei crize institu˛ionale Ón sistemul juridic, pentru a ascunde Ónt‚rzierea reformei justi˛iei. Timp de un an am avertizat c„ a∫a-zisa reform„ a justi˛iei pleac„ de la o premis„ fals„: nu legisla˛ia Ón sine era o problem„, ci modul de aplicare ∫i implementare a legisla˛iei comunitare.

Pe de alt„ parte, rela˛ia dintre Executiv ∫i Legislativ nu este una fireasc„. Este anormal ca Ón fa˛a propriilor e∫ecuri, mini∫trii s„ critice deciziile Parlamentului. Œntr-un sistem democratic, membrii Guvernului ar trebui s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului pentru a-∫i argumenta proiectele de lege pe care vor s„ le promoveze. P‚n„ la urm„, capacitatea legifer„rii apar˛ine acestui for.

Oare nu au Ón˛eles guvernan˛ii no∫tri c„ procesul de preg„tire este un act de voin˛„ intern„, iar nu efectul unor avertiz„ri externe?

C‚te alte rapoarte ∫i avertiz„ri mai trebuie s„ citeasc„ unii din membrii actualului Guvern pentru a Ón˛elege c„ este necesar„ continuarea implement„rii angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare ∫i, mai ales, dezvoltarea unor politici coerente ∫i consecvente?

Rog secretarii de ∫edin˛„ s„ pofteasc„ la prezidiu. Bun„ diminea˛a, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i!

Relu„m ∫edin˛a de ast„zi anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 258, sunt absen˛i 73, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 29.

V„ anun˛ c„ votul final va fi la ora 12,30.

Œnainte de continuarea dezbaterilor v-a∫ ruga s„ fi˛i de acord cu modificarea componen˛ei nominale a Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru b„rba˛i ∫i femei la care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat propune desemnarea doamnei deputat Toma Florentina Marinela Ón calitate de membru al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i.

Dac„ sunt comentarii pentru aceast„ tem„? Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestei propuneri. V„ rog s„ preg„ti˛i cartelele.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ rog frumos s„ introduce˛i cartelele pentru c„ sunte˛i mai mul˛i prezen˛i dec‚t cartele.

Nu avem to˛i cartele!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Nu ave˛i cartele!

V„ propun atunci s„

Atunci, colega dumneavoastr„ consider„m c„ nu este votat„! V„ propun prin ridicare de m‚ini.

Dac„ sunte˛i de acord cu propunerea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat de desemnare a doamnei deputat Toma Florentina Marinela Ón calitate de membru al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerea a fost aprobat„.

Continu„m cu dezbaterea ini˛iativelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de ast„zi.

La punctul 9, proiectul Legii serviciilor comunale de utilit„˛i publice. Lege organic„.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog.

V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Nicu Toader** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege urm„re∫te consolidarea cadrului juridic ∫i organizatoric institu˛ional, de asemenea necesar Ón vederea Ónfiin˛„rii, organiz„rii ∫i coordon„rii, gestion„rii, reglement„rii ∫i controlului func˛ion„rii serviciilor comunale.

PAUZ√

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Legea este o lege-cadru care, practic, organizeaz„ la r‚ndul ei alte 6 legi, Óntr-un pachet de legi care cuprinde: Legea serviciilor comunale de utilit„˛i publice, ca o legecadru; Legea serviciului de alimentare cu ap„ ∫i de canalizare; Legea serviciului de iluminat public; Legea serviciului de transport public local; Legea serviciului de salubrizare a localit„˛ilor; Legea serviciilor de furnizare a agentului termic, fiind pentru prima dat„ c‚nd avem o reglementare Ón acest domeniu.

Legea-cadru urm„re∫te, Ón principal, descentralizarea serviciilor de utilit„˛i publice, respectarea ∫i Ónt„rirea autonomiei locale accentuat„ prin pachetul de legi privind administra˛ia public„ local„, promovarea m„surilor de dezvoltare durabil„ prin corela˛ia cerin˛elor cu resursele ∫i economisirea acestora, promovarea parteneriatului social asociat la intercomunal„, un element absolut nou Ón lege, promovarea parteneriatului public privat, protec˛ia ∫i conservarea mediului natural ∫i construit, protec˛ia ∫i asigurarea igienei ∫i s„n„t„˛ii publice, promovarea economiei de pia˛„, asigurarea competitivit„˛ii ∫i a unui mediu de afaceri concuren˛ial, asigurarea liberului acces la informa˛ii.

Mul˛umesc, domnule ministru. Din partea comisiei?

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ informez c„ acest proiect de lege a fost aprobat de Senat la data de 31 octombrie 2005 ∫i proiectul de lege se Ónscrie Ón lista priorit„˛ilor prev„zute Ón programul legislativ pentru integrare adoptat de Guvernul Rom‚niei ∫i este bine venit„ pentru c„ atribuie competen˛a exclusiv„ a autorit„˛ii administra˛iei publice locale cu privire la Ónfiin˛area, organizarea, coordonarea ∫i finan˛area utilit„˛ilor publice.

™i, Ón sf‚r∫it, prin aceast„ reglementare se realizeaz„ finalizarea procesului de revizuire a legisla˛iei interne ∫i armonizare cu legisla˛ia comunitar„. De aici vine ∫i modificarea titlului din îservicii comunale“ Ón îservicii comunitare“.

Comisia, pe fond a aprobat, Ón prezen˛a a 20 de deputa˛i, acest proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Noi propunem pentru dezbateri 15 minute ∫i dou„ minute pentru interven˛ii, dac„ sunt. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dac„ sunte˛i de acord cu timpii propu∫i? Cine este pentru?

Voturi Ómpotriv„?

Sunt mai multe voturi cu m‚na dec‚t voturi electronice.

- V„ rog s„ introduce˛i cartela pentru Ónceperea

- procedurii de votare. Œncepem sesiunea de vot.

- V„ rog, dac„ v-a˛i Ónregistrat to˛i prezen˛a? Da, v„ mul˛umesc.

- Din partea grupurilor parlamentare cine dore∫te s„ ia

- cuv‚ntul? Dac„ nu, trecem la dezbatere.

- V„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Este un proiect de lege important. Importan˛a lui au ar„tat-o antevorbitorii. A∫ mai ad„uga c„ aceasta va contribui la adev„rata reform„ a administra˛iei publice.

Am f„cut mai multe observa˛ii la proiectul de lege. M„ bucur c„ at‚t comisia, c‚t ∫i ini˛iatorul au fost de acord cu majoritatea dintre aceste propuneri. Cel mai mult m„ bucur Ón prezent c„ s-a acceptat modificarea ca autorit„˛ile de reglementare s„ dea aviz, ∫i nu acord, ∫i va trebui ca la acele proiecte de lege despre care s-a vorbit anterior, care vor urma, s„ fim aten˛i ca peste tot acordul s„ fie Ónlocuit de aviz, pentru c„ altfel vom vorbi nu despre descentralizare, ci de centralizare. Drept urmare, v„ rog s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnul coleg.

- Alt grup parlamentar dac„ mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul

- la dezbateri generale?

- Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe fond.

- Titlul legii, cu amendamentul propus de comisie. Dac„ sunt obiec˛ii? Adoptat.

- Capitolul I, îDispozi˛ii generale“, nemodificat. Observa˛ii?

- Adoptat.

- Articolul 1, nemodificat.

- Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

- Articolul 2, cu modific„rile propuse de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

- Articolul 3, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de

- comisie.

- Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

- Articolul 4, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de

- comisie.

- Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

- Articolul 5, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de

- comisie.

- Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

- Articolul 6, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de

- comisie.

- Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

Articolul 7, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Capitolul II, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Sec˛iunea I, nemodificat titlul. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Articolul 8, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Articolul 9, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Sec˛iunea a II-a, nemodificat„. Articolul 10, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Sec˛iunea a III-a, nemodificat„. Articolul 11, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 12, cu propunerile ∫i modific„rile f„cute ∫i adoptate de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Sec˛iunea a IV-a, nemodificat„. Articolul 13, cu propunerile f„cute ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 14, cu propunerile f„cute ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 15, cu propunerile ∫i modific„rile adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 16, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 17, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 18, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 19, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Articolul 20, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

## Domnule pre∫edinte,

F„c‚nd o analiz„ a textului, dup„ toate dezbaterile ∫i din comisie, cred c„ pentru clarificarea activit„˛ii ∫i pentru a nu crea o problem„ suplimentar„ operatorilor ∫i activit„˛ilor de servicii comunale, Ón art. 13 se prevede Ón mod clar c„ autoritatea de reglementare reglementeaz„ domeniile alimentare, cu ap„-canalizare, inclusiv administrarea domeniului public privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale. Dar credem c„ a obliga ca eventuali operatori s„ ob˛in„ licen˛„ ∫i pentru asemenea activitate mi se pare c„ este mult prea complex ∫i mult prea Ónc„rcat„ activitatea, motiv pentru care v-am solicita s„ fi˛i de acord ∫i cu propunerea comisiei, eventual, dac„ este de acord, ca la art. 38 alin. 1 lit. a), Ón care textul ini˛ial era îpentru serviciile men˛ionate la art. 13 alin. 2 lit. a)—g)“, s„ fie trecut înumai pentru serviciile men˛ionate la art. 13 alin. 2 lit. a)—f)“, mai ales c„ inten˛ia noastr„ este s„ modific„m ∫i Ordonan˛a nr. 7 privind servicii de administrare a domeniului public, iar autoritatea, oricum, va reglementa complet acest domeniu, dar nu cred c„ este corect ca pentru orice activitate — dau un exemplu, exploatarea parc„rilor — s„ dai o licen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog.

Comisia este de acord cu aceast„ modificare propus„ ∫i, totodat„, a∫ dori s„ mul˛umesc Ón plen domnului primar Iri∫, de la Satu Mare, care a f„cut aceast„ sesizare competent„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ sunt observa˛ii fa˛„ de propunerile f„cute de ini˛iator ∫i aprobate de comisie?

Adoptat.

Art. 38, Ón ansamblul lui, cu modific„rile f„cute ∫i aprobate de comisie.

Observa˛ii?

Adoptat.

Art. 39, cu observa˛iile ∫i amendamentele f„cute de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Art. 40, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Sec˛iunea a III-a, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat„. Art. 41, cu amendamentele f„cute ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Sec˛iunea a IV-a, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat„.

Art. 42, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Capitolul V, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 43, cu modific„rile f„cute ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 44, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Capitolul VI, nemodificat. Adoptat. Art. 45, nemodificat. Adoptat.

Art. 46, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 47, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 48, cu modific„rile f„cute ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Capitolul VII, nemodificat. Art. 49, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 50, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 51, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Art. 52, nemodificat. Adoptat.

Art. 53, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 54, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Art. 55, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat. V„ mul˛umesc.

Vot final, la ora 12,30.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 180/2005 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut Ón valoare de 60,0 milioane dolari S.U.A. Óntre Rom‚nia, reprezentat„ de Ministerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Finan˛elor Publice, ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru finan˛area Proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, semnat la Bucure∫ti la 8 decembrie 2005.

## V„ mul˛umim.

Din partea comisiei? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia a avizat favorabil acest proiect. Este, de altfel, unul dintre foarte pu˛inele proiecte care se deruleaz„ Ón domeniul comunica˛iilor Ón mediul rural ∫i, dup„ c‚te bine ∫tim, mediul rural este Ón acest moment, din punct de vedere al accesului la comunica˛ii, foarte aproape de lumea civilizat„ de la Ónceputul secolului al XX-lea.

Este un proiect care deja ∫i-a dovedit, prin pilotul s„u, utilitatea, acolo unde au existat implement„ri ale acestui pilot, reac˛ia comunit„˛ii locale fiind extrem de favorabil„.

Comisia sus˛ine acest proiect ∫i recomand„ votarea legii de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ rog frumos, propune˛i timpii de dezbatere.

V„ propun 5 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru dezbaterea pe articole.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot asupra timpilor propu∫i.

Voturi pentru? Electronic, acum, c„ suntem Ón cvorum. V„ rog s„ vota˛i ca s„ se poat„ afi∫a.

Rezultatul votului: 166 prezen˛i; 158 — pentru, 4 — contra, o ab˛inere; nu au votat trei.

- Da, v„ mul˛umesc.

Deci s-au votat timpii propu∫i de comisie.

Din partea grupurilor parlamentare cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Dac„ nu sunt dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Art. 1, nemodificat.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 2, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. Art. 3, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. 4, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. 5, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. 6. Observa˛ii? Adoptat. Vot final la ora 12,30.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Europene pentru protec˛ia animalelor Ón timpul transportului interna˛ional, revizuit„, semnat„ la Chi∫in„u la 6 noiembrie 2003.

Din partea ini˛iatorului?

V„ rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Constantin Lupescu** — _vicepre∫edinte la Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia a semnat forma revizuit„ a Conven˛iei Europene privind protec˛ia animalelor Ón timpul transportului, cu ocazia celei de a 113-a Sesiuni a Consiliului de Mini∫tri al Comunit„˛ii Europene, care a avut loc la Chi∫in„u Ón perioada 5— 6 noiembrie 2003, este necesar„ ratificarea acestei conven˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 De asemenea, potrivit art. 37 alin. 2 al acestei conven˛ii, nici un stat care este parte la Conven˛ia european„ pentru protec˛ia animalelor Ón timpul transportului interna˛ional, deschis„ spre semnare la Paris la 13 decembrie 1968, nu poate s„ depun„ instrumentul de ratificare f„r„ s„ fi denun˛at aceast„ conven˛ie sau s„ o denun˛e simultan.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 95 ∫i ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Europene pentru protec˛ia animalelor Ón timpul transportului interna˛ional, revizuit„ ∫i semnat„ la Chi∫in„u la 6 noiembrie 2003.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Conven˛iei Europene pentru protec˛ia animalelor pe durata transportului interna˛ional, semnat„ de Rom‚nia la Chi∫in„u la 6 noiembrie 2003.

Fiind un tratat multilateral la nivel de stat, conven˛ia urmeaz„ ca, potrivit art. 73 alin. 1 din conven˛ie ∫i art. 19 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, s„ fie supus„ Parlamentului spre ratificare, prin lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate, Ón forma prezentat„, Ón ∫edin˛a din 7 februarie 2006.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Senatului.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, timpii propu∫i pentru dezbateri.

Dou„ minute pentru domnul Gheorghiof!

## V„ mul˛umesc.

V„ supun la vot timpul propus de c„tre domnul pre∫edinte.

Voturi pentru? Procedur„ de vot electronic, v„ rog.

V„ rog frumos s„ vota˛i. V„ rog frumos s„ v„ exprima˛i prin vot.

Rezultatul votului: 167 — prezen˛i; 158 — pentru, 6 —

contra, dou„ ab˛ineri; un deputat nu a votat.

Da, v„ mul˛umesc.

S-au aprobat timpii de dezbateri.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Da, v„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Este vorba despre o conven˛ie care aparent intr„ Ón zona nespectaculoas„. Œn realitate, instrumentele Consiliului Europei, inclusiv Ón domeniul protec˛iei animalelor, au inteligen˛a de a prelua substan˛a unor norme care se reg„sesc chiar Ón acquis-ul comunitar.

Aceast„ conven˛ie face parte dintr-o zon„ de normativitate asimilat„ cu unele norme ale Uniunii Europene.

Este necesar„ ratificarea, deci Grupul parlamentar al P.S.D. va sus˛ine ratificarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule coleg.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

™i Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine aceast„ ratificare, deci acest proiect de lege. De ce? Pentru c„ noi trebuie s„ ne armoniz„m legisla˛ia la cea a Uniunii Europene. Trebuie s„ ne îgr„bim rapid“, mai ales c„, a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„, am primit numai nota 7 la Capitolul Agricultur„ ∫i trebuie s„ facem pa∫i rapizi Ón vederea adopt„rii Óntregii legisla˛ii care implic„ integrarea agriculturii Rom‚niei Ón Uniunea European„. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Timpul alocat pentru dezbateri generale a expirat. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. 1, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Art. 2, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

V„ mul˛umesc.

R„m‚ne Ón procedur„ de vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind activit„˛ile for˛elor Statelor Unite ale Americii sta˛ionate pe teritoriul Rom‚niei, semnat la Bucure∫ti la 6 decembrie 2005.

Din partea ini˛iatorului dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 ## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acordul dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind activit„˛ile for˛elor sta˛ionate pe teritoriul Rom‚niei Ón Acordul de acces reglementeaz„ coordonatele sprijinului politic militar, financiar, logistic ∫i juridic care va fi oferit de na˛iunea-gazd„ prin structurile sale executive — Guvern, administra˛ie public„ local„ ∫i societatea civil„ — for˛elor armate americane ce vor sta˛iona pe teritoriul Rom‚niei.

Preambulul acordului reafirm„ ca baz„ a cooper„rii rom‚no-americane Ón domeniile ap„r„rii ∫i securit„˛ii principiile respectului deplin pentru suveranitatea fiec„rei p„r˛i ∫i scopurile Cartei Na˛iunilor Unite, precum ∫i obliga˛iile asumate de p„r˛i prin alte acorduri interna˛ionale.

Textul acordului cuprinde obliga˛iile ∫i responsabilit„˛ile p„r˛ilor, respectiv implica˛iile aplic„rii prevederilor documentului, dup„ cum urmeaz„: Ón domeniile politicomilitare ∫i de securitate, Ón sectorul financiar-bugetar al serviciilor ∫i utilit„˛ilor publice, prevederi ∫i implica˛ii cu caracter juridic.

Acordul de acces va intra Ón vigoare la data primirii de c„tre Statele Unite ale Americii a notific„rii scrise, pe canale diplomatice, din partea Rom‚niei.

Fiind un document-cadru cu caracter preponderent politic, acordul de acces stipuleaz„ Óncheierea unor aranjamente de aplicare a prevederilor de baz„ ale acestuia, Ón zonele ∫i facilit„˛ile convenite pentru sta˛ionarea, instruirea ∫i antrenamentul for˛elor S.U.A.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond?

## Domnule pre∫edinte, Stimate colege,

## Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind activit„˛ile for˛elor Statelor Unite ale Americii sta˛ionate pe teritoriul Rom‚niei, semnat la Bucure∫ti la 6 decembrie 2005.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Acordul stabile∫te condi˛iile de sta˛ionare a trupelor americane pe teritoriul na˛ional, folosirea facilit„˛ilor conform unor aranjamente de aplicare, sprijinul logistic acordat de Rom‚nia, regimul unor bunuri puse la dispozi˛ie ∫i al celor importate, asigurarea protec˛iei personalului ∫i bunurilor statului trimi˛„tor, circula˛ia vehiculelor, navelor ∫i aeronavelor apar˛in‚nd for˛ei Statelor Unite ale Americii Ón spa˛iul terestru, maritim ∫i aerian al Rom‚niei, recunoa∫terea licen˛elor profesionale, folosirea for˛ei de munc„ din zona de sta˛ionare, protec˛ia mediului, intrarea Ón vigoare, durata ∫i amendarea acordului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„ri au fost prezen˛i 23 de deputa˛i din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 22 de voturi pentru ∫i o ab˛inere din voturile celor prezen˛i. Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 7 februarie 2006, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc. Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Articolul unic, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Ave˛i observa˛ii la articolul unic?

Da, domnul deputat Ponta are observa˛ii la articolul unic.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ rog s„ nu vot„m Ón 10 secunde, Ón modelul folosit uneori la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Totu∫i, este un acord extrem de important, despre care s-a discutat foarte mult ∫i despre care cred c„ ar trebui s„ discut„m ceva mai mult.

Œn primul ∫i Ón primul r‚nd v„ cerusem cuv‚ntul, domnule pre∫edinte, pentru o problem„ de procedur„. Nu Ón˛eleg — ∫i, sigur, fac ∫i o propunere Ón acest sens — de ce un acord at‚t de important s-a discutat numai ∫i numai Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. De ce nu a fost discutat ∫i Ón Comisia de politic„ extern„ ∫i Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i?

M„ refer aici la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, pentru c„ acest acord prevede c‚teva derog„ri de la legea civil„, extrem de importante, Óncep‚nd cu derog„ri de la propriet„˛ile aflate Ón patrimoniul public ∫i p‚n„ la regimul inspec˛iilor aeronavelor, multe alte lucruri care implic„ mult mai mult Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i dec‚t Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea, domnule pre∫edinte, s„ supunem la vot.

Av‚nd obiec˛iuni fa˛„ de articol ∫i de acord, s„ supunem la vot, pentru a ∫ti exact cine este pentru ∫i cine este contra Ónainte de a da votul final la ora 12,30. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

R„m‚ne Ón procedur„. Ne vom exprima prin vot la ora 12,30, prin vot final.

V„ mul˛umesc.

R„m‚ne Ón procedur„ de vot final la ora 12,30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federa˛iei Ruse privind inventarierea Ón˛elegerilor bilaterale Óncheiate Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bucure∫ti la 8 noiembrie 2005.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn anul 1990 au fost ini˛iate negocieri rom‚no-sovietice ∫i, ulterior, rom‚no-ruse, pentru Óncheierea unui Protocol privind inventarierea Ón˛elegerilor bilaterale Óncheiate Óntre Rom‚nia ∫i U.R.S.S., av‚ndu-se Ón vedere evolu˛iile politice, economice ∫i sociale petrecute dup„ 1989.

Œn urma acestor negocieri, a fost convenit un proiect de protocol privind inventarierea Ón˛elegerilor bilaterale Óncheiate Óntre cele dou„ state, av‚nd trei anexe care consemneaz„ acordurile Óncheiate Óntre Rom‚nia ∫i fosta Uniune Sovietic„, care continu„ s„ r„m‚n„ Ón vigoare Ón rela˛iile noastre, respectiv care nu mai sunt Ón vigoare Ón rela˛iile dintre cele dou„ state.

Protocolul de inventariere a fost semnat la data de 8 noiembrie 2005, la Bucure∫ti, de c„tre mini∫trii afacerilor externe ai Rom‚niei ∫i Federa˛iei Ruse.

Av‚nd Ón vedere c„ prin protocol sunt scoase din vigoare sau se constat„ ie∫irea din vigoare a mai multor tratate Óncheiate la nivel de stat care au fost ratificate ∫i lu‚nd Ón considerare principiul de drept conform c„ruia un act normativ nu poate fi scos din vigoare dec‚t printr-un act normativ cu for˛„ juridic„ cel pu˛in egal„, a fost elaborat proiectul de lege anexat care, Ón forma prezentat„, a fost Ónsu∫it de toate institu˛iile interesate. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? Domnul pre∫edinte Gl„van.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ extern„ a fost sesizat„ Ón fond cu dezbaterea ∫i avizarea proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federa˛iei Ruse privind inventarierea Ón˛elegerilor bilaterale Óncheiate Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bucure∫ti la 8 noiembrie 2005.

Proiectul de inventariere a fost semnat la data de 8 noiembrie 2005, la Bucure∫ti, av‚nd trei anexe — ∫i subliniez acest lucru — care con˛in acorduri ce continu„ s„ r„m‚n„ Ón vigoare, documente care-∫i Ónceteaz„ valabilitatea ∫i documente care nu mai sunt Ón vigoare.

Men˛inerea protocolului va permite clarificarea situa˛iei cadrului juridic bilateral ∫i crearea premiselor moderniz„rii acestuia, prin eliminarea unor acorduri care nu mai corespund stadiului actual al rela˛iilor rom‚no-ruse ∫i noului statut asumat de Rom‚nia, fiind, de asemenea,

util„ Ón vederea realiz„rii armoniz„rii cadrului juridic cu normele relevante ale acquis-ului comunitar.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Cu acest proiect de lege, potrivit art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ informez c„ Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2006 Comisia pentru politic„ extern„ a hot„r‚t Ón unanimitate ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ propun pentru dezbateri generale un timp de 5 minute, iar pentru dezbaterea individual„ un minut.

V„ mul˛umesc.

## Domnule coleg,

Nu este procedur„ de urgen˛„, nu sunt dezbateri generale. Deci trecem direct la dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Articolul unic, nemodificat. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat. V„ mul˛umesc. R„m‚ne Ón procedur„ de vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Italian„ asupra transfer„rii persoanelor condamnate c„rora li s-a aplicat m„sura expulz„rii sau aceea a conducerii la frontier„, semnat la Roma la 13 septembrie 2003, lege ordinar„.

Din partea ini˛iatorului?

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Proiectul de lege care este supus aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ are menirea de a ratifica acordul care s-a Óncheiat Óntre Italia ∫i Rom‚nia la 13 septembrie 2003.

V-a∫ re˛ine aten˛ia cu dou„ argumente care exprim„ necesitatea ratific„rii acestui acord, Ón primul r‚nd faptul c„ Italia deja a demarat procedurile de ratificare a acordului ∫i corect este s„ demonstr„m aceea∫i atitudine. Œn al doilea r‚nd, a∫ dori s„ subliniez faptul c„ acest acord vizeaz„ o procedur„ care este diferit„ fa˛„ de procedura obi∫nuit„ adoptat„ prin Conven˛ia European„ de la Strasbourg Ón 1997, viz‚nd transferul persoanelor condamnate, Óntruc‚t vizeaz„ dou„ categorii de persoane diferite ca situa˛ie, ∫i anume este vorba de persoanele condamnate fa˛„ de care s-a luat m„sura expulz„rii sau respectiv a conducerii la frontier„.

Av‚nd Ón vedere c„ Italia nu este semnatara Pactului adi˛ional la Conven˛ie este necesar, pentru p„strarea bunelor rela˛ii ∫i o procedur„ mult mai simplificat„ care nu impune ∫i consim˛„m‚ntul persoanei, ratificarea acestui acord.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei? Domnul pre∫edinte Andon?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn lipsa domnului pre∫edinte Andon, Ón calitate de vicepre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, o s„ prezint eu raportul comisiei.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Italian„, Comisia pentru politic„ extern„ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Italian„ asupra transfer„rii persoanelor condamnate c„rora li s-a aplicat m„sura expulz„rii sau aceea a conducerii la frontier„, semnat la Roma la 13 septembrie 2003.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t cu unanimitate de voturi ca proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Italian„ asupra transfer„rii persoanelor condamnate c„rora li s-a aplicat m„sura expulz„rii sau aceea a conducerii la frontier„ s„ fie supus dezbaterii ∫i adopt„rii plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma Ónaintat„ de ini˛iator.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Am rug„mintea s„ vota˛i acest proiect de lege ∫i s„ nu proceda˛i a∫a cum a procedat Biroul permanent ieri, c‚nd, la sesizarea unor domni care dau lec˛ii aici, a comis un act de obstruc˛ionare a justi˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe fond. Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Articolul unic, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Procedur„ de vot final la ora 12,30.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 ∫i 26 din Conven˛ia privind protec˛ia ∫i utilizarea cursurilor de ap„ transfrontiere ∫i a lacurilor interna˛ionale, Óncheiat„ la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003 prin Decizia III/1 la cea de a 3-a Reuniune a p„r˛ilor la conven˛ie.

Din partea ini˛iatorului?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Conven˛ia Helsinki 1992 promoveaz„ colaborarea la nivel bilateral ∫i multilateral pentru prevenirea, controlul ∫i reducerea polu„rii transfrontiere, asigurarea conserv„rii ∫i dezvolt„rii durabile a resurselor de ap„ ∫i protec˛iei mediului.

Prin amendamentele propuse, p„r˛ile la conven˛ie sus˛in promovarea cooper„rii la nivel de bazin hidrografic Ón lume Ón scopul Ómp„rt„∫irii experien˛ei sale Ón alte regiuni ale lumii. Œn acest mod, caracterul regional al conven˛iei devine unul interna˛ional. Astfel, orice stat membru al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite poate adera la conven˛ie dup„ aprobarea de c„tre reuniunea p„r˛ilor.

Cererea de aderare adresat„ de c„tre membrii Organiza˛iei Na˛iunilor Unite va fi luat„ Ón considerare Ón vederea aprob„rii de c„tre reuniunea p„r˛ilor la conven˛ie numai atunci c‚nd amendamentele propuse intr„ Ón vigoare pentru toate statele ∫i organiza˛iile care erau parte la Conven˛ia Helsinki.

Œn conformitate cu prevederile Legii tratatelor nr. 590 din 2003 a fost Óntocmit proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Conven˛ia Helsinki 1992, pe care v„ rug„m s„-l aproba˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei?

Da, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„, Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2006. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„ ∫i propune Ón unanimitate de voturi s„ fie votat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Articolul unic, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

V„ mul˛umesc. Procedur„ de vot final la ora 12,30. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Trei Sate, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Ghindari. Din partea ini˛iatorului?

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt unul dintre ini˛iatori, m„ numesc deputat Kerekes Károly.

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are ca obiect Ónfiin˛area comunei Trei Sate din jude˛ul Mure∫, mai precis reÓnfiin˛area acestei comune, pentru c„, cu Legea de reorganizare administrativ„ a Rom‚niei din 1968 a fost desfiin˛at„ aceast„ comun„. S-a organizat referendumul, s-a aprobat Ónfiin˛area prin referendum a acestei comune, comuna dispune de utilit„˛ile necesare, de structurile necesare prev„zute de lege.

Din p„cate, stima˛i colegi, s-a f„cut o omisiune, fi∫a comunei Trei Sate, propus„ pentru Ónfiin˛are, nu a cuprins ∫i semn„tura prefectului, a pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Mure∫, respectiv a directorului Direc˛iei Teritoriale de Statistic„ Mure∫. Noi am reu∫it s„ acoperim aceast„ omisiune.

Din p„cate, ulterior ∫i Óntre timp s-a f„cut acest raport de respingere. Avem rug„mintea ca ini˛iativa s„ fie retrimis„ comisiei pentru a lua o pozi˛ie corect„ fa˛„ de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

Da. V„ mul˛umesc ∫i eu. Din partea comisiei?

Da, domnule pre∫edinte, raportul comisiei a fost unul negativ, dar accept„m s„ fie retrimis la comisie pentru a analiza din nou acest proiect legislativ.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Trebuie retrimis la comisie? Da.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot, dac„ sunte˛i de acord cu retrimiterea proiectului legislativ la comisie. V„ rog, procedur„ de vot.

V„ rog s„ introduce˛i cartela ∫i s„ v„ exprima˛i prin vot pentru retrimiterea la comisie. Ne afl„m Ón procedur„ de vot. V„ rog. Da, mul˛umesc, s-a aprobat retrimiterea la comisie.

Prezen˛i: 169 de deputa˛i, voturi pentru 147, Ómpotriv„ 12 ∫i ab˛ineri 4; 4 deputa˛i nu au votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative.

Din partea ini˛iatorului?

**Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ordonan˛a Guvernului nr. 28 modific„ completeaz„ Ordonan˛a Guvernului nr. 144 privind Óndeplinirea de c„tre cet„˛enii rom‚ni la ie∫irea din ˛ar„ a condi˛iilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state.

De fapt, aceast„ ordonan˛„ nu face altceva dec‚t, pentru a asigura deplasarea cet„˛enilor Ón bune condi˛ii Ón str„in„tate, s„ se armonizeze Óntr-un anumit segment cu exigen˛ele Acordului Schengen.

Aceast„ ordonan˛„ a fost discutat„ de mai multe ori. Av‚nd Ón vedere ∫i o succesiune de acte normative care au modificat reglement„rile Ón domeniu, v„ propun s„ aproba˛i ordonan˛a Ón condi˛iile prezente.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Punctul 16, comuna Ghindari, a fost retrimis la comisie... Trei Sate, comuna Ghindari, a fost retrimis la comisie... termen...

Acum dezbatem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2005. Care e problema? V„ rog s„ urm„ri˛i.

Din partea comisiei?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Pentru acest proiect de lege a fost Óntocmit raportul Ón 14 noiembrie 2005 ∫i raport suplimentar Ón 24 noiembrie 2005, prin care s-a propus aprobarea acestuia.

Œn ∫edin˛a din 6 februarie proiectul de lege ∫i rapoartele au fost restituite comisiei, Ón vederea reexamin„rii.

Œn 8 februarie au fost dezb„tute ∫i avizate, iar Ón urma dezbaterii comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii? Nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Articolul unic, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Titlul ordonan˛ei, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

- Art. I, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

- Art. 1, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de

- comisie. Observa˛ii? Adoptat.

- Art. 2, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de

- comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. II, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Art. 12, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

- Adoptat.

Art. 14, cu observa˛iile propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

- Art. II, art. 14 alin. 1, modificat de comisie.

- Observa˛ii? Adoptat.

- Art. III, cu modific„rile f„cute de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

- Art. 15, cu modific„rile f„cute ∫i adoptate de comisie.

- Observa˛ii? Adoptat.

- Art. 47, cu modific„rile f„cute ∫i adoptate de comisie.

- Observa˛ii?

- Adoptat.

Procedur„ de vot final la ora 12,30.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2005 pentru modificarea art. 2[2] lit. a) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„˛enii rom‚ni, la ie∫irea din ˛ar„, a condi˛iilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state ∫i a art. 12 alin. (1) din Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia.

Din partea ini˛iatorului?

## V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn luna iulie a fost adoptat„ Ordonan˛a nr. 43 care modifica Ordonan˛a nr. 28 cu privire la libera circula˛ie a cet„˛enilor. Œn Senat, Ordonan˛a Guvernului nr. 43, con˛inutul ei a fost inclus Ón Ordonan˛a Guvernului nr. 28, ea r„m‚n‚nd f„r„ obiect. Drept urmare, Senatul a ∫i adoptat o lege de respingere a Ordonan˛ei Guvernului nr. 43. Œntruc‚t actul normativ Ón sine este corect, suntem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 de acord cu respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43. Deci v„ propunem s„ aproba˛i Legea Senatului de respingere a Ordonan˛ei nr. 43.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru acest proiect de lege a fost Óntocmit Raportul nr. 26 din 7 decembrie 2005, s-a propus aprobarea legii de respingere a ordonan˛ei, plenul Camerei Deputa˛ilor a dispus Ón ∫edin˛a din 6 februarie ca proiectul de lege ∫i raportul Óntocmit s„ fie restituite comisiei, Ón vederea reexamin„rii. Comisia a reanalizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t cu unanimitate de voturi men˛inerea raportului din 7 decembrie 2005, Ón forma prezentat„.

Fac o rectificare, nu este procedur„ de urgen˛„. Am v„zut c„ Ón ordinea de zi este trecut„ procedur„ de urgen˛„.

Nu, nu este procedur„ de urgen˛„.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de ordonan˛„.

Titlul ordonan˛ei. Nemodificat.

Domnule Fenechiu, este de respingere?

Este aprobarea legii de respingere...

Dac„ e de respingere, v„ supun la vot. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot pentru respingere.

Dac„ aproba˛i legea de respingere, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. Procedur„ de vot. Œnc„ o dat„ v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Prezen˛i 168 deputa˛i; pentru, 159, Ómpotriv„, 6, ab˛ineri, 3.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a votat proiectul de lege de respingere.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

Din partea ini˛iatorului?

## **Domnul Ioan Andreica** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 50 aduce c‚teva modific„ri Ón sensul unor preciz„ri concrete ∫i pentru Prim„ria General„ a Capitalei, care nu erau cuprinse Ón textul legii, referitor la lucr„ri pentru administrarea str„zilor.

De asemenea, pentru lucr„ri Ón zone declarate ca monumente istorice ∫i Ón zone declarate c„ ar fi necesar ob˛inerea avizului Ministerului Culturii ∫i Cultelor se scoate din textul legii avizul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, nefiind necesar acest aviz care ar prelungi demersurile pentru proiectarea ∫i executarea unor lucr„ri de modernizare Ón reabilitare sau reconstruc˛ii.

De asemenea, prezentul proiect de lege aduce Ón al˛i termeni sanc˛iunile care erau prev„zute Ón vechiul text de lege.

™i, un ultim aspect, oblig„ societ„˛ile ∫i regiile autonome care administreaz„ re˛ele edilitare electrice de gaz metan, de ap„ pentru a pune la dispozi˛ie baza de date, baza tehnic„ Ón termen de 60 de zile.

Cu aceste preciz„ri, v„ invit„m s„ ne da˛i acordul modific„rii legii.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Av‚nd Ón vedere c„ cele dou„ ini˛iative legislative au ca obiect modific„ri ale acelea∫i legi, comisia a Óntocmit un singur raport, Ón conformitate cu prevederile art. 67 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat. Comisia a examinat cele dou„ ini˛iative legislative, s-au primit avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, avizele Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Senatul, Ón ∫edin˛a din 22 septembrie 2005, a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991, iar Ón ∫edin˛a din 21 noiembrie 2005 a respins propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991.

Cu toate c„ Legea nr. 50/1991 este o lege organic„, Óntruc‚t instituie infrac˛iuni, prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul lor, proiectul de lege ∫i propunerea legislativ„ fac parte din categoria legilor ordinare.

Œn urma dezbaterilor, comisia noastr„ a propus admiterea cu modific„ri a proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii ∫i respingerea propunerii legislative Ónregistrate cu num„rul PL-x 571/2005.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dezbateri generale? Din partea grupurilor parlamentare? Trecem la dezbaterea amendamentelor admise. Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu urm„toarele amendamente admise.

Punctul 1. Titlul legii, modificat ∫i acceptat de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

- Punctul 2. Amendament propus ∫i modificat de

- comisie. Observa˛ii? Adoptat.

- Punctul 3. Amendament propus ∫i adoptat de comisie.

- Observa˛ii? Adoptat.

- Punctul 4. Amendamente propuse ∫i adoptate de

- comisie. Observa˛ii? Adoptat.

- Punctul 5. Amendamente propuse ∫i adoptate de

- comisie. Observa˛ii? Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Punctul 6. Amendamente propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Punctul 7. Nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Punctul 8, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Punctul 9, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Punctul 10, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Punctul 11, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Punctul 12, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Punctul 13, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Punctul 14, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

V„ mul˛umesc, r„m‚ne Ón procedura de vot final. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 145/2005 privind utilizarea unor sume Óncasate Ón valut„ din activitatea de privatizare.

Din partea ini˛iatorului? Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci? V„ rog, domnule deputat.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea modalit„˛ii de utilizare a unor sume Óncasate Ón valut„ din activitatea de privatizare. Prin folosirea sumelor Óncasate din activitatea de privatizare ca surs„ pentru plata sumelor scadente la extern aferente Ómprumuturilor prezentate se elimin„ presiunile pe cursul valutar sau asupra rezervei B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, precum ∫i plata de c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a comisionului de cump„rare a valutei.

Totodat„ trebuie men˛ionat faptul c„ prin utilizarea acestei surse de rambursare se asigur„ amortizarea datoriei publice guvernamentale, diminuarea soldului, f„r„ a se mai apela la Ómprumutul de refinan˛are pentru plata ratei de capital a cursului istoric.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei au participat 22 de deputa˛i din totalul de 26, raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Œn varianta adoptat„ de Senat, propunem adoptarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ propune˛i timpi de dezbatere. Procedur„ de urgen˛„.

5 minute.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot dac„ sunte˛i de acord cu timpul propus.

Voturi pentru? V„ rog s„ v„ exprima˛i votul. 164 deputa˛i prezen˛i. 150 de voturi pentru, Ómpotriv„ 8 voturi, ab˛ineri 4; doi deputa˛i nu au votat.

- V„ mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe fond. V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn timpul discu˛iilor prea lungi ∫i prelungi despre buget, s-a ab˛inut toat„ lumea de la a discuta ce se va face cu sumele Óncasate Ón valut„ din activitatea de privatizare.

Iat„ c„ a trecut destul de pu˛in timp ∫i vine aceast„ lege. Sigur, ea era necesar„, dar frazele pe care le auzim, reglarea datoriei Guvernului, reglarea datoriei publice, acoperirea dob‚nzilor de la Banca Na˛ional„, poate ni se explic„ ∫i nou„ ce leg„tur„ au cu Programul de guvernare ∫i, mai ales, cu mult-promisa reform„ ∫i schimbare fa˛„ de politica guvern„rii trecute.

- V„ mul˛umesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. se va ab˛ine.

V„ mul˛umesc. Dac„ sunt alte interven˛ii?

Dac„ nu, v„ propun trecerea la dezbaterea pe articole.

- Titlul legii, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

- Articolul unic, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

- R„m‚ne Ón procedura de vot final la ora 12,30.

- Proiectul de Lege privind sistemul na˛ional de

- asisten˛„ social„.

Din partea ini˛iatorului?

- V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea sistemului na˛ional de asisten˛„ social„, component„ a sistemului na˛ional de protec˛ie social„, urm„rindu-se realizarea unui cadru unic responsabil cu organizarea ∫i coordonarea sistemului na˛ional de asisten˛„ social„, cu elaborarea politicilor ∫i programelor Ón domeniu, Óntr-o manier„ coerent„ ∫i unitar„, stabilindu-se modalit„˛ile eficiente de finan˛are, precum ∫i tipurile de presta˛ii, categoriile de beneficiari, Ón vederea orient„rii politicii sociale interne.

Obiectivele propuse de prezenta lege orienteaz„ politica social„ c„tre armonizarea cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene, prev„zute Ón Recomandarea nr. 92/442 a Consiliului Europei privind convergen˛a obiectivelor ∫i politicilor de protec˛ie social„, Ón sensul c„ persoanele excluse, care nu s-au putut integra sau reintegra pe pia˛a muncii ∫i care sunt lipsite de mijloace de subzisten˛„, trebuie s„ poat„ beneficia de presta˛ii ∫i resurse suficiente adaptate la situa˛ia lor personal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Trebuie s„ men˛ionez c„ acest proiect de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al C.E.S.-ului. Œn aceste condi˛ii, Guvernul sugereaz„ ∫i solicit„ adoptarea acestui proiect.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnule pre∫edinte, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, modificat ∫i completat, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, Ón vederea examin„rii ∫i Óntocmirii raportului, cu proiectul de Lege privind sistemul na˛ional de asisten˛„ social„.

Comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic ∫i Social, precum ∫i avizele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea sistemului na˛ional de asisten˛„ social„, component„ a sistemului na˛ional de protec˛ie social„, urm„rindu-se realizarea unui cadru unic, responsabil cu organizarea ∫i coordonarea sistemului na˛ional de asisten˛„ social„, elaborarea politicilor ∫i programelor Ón domeniu, Óntr-o manier„ coerent„ ∫i unitar„, stabilirea modalit„˛ilor eficiente de finan˛are, precum ∫i a tipurilor de presta˛ii ∫i a categoriilor de beneficiari, Ón vederea orient„rii politicii sociale interne c„tre armonizarea cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene Ón domeniul asisten˛ei sociale.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t este necesar„ realizarea unui cadru unitar ∫i coerent, responsabil cu organizarea ∫i coordonarea sistemului de asisten˛„ social„.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 17 noiembrie 2005, iar Ón urma dezbaterii din ∫edin˛a din 14 decembrie 2005 comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

## V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Trecem la dezbaterea amendamentelor admise de comisie.

Nr. 1, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 2, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 3, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 4, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat. Nr. 5, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 6, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 7, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Nr. 8, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 9, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 10, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 11, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 12, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 13, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 14, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 15, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 16, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 17, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 18, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 19, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 20, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 21, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Nr. 22, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 23, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 24, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 25, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 26, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 27, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 28, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 29, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 30, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Nr. 31, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

Nr. 32, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 33, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 34, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat. Nr. 35, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

- Nr. 36, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de

- comisie. Observa˛ii?

Adoptat. Nr. 37, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Sunt unul dintre ini˛iatorii acestei propuneri legislative, deputatul Paul Magheru, al„turi de colegii mei, deputa˛ii Adrian Moisoiu ∫i Costache Mircea.

Ini˛iativa noastr„ are mai mult un caracter tehnic, dar pe un fond moral reparatoriu. Ea se bazeaz„ pe numeroase peti˛ii, pe care le-am primit la birourile parlamentare, pe sugestiile pe care le-am primit din partea Caselor de Pensii ∫i chiar din partea unor instan˛e judec„tore∫ti.

Despre ce este vorba? Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999, din p„cate, omite o categorie de persoane persecutate pentru c„ nu se n„scuser„ dec‚t Ón perioada despre care este vorba Ón ordonan˛a de urgen˛„.

Œn felul acesta, ini˛iativa noastr„ legislativ„ vine ∫i umple o omisiune, mai bine zis completeaz„ aceast„ omisiune care este Ón afar„ de orice discu˛ie, Ón afar„, cum s„ zic, cu drepturi Ón afara oric„ror discu˛ii indubitabile.

Iat„ ce se Ónt‚mpl„: persoanele Óndrept„˛ite se adreseaz„ casei de pensii. Casa de pensii Ói refuz„ pentru c„ nu are cadru legal. Casa de pensii face apel la contenciosul administrativ al tribunalului jude˛ean. Tribunalul jude˛ean le d„ c‚∫tig de cauz„ acestor persoane. Casa de pensii, din nou, face apel la Curtea de apel a jude˛ului. Curtea de apel a jude˛ului iar le d„ c‚∫tig de cauz„ persoanelor persecutate. Casa de pensii, pentru a treia oar„, face recurs la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Œnalta Curte, din nou le d„ c‚∫tig de cauz„ ∫i hot„r‚rea ei fiind definitiv„ ∫i irevocabil„, Ón sf‚r∫it, dup„ un Óndelung, inexplicabil ∫i aberant itinerar legislativ, persoana Óndrept„˛it„ intr„ Ón drepturile ei.

A∫a se desf„∫oar„ lucrurile la aceast„ or„, motiv pentru care inclusiv Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ din Camera Deputa˛ilor, sesiz‚nd anomalia, a avizat favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Nu m„ Óndoiesc de faptul c„ ∫i plenul Camerei Deputa˛ilor va aviza favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, pentru care v„ mul˛umesc cu anticipa˛ie.

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnule pre∫edinte Du˛u, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i, de asemenea, avizele negative ale Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Referitor la punctul de vedere al Guvernului, preciz„m c„ acesta nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative, Óntruc‚t prevederile propunerii legislative exced dispozi˛iile Ordonan˛ei nr. 105/1999, legiuitorul av‚nd Ón vedere recompensarea pentru persecu˛iile suportate numai a persoanelor Ómpotriva c„rora s-a luat efectiv m„sura deport„rii, str„mut„rii sau expulz„rii.

Propunerea de extindere a drepturilor acordate prin Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 conduce la influen˛e financiare suplimentare, f„r„ a se indica sursa de acoperire a acestora. Conform art. 138 alin. (5) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, nici o cheltuial„ bugetar„ nu poate fi aprobat„ f„r„ stabilirea sursei de finan˛are.

De asemenea, potrivit dispozi˛iei art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice, Ón cazul Ón care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a c„ror aplicare atrage majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie s„ se prevad„ ∫i mijloacele necesare pentru acoperirea, cre∫terea acestor cheltuieli, aspecte ce nu au fost avute Ón vedere de ini˛iator la elaborarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 lit. c) din Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945, din motive etnice, Ón sensul ca de prevederile ei s„ beneficieze ∫i persoana care s-a n„scut Óntr-o astfel de familie Ón perioada 6 septembrie 1940—6 martie 1945.

Comisia propune plenului adoptarea propunerii legislative, cu modific„ri. La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 18 deputa˛i, din totalul de 19 ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezen˛i.

Mul˛umesc.

La dezbaterile generale dac„ vrea cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de toate, a∫ dori s„ apreciez aplecarea colegilor no∫tri ini˛iatori asupra acestei propuneri legislative.

Cu toate acestea ∫i cu tot punctul de vedere final al comisiei, Óndr„znesc, av‚nd Ón vedere c„ ast„zi Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„, s„ propun plenului retrimiterea la comisie sau, Ón cel mai r„u caz, respingerea acestei ini˛iative.

O s„ subliniez ∫i eu ceea ce a spus pre∫edintele comisiei: este vorba despre o propunere legislativ„ care, din partea comisiilor sesizate pentru aviz, nu a ob˛inut un aviz favorabil. Sunt Ónc„lcate dou„ prevederi: una din Constitu˛ie ∫i una din Legea finan˛elor publice locale, nemen˛ion‚ndu-se de unde se iau sursele pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

S„ v„ reamintesc c„ at‚t Guvernul, c‚t ∫i Senatul — prima Camer„ sesizat„ — s-au opus adopt„rii acestei propuneri legislative.

Repet, a∫ dori s„ fac, Ón primul r‚nd, propunerea de retrimitere la comisie, pentru o rediscutare mai profund„ a acestui proiect de lege.

Dac„ nu se aprob„ o asemenea variant„, s„ supune˛i la vot respingerea raportului Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Domnule deputat, Ónt‚i ∫i Ónt‚i propunerea dumneavoastr„ de retrimitere la comisie. V„ mul˛umesc. O supunem la vot.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat S‚rbu.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. se opune retrimiterii la comisie, Óntruc‚t ar fi o pierdere de timp, ar fi o retrimitere inutil„, Óntruc‚t toate argumentele pro sau contra au fost spuse ∫i Ón comisie, au fost reiterate aici de c„tre pre∫edintele comisiei, domnul Du˛u.

Œn fapt, este vorba, a∫a cum s-a spus, de o extindere a drepturilor prev„zute Ón legea respectiv„, pe care ini˛iatorii o doresc ∫i care au men˛ionat ∫i Ón cadrul comisiei c„ poate fi finan˛at„ prin excedentele de la bugetul de stat Ónregistrate ca urmare a unei mai bune colect„ri.

Deci tot ce se vorbe∫te despre o retrimitere sau o eventual„ respingere au fost argumente care au fost discutate Ón comisie, dar, a∫a cum vi s-a spus, comisia, cu majoritate de voturi, a votat Ón favoarea proiectului de lege.

Deci Grupul parlamentar al P.S.D. se opune retrimiterii la comisie ∫i va vota Ón favoarea proiectului.

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., v„ rog, domnule deputat.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ ∫i colegii de la putere recunosc legitimitatea actului normativ, obiec˛ia c„ nu s-au precizat sursele nu mai este de actualitate, pentru c„ Ón acest moment ∫i Ón acest timp realitatea, via˛a ne contrazice. S-a precizat Ón expunerea de motive ∫i s-a recunoscut de c„tre to˛i cei care au studiat proiectul de lege, c„ Ón acest moment ne baz„m pe faptul c„ instan˛ele deja au dat c‚∫tig de cauz„ unui mare num„r de cet„˛eni implica˛i ∫i c„ deja via˛a ne-o ia Ónainte, iar actul normativ nu face dec‚t s„ restabileasc„ un adev„r ∫i o norm„ care deja func˛ioneaz„, din moment ce oamenii c‚∫tig„ Ón instan˛„.

Av‚nd Ón vedere aceste lucruri, cred c„ se cuvine s„ vot„m chiar ast„zi proiectul de lege, pentru a da curs desf„∫ur„rii normale a reglement„rii acestui domeniu de activitate.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii ale grupurilor parlamentare?

Dac„ nu, supun la vot propunerea colegului de retrimitere la comisie a proiectului de act normativ.

V„ rog s„ vota˛i. Cine este pentru retrimiterea la comisie?

- V„ rog s„ vota˛i la dreapta s„lii.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. Cine este pentru

- retrimiterea la comisie?

Cine este Ómpotriva retrimiterii la comisie? Bun.

- 66 de voturi pentru retrimiterea la comisie; 125 voturi

- Ómpotriv„.

Propunerea a c„zut.

- Deci trecem la dezbateri.

Amendamentele admise.

- Titlul legii, amendamentul num„rul 1, nemodificat.

- Observa˛ii?

- Adoptat.

- Suntem Ón procedur„ de vot, domnule coleg ™tirbe˛,

- Ómi pare r„u.

Num„rul 2, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie. Observa˛ii?

Adoptat.

- Punctul 3, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de

- comisie. Observa˛ii?

- Adoptat.

- Procedur„ de vot la ora 12,30.

- Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

- nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

- Din partea ini˛iatorului este cineva? V„ rog.

Proiectul de lege a fost ini˛iat la cererea unui num„r Ónsemnat de cadre militare Ón rezerv„ ∫i Ón retragere, pensionate Ónainte de 1 aprilie 2001, ca urmare a excluderii lor de a beneficia de condi˛iile mai favorabile prev„zute Ón noua legisla˛ie privind calculul vechimii Ón serviciu.

Recalcularea pensiilor militare pentru personalul trecut Ón rezerv„ Ónainte de 1 aprilie 2001 s-a f„cut Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 1188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, care prevede c„ îVechimea Ón serviciu pentru recalcularea pensiilor militare de stat este cea rezultat„ din dosarul de pensionare, stabilit„ Ón ultima decizie de pensie“, nelu‚ndu-se Ón calcul condi˛iile deosebite Ón care persoana respectiv„ ∫i-a desf„∫urat activitatea.

Œn contradic˛ie cu aceast„ categorie de pensionari, cei care au ie∫it la pensie dup„ 1 aprilie 2001 beneficiaz„ de prevederile Hot„r‚rii nr. 1294 din 20 decembrie 2001 privind stabilirea locurilor de munc„ ∫i activit„˛ilor cu condi˛ii deosebite, condi˛ii speciale ∫i alte condi˛ii specifice pentru cadrele militare Ón activitate.

Potrivit acestui act normativ: îŒncadrarea Óntregii perioade de munc„ a cadrelor militare Ón activitate Ón condi˛ii deosebite, speciale ∫i alte condi˛ii, Ón vederea stabilirii drepturilor de pensie se face potrivit prevederilor prezentei hot„r‚ri“.

Pentru eliminarea acestei inechit„˛i se impune modificarea art. 79 al Legii nr. 164/2001, al c„rui con˛inut a fost prezentat Ón proiectul de lege pe care vi-l avansez ast„zi.

Actuala prevedere este restrictiv„ pentru cadrele militare pensionate Ónainte de 1 aprilie 2001 ∫i nu permite recalcularea vechimii Ón serviciu Ón func˛ie de condi˛iile Ón care a muncit fiecare.

Aceast„ solicitare se justific„ din urm„toarele considerente: Legea pensiilor militare de stat nr. 164/2001 a fost de la Ónceput imperfect„ ∫i a creat o mare diferen˛„ Óntre cei care s-au pensionat dup„ vechea legisla˛ie ∫i cei care au ie∫it la pensie dup„ noua legisla˛ie. Modific„rile ∫i complet„rile ulterioare ale legii, inclusiv hot„r‚rea de Guvern la care am f„cut men˛iune ∫i completarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate de Guvern, au redus substan˛ial aceste diferen˛e, dar nu Ón totalitate.

V„ mul˛umesc. Domnul Du˛u.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia, a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic ∫i Social ∫i, de asemenea, avizele negative de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Referitor la punctul de vedere al Guvernului, preciz„m c„ acesta nu sus˛ine propunerea legislativ„, Óntruc‚t modificarea lit. a) a art. 79, Ón sensul actualiz„rii, prin mecanismul propus, a tuturor pensiilor militare, indiferent de momentul deschiderii acestui drept, ar avea ca efect Ónc„lcarea principiului neretroactivit„˛ii legii.

Potrivit prevederilor anexei nr. 3 a Hot„r‚rii Guvernului nr. 1294/2001, pentru perioadele lucrate anterior datei de 1 aprilie 2001, tuturor cadrelor militare li se aplic„ reglement„rile privind Óncadrarea Ón grupe superioare de munc„, Ón vigoare la momentul desf„∫ur„rii activit„˛ii respective.

Drept urmare, nu exist„ o diferen˛„ de tratament juridic Óntre cele dou„ categorii de pensionari militari, a∫a cum se men˛ioneaz„ Ón expunerea de motive, c‚t ∫i cum reiese din propunerea de modificare.

De asemenea, propunerea legislativ„ nu men˛ioneaz„ resursele financiare necesare sus˛inerii acesteia, condi˛ii impuse at‚t de dispozi˛iile art. 138 alin. (5) din Constitu˛ie, precum ∫i ale art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finan˛ele publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea lit. a) din alin. 1 al art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul recalcul„rii pensiilor cadrelor militare pensionate anterior datei de intrare Ón vigoare a Legii nr. 164/2001, Ón func˛ie de vechimea Ón serviciu, raportat„ la condi˛iile Ón care a muncit fiecare.

Comisia propune plenului adoptarea propunerii legislative, pentru Ónl„turarea unor inechit„˛i ap„rute Ón ceea ce prive∫te stabilirea pensiilor cadrelor militare.

Senatul a respins propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛a din 21 noiembrie 2005.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 16 deputa˛i, din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu 10 voturi pentru ∫i 4 Ómpotriv„. Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 8 decembrie 2005, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a propunerii legislative.

Mul˛umesc.

Din partea Guvernului? V„ rog, Ministerul Ap„r„rii.

## **Domnul Marius B„lu** — _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a avut Ón vedere ca perioadele lucrate Ón diferite condi˛ii de munc„, stabilite potrivit dispozi˛iilor legale, de c„tre cadrele militare trecute Ón rezerv„ anterior datei intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 164/2001 s„ fie luate Ón calcul la revizuirea pensiilor militare de stat, la cerere. Œn acest sens, a fost promovat un proiect de lege pentru amendarea art. 9 din Legea nr. 164/2001, anul trecut, Óntruc‚t Ón cuprinsul acestui articol sunt reglementate aspectele Ón discu˛ie.

Din cauza dimension„rii bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i a influen˛elor financiare Ónsemnate determinate de aplicarea prevederilor proiectului de act normativ, demersul legislativ nu a fost Ónsu∫it de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice.

Propunerea legislativ„ ini˛iat„ de c„tre domnul deputat Emil Strung„ reprezint„ o nou„ variant„ de solu˛ionare a demersului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale. Cu toate acestea, consider„m c„ interven˛ia legislativ„ nu face obiectul modific„rii prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001, ci pe cele ale art. 9 ∫i, Ón condi˛iile propuse pentru plata pensiilor militare, subliniem c„ efortul financiar necesar aplic„rii art. 79 Ón forma propus„ este imposibil de sus˛inut la momentul actual. Men˛ionez c„ este vorba de aproape 1.000 de miliarde pe an.

Precizez totodat„ c„ Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„, pozi˛ie care are la baz„ tot ra˛iuni de ordin financiar, drept pentru care, cu respect, v„ rog s„ vota˛i respingerea acesteia.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare dac„ sunt interven˛ii?

V„ rog, domnule coleg.

Deputatul Mircovici, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Asist„m la dezbaterea acestei legi la un adev„rat exerci˛iu de democra˛ie la care s-a ajuns Ón via˛a politic„ rom‚neasc„. Din p„cate, asimilarea sau traducerea acestui termen de democra˛ie, dac„ am privi din alt punct de vedere, am putea s„ consider„m c„ este vorba despre o harababur„.

Pe ce m„ bazez c‚nd fac aceast„ apreciere? Observ„m c„ un distins deputat din Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal propune, pe bun„ dreptate ∫i pentru solu˛ionarea Ón mod normal ∫i legal a unei situa˛ii sociale existente Ón ˛ar„, o modificare a Legii nr. 164. Guvernul, prin Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, care este condus tot de un ministru liberal, nu este de acord cu acest considerent, de∫i recunoa∫te c„ acum un an de zile a avut o ini˛iativ„ similar„ pentru rezolvarea efectiv„ a situa˛iei.

Domnul ministru Barbu, acum 10—12 zile, un distins reprezentant al Partidului Democrat, ne-a spus la o emisiune la televiziune c„ nu este normal ca pentru aceea∫i activitate, pentru aceea∫i perioad„ de timp desf„∫urat„ condi˛iile de pensionare s„ fie diferite. Evident, deci, din acest punct de vedere, sprijin„ o astfel de ini˛iativ„ legislativ„.

Mai mult, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, analiz‚nd cu mare aten˛ie propunerea legislativ„ a colegului nostru liberal, sus˛ine adoptarea unui astfel de punct de vedere.

Observ„m deci c„ este vorba despre un exerci˛iu democratic extrem de important.

Dar, Ón acela∫i timp, eu, ca reprezentant al Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, pentru c„ este vorba de ofi˛eri care au slujit nu numai Ón armata rom‚n„, ci Ón toate structurile: de securitate, ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, voi vota pentru sus˛inerea acestei legi ∫i voi ruga ∫i colegii din Grupul parlamentar al minorit„˛ilor s„ voteze aceast„ lege, pentru c„ este vorba despre un vot ra˛ional, aici nu e vorba despre îavem sau nu avem“, aici este vorba despre urm„toarea problem„, care e foarte simpl„, Ón plan logic: pentru ce se acord„ grupele de munc„? Grupa de munc„ se acord„ pentru condi˛ii grele, v„t„m„toare sau deosebite de munc„.

Mul˛umesc. Dac„ mai sunt alte interven˛ii? V„ rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Subscriem ∫i noi la cele spuse de colegul de la minorit„˛i, vom sus˛ine ini˛iativa colegului liberal pentru c„ ni se pare normal, a∫a cum s-a enun˛at de c„tre reprezentantul comisiei, la munc„ egal„ ∫i pensiile s„ fie egale.

Nu Ón˛eleg de ce reprezentantul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale vine cu o alt„ l„murire care nu se Óncadreaz„ deloc. Dac„ ministrul muncii spune una ∫i ceilal˛i, de la Ministerului Ap„r„rii, spun alta, probabil c„, fiind culorile diferite Ón Guvern, ∫i p„rerile sunt diferite.

Dar, totu∫i, este nevoie s„ judec„m limpede ∫i s„ sprijinim aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care este foarte bun„ ∫i care reglementeaz„ o situa˛ie de fapt, care, la r‚ndul ei, va trebui aplicat„ ∫i Ón alte domenii de activitate.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mul˛umesc.

Domnul deputat S‚rbu, din partea P.S.D.-ului.

## Stima˛i colegi,

Grupul P.S.D. sus˛ine f„r„ rezerve acest proiect de lege. Un coleg deputat liberal a ini˛iat un act reparatoriu. P‚n„ la urm„, este vorba de a reface echilibrele Ón diferite sisteme de asigur„ri sociale. A∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón sistemul public, iat„, acum a venit r‚ndul sistemului celor care provin din Ministerului Ap„r„rii s„ beneficieze de acelea∫i drepturi Ón raport de condi˛iile Ón care au lucrat.

La identitate de solu˛ii, pentru c„ legea are un caracter reparatoriu, ca ∫i cea anterioar„, la identitate de probleme, Grupul P.S.D. r„spunde cu aceea∫i solu˛ie, adic„ vom sus˛ine proiectul de lege Ón forma pe care a votat-o ∫i comisia.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul deputat Viorel Oancea, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Din 1989 am tot Óncercat ∫i Óncerc„m s„ repar„m nedrept„˛ile care au fost f„cute de-a lungul timpului regimului comunist. Acum a venit ∫i o categorie care a avut ∫i ea destul de mult de suferit, ∫i m„ refer la categoriile de militari, care ∫ti˛i foarte bine c„ au fost trimise s„ construiasc„ Transf„g„r„∫anul, Canalul, Bucure∫tiul, chiar ∫i aceast„ cl„dire, la munci agricole ∫i Ón alte p„r˛i.

Nu e normal, dac„ g„sim bani s„ d„m pentru a lua ni∫te m„suri reparatorii pentru diferite categorii de cet„˛eni, s„ nu g„sim bani ∫i pentru aceast„ categorie, care cred eu c„ ∫i-a pus via˛a Ón slujba ˛„rii, pe diferite paliere.

De aceea, cred c„ ar trebui s„ ne g‚ndim ∫i la cei care au ie∫it la pensie ∫i care nu au putut beneficia de prevederile noii legi privind pensiile militare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Mai sunt alte interven˛ii? Dac„ nu, v„ propun s„ trecem la dezbaterea pe articole.

Amendamentele admise.

Num„rul 1, cu modific„rile propuse ∫i adoptate de comisie.

Sunt observa˛ii?

Adoptat.

Num„rul 2, cu propunerile f„cute ∫i adoptate de comisie.

Sunt observa˛ii?

Adoptat.

Num„rul 3, cu propunerile f„cute ∫i adoptate de comisie.

Sunt observa˛ii?

Adoptat.

R„m‚ne Ón procedur„ de vot la 12,30.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap.

Din partea ini˛iatorului?

**Domnul Bogdan Lorand Lehel** — _vicepre∫edinte la Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor,

Prin dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 51/2005 se aduc modific„ri ∫i complet„ri la Ordonan˛a Guvernului nr. 14/2003, care au drept scop eficientizarea ∫i opera˛ionalizarea activit„˛ilor structurilor organiza˛ionale derulate Ón beneficiul persoanelor cu handicap.

Astfel, prin proiectul de ordonan˛„ se dore∫te ini˛ierea de demersuri care s„ conduc„ la coordonarea Ón mod unitar, la nivel na˛ional, a activit„˛ilor derulate Ón beneficiul persoanei cu handicap, printr-o leg„tur„ direct„ a principalului actor din domeniu, respectiv Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap, cu prestatorii de servicii sociale publici ori priva˛i, cu autorit„˛ile publice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 locale ∫i cu societatea civil„, prin restructurarea activit„˛ii ∫i eliminarea intermediarului, respectiv inspec˛iile regionale.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i, de asemenea, avizele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie ∫i al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 239/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, Óntruc‚t este necesar„ eficientizarea ∫i opera˛ionalizarea activit„˛ilor structurilor organizatorice derulate Ón beneficiul persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 4 octombrie 2005.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 18 deputa˛i din totalul de 19.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, iar Ón urma dezbaterilor din ∫edin˛a din 25 octombrie 2005 comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

Mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Amendamente admise.

Num„rul 1, nemodificat. Observa˛ii?

Adoptat.

Num„rul 2, cu propunerile f„cute ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat. Num„rul 3, nemodificat. Adoptat.

Num„rul 4, nemodificat.

Adoptat. Num„rul 5, nemodificat.

Adoptat.

Num„rul 6, cu amendamentele f„cute ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii?

Adoptat.

Num„rul 7, cu modific„rile f„cute ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii?

Adoptat. Num„rul 8, nemodificat. Adoptat.

Num„rul 9, nemodificat. Adoptat.

Nr. 10, nemodificat. Adoptat.

Num„rul 11, nemodificat. Adoptat.

Num„rul 12, cu amendamentele f„cute ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Num„rul 13, cu amendamentele propuse de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Num„rul 14, nemodificat. Adoptat.

Num„rul 15, nemodificat. Adoptat.

- Num„rul 16, cu amendamentele propuse ∫i adoptate

- de comisie.

- Observa˛ii? Adoptat.

Num„rul 17, nemodificat. Observa˛ii? Adoptat.

Anexa nr. 1, cu amendamentele propuse de comisie. Observa˛ii?

Adoptat„.

Procedur„ de vot final.

Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 160 din Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public

de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

- Din partea ini˛iatorului? Ini˛iatorul...? Din partea comisiei?

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic ∫i Social ∫i, de asemenea, al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, alin. 7, a art. 160 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul scutirii de la plata oric„ror taxe a cererilor f„cute Ón scris pentru solicitarea actelor prev„zute de lege pentru dovedirea vechimii Ón munc„.

Comisia propune plenului adoptarea propunerii legislative, Óntruc‚t este necesar„ reducerea cheltuielilor efectuate pentru constituirea dosarului de pensionare, prin sprijinirea unei largi categorii de persoane care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón diferite domenii, pe parcursul carierei lucr‚nd Ón diferite localit„˛i din ˛ar„.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din 3 octombrie 2005. Œn urma dezbaterilor Ón ∫edin˛a din 25 octombrie 2005, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a propunerii legislative.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare sunt interven˛ii? Dac„ nu, trecem la dezbaterea amendamentelor admise.

Num„rul 1, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 Observa˛ii? Adoptat. Num„rul 2, cu amendamentele propuse de comisie. Observa˛ii? Adoptat. Num„rul 3, cu modific„rile propuse de comisie. Observa˛ii? Adoptat.

Num„rul 4, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat.

Num„rul 5, cu amendamentele propuse ∫i adoptate de comisie.

Observa˛ii? Adoptat. Procedur„ de vot final.

V„ rog, domnilor colegi, trecem la voturile finale pentru legile adoptate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 135/2005 privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism. Caracter organic. Voturi pentru?

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Nu voturi pentru, vot!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Vot!

## **Domnul Aurel Gubandru**

**:**

Declara˛i sf‚r∫itul votului!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Sf‚r∫itul votului: 199 de voturi pentru, 16 contra ∫i 3 ab˛ineri. Un deputat nu ∫i-a exercitat votul.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind serviciile comunale de utilit„˛i publice.

Caracter organic. Voturi pentru?

**Domnii Ioan Munteanu ∫i Emil Radu Moldovan**

:

Nu voturi pentru, vot, domnule, c„ vot„m cum vrem noi!

Voturi!

V„ mul˛umesc, Óncet„m votarea.

Rezultatul votului: 200 voturi pentru, 10 contra.

5 deputa˛i nu ∫i-au exercitat votul.

Mul˛umesc.

Adoptat.

Punctul 3, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 180/2005 pentru ratificarea Acordului de Ómprumut, Ón valoare de 60,0 milioane dolari S.U.A., dintre Rom‚nia, reprezentat„ de Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru finan˛area Proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, semnat la Bucure∫ti la 8 decembrie 2005.

Procedur„.

Domnul deputat Ponta. V„ rog.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am afectat 10 secunde la discu˛ia pe articole, aici nu afect„m nici o secund„ discu˛iei.

V„ rog mult de tot, pentru c„ nu avem voie s„ facem dezbateri, dar v„ rog totu∫i s„ cere˛i o alt„ procedur„ de vot dec‚t cea prin cartel„, Ón care ne ascundem to˛i Ón spatele cartelei. Dac„ se poate, vot nominal sau vot m„car prin ridicare de m‚n„.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

## V„ mul˛umesc.

Supun la vot propunerea domnului deputat Ponta. Dac„ sunte˛i de acord cu vot nominal? V„ rog s„ vota˛i propunerea domnului deputat Ponta dac„ sunte˛i de acord cu vot nominal.

**Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Procedur„, v„ rog.

V„ rog.

Cu p„rere de r„u, stima˛i colegi, dar votul cu cartele este vot nominal.

## **Voci din sal„:**

BineÓn˛eles!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

## V„ mul˛umesc.

Propunerea domnului deputat Ponta a fost respins„.

Tot pe procedur„? A fost respins„.

Deci v„ rog s„ v„ exprima˛i votul la punctul 3. Vot. V„ mul˛umesc. S-a Óncetat votul. Voturi pentru 217, Ómpotriv„ 7, ab˛ineri 3.

Domnul deputat Ponta vrea s„-∫i explice votul. V„ rog, domnule deputat.

Domnul deputat a renun˛at la explica˛ia votului. Mul˛umesc, adoptat.

Punctul 4, proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei europene pentru protec˛ia animalelor Ón timpul transportului interna˛ional, revizuit„, semnat„ la Chi∫in„u la 6 noiembrie 2003.

Caracter ordinar.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

V„ mul˛umesc, Óncetarea votului.

216 voturi pentru, 8 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Punctul 5, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind activit„˛ile for˛elor Statelor Unite sta˛ionate pe teritoriul Rom‚niei, semnat la Bucure∫ti la 6 decembrie 2005.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc, Óncetarea votului.

210 voturi pentru, 8 Ómpotriv„, 13 ab˛ineri.

Domnul deputat Ponta vrea s„-∫i explice votul.

V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Œn primul r‚nd, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, Ómi cer scuze pentru confuzia pe care am f„cut-o la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006 punctul 3...

Se referea la un acord de Ómprumut cu care bineÓn˛eles c„ sunt de acord ∫i nu am absolut nimic Ómpotriv„. Probabil am citit doar c„ e un acord cu Statele Unite ∫i de aceea m-am repezit s„-mi expun punctul de vedere.

Referitor, Óns„, la punctul 5, la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind activit„˛ile for˛elor Statelor Unite, a∫ vrea s„-mi explic votul. Nu este votul Grupului P.S.D., ci votul meu, ca deputat.

**Voci**

: Nu ne intereseaz„!

V„ rog s„-l l„sa˛i s„ vorbeasc„!

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mi se pare regretabil c„ pentru o problem„ important„, a∫a cum o reprezint„ acest acord, Parlamentul Rom‚niei, mai spun o dat„, a acordat 10 secunde la dezbaterea articolului ∫i 10 secunde la vot. Eu cred c„ pentru Rom‚nia e un lucru pu˛in mai important dec‚t cele 20 de secunde acordate de Parlament ∫i mi-e team„ c„ unii dintre colegi nici nu ∫tiu sigur ce au votat ast„zi.

Motiv pentru care v„ rog s„-mi acorda˛i acest minut, s„-mi explic votul Ómpotriv„. Vreau s„ v„ spun c„ nu cred c„ Ón acest moment Rom‚nia avea nevoie de un acord privind baze militare cu Statele Unite ale Americii...

V„ rog, lini∫te! P„stra˛i lini∫tea Ón sal„!

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Nu cred c„ de Sf‚ntul Valentin trebuia s„ facem un cadou de la Óndr„gostitul pre∫edinte Traian B„sescu c„tre George Bush ∫i cred c„ dac„ mai mul˛i dintre colegii no∫tri ar fi citit cu aten˛ie prevederile acestui acord, Ón care se arat„ c„: îSe excepteaz„ de la regimul inspec˛iilor aeronave, nave ∫i vehicule ale Guvernului Statele Unite, se pun la dispozi˛ie propriet„˛i aflate Ón patrimoniul public“ ∫i multe alte lucruri, probabil c„ ar fi fost mai multe voturi Ómpotriv„.

O s„-mi da˛i voie, doar Ón 20 de secunde, s„ v„ citesc ce scria ast„zi unul dintre oamenii care l-au sus˛inut foarte mult pe pre∫edintele Traian B„sescu Ón campanie, ∫i anume Mircea Dinescu, care spune c„: îPre∫edintele...“

Am voie s„-mi explic votul!

V„ rog, domnule deputat, la subiect.

Spunea c„ îpre∫edintele se comport„ ca un puradel, ca arm„ de atac Ón rela˛ia cu George Bush ∫i cu Statele Unite“...

Domnule deputat!

Am citit dintr-un articol publicat ast„zi.

Domnule deputat, v„ rog, Ón leg„tur„ cu explicarea votului, pe actul normativ.

Cred c„ dac„ Rom‚nia va avea Ón continuare probleme cu acuza˛iile f„cute Ón Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, dac„ Rom‚nia se va Óndep„rta de Europa, dac„ Ón Rom‚nia, Doamne fere∫te!, vor avea loc atacuri teroriste, eu personal nu vreau s„ fiu responsabil ∫i complice la aceste lucruri!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Punctul 6, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federa˛iei Ruse privind inventarierea Ón˛elegerilor bilaterale Óncheiate Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, semnat la Bucure∫ti la 8 noiembrie 2005.

- Caracter ordinar.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

216 voturi pentru, 6 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Italian„ asupra transfer„rii persoanelor condamnate c„rora li s-a aplicat m„sura expulz„rii sau aceea a conducerii la frontier„, semnat la Roma la 13 septembrie 2003.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc.

218 voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. 8. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 ∫i 26 din Conven˛ia privind protec˛ia ∫i utilizarea cursurilor de ap„ transfrontiere ∫i a lacurilor interna˛ionale, Óncheiat„ la Helsinki la 17 martie 1992.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc.

217 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative. Caracter ordinar.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc.

216 voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc.

217 voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

11. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 50/1991. Propunere de respingere.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

V„ mul˛umesc.

- 210 voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

- S-a respins.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 145/2005 privind utilizarea unor sume Óncasate Ón valut„ din activitatea de privatizare.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

- V„ mul˛umesc.

190 votru pentru, 37 voturi Ómpotriv„ ∫i 13 ab˛ineri.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/24.II.2006

13. Proiectul de Lege privind sistemul na˛ional de

asisten˛„ social„.

Caracter organic.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

- V„ mul˛umesc.

- 221 voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

14. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 1

lit. c) din Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 ∫i Ón continuare p‚n„ la 6 martie 1945, din motive etnice. Caracter ordinar.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

- V„ mul˛umesc.

- 107 voturi pentru, 119 voturi Ómpotriv„ ∫i 14 ab˛ineri. Propunerea a c„zut, s-a respins.

15. Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii

nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Caracter organic.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

- V„ mul˛umesc.

- 121 voturi pentru, 118 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. A fost respins„, v„ mul˛umesc.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei

Guvernului nr. 51/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap. Caracter ordinar.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

- V„ mul˛umesc.

- 207 voturi pentru, 18 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. A fost admis„. Mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123212]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 12/24.II.2006 con˛ine 68 de pagini.** Pre˛ul: 14,28 lei noi/142.800 lei vechi