Valeriu Tab„r„

îPrivatizarea, sursa de bun„stare sau de s„r„cie a cet„˛enilor Rom‚niei?“

De 15 ani de zile auzim noi ∫i aude o ˛ar„ Óntreag„ c„ elementul esen˛ial pentru o economie de pia˛„ func˛ional„ este proprietatea privat„, c„ aceasta este ∫i sursa de bun„stare pentru to˛i membrii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

In numele economiei de pia˛„ ∫i a a∫a-zisei bun„st„ri, am privatizat de voie ∫i nevoie, mai liber sau mai stimula˛i de al˛ii aproape tot ce un popor Óntreg construise cu eforturi mari Óntr-un secol. Am privatizat p„m‚ntul f„r„ a ˛ine seama c„ simpla privatizare a acestuia nu ajut„ pe adev„ra˛ii proprietari, doar pe cei care erau preg„ti˛i pentru marea opera˛iune de spoliere prin a∫a-zisa pia˛„ funciar„.

Am privatizat unit„˛i ∫i structuri agricole dup„ ce voit au fost l„sate s„ moar„ economic, asta pentru ca cel care cump„r„ s„ nu pl„teasc„ prea mul˛i bani, c„ci ace∫ti bani mergeau la buget ∫i bugetul ajunge direct sau indirect la cet„˛enii ˛„rii — dac„ nu cumva o mare parte din buget a fost folosit„ la sus˛inerea unor investi˛i atribuite direct, precum autostrada Transilvania.

Am privatizat la pre˛uri de nimic utilaje ∫i tehnic„ agricol„ important„ ∫i sus˛inut„ de garan˛ii guvernamentale de sute de milioane de dolari, ∫i dac„ aceast„ tehnic„ nu a putut fi folosit„ de asocia˛iile de produc„tori agricoli, s-a v‚ndut greu, cu valori care nu reprezint„ nici 10% din valoarea ei real„, asta pentru ca cump„r„torul sau cump„r„torii (salvatorii afacerii p„guboase), din Ónt‚mplare bo∫i de partid mare, s„-∫i poat„ lucra la nivel tehnic Ónalt p„m‚ntul de zeci de mii de hectare, concesionat sau privatizat de la stat mai mult sau mai pu˛in legal. Una peste alta, afacerea s-a dovedit îbenefic„“ pentru agricultorii rom‚ni, statul, adic„ cet„˛enii rom‚ni, pl„tind garan˛ia f„r„ nici o cr‚cnire, iar unii mari mah„ri s-au ales cu utilajele pl„tite de rom‚nul îavid de bun„stare“ (este vorba aici de S.C. ROMAG).

S-au privatizat societ„˛i agricole pe valori care echivaleaz„ cu pre˛ul unei combine, tractor sau a produc˛iei din c‚mp ∫i din depozite, ∫i asta pentru c„ cineva sus-pus politic dorea acele societ„˛i pentru el ∫i pentru prietenii s„i.

Dac„ nu s-au putut privatiza unele societ„˛i sau dac„ managerii s-au opus lu„rii cu japca a activelor acestor societ„˛i, eh!, managerii au fost aresta˛i, ˛inu˛i la poli˛ie c‚teva zile, timp suficient pentru ca activele importante s„ fie lichidate (cazul UNTIN din Timi∫oara).

S-au privatizat a∫a-zisele halde de steril aurifer ∫i argintifer din care cei care au privatizat scot mai mult aur ∫i argint dec‚t ob˛inea statul din minereul brut (cazul Baia Mare).

S-au privatizat pe nev„zute ∫i pe nimic z„c„minte aurifere de mare valoare economic„ ∫i istoric„. Pentru ca acestea s„ fie c‚t mai rapid Ónstr„inate s-a acceptat distrugerea de situri istorice, str„mutarea de biserici ∫i cimitire. S-a acceptat Ón numele aceleia∫i privatiz„ri