Monitorul Oficial·Partea II·1 noiembrie 2005
other · respins
Ionel Pal„r
Discurs
îPres„ Ónc„tu∫at„ — na˛iune subjugat„“
S„pt„m‚na trecut„, Rom‚nia a luat o serie de note proaste din partea unor institu˛ii de monitorizare de prestigiu.
Printre ele, raportul Asocia˛iei îReporteri f„r„ frontiere“ plaseaz„ Rom‚nia pe un ru∫inos loc 70 Ón lume la libertatea presei. Aceste confirm„ri sunt de ordin tehnic, pentru a ne putea raporta la celelalte ˛„ri ale lumii Ón func˛ie de anumite criterii.
Dar orice rom‚n de bun-sim˛ poate observa, studiind presa ∫i canalele audio-video, c„, Ón spatele mult clamatei agende publice, se afl„ interese economice diferite ∫i, mai r„u, diverse culori politice. Este aproape un truism s„ spui c„ astfel de constat„ri sunt extrem de grave pentru o ˛ar„ care se afl„ Ón pragul ader„rii la Uniunea European„, un organism Ón care presa, cu mai multe sau mai pu˛ine alunec„ri de la o ˛ar„ la alta, este recunoscut„ ca fiind liber„.
Unii dintre mai-marii lumii consider„ c„ dezvoltarea economic„ este o condi˛ie necesar„ pentru o pres„ liber„. Constat„rile celor de la îReporteri f„r„ frontiere“ contrazic Óns„ aceast„ ipotez„: ˛„ri ca Mongolia ∫i Nigeria, care se afl„ pe locurile 53, respectiv 57 la libertatea presei Ón lume, nu stau, dup„ cum ∫tim, prea bine cu economia. Œn privin˛a libert„˛ii presei, noi ne afl„m pe acela∫i loc cu Paraguay, Congo ∫i Guineea-Bissau.
Œn Rom‚nia, presa a crescut considerabil Ón ultimii ani. Din p„cate Óns„, pluralismul punctelor de vedere este asigurat de elementele care se afl„ Ón spatele redac˛iilor emitente de opinii.
Raportul despre situa˛ia televiziunilor din Rom‚nia emis de îE.U. Monitoring Advocacy Program“ ∫i îNetwork Media Program“ confirm„ faptul c„ televiziunile rom‚ne∫ti sunt folosite pentru exercitarea influen˛ei ∫i mai pu˛in pentru informare. Se observ„ totodat„ un fenomen de tabloidizare ∫i trivializare a programelor de ∫tiri, lucru semnalat ∫i de exper˛i. Institu˛iile care au realizat acest raport au f„cut mai multe recomand„ri pentru eliberarea presei din chingile influen˛elor politice ∫i economice. Printre acestea, o recomandare este Óndreptat„ c„tre Parlamentul Rom‚niei: amendarea Legii nr. 187/1999, prin care televiziunile s„ fac„ publice numele angaja˛ilor care au colaborat cu fosta Securitate. Ar fi bine s„ aloc„m timp acestei chestiuni extrem de importante pentru o societate mediatic„ s„n„toas„ ∫i pentru mai mult„ transparen˛„.
O pres„ liber„ este garan˛ia maturit„˛ii unei societ„˛i. Ar fi foarte bine dac„ am reu∫i s„ Ón˛elegem c„ media au o pondere considerabil„ Ón contextul societ„˛ii civile, despre Ómplinirea c„reia prea mult se vorbe∫te, care pare a fi dezideratul suprem al ˛„rii noastre, dar care se dovede∫te a fi mult prea dificil de atins. Totodat„, ar fi bine s„ Ón˛elegem c„ Ón orice societate matur„ mijloacele de comunicare Ón mas„ nu sunt instrumente de manipulare, ci de informare. De Óndat„ ce vom Ón˛elege aceste lucruri de bun-sim˛, ne vom putea numi puternici, ca na˛ie.