Stenogramă plen

## Stima˛i deputa˛i, bun„ diminea˛a!

Declar deschise lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi privind declara˛iile politice.

Din c‚te am Ón˛eles de la secretariat, data trecut„ s-a Ónceput cu opozi˛ia. Œncepem cu reprezentan˛ii puterii. De la Grupul parlamentar al P.N.L. nu este nimeni. De la Grupul parlamentar al P.D. nu este. Œncepem tot cu opozi˛ia. De la Grupul parlamentar al P.S.D. ...

Domnule Tab„r„, nici nu era˛i trecut pe list„. Deci domnul Tab„r„ depune Ón scris.

Mul˛umesc.

De la Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu nu este, domnul deputat Cosmin Nicula nu este.

Domnul deputat Dumitru Bentu. Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îLacul“.

Nu doresc s„ v„ aduc Ón memorie denumiri geografice care incumb„ acest hidronim: Lacul Ro∫u, Lacul Floreasca, Lacul Caspic etc., nici crea˛ii ale geniului uman — poezia îLacul“ a lui Mihai Eminescu sau celebrul balet îLacul lebedelor“ al lui Piotr Ilici Ceaikovski.

Voi aborda situa˛ia geotectonic„ ∫i geopolitic„ a M„rii Negre, devenit„ îlac“, a∫a cum se vede Ón viziunea politic„ a pre∫edintelui g‚nditor Ón vila Lac 1 sau 2, sau 3, Ón care s-a retras dup„ definitivarea situa˛iei sale locative.

A∫adar, Marea Neagr„ a devenit un îlac“! Fost îlac turcesc“ — ∫i m„ surprinde faptul c„ pre∫edintele nu a amintit ∫i acest lucru; ba chiar extrapolarea istoric„ l-ar fi putut transfera p‚n„ la antichitate, c‚nd Mediterana era pentru romani _mare nostrum_ —, Marea Neagr„ a devenit, ∫i nu de ieri, de azi, ci de 300 de ani, îlac rusesc“. Senza˛ionala descoperire a fost lansat„ de departe, la cap„tul opus al axei at‚t de dragi inimii sale.

Este adev„rat c„ Óntreaga regiune a M„rii Negre are o importan˛„ deosebit„ pentru securitatea euroatlantic„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 deoarece exist„ posibilitatea real„ de amplificare a riscurilor asimetrice, criminalitate transfrontalier„, terorism etc.:

— institu˛iile statale sunt Ónc„ fragile Ón zon„ ∫i au capacitate limitat„ de reac˛ie Ón acest tip de riscuri;

— sistemele politice din arealul circumpontic sunt incomplet democratizate;

— conflictele Ónghe˛ate sunt, totu∫i, la grani˛a Europei l„rgite.

Chiar dac„, sectorial, problematica M„rii Negre este prezent„ pe agenda Alian˛ei Nord-Atlantice, aceasta viz‚nd: consolidarea securit„˛ii maritime prin posibila extindere a opera˛iunii Active Endeavour (OAE) Ón Marea Neagr„; dezvoltarea parteneriatelor individuale ale NATO cu statele membre ale Parteneriatului pentru Pace, Ón contextul reorient„rii acestuia c„tre Caucaz ∫i Asia Central„; abordarea consecvent„ de c„tre NATO a unei politici de securitate Ón Caucazul de Sud, Republica Moldova ∫i Ucraina; promovarea unui dialog mai consistent Óntre NATO ∫i O.S.C.E., NATO ∫i Uniunea European„; accentuarea dimensiunii parlamentare a problematicii respective, prin ob˛inerea sprijinului parlamentar din statele membre NATO ∫i Uniunea European„ pentru regiunea M„rii Negre Ón ansamblul s„u, interesele Rusiei Ón zon„, ∫i acestea cu ascenden˛„ istorico-testamentar„, dup„ cum se ∫tie, nu trebuie s„ suplimenteze gradul de iritare a acestui stat cu un arsenal variat de persuasiune. Rusia dore∫te s„-∫i consolideze rolul Ón determinarea evolu˛iei statelor din imediata sa vecin„tate, dar construirea unei stabilit„˛i regionale pe baze democratice nu poate fi garantat„ at‚t timp c‚t Rusia Óns„∫i nu este un model de democra˛ie ∫i, deci, nu poate oferi re˛ete viabile pentru solu˛ionarea problemelor acumulate Ón Europa R„s„ritean„ ∫i Ón Caucaz.

Am detaliat pu˛in situa˛ia acestui spa˛iu geopolitic pentru a-i sublinia complexitatea ∫i pentru a atrage aten˛ia asupra unei abord„ri prudente ∫i cu Ónc„rc„tur„ profund diplomatic„. Chiar dac„ declan∫at din S.U.A., atacul asupra Rusiei ar fi trebuit s„ ia Ón calcul ∫i posibilitatea unei riposte ferme din partea unui stat care a recurs ∫i recurge Ón multe cazuri la o diploma˛ie cu accente dure.

## ™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Ioan fiundrea, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ie politic„: îR„zboiul apelor ∫i dezertorii politici“.

Domnule prim-ministru,

Œn luna iulie, c‚nd apele au lovit, ca ∫i acum, at‚t de crunt ˛ara, am adresat autorit„˛ilor locale din Cara∫Severin ini˛iativa de a Óntocmi un plan tehnic ∫i financiar pentru situa˛ii de calamitate.

Ini˛iativa a r„mas f„r„ r„spuns, deoarece autorit„˛ile din Cara∫-Severin par preocupate mai degrab„ de racolarea dezertorilor politici dec‚t de Óntocmirea unui plan tehnic ∫i financiar pentru fiecare localitate, Ón situa˛iile de urgen˛„. Dup„ o s„pt„m‚n„ de la adresa transmis„ de mine autorit„˛ilor cara∫ene, am o real„ satisfac˛ie pentru c„ dumneavoastr„ a˛i adresat aceea∫i rug„minte autorit„˛ilor locale, similar„ cu mesajul meu.

V„ adresez rug„mintea de a ne informa care este stadiul Ón care se g„sesc rapoartele solicitate de dumneavoastr„ autorit„˛ilor locale din ˛ar„, din dou„ considerente:

1. Œn calitate de membru al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a Camerei Deputa˛ilor am efectuat deplas„ri Ón luna iulie ∫i august Ón jude˛ele afectate de inunda˛ii. Cu acest prilej nefericit am constatat inexisten˛a unor planuri, at‚t tehnice, c‚t ∫i financiare, pentru situa˛ii de calamitate.

2. Apreciind Ón mod deosebit ini˛iativa dumneavoastr„, ar fi extrem de util ca unele autorit„˛i locale s„ fie responsabilizate Ón mod concret cu problemele cet„˛enilor ∫i mai pu˛in cu îatragerea dezertorilor“ politici care, o dat„ la patru ani, Ó∫i mut„ cortul Ón curtea puterii.

Œn luna aprilie am fost primul parlamentar care a solicitat Guvernului Rom‚niei sprijin material pentru jude˛ele Cara∫-Severin ∫i Timi∫, afectate de inunda˛ii, sesiz‚nd Ónc„ de atunci necesitatea Óntocmirii unor planuri tehnice ∫i financiare pentru fiecare localitate astfel Ónc‚t s„ atenu„m Ón viitor efectele unor poten˛iale dezastre.

Acum, dup„ al ∫aselea val de inunda˛ii care love∫te ˛ara, am convingerea c„ dumneavoastr„, domnule prim-ministru, ve˛i urgenta Óntocmirea de c„tre toate autorit„˛ile locale de planuri tehnice ∫i financiare pentru situa˛ii de calamitate.

Mai am declara˛ie pe care doar o numesc, pentru a nu re˛ine colegii. Este intitulat„: î _Cui prodest_ discreditarea Parlamentului?“. M„ opresc doar la comentariul c„ sunt foarte mul˛i colegi ∫i colege de ale noastre care contribuie din plin la discreditarea Parlamentului. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Grigore Cr„ciunescu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„pt„m‚na trecut„ am oferit un spectacol de zile mari, av‚nd ca spectatori, prin intermediul posturilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 na˛ionale de televiziune, pe to˛i aceia care ne-au trimis Ón Parlament, prin votul lor. F„r„ a avea o minim„ decen˛„ ∫i un c‚t de c‚t control asupra comportamentului nostru, am dat pe fa˛„ partea ascuns„ ∫i ur‚t„ a fiin˛ei noastre, temperamentul, dorin˛a de a ne face remarca˛i ∫i de a ar„ta c„ unii suntem mai vrednici dec‚t al˛ii.

De∫i avem foarte multe probleme de rezolvat la ordinea zilei, legile privind integrarea european„, rezolvarea problemei sinistra˛ilor dup„ inunda˛ii, punerea Ón practic„ a legilor propriet„˛ii, preg„tirea bugetului pe 2006 ∫i multe, multe altele, l-am readus pe Caragiale Ón actualitate ∫i cel mai trist este c„ ast„zi el este mai autentic ca oric‚nd. Personaje ca Trahanache, Ca˛avencu sau Pristanda sunt printre noi ∫i se manifest„ ca atare.

Responsabilitatea acestui spectacol de prost gust revine cu prioritate opozi˛iei, care nici acum, dup„ nou„ luni de zile, nu Ón˛elege c„ a pierdut puterea. Este adev„rat, stima˛i colegi din opozi˛ie, c„ nu mai de˛ine˛i majoritatea ∫i nu v„ mai pute˛i promova ideile, nu v„ mai pute˛i proteja oamenii de afaceri, oamenii din justi˛ie, pe cei din administra˛ie, pe cei corup˛i, care au dus ˛ara Ón stadiul Ón care se afl„ ast„zi.

Comportamentul unor colegi din opozi˛ie a fost revolt„tor, iar Ónd‚rjirea cu care ap„r„ scaunul pre∫edintelui Camerei Ómpotriva voin˛ei majorit„˛ii, prin manevre procedurale ∫i p„l„vr„geli la nesf‚r∫it, i-a descalificat Ón primul r‚nd ca oameni. Nu vre˛i s„ ceda˛i cele dou„ pozi˛ii cheie pe care le mai de˛ine˛i, pre∫edin˛ia Camerei ∫i a Senatului, numai din orgoliu. Un orgoliu care aduce pagub„ imaginii noastre ca institu˛ie ∫i fiec„ruia Ón parte, fie de la putere, fie din opozi˛ie.

Ce s„ Ón˛eleag„ omul de r‚nd din acest circ? Cei mai mul˛i, indiferent cu cine au votat, se uit„ la noi ∫i spun: îfiara arde ∫i baba se piapt„n„.“ Asta este concluzia la care am ajuns dup„ Ónt‚lnirile avute cu cet„˛enii Ón teritoriu, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul deputat Mircea St„nescu, Grupul parlamentar al P.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu mai multe luni, Ambasada Regal„ a Danamarcei din Rom‚nia a sesizat Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale asupra neregulilor care s-au comis la nivelul Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor Ón leg„tur„ cu perfectarea contractului privind furnizarea de produse pentru identificarea ∫i Ónregistrarea suinelor, ovinelor ∫i caprinelor, pe vremea c‚nd autoritatea era condus„ de ex-pre∫edintele Liviu Harbuz. Contractul, Ón valoare de circa 99,8 milioane euro, a fost motivat de necesitatea alinierii legisla˛iei veterinare a Rom‚niei cu cea a Uniunii Europene, care impune identificarea ∫i Ónregistrarea efectivelor de ovine, caprine ∫i suine din Rom‚nia.

Œn luna iunie 2004, dup„ numeroase nereguli Ónregistrate la nivelul Comisiei de evaluare a Autorit„˛ii, a fost declarat c‚∫tig„tor al licita˛iei consor˛iul îCaisley-IQ Management“, la data de 29 iunie 2004. Contesta˛ia formulat„ de o firm„ concurent„, îDaploma InternationalRomsys“, a fost respins„, iar la data de 7 iulie 2004 Autoritatea a Óncheiat contractul de achizi˛ie. îDaploma International-Romsys“ a formulat Ón instan˛„ dou„ cereri de anulare a licita˛iei ∫i, respectiv, suspendare a licita˛iei. Prin Decizia nr. 546 din 30 septembrie 2004, Curtea de Apel Bucure∫ti a dispus, prin decizie irevocabil„: îSuspend„ implementarea oric„rei decizii a Autorit„˛ii referitoare la Contractul nr. 722/7.07.2004 p‚n„ la solu˛ionarea pe fond a cauzei.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 De∫i instan˛a a suspendat orice decizie asupra contractului, fosta conducere a Autorit„˛ii, reprezentat„ de Liviu Harbuz, pre∫edinte, ∫i Dr„gan Gabriel Vasile, secretar general, a procedat la efectuarea de pl„˛i Ón perioada septembrie—decembrie 2004, Ón valoare total„ de 276,8 miliarde de lei vechi, c„tre consor˛iul îCaisley-IQ Management“.

Parchetul Judec„toriei Sectorului 3 a dispus Ón Dosarul nr. 1.540/2005 Ónceperea urm„ririi penale Ómpotriva fostei conduceri a Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, Óns„ de atunci ∫i p‚n„ Ón prezent cercet„rile nu au mai avansat deloc, de∫i ar trebui s„ fie Óncheiat, dat fiind faptul c„ anchetatorii au toate datele afacerii la dispozi˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Doamn„ pre∫edint„, Domnilor colegi, Rom‚nia — analiz„ la prag de toamn„.

Cum merge economia rom‚neasc„ acum, Ón pragul toamnei, nu cred c„ este nevoie s„ mai spunem, pentru c„ fiecare dintre noi o simte pe propria piele. De la duduiala din prim„var„, acum, dup„ at‚ta ploaie, abia reu∫e∫te s„-∫i scoat„ apa din galo∫i. Doar guvernan˛ii mai viseaz„ cu ochii deschi∫i c„ ˛ara noastr„ are o cre∫tere economic„ mai mare dec‚t a Japoniei sau a S.U.A. sau c„ economia autohton„ se Óncadreaz„ Ón parametrii de performan˛„ impu∫i de ˛„rile europene, dac„ dorim s„ devenim competitivi, dar ∫i partener Ón cadrul Europei.

Realitatea este mult mai crud„. Dezechilibrele economice preseaz„ din toat„ p„r˛ile, iar cunosc„torii, Óncep‚nd de la anali∫tii economici ∫i termin‚nd cu managerii entit„˛ilor economice, nu v„d prea multe variante de atenuare sau chiar de eliminare a acestora.

De exemplu, deficitul de cont curent, precum ∫i cel comercial l-au f„cut pe guvernatorul B.N.R. s„ Ón„spreasc„ la maximum posibil din ultimii 15 ani condi˛iile de creditare bancar„ at‚t Ón lei, c‚t ∫i Ón valut„. Aceasta este principala m„sur„ care poate fi luat„ pentru ca aceste deficite s„ se Óncadreze Ón limitele impuse de Fondul Monetar Interna˛ional ∫i care s„ nu afecteze ∫i infla˛ia stabilit„ prin memorandumul cu organismul interna˛ional. Surpriz„ a fost c„ Ón momentul Ón care B.N.R. a anun˛at aceste m„suri nimeni dintre finan˛i∫tii numi˛i de Guvern ∫i pl„ti˛i de contribuabili nu a ie∫it la ramp„ s„ explice, pe Ón˛elesul popula˛iei, de ce Banca Na˛ional„ Óncearc„ s„ limiteze aceste credite de consum,

Óntr-o ˛ar„ Ón care importurile dep„∫esc, de ani buni, cu mult exporturile. Nimeni dintre guvernan˛i nu ∫i-a asumat o parte din aceast„ m„sur„ nepopular„, totul c„z‚nd, inclusiv Ónjur„turile din partea popula˛iei, Ón sarcina guvernatorului B.N.R., guvernator care, fiind un bun profesionist, a preferat s„ devin„ nepopular dec‚t s„ fie mai t‚rziu Ónvinuit de del„sare ∫i nep„sare. Cum vor proceda b„ncile comerciale r„m‚ne la latitudinea ∫i la riscul lor.

™ocurile petroliere care zguduie de ceva timp economia mondial„ au afectat ∫i Rom‚nia. Dac„ Ón alte ˛„ri Guvernele au luat toate m„surile pentru atenuarea ∫ocului pre˛ului la carburan˛i, Ón ˛ara noastr„, ca de obicei, s-a s„rit calul. Profit‚nd de ce se Ónt‚mpl„ pe plan interna˛ional, principala companie petrolier„ din Rom‚nia, îPetrom“, a majorat Ón decursul a 48 de ore pre˛ul carburan˛ilor la pomp„, pentru ca Ón contextul mondial veniturile acestei companii s„ se rotunjeasc„ ∫i, totodat„, s„ se recupereze ∫i o parte din pierderile Ónregistrate Ón acest an ∫i Ón anii trecu˛i. Amenin˛area pre∫edintelui B„sescu, ∫i anume investiga˛ia cerut„ Consiliului Concuren˛ei, i-a readus la realitate pe cei de la îPetrom“ care, imediat, au ieftinit pre˛urile. Aceast„ manevr„ nu a sc„pat Óns„ opiniei publice, care s-a Óntrebat c‚t de corect„ ∫i motivat„ a fost majorarea pre˛urilor, precum ∫i c‚t de fructuoas„ a fost privatizarea îPetrom“. Dar, av‚nd Ón vedere c„ de 15 ani numai privatiz„ri p„guboase s-au f„cut, nu este momentul s„ mai dezgrop„m trecutul.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ziua de 19 septembrie 2005, echipa de control a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu era l„sat„ s„-∫i exercite dreptul de control la Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni. Œn zilele de 21 ∫i 23 septembrie, Ón cadrul aceluia∫i ocol s-a blocat efectuarea unor inspec˛ii pe terenurile Asocia˛iei nr. 24 ∫i a composesoratului din Ciumani, Ón prezen˛a unor proprietari de drept care cuno∫teau locurile unde aveau loc exploat„ri ilegale de mas„ lemnoas„.

Situa˛ia nu este f„r„ precedent. Cazuri asem„n„toare s-au constatat at‚t Ón vara anului 2001, c‚t ∫i Ón cursul anului trecut. Pentru a fi mai explicit a∫ cita din textul Raportului nr. 511 din 5 iunie 2001 al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Harghita: îŒn ziua de 10 mai 2001 ne-am deplasat Ón comuna Ciumani pentru a verifica cele sesizate. Ne-am adunat Ón locul numit Magyarkut urm„torii: Toós János ∫i Suciu Sorin din partea I.T.R.S.C. Harghita, Kiss Károly din partea Ocolului Silvic Gheorgheni, Benedek Emeric, pre∫edinte, Csata Károly, administrator, ∫i Domokos Csaba, paznic de p„∫une din partea composesoratului Ciumani, ∫i Bartalis Imre, pre∫edinte, Király Miklós, administrator, Baróti Ferenc, consilier, ∫i Molnár Antal, cenzor din partea composesoratului Szilfás.

Domokos Csaba s-a luat la Ónc„ierare cu Molnár Antal, c„ruia i-a str‚ns b„rbia ∫i m‚na, ∫i cu Király Miklós, pe care i-a Ómbr‚ncit. Domokos a afirmat c„ cei doi nu au ce c„uta la control, accept‚ndu-i doar pe Bartalis Imre ∫i Baróti Ferenc. Ace∫tia din urm„, Óns„, v„z‚nd cele petrecute, s-au hot„r‚t s„ nu participe la control.“

Aceast„ descriere din raport este un text cosmetizat ∫i nu sintetizeaz„ expresiile vulgare, amenin˛„rile, precum ∫i Ónc„ierarea la care se face referire Ón raport. Prin acest blocaj descris Ón raport inspectorii de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic s-au deplasat Ón alte locuri dec‚t unde aveau loc infrac˛iunile. Prin urmare, nici constat„rile nu erau concludente.

Istoria blocajului s-a repetat Ón cursul anului 2004, c‚nd proprietarii Asocia˛iei nr. 24 au solicitat din nou o inspec˛ie de fond pe teritoriul unde erau proprietari de drept, cu participarea lor. Din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Bra∫ov controlul era condus de domnul inginer Potcovaru care, Ón loc s„ cerceteze infrac˛iunile, a Óncercat mu∫amalizarea cazului.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu, dac„ este prezent. Nu este. Domnul deputat Cosmin Nicula.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.

Apreciez faptul c„ domnul Iliescu a venit la timp ∫i, cu ocazia aceasta, probabil o s„ m„ inspire Ón a da un titlu declara˛iei mele politice.

La cererea unor colegi de ai mei din Grupul P.S.D., care erau foarte curio∫i miercurea trecut„, c‚nd domnul vicepre∫edinte Bolca∫ mi-a Óntrerupt microfonul, cum va continua discursul meu, le voi face pl„cerea ∫i le voi satisface curiozitatea: îMandarinii portocalii“.

Se fac valuri Ón pres„ ∫i pe la col˛ de strad„, pe podul de la M„r„cineni ∫i Ón corturile sinistra˛ilor — de care puterea pare s„ fi uitat! — cu privire la priorit„˛ile momentului dinaintea furtunilor sindicale de toamn„ ∫i de iarn„ ∫i a marilor tensiuni sociale pe cale s„ Óncing„ atmosfera, generate de epuizarea repertoriului preziden˛ial ∫i guvernamental pentru acest mandat. Plata integr„rii s-a uzat, foametea, frigul ∫i mizeria Óncep s„-∫i intre insidios Ón drepturi, liberalii se preg„tesc de falimentul programat de Traian B„sescu ∫i de pupila lui de la Cluj.

Alian˛a portocalie, mandarinii instala˛i la guvernare Óncep s„ dea semne de vioiciune dup„ ce pre∫edintele portocaliu a mutat, cu o singur„ ap„sare pe telecomand„, nebunul de pe tabla de ∫ah, cu inten˛ia v„dit„ de a-∫i anihila adversarii ∫i de a-∫i supune partenerii. Aceasta a Ónceput s„ Boc-„ne de diminea˛„ ∫i p‚n„ seara pe toate posturile de radio ∫i de televiziune ∫i s„ aib„ comportamentul tutorelui s„u dinaintea debarc„rii liderului na˛ional Ón fluide, Petre Roman, pe care l-a ∫i trecut pe linie moart„.

Guvernul portocaliu Ó∫i joac„ ultimele dou„ c„r˛i: Radu Berceanu ∫i Bogdan Olteanu. Ambi˛io∫i b„ie˛ii! Am‚ndoi au dorin˛a s„ ajung„ al doilea, respectiv al treilea om Ón stat. Li se Óngroa∫„ venele de la g‚t ∫i li se urc„ s‚ngele la cap de at‚ta Óncordare ∫i infatuare. Doar Ó∫i joac„ ultima carte!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Nimeni nu ia Ón calcul c„ aceast„ nebunie va irita at‚t clasa politic„, c‚t mai ales electoratul. Sinuciderea politic„ este aproape. Pre∫edintele portocaliu are un singur ˛el acum, c‚nd ˛ara este din nou inundat„, acela de a-i schimba pe cei doi pre∫edin˛i ai Camerei Deputa˛ilor ∫i ai Senatului cu dou„ mandarine, una expirat„, cealalt„ decojit„. Mai vrea s„ subjuge ∫i P.N.L.-ul printr-o torpil„ secret„: Mona Musc„.

De la Grupul parlamentar P.N.L., domnul deputat Sorin Gabriel Paveliu. A venit Ón sal„? Nu.

Urmeaz„ domnul deputat Emil Strung„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Stima˛i colegi, titlul declara˛iei politice de ast„zi pe care o propun aten˛iei dumneavoastr„ este îMica parad„“.

Œn debutul uneia dintre c„r˛ile sale Jean François Revel formuleaz„ unele Óntreb„ri cu privire la st‚nga occidental„ de la sf‚r∫itul secolului XX, Óntreb„ri la care obiectul este strategia avut„ Ón vedere pentru Ónl„turarea concluziilor care decurgeau Ón mod evident din e∫ecurile istorice ale st‚ngii. Constat„m c„ aceea∫i strategie desuet„ o aplic„ ast„zi social-democra˛ia rom‚neasc„ atunci c‚nd reprezentan˛ii ei Ón Parlament cred c„ pot trage din istoria guvern„rii 2000—2004 Ónv„˛„minte aflate

Ón contradic˛ie manifest„ cu faptele actualei guvern„ri. Revel nume∫te aceast„ strategie o îparad„“ ∫i nu am dubii c„ sub aceea∫i sintagm„ pot fi caracterizate ∫i mo˛iunile prezente ∫i viitoare care vor fi discutate Ón Parlament.

Œn scrim„ îparad„“ este ac˛iunea de a para lovitura ∫i de a etala propriile podoabe pentru a atrage aten˛ia asupra ta. Mica parad„ a social-democra˛iei rom‚ne∫ti, la care s-a ata∫at Partidul Rom‚nia Mare ∫i la care asist„m de c‚teva s„pt„m‚ni, are ca obiectiv evitarea ac˛iunilor care Óncearc„ s„ o a∫eze acolo unde Ói este locul hot„r‚t de electorat: Ón opozi˛ie.

At‚t discu˛iile privind constitu˛ionalitatea unor legi, trec‚nd la lansarea unor pseudorevolu˛ii ale binelui, c‚t ∫i depunerea de mo˛iuni au un caracter demagogic ∫i de obstruc˛ie procedural„. Œncerc„rile opozi˛iei parlamentare P.S.D.-P.R.M. se Ónscriu Ón aceast„ logic„. Œn acest scenariu stupid opozi˛ia Ó∫i creeaz„ un ritm propriu, prin care inten˛ioneaz„ s„ aduc„ pe tapet s„pt„m‚nal o mo˛iune la adresa Cabinetului T„riceanu. Mo˛iunile scurte ∫i dese reprezint„ cheia micilor succese, crede opozi˛ia P.S.D.-P.R.M.

Arsenalul este totu∫i limitat ∫i el Ónregistreaz„ un sens descendent: p„rea serioas„ interpelarea asupra constitu˛ionalit„˛ii, este specific„ organizarea unei revolu˛ii care se revendic„ de la o ideologie de st‚nga aflat„ permanent Ón fierbere, dar mo˛iunile sunt comedie de calitate Óndoielnic„: jalnice, prost puse Ón scen„, deplorabil regizate, demagogice. Ele ar trebui numite po˛iuni, nu mo˛iuni, deoarece:

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„, din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Valentin Adrian Iliescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Social Democrat, pe fondul pierderii puterii politice Ón decembrie 2004, duce o ampl„ campanie de denigrare a actualului Guvern. Diversiune, manipulare, etichet„ri comuniste, campanii de pres„, toate sunt promovate de P.S.D., ca ∫i continuator al practicilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 ceau∫iste, pentru a sc„dea Óncrederea cet„˛enilor Ón actuala putere politic„. Culmea cinismului P.S.D. merge p‚n„ acolo Ónc‚t, Ón loc s„ coopereze pentru rezolvarea situa˛iei create de potopul ab„tut asupra Rom‚niei, Ón loc s„-∫i recunoasc„ unele erori de guvernare care au generat o asemenea situa˛ie, liderii P.S.D. speculeaz„ intens suferin˛a oamenilor ∫i Óncearc„ s„ o transforme Ón capital politic.

Dar s„ Óncerc„m, prin c‚teva exemple, s„ vedem dac„ scuzele ∫i afirma˛iile liderilor P.S.D. se confirm„ sau nu.

De multe ori Ón ultimele luni Mircea Geoan„ ∫i al˛i lideri ai P.S.D. au criticat vehement neimplicarea Guvernului Rom‚niei Ón procesul de aderare ∫i lipsa de reforme Ón plan intern care vor Ómpiedica integrarea Rom‚niei Ón ianuarie 2007 Ón Uniunea European„. La finele s„pt„m‚nii trecute, la Bratislava, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat c„ apreciaz„ progresele f„cute de Rom‚nia Ón privin˛a reformei sistemului juridic ∫i a domeniului concuren˛ei, progrese care c‚nt„resc foarte mult Ón cadrul ader„rii prognozate pentru 1 ianuarie 2007. Œn cazul Rom‚niei, concluziile Raportului de ˛ar„ al Comisiei Europene par s„ fie favorabile, spre deosebire de Bulgaria, care mai are multe de f„cut pe calea reformei. Declara˛ia a fost f„cut„ recent de Anjelika Steinfort de la Dow Jones Newswires. Potrivit oficialului european, Ón ciuda faptului c„ Ón decembrie 2004 Rom‚nia era cu mult Ón urma Bulgariei Ón cadrul procesului de integrare, ast„zi Rom‚nia se plaseaz„ mult mai bine dec‚t vecina ei de la sud at‚t Ón privin˛a luptei Ómpotriva corup˛iei, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te sectorul concuren˛ei.

Ce este revolt„tor este faptul c„ mul˛i dintre liderii P.S.D., ignor‚nd importan˛a momentului ∫i plas‚ndu-∫i umorile ∫i interesele personale mai presus de interesele ˛„rii, transmit zilnic din Rom‚nia c„tre exterior, pe c„i oficiale sau private, semnale nefavorabile integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Aceste semnale se datoreaz„ incapacit„˛ii liderilor P.S.D. de a accepta rolul de partid de opozi˛ie, frustr„rilor lor, generate de pierderea unor privilegii ∫i avantaje consistente, furnizate de sistemul tic„lo∫it pe care l-au construit cu trud„ ∫i migal„ Ón cei ∫aisprezece ani de la revolu˛ie.

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ doamna deputat Ionica Constan˛a Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Am primit la cabinetul parlamentar din Deva o scrisoare adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, de c„tre un om de afaceri din jude˛ul Hunedoara, proprietar al unor farmacii ∫i al unui depozit de medicamente Ón ora∫ul Hunedoara.

Aceasta, pentru c„ este vorba despre o femeie de afaceri, Ó∫i exprim„ Óngrijorarea fa˛„ de interven˛ia statului, via Ministerul S„n„t„˛ii, Ón economia de pia˛„, prin intermediul Ordinului ministrului s„n„t„˛ii nr. 924 din 31 august 2005 privind modificarea Ordinului ministrului s„n„t„˛ii ∫i familie nr. 612/2002 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al pre˛urilor la medicamentele de uz uman, f„r„ o consultare Ón prealabil cu to˛i cei asupra c„rora ac˛ioneaz„ efectele ordonan˛ei.

Œn calitate de reprezentant al hunedorenilor Ón Parlamentul Rom‚niei am obliga˛ia de a face ca Óntreb„rile ∫i problemele ridicate de oameni s„ ajung„ la cei Ón m„sur„ s„ ofere un r„spuns competent. Œn calitate de membru al Partidului Conservator, forma˛iune ce sus˛ine Ón mod constant interesele micilor Óntreprinz„tori, ale clasei de mijloc, Ómi exprim speran˛a c„ demersurile actualului Guvern au Ón vedere solu˛ionarea unor probleme sociale ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, f„r„ ca prin aceasta s„ fie generate efecte negative asupra activit„˛ii ∫i viitorului Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii. Iat„ de ce dau citire acestei scrisori a doamnei Tatiana Vasilescu, Óntreprinz„tor hunedorean, urm‚nd ca ea s„ fie transmis„ ∫i sub forma unei interpel„ri ministerului Ón cauz„.

îŒnainte de a v„ Óntreba care sunt solu˛iile pentru ie∫irea din criz„ a societ„˛ii pe care o reprezint ∫i care sunt considerentele legale prin care Ordinul nr. 924 din august 2005 modific„ pre˛urile medicamentelor aflate pe stoc sub pre˛ul de achizi˛ie, vreau s„ v„ relatez, domnule ministru, pe scurt, situa˛ia societ„˛ii noastre.

Œn Hunedoara, ora∫ Ón care rata ∫omajului este de 25%, a luat fiin˛„ Ón anul 2000 singurul depozit de medicamente. O echip„ t‚n„r„, dinamic„, a pornit la drum Ón aceast„ afacere investind bani grei, gir‚ndu-∫i propria locuin˛„, munc„ ∫i foarte mult timp, cu profund„ Óncredere Ón economia de pia˛„ ∫i Ón politica liberal„, dar ∫i Ón speran˛a c„ via˛a noastr„ ∫i a copiilor no∫tri afla˛i acum la v‚rsta primilor pa∫i la ∫coal„ se va Ómbun„t„˛i. Dup„ doi ani, firma a Ónceput s„ Ónregistreze profit, Ón condi˛iile Ón care adaosul comercial era de 5%. Am crescut Óncet ∫i sigur, ajung‚nd s„ facem distribu˛ie Ón 4 jude˛e.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îContorul pentru energie termic„, instrument de m„sur„ a minciunii“.

Anii 2002 ∫i 2003 au fost marca˛i de una dintre cele mai importante teme politice impuse de primarul general

de atunci: contorizarea energiei termice furnizate Ón sistem centralizat drept unica solu˛ie pentru consumatorul casnic de a pl„ti at‚t c‚t consum„. Subiectul, ast„zi, ne demonstreaz„ a fi fost doar o tem„ de atac politic, pentru c„, o dat„ ob˛inut„ finan˛area prin aprobarea creditului de c„tre Consiliul General al Capitalei, nici ast„zi nu s-a finalizat contorizarea Bucure∫tiului. De∫i Ón 2003 actualul pre∫edinte al ˛„rii se angajase s„ finalizeze contorizarea p‚n„ la Ónceputul sezonului rece din 2004, iat„, peste c‚teva zile Óncepe sezonul rece al anului 2005, iar bucure∫tenilor li se rezerv„ o nou„ surpriz„: cre∫terea facturii la Óntre˛inere numai pentru ap„ cald„ ∫i c„ldur„ cu Ónc„ 20%.

Problema Ón esen˛„ nu era contorizarea. Restructurarea îRadet“ ∫i reabilitarea Óntregului sistem de alimentare cu energie termic„ reprezint„ principala tem„, subiect exclusiv al primarului general. Nu numai c„ nici p‚n„ ast„zi nu a fost Óntocmit un asemenea material, mai mult, li se vorbe∫te oamenilor numai despre montarea obligatorie de repartitoare de c„ldur„ cu fonduri externe. Œn fapt, oamenii constat„ o cre∫tere cu 20% a facturii pentru energie termic„ ∫i c„ldur„, o reducere a subven˛iei cu 33%, nefinalizarea procesului de contorizare ∫i nici o ac˛iune pentru restructurarea celei mai mari regii din Rom‚nia, îRadet“.

De∫i a fost atributul exclusiv al Prim„riei Generale a Capitalei, Ón anul 2003 s-a constituit un colectiv format din speciali∫ti apar˛in‚nd Departamentului de politici energetice al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, ai institu˛iilor de specialitate, ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i îRadet“, care a realizat o strategie privind restructurarea îRadet“ ∫i de modernizare a sistemului de alimentare cu c„ldur„ a Capitalei. A fost organizat„ o vizit„ la Sofia la care au fost invita˛i ∫i reprezentan˛i ai îRadet“. S-au stabilit pa∫ii pentru restructurarea îRadet“, Óncep‚nd de la punctul de furnizare a agentului termic p‚n„ Ón apartamentul consumatorului. S-au promovat proiecte de reducere a costurilor la produc„tor, Bucure∫tiul beneficiind de cel mai mic pre˛ al energiei termice la produc„tor din ˛ar„.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Ultima Ónscriere la cuv‚nt, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul deputat Ioan Ghi∫e.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.

Titlul declara˛iei politice este: îNecesitatea ∫i urgen˛a folosirii votului electronic ∫i nominal Ón Camera Deputa˛ilor“.

Œntr-un sistem constitu˛ional democratic al unui stat de drept, Parlamentul este institu˛ia fundamental„ de reprezentare a poporului suveran. Scopul sistemului politic instituit este de a servi interesele generale ale cet„˛enilor reprezenta˛i prin ale∫ii lor, selecta˛i Ón mod legal, liber ∫i democratic. Politicienii ar trebui s„ fie prestatori de servicii politice necesare cet„˛enilor aleg„tori ∫i pe care politicienii s„ Ói reprezinte Ón Parlament sau Ón structurile autorit„˛ilor publice jude˛ene ∫i locale. Cea mai clar„ ∫i sigur„ form„ de reprezentare a cet„˛enilor este transparen˛a total„ a voturilor exprimate de parlamentari Ón Parlament at‚t Ón plen, c‚t ∫i Ón comisiile parlamentare. Aceast„ situa˛ie este la fel de valabil„ pentru autorit„˛ile deliberative de nivel jude˛ean sau local.

Votul electronic ∫i publicarea acestuia sunt mijloacele prin care se pot Ómplini cele exprimate mai sus. Votul nominal ∫i transparent Ói responsabilizeaz„ la maximum pe parlamentari, consilierii jude˛eni ∫i locali, ale∫ii cet„˛enilor Ón organismele puterii deliberative.

Œn Camera Deputa˛ilor Ónc„ nu se voteaz„ electronic ∫i apare Ón mod firesc ∫i logic Óntrebarea: cine ∫i de ce blocheaz„ acest vot electronic? Men˛ion„m c„ aparatele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 pentru vot electronic sunt instalate pe pupitrele deputa˛ilor Ónc„ de la Ónceputul actualei sesiuni parlamentare, dar instala˛ia nu se pune Ón func˛iune.

Este clar c„ cei care conduc aceast„ Camer„ a Parlamentului, Ón mod voit ∫i premeditat, r„pesc cet„˛enilor dreptul de a ∫ti cine, ce, c‚nd ∫i cum voteaz„. Care este scopul acestei atitudini? Simplu. S„ nu afle cet„˛enii cine ∫i cum voteaz„. De ce? Pentru c„ g‚ndurile, ac˛iunile ∫i votul lor ascund interese de grup puse deasupra intereselor generale ale cet„˛enilor aleg„tori. Cineva nu vrea ca cet„˛enii s„ afle ce se petrece Ón Camera Deputa˛ilor.

Ace∫ti politicieni sunt cei care Óncalc„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Tot ei, c‚nd pot, fur„ la num„rarea voturilor, iar dup„ ce fur„, apoi, doresc s„ nu se afle acest lucru, motiv pentru care mai ∫i mint presa ∫i, prin intermediul ei, pe cet„˛eni.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

A fost ultima Ónscriere la cuv‚nt.

V„ mai anun˛ c„, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputa˛i Emil Radu Moldovan, Ioan Mocioalc„, Mihai Apostolache, Vasile Soporan, Manuela Mitrea, Viorel Pupez„, Aura Vasile, Aurel Gubandru, Vasile Pu∫ca∫, Minodora Cliveti, Ioan Munteanu, Eugen Bejinariu, Petru T„rniceru, Claudiu Popp, Gheorghe S‚rb, Marin Diaconescu, Petru Andea, Marian S„niu˛„, Constantin Amariei au depus Ón scris la secretariat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., tot Ón scris, au depus Mihai Sandu-Capr„, Dan Mihai Marian, Mircea Ciopraga, Ion Preda, Mircea Pu∫c„, Claudiu Mihail Zaharia ∫i Cristian Adomni˛ei.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., Ón scris, la secretariat au depus doamna deputat Ionela PopBruchental, domnii deputa˛i Horia V„sioiu, Constantin Traian Iga∫, Alexandru Mocanu ∫i Valeriu Tab„r„.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. au depus Ón scris domnii deputa˛i Adrian Moisoiu, Paul Magheru ∫i Marius Iriza.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache ∫i domnul deputat Bogdan Ciuc„.

Dac„ mai sunt domni deputa˛i care vor s„ depun„ Ón scris declara˛iile politice, Ói rog s„ se anun˛e la secretariat.

V„ mul˛umesc.

Œn cinci minute va Óncepe ∫i ∫edin˛a Ón plen.

Doamna deputat Gra˛iela Iordache nu depune Ón scris declara˛ia sa politic„.

Declara˛ie politic„: îP.N.L. propune reforma institu˛iilor politice din Rom‚nia“.

Stima˛i colegi,

Œn contextul dezbaterii politice cu privire la necesitatea de reform„ a sistemului politic rom‚nesc, P.N.L. a preg„tit un proiect propriu Ón ceea ce prive∫te viziunea liberal„ asupra reformei institu˛iilor politice din Rom‚nia.

Cu toate acestea, dorim s„ reafirm„m faptul c„ P.N.L. consider„ c„ prioritatea absolut„ a acestei perioade este asigurarea condi˛iilor pentru integrarea european„ a Rom‚niei la 1 ianuarie 2007. Acest proces este extraordinar de complex ∫i necesit„ o oper„ legislativ„ ∫i administrativ„ f„r„ egal Ón istoria Rom‚niei din ultimul secol. Din acest motiv, noi credem c„ Rom‚nia are nevoie ca Ón urm„toarele 15 luni Guvernul s„ se concentreze asupra integr„rii europene ∫i s„ munceasc„ pe rupte pentru Óndeplinirea tuturor condi˛iilor necesare pentru aceasta.

O a doua exigen˛„ a momentului este refacerea ˛„rii dup„ inunda˛ii. Vedem cu to˛ii ce efecte teribile au avut recentele ploi care au afectat mai ales Muntenia ∫i Dobrogea. S„ nu uit„m c„ Rom‚nia are probleme sociale foarte grave l„sate de precedentele viituri Ón Moldova, Ón Banat ∫i Ón alte regiuni. Œnc„ exist„ oameni care nu au case, de∫i toamna deja a venit. To˛i ace∫tia au nevoie de ajutor. Œn localit„˛ile afectate de inunda˛ii din C„l„ra∫i, oamenii cu care am stat de vorb„ nu mai sunt interesa˛i de dezbaterile politice. Acum nu ar trebuie s„ existe teme politicianiste care s„ perturbe, acum, buna func˛ionare a Guvernului.

Œn ciuda acestei reticen˛e a publicului, este o chestiune de realism politic Ón a observa c„ sistemul politic rom‚nesc are nevoie de anumite schimb„ri. P.N.L. a identificat trei teme importante Ón acest sens, ce ar trebui discutate Ón viitor, pe termen mediu.

Œn primul r‚nd, P.N.L. sus˛ine c„ este nevoie de o reform„ de structur„ a Parlamentului. Sus˛inem Ón continuare sistemul bicameral, dar num„rul de parlamentari trebuie redus la 85 de senatori ∫i la 280 de deputa˛i. Argumentele principale pentru p„strarea Senatului sunt modelul democra˛iilor europene, care folosesc Ón majoritate cov‚r∫itoare sistemul bicameral, ∫i tradi˛ia foarte Óndelungat„ a acestui sistem Ón Rom‚nia

îUdemeri∫tii s„ Ónve˛e constitu˛ia Rom‚niei!“

Pentru Ónceput, am s„ prezint c‚teva date statistice Ónregistrate la ultimul recens„m‚nt al popula˛iei ∫i locuin˛elor, din martie 2002:

— Ón jude˛ul Mure∫, dintr-o popula˛ie stabil„ de 579.862 locuitori s-au declarat rom‚ni 308.627, maghiari 227.613 ∫i secui 60;

— Ón jude˛ul Harghita, dintr-o popula˛ie stabil„ de 326.020 locuitori s-au declarat rom‚ni 45.850, maghiari 275.722 ∫i secui 119;

— Ón jude˛ul Covasna, dintr-o popula˛ie stabil„ de 222.274 locuitori s-au declarat rom‚ni 51.665, maghiari 164.055 ∫i secui 64.

Œn ceea ce prive∫te limba matern„, doresc s„ v„ informez c„ Ón jude˛ul Harghita sunt doar 9 persoane cu limba matern„ limba secuiasc„, Ón timp ce Ón Odorheiul Secuiesc nu exist„ nici o persoan„ cu limba matern„ secuiasc„.

™i atunci de unde f nut Secuiesc? La Camera Deputa˛ilor, ca ∫i Ón sesiunea legislativ„ trecut„, este Ónregistrat„ ∫i probabil va intra cur‚nd Ón discu˛ie o propunere legislativ„ privind statutul de autonomie al f nutului Secuiesc, care are indicativul de Ónregistrare Pl-x 295/2005. Dar care f nut Secuiesc?

Domnilor de la U.D.M.R. care a˛i Ónregistrat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, de ce nu a˛i spus f nut Maghiar? Pentru c„ Ónc„ din prima fraz„ a expunerii de motive se spune: îSecuimea, popula˛ie autohton„ cu identitate na˛ional„ maghiar„, majoritar„ Ón f nutul Secuiesc...“. V„ r„spund eu: fiindc„ f nut Secuiesc nu exist„, ci este numai o himer„ a Ungariei Mari Ón mintea dumneavoastr„, care s„pa˛i Ón mod tenace de 86 de ani la destr„marea Rom‚niei!

O etnie, pentru ca s„ existe, trebuie s„ fie a∫ezat„ undeva ∫i s„ aib„ o limb„ proprie. Din datele prezentate mai Ónainte nu rezult„ acest lucru. Cu un total de 243 de secui Ón cele trei jude˛e ∫i nici aceia de limb„ matern„ secuiasc„, este mai mult dec‚t fals modul Ón care prezenta˛i problema.

Reveni˛i mereu la o dorin˛„ care a mai fost respins„ de Parlament Ón legislatura 2000—2004 — rezultatul votului de la 28 septembrie 2004 a fost de 235 voturi pentru respingere, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere —, Ón speran˛a c„, ∫antaj‚nd pe aceast„ tem„, colegii dumneavoastr„ de azi de la guvernare Ó∫i vor tr„da propria lor na˛iune, cea rom‚n„, ∫i vor admite o asemenea ini˛iativ„ parlamentar„.

## Declara˛ie politic„ Stima˛i colegi,

Am discutat mult Ón aceste zile despre integrarea european„, care va fi, despre regulamentul Ón baza c„ruia func˛ioneaz„ Parlamentul Rom‚niei, ∫i care se va schimba, dar mi se pare c„ am discutat prea pu˛in despre ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia la timpul prezent.

Rom‚nia a fost lovit„ de calamit„˛i f„r„ precedent! Au murit oameni, le-au fost distruse casele, agoniseala de-o via˛„ le-a fost luat„ de ape, ∫i-au pierdut animalele, furajele str‚nse cu trud„ nu mai exist„, gr„dinile din care Ó∫i duceau traiul au fost spulberate.

Nici asocia˛iile nu au fost ocolite de furia apelor ∫i zone Óntregi de terenuri agricole s-au transformat Ón luciu de ap„, Ón fa˛a c„rora oamenii ∫i utilajele nu mai au nici o putere. Planta˛ii Óntregi de vi˛„ de vie nobil„ au fost, la r‚ndu-le, afectate, cu repercusiunile ∫tiute asupra calit„˛ii produc˛iei, asupra exportului.

Dac„ asocia˛iile ∫i societ„˛ile agricole Ó∫i vor g„si, Óntr-un fel sau altul, resurse pentru a supravie˛ui, nu acela∫i lucru se poate spune despre agricultorii individuali, care constituie, Ónc„, majoritatea Ón Rom‚nia.

™tiu c„ a fost un an Óngrozitor de greu pentru Guvern. ™tiu c„ dezastrele naturale au dat peste cap orice logic„ a priorit„˛ilor Ón ceea ce prive∫te cheltuirea banului public. Vine iarna ∫i sinistra˛ii, din ce Ón ce mai mul˛i, nu au un acoperi∫ deasupra capului. Cad poduri dup„ poduri, ∫oselele, drumurile na˛ionale ∫i c„ile ferate cedeaz„ ∫i ele...

Dar, ca om care a lucrat o via˛„ Ón agricultur„ ∫i ca vicepre∫edinte al comisiei de specialitate a Camerei, trebuie s„ v„ cer ast„zi s„ ne g‚ndim ∫i la ceea ce, cam sec, se nume∫te siguran˛a alimentar„ a popula˛iei, mai ales a celei din zonele rurale afectate de inunda˛ii ∫i alunec„ri de teren, al c„rei venit Ón nici un caz nu va putea face fa˛„ iernii 2005 ∫i prim„verii 2006!

La vremuri excep˛ionale se impun m„suri excep˛ionale. Cu orice cost! Pentru c„ este vorba despre oameni! Iat„ de ce v„ rog s„ fi˛i de acord s„ Ói cerem Guvernului s„ preg„teasc„ ∫i s„ ne prezinte, Ón regim de urgen˛„, un program de sprijin dedicat Ón mod explicit acestui segment al popula˛iei, program pe care v„ rog s„ Ól sus˛inem cu to˛ii, indiferent de culoare politic„ sau limb„ matern„. V„ mul˛umesc.

## îManuscrisele eminesciene“

Coordonarea de c„tre Academia Rom‚n„ a unui proiect cultural de excep˛ie, care ambi˛ioneaz„ s„ redea

literaturii rom‚ne, Óntr-o form„ ∫i con˛inut de excep˛ie, crea˛iile fundamentale care legitimeaz„ spiritul european al culturii noastre, impune mobilizarea tuturor resurselor pentru transpunerea sa Ón practic„. Œn aceste condi˛ii, sub Óngrijirea pre∫edintelui Academiei Rom‚ne, domnul profesor Eugen Simion, au ap„rut lucr„ri de referin˛„, unele f„r„ precedent Ón cultura noastr„.

îOpere fundamentale“ ale literaturii rom‚ne, Ón colec˛ia îPleiade“, din care au ap„rut 58 de volume, îDic˛ionarul general al literaturii rom‚ne“ (A—B, C—D, E—K), îIstoria Rom‚nilor“ (8 volume), îDic˛ionarul ortoepic, ortografic si morfologic al limbii rom‚ne“ (DOOM, edi˛ia a doua), îDiscursurile de recep˛ie la Academia Rom‚n„“ (8 volume), Ón curs de editare îGramatica limbii rom‚ne“ reprezint„ doar o parte din generosul proiect de aducere la zi a patrimoniului literar rom‚nesc.

Au ap„rut, de asemenea, primele dou„ volume, dintr-o serie de 21, din edi˛ia manuscriselor eminesciene. Aceast„ lucrare Ómpline∫te o mai veche a∫teptare, accesul tuturor celor interesa˛i la cele 12.000 de pagini de manuscrise, donate Ón 1901 Academiei Rom‚ne de c„tre Titu Maiorescu. R„sfoit de genera˛ii de cercet„tori, manuscrisele originale eminesciene au cunoscut un proces de degradare care le-a adus Ón situa˛ia de a nu mai putea fi consultate direct.

Œn realizarea acestei lucr„ri, Academia Rom‚n„ a solicitat sprijin institu˛iilor statului, inclusiv Guvernului ∫i Parlamentului Rom‚niei. Senatul a promis o sus˛inere de 5 miliarde de lei vechi. Doamna ex-ministru al culturii, Mona Musc„, a g„sit de cuviin˛„ s„ expedieze o problem„ important„ a culturii rom‚ne∫ti Ón derizoriu, Óntr-o formul„ voit preten˛ioas„, dar e∫u‚nd, ca de at‚tea ori, Óntr-un spectacol verbal f„r„ con˛inut. Doamna deputat Mona Musc„, Óntr-un exces civic, afirma c„ îMinisterul Culturii subven˛ioneaz„ cititorul, ∫i nu editorul“. Greu de descifrat sensurile ad‚nci ale unei formul„ri at‚t de plate, care tr„deaz„ confuzii evidente.

Suntem gata s„ salut„m o eventual„ implicare a actualei conduceri a Ministerului Culturii Ón sus˛inerea ac˛iunii Academiei Rom‚ne de editare a manuscriselor eminesciene. Reac˛ia pozitiv„ a ministrului culturii, domnul Adrian Iorgulescu, Ón realizarea acestui proiect de interes na˛ional s-ar constitui Óntr-un fapt care ar onora institu˛ia pe care o conduce ∫i ar genera interesul ∫i al altor factori de cultur„ ∫i nu numai Ón sus˛inerea acestei remarcabile ini˛iative a Academiei Rom‚ne.

## **Domnul Alexandru Mocanu:**

## îArogan˛a P.S.D. otr„ve∫te apele!“

Œn ultimii ani, Ón presa central„ ∫i local„ a curs mult„ cerneal„ Ón leg„tur„ cu vila pe care ex-deputatul Ionel Marineci ∫i-a construit-o taman Ón parcul din centrul municipiului Ro∫iori de Vede.

Nu doresc s„ analizez acum de ce autoriza˛ia de construire a fost eliberat„ pe numele unei funda˛ii de caritate, dup„ care vila a devenit proprietatea ex-deputatului. Nu comentez nici coinciden˛a c„ firma care a construit vila ob˛inuse cu c‚teva luni Ónainte c‚teva lucr„ri grase din bani publici, atribuite de c„tre mai marii pesedi∫ti jude˛eni ai momentului. Cu at‚t mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 pu˛in nu am s„ m„ refer acum la îvaloarea declarat„“ a acestei vile ∫i nici la aspectul c„ aproximativ Ón acela∫i interval de timp domnul Ionel Marineci ∫i-a ridicat alte dou„ case, zice-se, de vacan˛„: una la munte, la Moeciu, iar alta la mare, la Costine∫ti. Sunt al˛ii, pl„ti˛i de c„tre noi to˛i, care ar fi trebuit s„ analizeze cu aten˛ie m„car unele dintre aceste aspecte.

Prin aceast„ declara˛ie doresc s„ atrag aten˛ia asupra unei situa˛ii pe care o consider extrem de grav„, situa˛ie ce mi-a fost relatat„ zilele trecute, Ón timpul unei audien˛e, de un vecin al domnului Marineci, locatar al blocului S111. Prezent‚ndu-mi schi˛a al„turat„, acesta sus˛ine c„ apele uzate menajere rezultate din vila domnului Marineci sunt deversate Ón re˛eaua de canalizare pluvial„ a municipiului, de unde ajung direct Ón r‚ul Vedea! Cet„˛eanul sus˛ine c„, neexist‚nd prin fa˛a vilei canalizare menajer„, ci numai pluvial„, domnul Marineci ar fi for˛at pe colegii s„i de partid care conduceau ora∫ul Ón acea perioad„ s„ Ónchid„ ochii la aceast„ extrem de grav„ ilegalitate. Altfel, domnul Marineci ar fi trebuit s„ finan˛eze un racord propriu menajer, lung de circa 75 metri, p‚n„ la cea mai apropiat„ re˛ea de canalizare menajer„.

Nu ∫tiu dac„ domnul Marineci a ob˛inut avizul prev„zut de lege pentru racordarea Ón canalizarea pluvial„. Dac„ l-a ob˛inut, acesta trebuie anulat de Óndat„ Óntruc‚t este eliberat cu Ónc„lcarea grav„ a legii, iar persoana care l-a eliberat trebuie s„ suporte cele mai aspre consecin˛e ale legii. Dac„ nu a avut acest aviz pentru racord Ón canalizarea pluvial„ ∫i s-a Ón˛epat fraudulos, prin abuz ∫i nesocotire a legii, domnul Marineci trebuie s„ suporte consecin˛ele legii, ca orice cet„˛ean.

Noul val de inunda˛ii nu a ocolit nici de aceast„ dat„ jude˛ul Buz„u, podurile militare de la M„r„cineni fiind rupte ∫i luate de ape. La Siriu au Ónceput s„ cad„ din nou bolovani ∫i m‚l pe ∫oseaua care duce la Bra∫ov, iar leg„tura cu Ploie∫tiul a fost compromis„ dup„ ce podul de la Bucov a fost serios Ónclinat de viituri.

Ploile abundente au f„cut ∫i alte nenorociri, Ón special Ón partea de nord a jude˛ului: gospod„rii inundate,

drumuri rupte, case Ón pericol de a fi ∫terse de pe fa˛a p„m‚ntului din cauza alunec„rilor de teren. Œn comunele Chiojdu, Col˛i, C„ne∫ti, Topliceni, Valea Salciei, Gura Teghii ∫i ora∫ul P„t‚rlagele situa˛ia este critic„, deoarece numeroase sate ∫i c„tune sunt izolate, iar alunec„rile de teren reprezint„ o amenin˛are de care oamenii nu pot sc„pa. Astfel, Ón satul Bogza din comuna Chiojdu s-a produs o viitur„ care a distrus puntea ce constituia principala cale de acces Ón localitate, peste 100 de persoane ce locuiesc acolo r„m‚n‚nd izolate. Au fost afectate drumurile din satele Valea Chiojdului, Dealul Alb, Brusturi, Poiana ∫i M„run˛i∫u. Aceea∫i soart„ o au aproximativ 70 de familii din P„t‚rlagele pentru c„ viiturile au distrus mai multe drumuri.

Drumul jude˛ean 102F, care leag„ municipiul Buz„u de C„ne∫ti, a fost afectat la kilometrul 15+400 de alunec„rile de teren declan∫ate Ón urma precipita˛iilor abundente. De asemenea, s-a distrus un kilometru ∫i jum„tate de ∫osea, din care 300 metri pe drumul comunal C„ne∫ti—™uchea, 800 metri pe drumul Valea Verzei—P„curile ∫i 400 metri pe drumul C„ne∫ti— Nego∫ina, Ón dou„ puncte.

Œn comuna Valea Salciei 62 de gospodarii din c„tunele Valea Salciei ∫i H‚rja sunt izolate, respectiv 26 au pierdut orice leg„tur„ cu civiliza˛ia din cauza ruperii celor dou„ pode˛e ∫i a malurilor din zona drumului comunal 121. Œn comuna Col˛i a fost distrus un tronson din drumul comunal Col˛i—Aluni∫, dar ∫i pe drumul Col˛i—Col˛ii de Jos.

Din nefericire, bilan˛ul inunda˛iilor cap„t„ noi propor˛ii cu fiecare zi care trece. Atrag aten˛ia ca sinistra˛ii din zona Nehoiu—Siriu nu mai au nici o speran˛„ Ón ceea ce prive∫te mutarea lor Ón case noi p‚n„ la venirea Ónghe˛ului, acestea fiind Ón stadiul de ∫an˛uri. Ca urmare a acestui fapt autorit„˛ile jude˛ene ar trebui s„ se implice Ón g„sirea unor solu˛ii pentru a le asigura acestora un minim de confort, av‚nd Ón vedere c„ temperaturile scad pe zi ce trece.

î20 septembrie — ziua pentru care primarul ∫i prefectul Capitalei ar trebui s„-∫i dea demisia“

Ziua de 20 septembrie 2005 ar fi trebuit s„ fie o zi de s„rb„toare pentru bucure∫teni ∫i asta pentru c„ Ón aceast„ zi de septembrie, Ón anul 1459, Bucure∫tiul era atestat documentar ca ora∫.

Din p„cate, bucure∫tenii au avut parte de o zi mohor‚t„, fiind nevoi˛i s„ Ónoate prin b„l˛i care de care mai ad‚nci sau s„ stea ore Ón ∫ir bloca˛i Ón intersec˛ii, ∫i asta pentru c„, o data Ón plus, autorit„˛ile Capitalei au fost incapabile s„ evite inunda˛iile ∫i s„ descongestioneze traficul rutier.

Ploaia c„zut„ a pus st„p‚nire pe ora∫ ∫i din cauza debitului de peste 65 de litri pe m[2] , canalul colector al ora∫ului a fost blocat, bloc‚nd, totodat„, ∫i min˛ile unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 diriguitori din administra˛ia central„. Œn aceste condi˛ii au ap„rut tot felul de declara˛ii ale acestor oficialit„˛i, care parc„ s-au Óntrecut Ón tupeu ∫i mojicie, ajung‚ndu-se prin a-l scoate pe bucure∫tean principalul vinovat de situa˛ia din ora∫.

Ocroti˛i de un contract p„gubos pentru bucure∫tean, dar oneros pentru partenerul de afaceri, Prim„ria Capitalei, Apa Nova, prin conducerea sa, Andrei Podani, director Ón cadrul companiei, ne d„ lec˛ii de educa˛ie amintind c„ gunoiul stradal ajunge Ón canalul colector ∫i obtureaz„ gurile de scurgere, debit‚nd o inep˛ie demn„ de cel care ne aten˛iona odat„ c„ îiarna nu-i ca vara“, Ónfier‚ndu-ne tov„r„∫e∫te pe noi, bucure∫tenii, c„ ne-am trezit diminea˛a ∫i am Óndr„znit s„ ne facem du∫ul obi∫nuit ∫i nevoile fiziologice, bloc‚nd canalul colector al ora∫ului. A∫adar, unul dintre cei care c‚∫tig„ bani frumo∫i dintr-o activitate pe care o desf„∫oar„ defectuos conchide prin a spune c„ inunda˛iile nu sunt urmarea unor probleme de sistem, ci a unor probleme de educa˛ie.

Evident c„ obr„znicia acestui slujba∫ pe bani grei nu ne-ar fi deranjat prea tare dac„ primarul general al Bucure∫tiului, domnul Videanu, sau reprezentanta Guvernului Ón Capital„, doamna Mioara Mantale, ar fi luat o pozi˛ie tran∫ant„ fa˛„ de acest individ. Dar, incredibil!, at‚t domnul Videanu, c‚t ∫i doamna Mantale sunt mul˛umi˛i de modul Ón care Apa Nova ∫i-a f„cut datoria, consider‚nd c„ ace∫tia au intervenit Ón timp util ∫i eficient, la nivelul dot„rilor ∫i al capacita˛ilor de care dispun.

îParlamentul unicameral“

Tradi˛ia organiz„rii forului reprezentativ Ón istoria constitu˛ional„ a poporului rom‚n fixeaz„ o Adunare unicameral„. Ideea celei de-a doua Camere a fost introdus„ Ón secolul al XIX-lea prin Regulamentele Organice, av‚nd Óns„ un unic rol: alegerea domnitorului. Sistemul unicameral s-a p„strat ∫i sub regimul Conven˛iei de la Paris din 1858, p‚n„ c‚nd domnitorul Alexandru Ioan Cuza impune prin plebiscit Statutul Dezvolt„tor al Conven˛iei. Statutul prevedea organizarea bicameral„ a Parlamentului. Bicameralismul a fost preluat ∫i de cele trei Constitu˛ii monarhice. Œn 1946 s-a renun˛at la bicameralism Ón favoarea unicameralismului.

Œn 1990 s-a revenit la organizarea bicameral„ a Parlamentului, pe motiv c„ bicameralismul constituie o tradi˛ie Ón organizarea constitu˛ional„ democratic„ din Rom‚nia. Revenirea a bicameralism a fost din punct de vedere psihologic reac˛ia fireasc„ de respingere a modelului socialist, marxist, de organizare a puterii legislative Óntr-un organism unicameral, iar din punct de vedere politic rezultatul revenirii Ón via˛a politic„ a ˛„rii a unor partide legate istoric de un Parlament bicameral.

Ca parlamentar ∫i analist pragmatic al vie˛ii parlamentare, nu pot s„ nu constat ast„zi, dup„ 15 ani de bicameralism, c„ modelul unicameral era mai avantajos, cel pu˛in sub aspectul acceler„rii procesului legislativ.

Vorbim despre reformarea clasei politice, vorbim c„ vrem s„ fim un stat democratic, dar pentru asta trebuie s„ reform„m mai Ónt‚i organizarea Parlamentului, iar Ón acest sens avem multe argumente care ar trebui s„ ne determine s„ fim pentru reformare.

Parlamentul unicameral ar u∫ura luarea deciziilor Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, iar procesul legislativ ar fi mai rapid, mai operativ ∫i mai flexibil. Un alt motiv ar fi acela c„ s-ar reduce cheltuielile cu ale∫ii neamului, banii rezulta˛i put‚nd fi direc˛iona˛i c„tre alte domenii importante, s„n„tate, cercetare, Ónv„˛„m‚nt etc. Parlamentarii vor fi selecta˛i dup„ criterii mult mai Ónalte, partidele politice desemn‚ndu-∫i cei mai buni oameni.

## îS„pt„m‚na patimilor“

Din scurta experien˛„ de parlamentar pe care am acumulat-o Ón cele 9 luni de activitate, pot spune f„r„ s„ gre∫esc c„ s„pt„m‚na trecut„, 19—23 septembrie 2005, poate fi catalogat„ drept cea mai lung„ ∫i deosebit„ perioad„ Ón care s-au reg„sit cu continuitate at‚t idei pro ∫i contra, discu˛ii aprinse, nervi, ie∫iri necontrolate, dar ∫i Ónd‚rjire, ambi˛ie, Ónc„p„˛‚nare, f„r„ de care, Ón ideea unora, aceast„ s„pt„m‚n„ nu ar fi avut farmec.

S„ faci din acest Regulament de func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor c‚ntecul de leb„d„ al Alian˛ei D.A. sau, mai bine zis, al arcului guvernamental este mai mult jignitor pentru noi to˛i, fie parlamentari sau nu, pentru rom‚ni. Rom‚nii vor s„ fie ajuta˛i s„ treac„ cu bine ∫i c‚t mai repede de aceste inunda˛ii care le-au distrus agoniseala de-o via˛„, vor s„ intre Ón Europa la 1 ianuarie 2007, ∫i nu oricum, ci preg„ti˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Acestea sunt sau ar trebui s„ fie priorit„˛ile de pe agenda de lucru a Guvernului T„riceanu. Œn schimb, Ón toat„ aceast„ s„pt„m‚n„ am asistat, Óntr-un program prelungit, la un circ Ón care clovnii fie nu doreau s„ ias„ pe scen„, fie Ó∫i repetau partitura Ón culise, mai exact Ón Comisia juridic„, distrug‚nd Ón 15 secunde toat„ imaginea unui membru al acesteia, care oricum nu este prea interesat de ea.

Adev„rul exist„ ∫i este stipulat Ón protocolul Óncheiat Ón data de 10 august 2005 Ón cadrul Alian˛ei, Ón care s-au stabilit foarte clar priorit„˛ile actualei guvern„ri: modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ camere p‚n„ la 15 septembrie 2005; modificarea Legii nr. 215 pentru a putea schimba pre∫edin˛ii de consilii jude˛ene acolo unde Alian˛a nu de˛ine controlul.

Dup„ cum se observ„, inunda˛iile care au devastat Rom‚nia, precum ∫i integrarea nu se reg„sesc Ón capul listei de priorit„˛i al guvernan˛ilor. Œn schimb ei ˛ip„ Ón st‚nga ∫i Ón dreapta c‚t pot de tare, prin voci îavizate“, c„ opozi˛ia obstruc˛ioneaz„ procesul legislativ ∫i nu vrea s„ colaboreze. Fals! Este vorba de demagogie, de populism ieftin, coordonat de consilierii de imagine ai Guvernului T„riceanu. Pentru ie∫irea din aceast„ îs„pt„m‚n„ a patimilor“, care se pare c„ nu se va sf‚r∫i prea cur‚nd, cred c„ aprobarea Ón Biroul permanent ∫i Ón Comitetul ordinii de zi, unde sunte˛i majoritari, stima˛i guvernan˛i, a unui program av‚nd ca prioritate aprobarea legilor privind integrarea reprezint„ solu˛ia. L„sa˛i regulamentul pentru a fi dezb„tut Óntr-o alt„ s„pt„m‚n„ ∫i ar„ta˛i rom‚nilor c„ v„ pas„ de problemele ∫i nevoile lor, stima˛i membri ai Alian˛ei!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ ast„zi, Óntr-o zi care confirm„ Óncetarea ploilor ∫i care lanseaz„ etapa de construc˛ie a zonelor care au fost afectate de inunda˛ii ∫i, din punctul meu de vedere, relansarea adev„ratei activit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

Din p„cate, Ón aceast„ perioad„, la Parlament colegii no∫tri din opozi˛ie au fost foarte tulbura˛i de pierderile suferite de cet„˛enii Rom‚niei ∫i nu au reu∫it s„ se mobilizeze pentru a transforma Parlamentul Óntr-o institu˛ie care func˛ioneaz„, ci doar s-au Óntrecut Ón a specula ∫i a lansa tot felul de teorii meschine. Astfel, colegii no∫tri au reu∫it ceva, ∫i anume s„ transforme Parlamentul Ón institu˛ia Ón care ale∫ii neamului se tachineaz„ la nivel Ónalt ∫i nu fac nimic pentru popor.

Dar perioada aceasta a trecut ∫i astfel, stima˛i colegi, Ón calitate de parlamentar, v„ propun ca Ón loc s„ cerem altor institu˛ii ale statului s„ fac„ sau s„ nu fac„ ceva, ∫i aici m„ refer Óntr-un caz particular la dezbaterea pe decretarea st„rii de urgen˛„, s„ ne a∫ez„m la birou ∫i s„ stabilim prin legi exact ce trebuie f„cut ∫i pe c‚t mai pu˛in interpretabil, pentru ca fiecare situa˛ie cu care ne-am confruntat p‚n„ acum s„-∫i g„seasc„ solu˛ia ∫i, dac„ nu reu∫im Ónc„ s„ preÓnt‚mpin„m situa˛iile de excep˛ie, din punct de vedere al normelor legislative, m„car s„ nu mai fim nevoi˛i s„ le repet„m. Eu, ca liberal, mi-am propus s„ fac asta.

V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œntr-un moment Ón care emigrarea tinerilor speciali∫ti din Rom‚nia a devenit o problem„ na˛ional„, Ministerul Finan˛elor Publice, prin noua strategie fiscal„, le demonstreaz„ acestora c„ Guvernului actual nu Ói pas„ de tineri. Afirma˛ia mi-o sus˛ine Ónsu∫i ministrul Vl„descu, prin propunerea de impozitare cu 16% a salariilor din domeniul IT.

Acest impozit ar mai aduce la bugetul statului un venit de aproximativ 3,5 milioane de euro anual. Merit„ ace∫ti bani distrugerea celui mai dinamic sector al economiei rom‚ne∫ti? Cum vre˛i s„ ne p„str„m valorile Ón ˛ar„ dac„ veniturile pe care urmeaz„ s„ le realizeze vor fi cu mult diminuate?

Este un fapt cunoscut de c„tre orice finan˛ist c„ acest nou impozit va afecta profiturile firmelor, iar acestea nu vor mai avea nici un interes Ón a men˛ine nivelul actual al salariilor, de aproximativ 310 euro salariul mediu lunar brut. Pentru speciali∫tii din domeniu nu este o problem„ s„-∫i g„seasc„ un post Ón str„in„tate. Exportul de materie cenu∫ie ∫i r„pirea oric„rei speran˛e de a putea reu∫i Ón propria ˛ar„ este politica dumneavoastr„ fa˛„ de ace∫tia? Dup„ cum observ, promisiunile dumneavoastr„ din campania electoral„ de sus˛inere a tinerilor au fost doar ni∫te minciuni.

Pentru 3,5 milioane de euro Ón plus la bugetul statului v„d c„ sunte˛i dispus, domnule ministru, s„ distruge˛i o industrie care anul trecut a adus statului 122 milioane de euro Ón taxe ∫i impozite.

Conform unui studiu efectuat de c„tre îInternational Data Corp.“, Rom‚nia are cea mai dinamic„ pia˛„ IT din sud-estul Europei. Estim„rile I.D.C. prev„d c„ Ón urm„torii cinci ani pia˛a IT rom‚neasc„ va Ónregistra o cre∫tere anual„ de aproximativ 10%, ajung‚nd s„ dep„∫easc„ valoarea de 1,3 miliarde dolari Ón anul 2009.

Œn aceste condi˛ii, ministrul Vl„descu s-a g‚ndit s„ dea ∫i el o m‚n„ de ajutor la dezvoltarea acestui segment al economiei rom‚ne∫ti, impozit‚nd salariile celor din domeniu. Cu un astfel de sprijin, nu va mai fi nimic care s„ Ói re˛in„ pe speciali∫tii din domeniu s„ lucreze Ón Rom‚nia, cunoscut fiind faptul c„ Ón str„in„tate pot c‚∫tiga mult mai mult.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn interven˛ia mea de ast„zi vreau s„ m„ refer din nou la inunda˛iile devastatoare care au cuprins p‚n„ acum mai bine de jum„tate din teritoriul ˛„rii noastre.

Printre jude˛ele care au suferit imense pagube materiale se num„r„ ∫i jude˛ul Arge∫. Ploile c„zute Ón s„pt„m‚na trecut„ au avariat zeci de gospod„rii, au inundat sute de hectare de teren agricol, au distrus mari suprafe˛e de drumuri na˛ionale, jude˛ene ∫i comunale. Inunda˛iile au produs pagube importante Ón 28 de localit„˛i, printre care Mice∫ti, Berevoie∫ti, Mioveni, B„bana, Vl„de∫ti, M„r„cineni, Bascov, Cocu, Boteni, Budeasa, f ˛e∫ti, C„line∫ti, ™tef„ne∫ti, B„lile∫ti, M„hereni, Co∫e∫ti, Dr„ganu etc. Un bilan˛ provizoriu arat„ c„ sunt afectate peste 80 de case, dou„ ∫coli, aproape 400 de gospod„rii, 170 de f‚nt‚ni, 10 drumuri jude˛ene ∫i un drum na˛ional, 25 de drumuri comunale, 17 poduri etc.

Desigur c„ autorit„˛ile locale au venit Ón ajutorul sinistra˛ilor cu ap„ mineral„, p‚ine, conserve ∫i alte alimente de baz„. Dar oamenii afecta˛i pentru a doua oar„, a treia sau chiar a ∫asea oar„ de inunda˛iile din acest an nu pot tr„i cu o conserv„ ∫i o p‚ine pe zi! Oamenii, sinistra˛ii, a∫teapt„ din partea autorit„˛ilor jude˛ene, din partea Guvernului solu˛ii ∫i decizii care s„ le amelioreze suferin˛ele, prin refacerea caselor, a drumurilor, prin desp„gubiri pentru recolta pierdut„. Cei afecta˛i de inunda˛ii sunt speria˛i ∫i nelini∫ti˛i pentru c„ se afl„ Ón prag de iarn„ ∫i nu au unde locui, nu pot s„-∫i str‚ng„ bruma de recolt„ r„mas„.

Pe plan local au fost luate o serie de m„suri pentru limitarea efectelor inunda˛iilor. Autorit„˛ile jude˛ene nu au apelat la Guvern pentru simplul motiv c„ Ón jude˛ul Arge∫ nu sunt at‚tea probleme de rezolvat c‚te sunt Ón jude˛ele din Moldova sau din Banat. Totu∫i, pentru efectuarea tuturor lucr„rilor necesare amenaj„rii drumurilor, a ∫oselelor, a cursurilor de ape sunt necesare fonduri uria∫e, care dep„∫esc posibilit„˛ile jude˛ului nostru. P‚n„ a vedea aceste lucr„ri realizate o s„ mai curg„ mult„ ap„ pe r‚urile arge∫ene. P‚n„ atunci, Óns„, Guvernul actual are datoria s„ Óntreprind„ de urgen˛„ m„surile necesare pentru prevenirea unor noi pagube materiale, pentru ajutorarea tuturor locuitorilor afecta˛i de inunda˛ii, a∫a cum s-a angajat Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei.

## îM.A.R.A.“

Din p„cate, realitatea sociala a Rom‚niei a impus pe agenda de lucru a ∫edin˛ei de Guvern din 22 septembrie abordarea proiectului de lege de func˛ionare a M.A.R.A. — Marea Alian˛„ Rom‚n„ Antidrog.

Consider ca acesta este momentul Ón care recunoa∫tem, ca stat, c„ avem o problem„ de interes na˛ional legat„ de consumul ∫i traficul de droguri Ón Rom‚nia. Recunoa∫tem, de asemenea, c„ problema drogurilor este deosebit de complex„ ∫i avem nevoie de o multitudine de institu˛ii care abordeaz„ Ón mod unitar

aceasta problem„, pentru a avea finalitate demersul guvernamental.

A∫ dori s„ salut Ón mod deosebit interesul Guvernului actual ∫i implicarea sa Ón lupta Ómpotriva a ceea ce drogurile, ca flagel social, pot determina Ón Rom‚nia anilor viitori, Óntr-o Rom‚nie cu o deschidere din ce Ón ce mai mare spre lume.

Discut„m despre droguri Ón diverse programe de Ónv„˛„m‚nt, discut„m despre consumul de droguri ∫i efectele negative individuale Ón diverse programe civice sau medicale, dar eu a∫ vrea s„ trag un semnal de alarm„ asupra costurilor sociale pe care le poate implica consumul de droguri pentru Rom‚nia, ca stat european.

Strategia Guvernului rom‚n cu privire la consumul ∫i traficul de droguri nu poate fi una aleatorie, pentru simplul motiv c„ Rom‚nia dore∫te s„ fac„ parte din casa european„, care are reguli din ce Ón ce mai stricte Ón ceea ce prive∫te traficul de droguri ∫i poate nu am reac˛ionat suficient de prompt atunci c‚nd ni s-a atras aten˛ia c„ Rom‚nia e ˛ara de tranzit pentru marile re˛ele, c„ Rom‚nia are o legisla˛ie insuficient„ ∫i prea permisiv„, c„ Ón Rom‚nia exist„ o economie subteran„ care poate finan˛a traficul de droguri etc.

Timpul a trecut, societatea a evoluat dup„ regulile ei mercantile ∫i am ajuns Ón situa˛ia Ón care statul rom‚n este nevoit s„ bugeteze structuri de poli˛ie si justi˛ie distincte pentru a se ocupa de latura infrac˛ional„ a fenomenului, cheltuim deja pentru formarea unor speciali∫ti Ón domeniul medical, social, psihologic, trebuie s„ aloc„m sume de bani pentru Ónfiin˛area unor stabilimente Ón care consumatorii de drog s„ poat„ fi trata˛i, s„ securiz„m grani˛ele, pentru c„ Europa nu poate accepta ca la por˛ile ei traficul de droguri pe diverse filiere s„ Ónfloreasc„, s„ ne g‚ndim deja la costuri de reinser˛ie social„ a consumatorilor de droguri. Este adev„rat c„ la ora actual„ Rom‚nia Ónc„ mai absoarbe bani din fonduri interna˛ionale pentru preg„tirea personalului ∫i setarea unor programe Ón comunitate, dar Ón scurt timp toate acestea se vor ad„uga pe nota de plat„ pe care statul rom‚n va trebui s„ o pl„teasc„ pentru lipsa unei strategii ferme Ón lupta antidrog.

Declara˛ie politic„: îRom‚nia sub ape“

Nici nu au trecut bine primele dezastre provocate de inunda˛iile din prim„vara ∫i din vara acestui an, c„ au venit cele de toamn„. Desigur c„ nimeni nu se a∫tepta ca din cele patru anotimpuri, c‚t are un an, trei s„ fie cu ploaie ∫i unul, normal, cu z„pad„. Se pare c„ nici îiarna nu-i ca vara“, dar nici prim„var„, var„ sau toamn„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 nu mai exist„, ci doar fenomene naturale care dau de lucru guvernan˛ilor no∫tri.

Autorit„˛ile statului nu mai fac fa˛„ nici unui fenomen natural, fie c„ e vorba de z„pezi, ploi sau c„lduri toropitoare. Dac„ ninge, autorit„˛ile nu reu∫esc s„ desz„pezeasc„ drumurile la timp, oamenii r„m‚n bloca˛i cu s„pt„m‚nile Ón case, localit„˛i Óntregi r„m‚n izolate, locuitorii satelor sau ai ora∫elor Ónz„pezite r„m‚n f„r„ surse de hran„, ap„, c„ldur„, curent electric etc.

S-au g„sit mereu scuze, Ón marea lor majoritate fiind penibile: ba c„ prognozele nu au fost corecte, ba c„ autorit„˛ile au fost avertizate cu Ónt‚rziere sau nu au fost avertizate deloc, ba c„ defri∫„rile masive au dus la dezastrele la care au dus. Exemplele de scuze ar putea continua la infinit. Cet„˛enii sunt cei care trebuie s„ suporte, ei trebuie s„ Ónghit„, la nesf‚r∫it, scuzele guvernan˛ilor ∫i s„ a∫tepte vremuri mai bune.

Œn aceast„ problem„ nu cred c„ mai este cazul s„ se mai dea vina pe greaua mo∫tenire l„sat„ de guvernele anterioare. Cei care se afl„ acum la putere ar trebui s„ se preocupe Ón primul r‚nd de oamenii afla˛i la ananghie dec‚t s„ caute solu˛ii pentru a acapara toat„ puterea Ón stat, at‚t Ón Parlament, c‚t ∫i Ón consiliile jude˛ene. Rezultatul alegerilor de anul trecut a fost cel care a dus la configura˛ia actual„ a Parlamentului Rom‚niei ∫i a consiliilor jude˛ene, ∫i nu jocuri de culise sau modific„ri f„cute pe genunchi la Regulamentele Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului sau la Legea administra˛iei publice locale.

Oamenii care se afl„ acum Ón dificultate au de-a face nu numai cu fenomenele naturale dezastruoase, ci mai ales cu indiferen˛a celor de la care a∫teapt„ ajutor. Pentru ei la îmod„“ sunt Óntreb„ri precum îUnde vom dormi la noapte, dar mai ales la iarn„?“ sau îCe vom da de m‚ncare sau de b„ut copiilor no∫tri?“. Din p„cate, am constatat c„ pentru politicienii no∫tri afla˛i la guvernare altele sunt preocup„rile la zi.

îBicameralismul ∫i necesitatea asigur„rii unei reprezent„ri c‚t mai largi ∫i mai fidele a voin˛ei cet„˛enilor“

Structura pe care o Ómbrac„ Parlamentul ˛ine de sistemul constitu˛ional din fiecare societate, de necesitatea realiz„rii anumitor cerin˛e sociale, Ón special Ón perioade caracterizate de transform„ri politice majore, cum este cazul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Œn ultim„ instan˛„, modul de constituire ∫i func˛ionare a Parlamentului ˛ine de Ónse∫i identitatea ∫i independen˛a fiec„rei na˛iuni, ea fiind o component„ a suveranit„˛ii na˛ionale.

Av‚nd Ón vedere c„ structura Parlamentului reprezint„ modul Ón care este conceput corpul politic al na˛iunii, P.N.L. se pronun˛„ ferm pentru men˛inerea bicameralismului. Ata∫amentul P.N.L. fa˛„ de bicameralism este motivat at‚t de tradi˛ia parlamentar„ rom‚neasc„ precomunist„, c‚t mai ales de exigen˛ele constitu˛ionale ∫i institu˛ionale implicate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Œn momentul de fa˛„, peste jum„tate din ˛„rile membre ale Uniunii Europene au Parlamente bicamerale. Doar Ón ˛„rile de dimensiuni mai mici ∫i cu o popula˛ie sub media ˛„rilor membre func˛ioneaz„ sisteme parlamentare unicamerale ∫i doar o parte din ˛„rile postcomuniste au adoptat unicameralismul, cazurile cele mai semnificative fiind Ungaria, Cehia ∫i Bulgaria.

Prin prezen˛a a dou„ Camere ∫i, implicit, a unui num„r mai mare de membri, Parlamentul bicameral asigur„ o reprezentare mai larg„, mai fidel„ a voin˛ei poporului, a tuturor claselor ∫i grup„rilor sociale, a comunit„˛ilor locale, a for˛elor politice din societate, fapt cu consecin˛e pozitive pentru consolidarea democra˛iei Ón Rom‚nia. Sfera mult mai larg„ ∫i mai variat„ a for˛elor politice reprezentate Ón Parlamentul bicameral Ónl„tur„ posibilitatea subordon„rii sale fie de for˛a politic„ major„, fie de Guvern sau de ∫eful statului. Œn felul acesta se asigur„ mult mai bine echilibrul puterilor Ón stat ∫i se diminueaz„ considerabil posibilitatea instaur„rii unui regim autoritarist.

Parlamentul bicameral permite o dezbatere mai ampl„, mai profund„ a proiectelor legislative ∫i aduce Ón planul dezbaterilor op˛iuni, solu˛ii multiple ∫i diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calit„˛ii, a consisten˛ei, a profunzimii actului legislativ. Calitatea ∫i consisten˛a actului legislativ sunt incomparabil mai mari Ón cazul Parlamentului bicameral. Aparenta u∫urin˛„ ∫i fluiditate atribuit„ Parlamentului unicameral se reflect„ Ón mod direct Ón calitatea actelor normative emise.

Ne apropiem cu pa∫i repezi de iarn„ ∫i m„ Óntreb cum vor suporta rom‚nii alte probleme, pu∫i fa˛„ Ón fa˛„ cu nep„sarea guvernan˛ilor. ™i-au dat seama c„ e inutil s„ a∫tepte considera˛ie din partea celor care au uitat c„ au fost ale∫i s„ ne conduc„, nu s„ dezbine ∫i s„ distrug„ identitatea unei na˛iuni. Circul oferit p‚n„ acum nu a putut ˛ine de foame, nici nu a stopat instaurarea s„r„ciei, din contr„, a accentuat ∫i mai mult problemele rom‚nilor. Anul 2005 va intra Ón istorie sub semnul derizoriului politic, lipsa de interes fa˛„ de cet„˛ean fiind manifestat„ direct ∫i cu arogan˛„ de cei care ∫i-au folosit electoratul pentru a se instala Ón fotolii ∫i posturi.

Asist„m la al ∫aselea val de inunda˛ii. O lume Óntreag„ se cutremur„ de dezastrul ab„tut peste Rom‚nia. Mai mult de jum„tate din popula˛ia sinistrat„ Ónc„ locuie∫te, Ón prag de iarn„, Ón corturi ∫i rulote, Óns„ rom‚nii au realizat c„ ar fi o nebunie s„ mai spere Óntr-un sprijin guvernamental din partea coali˛iei aflate la putere ∫i Ó∫i duc traiul cu resemnare.

70 de rom‚ni au fost uci∫i Ón inunda˛ii, 221 de ∫coli ∫i gr„dini˛e au fost afectate, iar Guvernul T„riceanu Ónc„ arunc„ cu cinism vina pe fenomenele meteorologice care nu sunt binevoitoare cu guvernan˛ii. Œn˛eleg sup„rarea domnului T„riceanu, precum ∫i a pre∫edintelui B„sescu, care Ónc„ consider„ c„ vremea a stat Ómpotriva planurilor lui, dar ce vin„ au rom‚nii afecta˛i direct ∫i sutele de copii care nu Ón˛eleg de ce trebuie s„ le fie frig ∫i fric„ at‚t de des, copii care v„d lacrimi Ón ochii p„rin˛ilor neputincio∫i Ón fa˛a dezastrului ∫i dezgusta˛i de nep„sarea celor pl„ti˛i s„ le pese?!

Œn˛elegem c„ nici un Guvern, oric‚t ar fi fost de competent, nu putea sta Ón calea dezastrelor naturale, dar consider c„ atitudinea Guvernului este incalificabil„. Indiferen˛a ∫i cinismul au dominat politica de gestionare a dezastrelor ∫i cred c„ acestea sunt valorile din spatele adev„rului invocat Ón campania electoral„. Efectele inunda˛iilor ar fi fost cu mult diminuate dac„ se luau m„suri imediate ∫i se g„sea o strategie de urgentare a remedierii stric„ciunilor provocate.

Nep„sarea doare ∫i va fi taxat„ de cei peste care durerea ∫i-a pus amprenta at‚t de crud Ón aceast„ var„. Va veni vremea Ón care ve˛i tremura Ón fa˛a electoratului, nep„s„tor la susurul promisiunilor voastre. Œnc„ nu a˛i Ón˛eles c„ sutele de familii sinistrate nu au nevoie de un

îPerforman˛e ale domnilor mini∫tri ai Alian˛ei D.A.“

Monitoriz„m cu rigoarea necesar„ activitatea Guvernului Coali˛iei P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R., care seam„n„ din ce Ón ce mai mult cu cealalt„ coali˛ie de trist„ memorie, C.D.R., mai pu˛in domnul pre∫edinte, care nu se las„ Ónvins nici de Securitate ∫i nici de inunda˛ii Ón nenum„rate porniri ale Domniei sale spre spectacol, neprev„zut ∫i spre mai bun„ imagine personal„. Dup„ eroismul aducerii acas„ a jurnali∫tilor r„pi˛i Ón Irak, Óncercarea provoc„rii alegerilor anticipate cu îuite demisia, nu-i demisia“, aducerea la vedere a grupurilor de interese, oprirea ∫i repornirea unor lucr„ri importante pornite de P.S.D. ∫i ocuparea deplin„ a puterii prin schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ∫i a pre∫edin˛ilor, a vicepre∫edin˛ilor ∫i a viceprimarilor P.S.D. din consiliile jude˛ene ∫i locale, a venit ∫i r‚ndul solu˛ion„rii problemelor din Parlamentul Rom‚niei.

Nu trebuie s„ fii analist politic, politolog, deputat sau senator, sau lucr„tor Ón administra˛ia public„ ca s„ Ón˛elegi c‚t de departe de promisiunile electorale, dar, mai cu seam„, de agenda cet„˛eanului s-au situat prin preocup„rile lor liderii P.N.L. ∫i P.D. ∫i, respectiv, Guvernul Alian˛ei D.A _._

Prin interesante preocup„ri se eviden˛iaz„ ∫i unii parlamentari ai coali˛iei din jude˛ul Suceava. Unii au devenit performan˛i Ón a pune ordine Ón poli˛ia local„ din municipiul R„d„u˛i, al˛ii au demonstrat performan˛„ la cosit ∫i mulsul vacilor, Ón vreme ce o parte s-au afundat Ón lini∫tea fotoliului parlamentar.

Pentru distin∫i colegi din Parlament sau din Guvern lupta pentru imagine ∫i conduita demagogic„ sunt priorit„˛i frecvente, a∫a cum s-a Ónt‚mplat recent ∫i Ón cea de VII-a edi˛ie a Festivalului L„ptarilor de la C‚mpulung Moldovenesc, la care domnul ministru Gheorghe Flutur a spus: îUr„sc festivismul, eu cred c„ trebuie s„ ne apropiem de oameni, s„ ne amestec„m cu ei, s„ comunic„m cu ei...“. Dar cositul, mulsul vacii, dansul pe sub m‚n„ sau plimbatul c‚inelui de c„tre domnul ministru Ón manifest„ri publice organizate de liderii P.N.L. ∫i P.D. din administra˛ia local„ nu este festivism? Oare Ón ce const„ romantismul mulsului manual al vacilor, fie ele ∫i ne-nebune, idee exprimat„ patetic, dar ∫i filozofic, de c„tre acela∫i ministru mulg„tor?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn intervalul de timp care este alocat pentru interven˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ m„ refer la un subiect abordat Ón ultima vreme at‚t de presa central„, c‚t ∫i de televiziunile na˛ionale. Este vorba despre autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti, pe care, pe unele segmente, Óntre kilometrul 20 ∫i 40, de exemplu, nu se mai poate circula dec‚t cu foarte mare aten˛ie din cauza gropilor, a decopert„rilor asfaltice.

La insisten˛ele mass-media, cei cu atribu˛ii Ón exploatarea acestei c„i rutiere au decis, Ón sf‚r∫it, s„ Ónceap„ lucr„rile de asfaltare. Zeci de oameni cu Óntreaga gam„ de utilaje necesare unei asemenea lucr„ri au Ómp‚nzit por˛iunea de autostrad„, au decopertat o parte din asfalt ∫i du∫i au fost. Surpriza a fost c‚nd i-am Ónt‚lnit din nou, dup„ c‚teva zile, dar pe un alt tronson, dup„ kilometrul 70, unde ∫oseaua nu necesita, deocamdat„, un nou strat de asfalt. Vorba ardeleanului, Ó˛i st„ mintea-n loc! Nici n-ai cum s„ comentezi o asemenea abera˛ie.

Nu ∫tiu ce argumente au avut la baza deciziei de a turna asfalt tot pe tronsoane bine copertate, f„r„ fisuri, f„r„ gropi, pe care ma∫ina putea rula cu viteza adecvat„. Œnseamn„ c„ pentru Óntre˛inerea autostr„zii Ón cauz„ sunt bani destui ∫i p‚n„ s„ se sesizeze cineva c„ se cheltuie sume aiurea, se mai consolideaz„ o parte din ∫osea f„r„ s„ fie neap„rat„ nevoie. C‚nd se va ajunge la tronsonul dintre kilometrul 20 ∫i 40 Óncep justific„rile: ba c„ nu mai sunt fonduri, ba c„ a venit iarna ∫i nu se mai poate lucra ∫i a∫a mai departe. ™i cine are de suferit Ón urma unor asemenea decizii aberante? Proprietarii de ma∫ini persoane fizice ∫i juridice, ale c„ror mijloace de transport se deterioreaz„ pe zi ce trece.

Eu cred c„ aceast„ problem„ trebuie tratat„ cu maxim„ responsabilitate de c„tre Ministerul Transporturilor, Ón sarcina c„ruia se afl„ Óntre˛inerea acestei importante c„i rutiere care leag„ Capitala de sudul ∫i centrul ˛„rii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Anul 2005 marcheaz„ Ómplinirea a 60 de ani de la Óncheierea celei de-a doua conflagra˛ii mondiale, Óncheind astfel o etap„ zbuciumat„ din istoria omenirii, marcat„ de anii Primului ∫i celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.

Pe l‚ng„ uria∫ele pierderi umane din partea Armatei Rom‚ne nu trebuie pierdut din vedere faptul c„ pe teritoriul Rom‚niei, pe parcursul luptelor armate, ∫i-au pierdut via˛a o serie Óntreag„ de militari de alte na˛ionalit„˛i. Œn spiritul principiilor ∫i al normelor dreptului interna˛ional umanitar, trebuie asigurate protejarea, men˛inerea ∫i Óngrijirea locurilor de Ónhumare a acestor militari.

Pe teritoriul Rom‚niei cel mai mare num„r de militari Ónhuma˛i apar˛in‚nd altor armate este cel al militarilor germani. Dintre ace∫tia cei mai mul˛i se afl„ Ónhuma˛i Ón jude˛ul Buz„u, peste 10.000 de militari identifica˛i a proveni din r‚ndul trupelor germane, deceda˛i Ón cele dou„ r„zboaie mondiale.

Astfel, trebuie remarcat„ activitatea organizat„ de Comandamentul 2 Opera˛ional Œntrunit îMare∫al Averescu“ din Buz„u ∫i de Asocia˛ia German„ pentru Œngrijirea Mormintelor de R„zboi, desf„∫urat„ Óntre 9 ∫i 22 septembrie a.c. Activitatea, devenit„ deja o tradi˛ie, are la baz„ at‚t un acord privind mormintele de r„zboi rom‚ne∫ti din Germania ∫i mormintele de r„zboi germane din Rom‚nia, ratificat prin Legea nr. 170/1997, c‚t ∫i Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi.

Acest exemplu pozitiv de conlucrare Ón domeniu trebuie extins ∫i Ón privin˛a altor state, fapt care ar reglementa ∫i situa˛ia unei p„r˛i semnificative a eroilor rom‚ni Ónhuma˛i peste hotare, Ón special cea a militarilor rom‚ni deceda˛i pe fronturile din Europa de Est. Indecizia fostului Guvern ∫i m„surile luate de acesta doar cu scop de imagine au condus la promulgarea Legii nr. 379/2003 Óntr-o form„ cu multiple imperfec˛iuni ∫i la situa˛ii neconforme cu practica european„ Ón materie. Actuala coali˛ie are datoria de a realiza un cadru legislativ care s„ impun„ un adev„rat respect pentru cei c„zu˛i la datorie. Œn acest sens este necesar„ sus˛inerea Oficiului Na˛ional pentru Cultul Eroilor Ón toate proiectele demarate pentru identificarea ∫i Óngrijirea mormintelor ∫i a operelor comemorative de r„zboi, rom‚ne∫ti ∫i str„ine, Ón principal a celor rom‚ne∫ti aflate pe teritoriul statelor Europei de Est.

Œnc„ de la Ónceputul acestei sesiuni parlamentare domnii deputa˛i din partidele de opozi˛ie ne-au amenin˛at cu o avalan∫„ de mo˛iuni simple pe diverse teme. Procedura Ón sine este una bun„, dar temele abordate de colegii no∫tri sunt de-a dreptul hilare. Œn˛eleg prin aceasta c„ nu se dore∫te o Ómbun„t„˛ire a activit„˛ii parlamentare, Óngreunat„, de altfel, ∫i de discutarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, unde avem o situa˛ie unic„, aceea de a avea peste 750 de amendamente, unele depuse doar de dragul de a fi depuse. Faptul c„ P.S.D. ∫i P.R.M. propun c„tre o mo˛iune simpl„ Ón fiecare zi va duce la stagnarea pe lung„ durat„ a procedurilor parlamentare Óntr-o perioad„ Ón care dorim fluidizarea acestora.

Mo˛iunile depuse de cele dou„ partide de opozi˛ie au dat acestei proceduri parlamentare un caracter desuet, de cafenea, care Ól pot face m‚ndru pe nenea Iancu, unele referindu-se la probleme ce intereseaz„ mai pu˛in ∫i care au doar scopul, declarat chiar, de a Ónt‚rzia votarea Ón plen a Regulamentului Camerei.

Programul prelungit solicitat de discutarea legilor cu privire la procesul de aderare Ón Uniunea European„ ∫i, desigur, a Regulamentului va da ap„ la moara P.S.D. despre c‚t de Óncet lucreaz„ Parlamentul. Totu∫i, nu trebuie s„ uite c„ aceste Ónt‚rzieri li se datoreaz„. Partidele de opozi˛ie trebuie s„ Ó∫i stabileasc„ priorit„˛ile Ón agenda parlamentar„, priorit„˛i ce se schimb„ Ón fiecare zi, dac„ nu o dat„ pe s„pt„m‚n„: dac„ nu sunt legile integr„rii, atunci este problema inunda˛iilor, dac„ nu sunt inunda˛ii, atunci este Regulamentul. Vom ajunge la situa˛ia Ón care colegii no∫tri vor r„m‚ne f„r„ obiectul muncii ∫i vor depune mo˛iuni cu subiecte precum forma c„nilor de cafea de la bufet sau, mai r„u, problema imperioas„ ∫i fundamental„ a culorii fotoliilor din sala de ∫edin˛e.

Opozi˛ia, a∫a cum noi am dovedit Óntre 2000—2004, are rolul de a aduce critici constructive la adresa puterii ∫i de a se lansa Ón dezbateri legate de problemele na˛iunii, ∫i nicidecum dictate de dorin˛ele pre∫edintelui de partid sau, mai grav, de cele personale.

V„ cer, domnilor deputa˛i, nu transforma˛i aceast„ institu˛ie Óntr-un circ general menit s„ o devalorizeze ∫i mai mult Ón ochii opiniei publice, cu scuza c„ acesta este rolul unui partid de opozi˛ie.

## Stima˛i colegi,

M„ simt nevoit s„ revin la acest microfon cu o tem„ asupra c„reia mi-am expus pozi˛ia ∫i s„pt„m‚na trecut„, ∫i aceasta pentru c„ realitatea mi-a dat dreptate. De∫i mi-am declarat atunci uimirea Ón leg„tur„ cu mo˛iunile depuse de P.S.D. ∫i P.R.M. la Camera Deputa˛ilor, respectiv la Senat, iat„ c„ ∫i Ón aceast„ s„pt„m‚n„ parlamentarii din opozi˛ie ∫i-au pus Ón g‚nd s„ bat„ recorduri, depun‚nd Ónc„ dou„ mo˛iuni, pe temele îNep„sarea“ ∫i îExplozia pre˛urilor“.

Nep„sarea este, probabil, manifestat„ de dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor pesedi∫ti ∫i peremi∫ti, care, de∫i declara˛i c„ Ón aceste momente trebuie s„ fim solidari cu cei afecta˛i de inunda˛ii ∫i chiar propune˛i trimiterea parlamentarilor Ón teritoriu, de fapt, nu face˛i altceva dec‚t s„ provoca˛i t„r„g„narea adopt„rii proiectelor de lege necesare reformei Ón toate domeniile ∫i Ón special cele prioritare integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Ceea ce mi se pare foarte grav este faptul c„ printr-una dintre mo˛iunile opozi˛iei, cea denumit„ îNep„sarea“, se Óncearc„ exploatarea politic„ a

nenorocirilor ab„tute asupra Rom‚niei, se Óncearc„ ob˛inerea de imagine ∫i capital politic. Sincer, nu cred c„, dac„ aceste nenorociri s-ar fi Ónt‚mplat pe vremea guvern„rii P.S.D., forma˛iunea celor trei trandafiri ar fi f„cut m„car jum„tate din ceea ce Óncearc„ actualul Cabinet s„ fac„ pentru ameliorarea situa˛iei sinistra˛ilor. ™i nici nu cred c„ vreunul dintre mini∫trii fostului Guvern s-ar fi aflat Ón prima linie de lupt„ pe frontul apelor. Nu am s„ dau dec‚t un singur exemplu. La precedentele valuri de inunda˛ii, ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, a fost aproape zilnic Ón teren, ∫i nu Ón pu˛ine situa˛ii a muncit cot la cot cu cei lovi˛i de soart„ pentru blocarea furiei apelor. Ministrul Flutur s-a b„tut pe dou„ fronturi: cel al oamenilor lovi˛i de soart„ ∫i cel al domeniului pe care Ól p„store∫te, agricultura, domeniu violent atacat de furia apelor. Sincer, nici m„car nu pot s„ mi-l Ónchipui pe domnul Ilie S‚rbu Óntr-o astfel de postur„, cu cizme de cauciuc, cu pelerin„ st‚nd p‚n„ la genunchi Ón m‚l ∫i ap„, a∫a cum nu l-am v„zut Ón perioada 2001—2004 s„ aib„ vreo ini˛iativ„ de reform„ a agriculturii.

## îGargara ∫i inconsecven˛a domnului Geoan„“

Anul trecut, Ón timpul campaniei electorale, Mircea Geoan„, candidatul P.S.D. la func˛ia de primar general al Capitalei, s-a f„cut de r‚s Ón fa˛a bucure∫tenilor, Ón cadrul unei emisiuni de maxim„ audien˛„, pentru c„ nu reu∫ea s„ identifice Platforma M„gurele pe harta Bucure∫tiului. De∫i a Óncercat s„ impresioneze prin alte teme, gargara politic„ de atunci a domnului Geoan„ nu a func˛ionat ∫i a fost Ónfr‚nt. Liderul cu alur„ european„, convertit peste noapte Ón pesedist convins, demonstra f„r„ echivoc c„ nu are nici o leg„tur„ cu agenda bucure∫tenilor ∫i cu administrarea acestui ora∫.

De atunci a trecut mai mult de un an, iar liderul P.S.D. a avut mai mult c‚∫tig Ón competi˛ia intern„ a acestui partid din februarie 2005. Œn urma unor jocuri de culise, domnul Geoan„ a reu∫it s„-l trimit„ acas„ pe fostul pre∫edinte Ion Iliescu. Œn loc s„ lini∫teasc„ apele Ón P.S.D., rezultatul acestor alegeri nu a tran∫at Óns„ lupta intern„ pentru putere, membrii ∫i simpatizan˛ii P.S.D. ne∫tiind nici p‚n„ ast„zi cine conduce cu adev„rat troica Geoan„—N„stase—Mitrea ∫i, totodat„, barca pesedist„.

™i atunci, domnul Geoan„ s-a apucat de unul singur s„ r„spund„ la aceast„ Óntrebare, pentru a-∫i demonstra, m„car sie∫i, c„ este ∫eful din Kiseleff. Gargara sa politic„ a Ónceput s„ func˛ioneze din nou, lans‚nd spre dezbatere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 fel ∫i fel de teme deocheate, dar f„r„ nici o leg„tur„ cu realitatea.

Dup„ ce ∫i-a ascu˛it sabia pentru o revolu˛ie a binelui, domnul Geoan„ a uitat s„ o foloseasc„ acolo unde a promis, Ón interiorul P.S.D., unde clien˛i sunt, slav„, Domnului, cu nemiluita. Doar s„pt„m‚na trecut„ am aflat un nou episod din ∫irul nelegiuirilor s„v‚r∫ite de P.S.D. c‚t a stat la guvernare.

C‚teva persoane din anturajul fostului partid de guvern„m‚nt, printre care Manuela Mitrea, deputat P.S.D. ∫i so˛ia lui Miron Mitrea, Carmen Dumitriu, Aurel ™tirbu, fo∫ti deputa˛i P.S.D., au devenit ilegal notari publici Ón 2003 ∫i 2004, prin ordine semnate prin Ónc„lcarea legii de fo∫tii mini∫tri ai justi˛iei Rodica St„noiu ∫i Cristian Diaconescu. Recentele dezv„luiri ale mass-media privind implic„rile fo∫tilor mini∫tri P.S.D. Miron Mitrea ∫i Dan Ioan Popescu Ón cazuri de corup˛ie ar justifica revolu˛ia binelui ini˛iat„ de pre∫edintele P.S.D.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Iau cuv‚ntul ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a face un apel la responsabilitate, calm ∫i mai mult bunsim˛, pentru a ne putea ocupa at‚t de treburile prioritare ale procesului legislativ, c‚t ∫i de problemele politice adiacente, care, s„ recunoa∫tem, nu putem spune c„

sunt lipsite de importan˛„. Dac„ legile cerute de procesul integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i sprijinul pe care Ól putem acorda Guvernului Ón situa˛ia creat„ de noul val de inunda˛ii ce s-a ab„tut asupra ˛„rii sunt lucrurile asupra c„rora trebuie s„ ne aplec„m cu prec„dere, cu bun„voin˛„ ∫i ra˛iune, ne putem face timp ∫i pentru regulamentele de func˛ionare ale celor dou„ Camere, c‚t ∫i pentru temele lansate public de pre∫edinte, ce privesc reformarea clasei politice. Dac„ unii dintre noi ar l„sa deoparte obstruc˛ionismul cu orice pre˛, am putea observa c„ avem destul timp pentru activit„˛ile curente presante, dar s„ facem ∫i proiec˛ii pentru viitorul politicii Ón aceast„ ˛ar„, mai ales c„ aceste proiec˛ii, Ón opinia mea, ar trebui s„ aib„ un caracter transpartinic.

Se vorbe∫te despre votul uninominal de ani de zile, ca singura solu˛ie de responsabilizare a parlamentarilor, dar nu s-a f„cut Ónc„ nimic, de∫i ne-a stat tot timpul la Óndem‚n„ realizarea acestui lucru. Ei bine, o minim„ decen˛„ ne Óndeamn„ ca, p‚n„ Ón 2008, s„ rezolv„m definitiv problema, ca parte integrant„ a unei legi electorale mai apropiate de nevoile aleg„torilor.

Pre∫edintele vorbe∫te de un sistem parlamentar unicameral, Ónc„ un aspect care st‚rne∫te destule patimi. Unii colegi sunt pentru, al˛ii, normal, sunt Ómpotriv„. Firesc s„ se Ónt‚mple a∫a Óntr-o democra˛ie, mai ales c„ exist„ argumente solide ∫i de o parte, ∫i de alta. Haide˛i, cu calm, s„ ne str‚ngem fiecare p„rerile, pro ∫i contra, cum sunt ele, s„ le prezent„m poporului ∫i s„-l l„s„m s„ decid„.

Actuala Constitu˛ie prevede c„ pre∫edintele ˛„rii este ales prin vot universal, ceea ce Ónseamn„ campanie electoral„, promisiuni, cheltuieli etc. Votan˛ii Ól v„d pe pre∫edintele ales direct ca pe cel mai puternic om din stat ∫i a∫teapt„ de la el respectarea celor promise. Poporul are un orizont de a∫teptare foarte larg de la pre∫edinte, dar puterile acestuia sunt Óngr„dite de Constitu˛ie, astfel c„ la sf‚r∫it de mandat are de dat socoteal„ pentru o guvernare neperformant„.

Doresc s„ Ómi exprim totalul dezacord Ón leg„tur„ cu posibila desfiin˛are a postului de radio Rom‚nia Muzical îGeorge Enescu“, singurul post de radio din Rom‚nia care emite numai muzic„ clasic„ ∫i jazz.

Consider inadmisibil demersul C.N.A.-ului prin pre∫edintele s„u, Ralu Filip, de a Óntrerupe emisia unui post de radio care ∫i-a Ónceput activitatea Ón anul 1997 ∫i care are peste 100 de echivalente Ón str„in„tate, unul dintre ele fiind îFrances Music“ (creat Ón anul 1963). Postul de Radio îGeorge Enescu“ se prezint„ ca fiind perfect integrat culturii europene.

Nu Ón˛eleg cum una dintre pu˛inele manifest„ri culturale din Rom‚nia nu-∫i poate continua activitatea asemenea posturilor similare din Budapesta sau Paris, Ón condi˛iile Ón care industria muzicii comerciale este Ón plin„ ascensiune.

Nu pot Ón˛elege, de asemenea, cum, de∫i Legea audiovizualului s-a modificat Ón anul 2002, impun‚nd limite at‚t radioului, c‚t ∫i celor private, conflictul Ón leg„tur„ cu Radio Muzical îGeorge Enescu“ a izbucnit abia Ón anul 2005, moment care vine ulterior demiterii lui Drago∫ ™euleanu de la Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune (de men˛ionat c„ at‚t Ralu Filip, c‚t ∫i Drago∫ ™euleanu au fost numi˛i Ón func˛ii la propunerea P.S.D.).

Modificarea pozi˛iei C.N.A. este interesant„ deoarece dac„ Ón adresa trimis„ Ón 3 august c„tre S.R.R. institu˛ia era informat„ de posibilitatea anul„rii licen˛ei pentru Radio Rom‚nia Muzical, Ón ultimul comunicat Ralu Filip a informat c„ Ón ∫edin˛a C.N.A. din 25 august se supune la vot anularea uneia din frecven˛ele S.R.R. Bucure∫ti.

Œn aceast„ situa˛ie total dezonorant„ pentru cultura rom‚neasc„, situa˛ie pe care eu o numesc de conjunctur„, solicit demisia lui Ralu Filip, pre∫edinte C.N.A., pentru interpretarea de rea-credin˛„ a legii Ón leg„tur„ cu situa˛ia unui post de radio care reprezint„ un instrument necesar al diploma˛iei culturale rom‚ne∫ti.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, îAfaceri de vicepremier“ Iat„ c„ ceea ce am prev„zut noi s-a Ónt‚mplat.

Barmanul utecist George Copos a îachizi˛ionat“, adic„ a luat cu japca ∫i Hotelul Hilton din Bucure∫ti. C‚nd a ap„rut zvonul despre megaescrocheria ce urma s„ se fac„, noi am dorit s„ verific„m dac„ este sau nu aceast„ achizi˛ie. Cum era firesc, ne-am adresat Direc˛iei de rela˛ii publice ∫i mass-media din Ministerul Transporturilor,

Construc˛iilor ∫i Turismului, care a remis un comunicat care infirma zvonul. Noi am crezut, deoarece Ól cuno∫team bine pe acest nabab neocomunist, dar cu apuc„turi de conservator neocapitalist de sorginte s„lbatic„ ∫i eram convin∫i c„ acest tregher de cafele ∫i lustruitor al pantofilor lui Nicu Ceau∫escu, fost prim-secretar al C.C. al U.T.C. ∫i ministru al tineretului Ónainte de 1990, va face o ∫mecherie îistoric„“, prada pe care a pus ochii. Astfel, pe ∫est, George Copos a profitat de îÓnalta“ sa func˛ie de ministru de stat Ón Guvernul de tarab„ al automobilistului-motociclist C„lin Popescu-T„riceanu ∫i printr-un aranjament cu secretarul de stat, pre∫edinte al Autorit„˛ii Na˛ionale Ón Turism, Marius Criv˛onencu, dar de care nu este str„in ∫i ministrul Gheorghe Dobre, ∫i ∫i-a luat Ón st„p‚nire m‚ndre˛ea de hotel din plin centrul Capitalei Rom‚niei. Printr-o inginerie financiar„, ca de altfel at‚tea altele, Copos Vod„ ∫i-a m„rit averea, pe care o are prin îmunc„ cinstit„“ ∫i îsudoarea frun˛ii“, nu-i a∫a? La aceast„ megaescrocherie ∫i-a pus um„rul ∫i Consiliul Concuren˛ei, care a avizat favorabil preluarea pachetului majoritar de ac˛iuni ale societ„˛ii care de˛ine Hotelul Hilton de c„tre societatea ANA HOTELS, una dintre firmele care se afl„ Ón proprietatea lui Copos. Megaescrocheria a fost aceea c„ Óntreg caietul de sarcini a avut lacune de procedur„ economic„ ∫i de stopare a licita˛iei deoarece una dintre clauze i-a permis tregherului utecist Copos s„ fie singurul ofertant, iar oferta acestuia s-a ridicat la îmagistrala“ sum„ de 500.000 dolari, fa˛„ de al˛i ofertan˛i care au oferit sume mai mici, de numai 10.000.000 dolari. ™i uite a∫a, dintr-un neica nimeni, care Ónainte de 1990 nu avea dup„ ce s„ bea ap„, acest George Copos este un îcinstit“ bog„ta∫ care Ón numai cincisprezece ani a agonisit o avere care Ón ˛„rile U.E. sau S.U.A. se fac Ón dou„-trei genera˛ii. Œn prezent, tregherul utecist de cafele George Copos de˛ine ∫apte hoteluri, dup„ cum urmeaz„: dou„ Ón Bucure∫ti, Crowne Plaza ∫i Hilton, trei Ón Poiana Bra∫ov, Sport, Bradul ∫i Poiana, ∫i dou„ pe litoral, la Eforie Nord — Europa ∫i Astoria. ™i iat„ cum un neica nimeni, pe care Ón vremea regimului Ceau∫escu nu d„deai nici doi bani, pentru c„ Óntr-adev„r era un nimeni, f„r„ studii, f„r„ o minim„ preg„tire, azi cu îbani munci˛i“ face pe barosanul ∫i sfideaz„ bunul-sim˛ ∫i legea.

Declara˛ie politic„: îSatul rom‚nesc, sat european?“ Se cheltuiesc mul˛i bani cu publicitatea care se face ideii de integrare european„ a satului rom‚nesc. Comisia European„ la Bucure∫ti a organizat chiar un concurs cu tema îSatul rom‚nesc — sat european“, cu scopul definit de a ar„ta drumul satului rom‚nesc spre civiliza˛ia european„. Œntrebarea care se pune, Óns„, este urm„toarea: are satul rom‚nesc caracteristicile ∫i standardele zonelor a∫a-zis rurale din ˛„rile U.E.?

Iat„ c‚teva aspecte care nu dau un r„spuns afirmativ. Œn Rom‚nia aproape jum„tate din popula˛ie, conform recens„m‚ntului popula˛iei, tr„ie∫te Ón mediul rural, ceea ce diferen˛iaz„ ˛ara noastr„ at‚t de ˛„rile C.E.E. Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 tranzi˛ie (excep˛ie, Polonia), c‚t ∫i de ˛„rile Uniunii Europene, Ón care popula˛ia rural„ (fermierii) reprezint„ sub 20%.

Din p„cate, nu doar procentul popula˛iei care tr„ie∫te la sat este o provocare pentru Rom‚nia, ci ∫i s„r„cia rural„, exist‚nd discrepan˛e majore Óntre zonele urbane (∫i ele mult sub standardele U.E.) ∫i cele rurale. Un jude˛ este cu at‚t mai s„rac cu c‚t are o pondere mai ridicat„ a popula˛iei rurale.

Dup„ 1989, Ón contextul schimb„rilor structurale, diferen˛ele dintre mediul urban ∫i mediul rural s-au ad‚ncit, zonele rurale fiind dezavantajate Ón ceea ce prive∫te infrastructura, utilit„˛ile publice ∫i confortul locuin˛ei, precum ∫i accesul la serviciile de educa˛ie ∫i s„n„tate.

Re˛eaua de drumuri actual„ deserve∫te numai 3/5 din popula˛ia rural„. Numai jum„tate dintre comune au acces direct la re˛eaua principal„ de transport rutier. Drumurile jude˛ene ∫i comunale reprezint„ 4/5 din totalul re˛elelor de drumuri na˛ionale, iar dintre acestea foarte pu˛ine sunt modernizate.

Aproximativ 25% dintre drumurile comunale nu pot fi folosite Ón condi˛ii meteorologice nefavorabile. La starea deplorabil„ a drumurilor Ón multe zone se adaug„ absen˛a unui serviciu adecvat de transport, fapt ce afecteaz„ negativ accesul popula˛iei rurale la servicii de educa˛ie ∫i de s„n„tate, precum ∫i la pie˛ele urbane.

Doar 17% din satele din Rom‚nia sunt conectate la re˛elele de distribu˛iei a apei ∫i doar Ón jur de 8% dintre gospod„riile rurale au locuin˛e dotate cu ap„ curent„. O pr„pastie similar„ se observ„ ∫i referitor la sistemul de canalizare, doar 4% din gospod„riile rurale av‚nd canalizare.

Declara˛ie politic„ cu tema: îEvaluarea inspectorilor ∫i a directorilor de ∫coli din jude˛ul Neam˛“

Domnule ministru, reforma Ónv„˛„m‚ntului nem˛ean a demarat Ón ziua de vineri, 23 septembrie 2005, c‚nd mai mul˛i inspectori ∫i directori au primit un fax prin care li se cerea s„ se prezinte la Inspectoratul Jude˛ean Neam˛, la ora 16,00, cu documente justificative pentru fi∫a de evaluare. Disciplina˛i, cei convoca˛i au sosit la sediul Inspectoratului ™colar Jude˛ean Neam˛, transport‚nd gen˛i pline de documente.

Evaluarea propriu-zis„ a fost o adev„rat„ batjocur„, ea desf„∫ur‚ndu-se dup„ urm„torul scenariu: directorii intrau r‚nd pe r‚nd Ón biroul Ón care se aflau membrii consiliului de administra˛ie ∫i aflau de la doamna inspector general calificativul primit. Dac„ se cereau explica˛ii sau justific„ri, r„spunsul era unul singur: îFace˛i contesta˛ie!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Cei mai mul˛i au primit fie calificativul îsatisf„c„tor“, fie înesatisf„c„tor“. To˛i directorii contest„ modul Ón care au fost evalua˛i, cu Ónc„lcarea prevederilor legale, c‚t ∫i faptul c„ au venit Ónc„rca˛i cu documente la care nimeni nu s-a uitat ∫i au fost trata˛i Ón mod jignitor. Œn final, li s-a comunicat, pur ∫i simplu, o ∫edin˛„.

Domnule ministru, directorii care au primit aceste calificative au condus unit„˛i ∫colare cu rezultate bune ∫i foarte bune. Calificativele ob˛inute au repercusiuni asupra activit„˛ii profesionale timp de 4 ani, adic„ se pierd grada˛iile de merit, salariul de merit ∫i se poate ajunge p‚n„ la desfacerea contractului de munc„.

Consiliul de administra˛ie ∫i-a propus ∫i a reu∫it umilirea directorilor prin anun˛area ∫edin˛elor deja stabilite. E vorba despre acela∫i consiliu de administra˛ie care la sf‚r∫itul semestrului I apreciase Ón mod pozitiv activitatea respectivilor directori.

Domnule ministru, Legea Ónv„˛„m‚ntului ∫i Legea personalului didactic, care reglementeaz„ modalitatea de evaluare a directorilor de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, aceste dou„ legi de baz„ au fost c„lcate Ón picioare.

Domnule ministru, v„ solicit s„ trimite˛i o comisie competent„, apolitic„, la Inspectoratul ™colar Jude˛ean Neam˛ pentru a verifica veridicitatea celor relatate.

î _Cui prodest_ discreditarea Parlamentului?“

Œn num„rul 9 al revistei îIdei Ón dialog“, domnul Horia Roman Patapievici a scris un articol extraordinar intitulat îDespre r„ul care se poate Óntoarce“, Ón care vorbe∫te despre Ónceputurile atacului Ómpotriva regimului parlamentar ∫i despre consecin˛ele acestei practici.

Stima˛i colegi,

Am convingerea c„ cei mai mul˛i dintre dumneavoastr„ resim˛i˛i, Ón ultima perioad„, dezvoltarea unei campanii de discreditare la nivel parlamentar. Din nefericire, la dezvoltarea acestei discredit„ri contribuie din p„cate ∫i colegi ∫i colege, care Ón goan„ dup„ camerele tv ignor„ c‚teva aspecte esen˛iale;

1. Conform art. 61 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei îParlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“.

2. Consecin˛a acestei discredit„ri se r„sfr‚nge implicit asupra rom‚nilor, care Ó∫i pierd treptat Óncrederea Ón

institu˛iile statului, aceast„ practic„ fiind permanent„ din 1989 p‚n„ ast„zi.

3. Parlamentul este singura institu˛ie Ón care accesul la activit„˛ile Ón plen este monitorizat integral, celelalte institu˛ii ale statului organiz‚nd conferin˛e de pres„ Ón care Ó∫i prezint„, evident subiectiv, activit„˛ile.

4. Ce opinie s-ar crea dac„ ∫i alte institu˛ii ale statului, precum prefecturile, consiliile jude˛ene sau regiile de stat, ar fi monitorizate similar (8 ore zilnic), inclusiv indemniza˛iile acestor func˛ionari?

Am credin˛a c„ vot‚nd Ón perioada imediat urm„toare, prioritar, legile pentru integrarea Ón U.E., vom reu∫i s„ d„m dovada responsabilit„˛ii noastre.

Grupul conservator v„ adreseaz„ rug„mintea de a v„ al„tura demersului nostru de reinstaurare a respectului fa˛„ de Parlamentul ˛„rii, con∫tien˛i fiind c„ discreditarea acestei institu˛ii nu folose∫te nici unui rom‚n.

Œncerc„rile disperate ale celor de la P.S.D. de a evita, prin orice mijloace posibile, modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor nu fac dec‚t s„ blocheze activitatea normal„ a Camerei, s„ am‚ne votarea unor legi importante Ón vederea integr„rii europene.

Faptul c„ cei de la P.S.D. reu∫esc, Óntr-o anumit„ m„sur„, s„ blocheze desf„∫urarea activit„˛ii Camerei demonstreaz„ tocmai faptul c„ este nevoie de o modificare a regulamentului, astfel Ónc‚t s„ se eficientizeze activitatea Parlamentului.

Œn fapt, domnii de la P.S.D. nu Óncearc„ dec‚t s„ apere, cu orice pre˛, ultimele bastioane ale puterii pe care le mai de˛in, putere pe care cu nici un an Ón urm„ o credeau etern„, Ón acest scop P.S.D.-ul reu∫ind s„ pun„ din nou Ón practic„ alian˛a informal„ cu P.R.M. care le-a asigurat succesul Ón guvernarea 2000—2004, lucru demonstrat de buna sincronizare dintre cele dou„ partide la depunerea de mo˛iuni simple.

Singurul lucru pe care ac˛iunile acestor partide Ól fac cu adev„rat este s„ am‚ne activitatea de legiferare normal„ a Camerei ∫i, lucru poate ∫i mai grav, s„ discrediteze Ónc„ ∫i mai mult Ón fa˛a opiniei publice una dintre institu˛iile de baz„ ale democra˛iei din Rom‚nia, Parlamentul.

Pe aceast„ cale este de salutat ini˛iativa primuluiministru al Rom‚niei, C„lin Popescu-T„riceanu, de a-i invita pe liderii partidelor parlamentare la consulta˛ii tocmai pe marginea g„sirii unor solu˛ii de a se debloca activitatea Camerei.

Œn concluzie, consider c„ avem destul de multe lucruri pe care trebuie s„ le solu˛ion„m, pentru a ne pierde vremea Ón dezbateri inutile, mai ales acum, Ón aceast„ situa˛ie dificil„, dac„ nu disperat„, Ón care se g„sesc mul˛i dintre rom‚ni Ón urma inunda˛iilor din ultimele zile.

P‚n„ la urm„ totul se reduce la o regul„ simpl„ a democra˛iei, ∫i anume aceea c„ majoritatea decide ∫i, Ón acest caz, Ón cele din urm„, votul majorit„˛ii va fi acela care va fi hot„r‚tor Ón modificarea sau nu a regulamentului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

îPortocaliii din Parlament sunt rup˛i complet de realitate“

Stima˛i colegi,

A∫ fi vrut s„ cred c„ m„car ultimul val de nenorociri care s-a ab„tut asupra ˛„rii noastre va fi Ón m„sur„ s„-i trezeasc„ la realitate pe guvernan˛ii acestora Ón Parlament, dac„ situa˛ia dramatic„ din lunile anterioare, cu grave repercusiuni Ón prezent, n-a putut s-o fac„. Speran˛ele mele au fost Óns„ zadarnice. îMandarinii portocalii“ se dovedesc nestr„muta˛i Ón dorin˛ele lor revan∫arde, ce nu mai contenesc. Parlamentul este blocat Ón acest moment de discu˛ii sterile asupra unui regulament menit unui singur scop: schimbarea cu orice pre˛ a pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere. Insisten˛ele acestea politicianiste, de prost gust, nu fac dec‚t s„ majoreze am„r„ciunea popula˛iei, crunt lovit„ de stihiile naturii. Efectele repetatelor inunda˛ii se vor resim˛i inclusiv sau mai ales pe t„r‚mul economic, ∫i nu v„d cum acest Guvern va putea face fa˛„ sc„derii economice drastice. Œn aceste condi˛ii, Ón loc s„ lucreze, clasa politic„ din zona Alian˛ei se ˛ine de discu˛ii ∫i consult„ri sterile, de cabinet, s„rb„tore∫te m„runte succese politice europene. Lipsa de sim˛ al realit„˛ii e, din p„cate, simptomatic„ pentru îportocaliii“ din Guvern, dar ∫i din Parlament. Din nenorocire, ea se repercuteaz„ asupra unei popula˛ii disperate, nu numai cea direct afectat„, ci ∫i restul rom‚nilor, care sunt confrunta˛i, Ón plin„ toamn„, cu pre˛uri f„r„ precedent. A te bate acum, Ón condi˛iile date, cu iluzorii concepte de schimbare a conducerii democratice a Parlamentului e pur ∫i simplu o sfidare f„r„ precedent.

Continua˛i la fel, stima˛i colegi ai Alian˛ei D.A., succesul v„ este asigurat!

Este bine cunoscut faptul c„, dup„ decembrie 1989, sistemul nostru politic a fost conceput de c„tre fo∫tii activi∫ti ai Partidului Comunist. La vremea respectiv„ nici nu se putea altfel. Dup„ trecerea a 16 ani, se constat„ c„ acest sistem are multe caren˛e. Modificarea Constitu˛iei din 2003 nu a adus nici o schimbare fundamental„.

Anul acesta, mai mult ca oric‚nd, au fost lansate pe band„ idei ca: votul uninominal pentru puterea legislativ„, Parlament unicameral, referendum etc. Sunt elemente fundamentale pentru un sistem politic democratic, f„r„ Óndoial„, numai c„ felul Ón care au fost lansate las„ impresia c„ sunt o amenin˛are adresat„ celor care c‚rtesc Ómpotriva alegerilor anticipate. Nu discut paternitatea lans„rii acestor idei. Cert este c„ astfel de idei ˛in de esen˛a unui sistem politic democratic ∫i necesit„ o abordare mai mult dec‚t responsabil„. Referendumul pe tema votului uninominal sau al Parlamentului unicameral reprezint„ o abera˛ie. Poporul ar r„spunde f„r„ echivoc c„ vrea vot uninominal ∫i Parlament unicameral. Dar acela∫i popor poate r„spunde prin da ∫i la idei ca: desfiin˛area Parlamentului, desfiin˛area taxelor ∫i impozitelor, salariu minim pe economie de 10 milioane de lei etc.

Astfel de probleme necesit„ o dezbatere coerent„, la nivelul tuturor factorilor politici, dar mai ales Ón Parlament, o abordare care nu trebuie s„ fie afectat„ de nici un fel de presiuni sau de timp. Nu am inventat noi roata, astfel Ónc‚t trebuie avute Ón vedere: evolu˛ia istoric„ a Óntregii problematici, precum ∫i eficien˛a punerii Ón practic„ a diferitelor variante Ón toate ˛„rile democratice. Apoi trebuie ˛inut cont de faptul c„ o variant„ sau alta nu trebuie copiate, ci adaptate la societatea rom‚neasc„. Sistemul politic democratic, Ón ansamblul s„u, are limitele sale. Œn momentul Ón care acestea dep„∫esc limitele unei societ„˛i (m„ g‚ndesc la puterea de Ón˛elegere, educa˛ie ∫i mentalit„˛i), democra˛ia se poate transforma foarte u∫or Ón tiranie.

Sunt idei progresiste, care, aplicate f„r„ nici o noim„, Óntr-un moment istoric nepotrivit, au efecte perverse. Votul universal introdus Ón Fran˛a Ón timpul Marii Revolu˛ii din anii 1789—1794, Ón loc s„ produc„ l„rgirea democra˛iei, a avut ca efect dictatura iacobin„, o dictatur„ cu caracter terorist care ∫i-a devorat p‚n„ ∫i propriii conduc„tori ∫i exemplele de acest gen pot continua.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prin aceast„ declara˛ie politic„ doresc s„ eviden˛iez perpetuarea unor comportamente desuete, rebarbative, care Ón viziunea subsemnatei tind s„ devin„ o stare de fapt absolut genuin„ ∫i care nu fac altceva dec‚t s„ contureze gravele caren˛e morale ∫i educa˛ionale ale unor colegi de breasl„.

Parcurgerea acestor interminabili ani de tranzi˛ie ar fi trebuit s„ maturizeze reprezentan˛ii clasei politice ∫i s„ genereze pe fond o altfel de tipologie comportamental„, axat„ Ón spe˛„ pe promovarea intereselor na˛ionale, respectiv cele ale comunit„˛ilor pe care se presupune c„ le-ar reprezenta Ón forul legislativ suprem al ˛„rii. Faptic, situa˛ia se prezint„ la polul opus, este o chestiune mai mult dec‚t palpabil„, mai ales Ón situa˛ia Ón care anumi˛i pseudoparlamentari Ón˛eleg s„ se comporte apel‚nd la repetate macul„ri ∫i chiar brusc„ri Ón rela˛ia direct„ cu al˛i colegi, indiferent de coloratura politic„ a acestora.

Rela˛ionarea interuman„ presupune f„r„ doar ∫i poate ∫i existen˛a unor calit„˛i dob‚ndite Ón cei ∫apte ani primordiali c‚nd orice individ ar trebui s„ deprind„ modele comportamentale s„n„toase din care s„ nu lipseasc„ îingrediente“ precum: decen˛„, bun-sim˛, colegialitate, caracter, coloan„ vertebral„.

Din acest punct de vedere, este mai mult dec‚t elocvent faptul c„ mult declarata promovare a tineretului P.S.D-ist nu a ˛inut cont ∫i de includerea acestor ingrediente Ón momentul Ón care au fost lansa˛i pe orbit„ anumi˛i lideri de opinie incorigibili Ón privin˛a cantit„˛ii de arogan˛„ ∫i prost gust, dovedind Ónc„ o dat„ eterna viabilitate a aforismului îA∫chia nu sare departe de trunchi“.

Aceast„ promovare de cadre a ˛inut cont Óns„ cu o acurate˛e demn„ de o cauz„ mai bun„ de îÓnzestrarea“ acestor titulescieni amfitrioni cu o serie de calit„˛i peiorative, Ón special Ón ceea ce prive∫te limbajul ∫i conduita, desprinse parc„ din uzan˛ele ataviste ale unui locatar de tavern„.

Ceea ce este frapant ∫i decadent totodat„ este ∫i obi∫nuin˛a cu care ace∫ti reprezentan˛i ai P.S.D Ón˛eleg s„ repete aceste atitudini sordide, la intervale reduse de timp, parc„ Ón dorin˛a de a demonstra c„ sunt incapabili s„ se ridice la un nivel superior, inaccesibil acestor reprezentan˛i de frunte.

Declara˛ie politic„: îNep„sare — P.S.D.-ul Ó∫i strig„ lozinca“

Zece ani de zile au guvernat numai pentru ei. Nu au fost interesa˛i c‚tu∫i de pu˛in de rezolvarea problemelor reale ale Rom‚niei, f„c‚nd doar spectacol ∫i jocuri de imagine. Pierz‚nd puterea, s-au v„zut lipsi˛i de accesul la bugetul ˛„rii, pe care Ón perioada c‚t au guvernat l-au dat cu capul de to˛i pere˛ii, storc‚ndu-l de ultima suflare Ón interesul propriilor lor buzunare.

Asta v„ doare, domnilor! Nu suferin˛a celor sinistra˛i, ci c„ nu p„stori˛i vaca gras„ ∫i bun„ de muls reprezentat„ de banii pentru calamit„˛i. C‚t de bine ar fi ∫tiut clien˛ii politici ai P.S.D.-ului ce s„ fac„ cu ace∫ti bani! Cum s-ar mai fi exhibi˛ionat N„stase ∫i camarila Ón fa˛a camerelor de luat vederi, pl‚ng‚nd pe umerii celor Ón suferin˛„! Ei, „sta da spectacol pierdut!

Guvernarea P.S.D. a adus termenul de nep„sare la rangul de politic„ de stat dus„ fa˛„ de trecutul acestei ˛„ri, fa˛„ de viitorul ei, fa˛„ de popula˛ie.

Mnemotehnic: N — nesim˛ire; E — egalitarism; P — prostie; A — arogan˛„; S - s„r„cie; A — amnezie; R — relicve comuniste.

Strategii de guvernare P.S.D.

## îBezn„, agonie ∫i noroi“

Ca o Óncununare a zelului distructiv al c‚rmuitorilor postdecembri∫ti, plumbul cerului, m‚lul veacului ∫i diluviul pedepsitor au pus st„p‚nire peste fiar„. Marele Maestru al Beznei Atemporale se preg„te∫te de marea s„rb„toare a dezastrului total. Noaptea rom‚neasc„ a Valpurgiei e aproape.

Dup„ topirea industriei ∫i ruinarea zootehniei, campionii dezinteresului na˛ional ∫i ai interesului antina˛ional au continuat cu defri∫area p„durilor, Ónstr„inarea cimentului, a aurului, a petrolului, a gazelor, a b„ncilor, a telecomunica˛iilor, iar acum se d„ asaltul final asupra sistemului electroenergetic, v‚nz‚ndu-se str„inilor termo ∫i hidrocentralele, re˛elele electrice ∫i, poate, Óntr-o zi, chiar centrala de la Cernavod„. Totul pare neverosimil, de∫i se deruleaz„ aievea, sub privirile buim„cite ale na˛ionali∫tilor, supu∫i lin∫ajului mediatic perpetuu. C‚nd ai dat ˛i˛eiul, aurul, o˛elul, cimentul ∫i lemnul, c‚nd ˛i-ai b„tut joc de minunatele daruri cu care te-a miluit Dumnezeu (î˛i-a f„cut destinul semnul, untul negru, untdelemnul“ — Tudor Arghezi), nu mai po˛i fi dec‚t juc„ria inert„ a Marelui Maestru al Œntunericului, care ˛i-a promis c„ vei gusta ∫i tu, o dat„, clipa magic„...

Poporul e ocupat cu televizorul. De acolo, el afl„ c„ Œntunecimea sa vrea s„ ne aduc„ Ón fiar„ raiul, Ón schimbul sc„p„rii de grija resurselor naturale care ne ap„sa sufletul.

Va veni ∫i m„rea˛a zi de 1 ianuarie 2007, c‚nd vom Óncepe s„ vedem ∫i s„ sim˛im, pe propria piele, pe ce am dat toate bog„˛iile noastre pe care, cic„, noi nu eram Ón stare s„ le administr„m eficient Ón interesul poporului. Atunci vor vedea rom‚nii ce a Ónsemnat absen˛a de la c‚rma treburilor publice a adev„ra˛ilor slujitori ai interesului na˛ional. Pentru c„ ced„ri au mai fost nevoi˛i ∫i al˛ii s„ fac„ Ón dialogul interna˛ional actual. Dar au mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 f„cut loc ∫i interesului lor na˛ional, iar popoarele lor o duc cu mult mai bine dec‚t n„p„stui˛ii de rom‚ni. Nu mai e mult ∫i vor vedea p‚n„ ∫i orbii ∫i to˛i nevolnicii (înimeni nu e mai orb dec‚t cel care nu vrea s„ vad„“ — proverb englez: _None are so blind like those who won’t see!_ ), ce a Ónsemnat Óndep„rtarea patrio˛ilor de fr‚iele puterii prin intoxic„ri, manipul„ri, diversiuni ∫i fraude inimaginabile.

îSalv‚nd maternit„˛ile, salv„m viitorul!“

Œn ultima perioad„, s„n„tatea rom‚nilor e pus„ din ce Ón ce mai mult sub semnul Óntreb„rii: SIDA, drogurile, tutunul, alcoolismul, cancerul sau bolile de inim„ fac tot mai multe victime.

Œn tot acest timp, Ministerul S„n„t„˛ii poart„ un r„zboi al declara˛iilor privind confruntarea dintre furnizorii, respectiv produc„torii de medicamente ∫i materiale medicale ∫i conducerea spitalelor, acuz‚nd managementul defectuos al unit„˛ilor sanitare.

Cu o finan˛are ca ∫i inexistent„, cu un buget gestionat aiurea de Ministerul S„n„t„˛ii ∫i cu o echip„ de exper˛i ∫i anali∫ti economici îde Ónalt„ clas„“ ∫i îputernic ancora˛i Ón realitate“, îsistemul medical rom‚nesc a ajuns s„ constituie un pericol pentru cet„˛eni: bolnavi care stau c‚te 2—3 Óntr-un pat de spital, nevoi˛i s„-∫i cumpere medicamentele sau materialele sanitare de care au nevoie Ón timpul spitaliz„rii: aparatur„ medical„ uzat„, dat‚nd Ón marea ei majoritate din anii ’70; situa˛ia medicamentelor compensate ∫i ve∫nicele cozi la farmacii, o dat„ cu Ónceputul fiec„rei luni; starea deplorabil„ Ón care se g„sesc spitalele ∫i Ón special, maternit„˛ile din Rom‚nia.

Ca parlamentar ∫i cet„˛ean al Rom‚niei consider c„ Ministerul S„n„t„˛ii ar trebui s„ aib„ o imagine precis„ ∫i am„nun˛it„ a ceea ce este bun ∫i r„u Ón fiecare unitate spitaliceasc„.

Situa˛ia maternit„˛ilor din Rom‚nia este una dezastruoas„, prezentat„ cu exemple concrete at‚t de colegii mei parlamentari, dar ∫i de mass-media.

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, un post central de televiziune prezenta situa˛ia inadmisibil„ Ón care se g„se∫te Maternitatea din Drobeta Turnu-Severin. Toate interven˛iile de p‚n„ acum nu s-au soldat cu nici un rezultat, iar starea Ón care se g„se∫te maternitatea pune Ón pericol via˛a multor oameni.

Sec˛iile Obstetric„-Ginecologie ∫i Neonatologie din structura Spitalului Jude˛ean Drobeta Turnu-Severin func˛ioneaz„ Ón sistem pavilionar, Óntr-o cl„dire construit„ Ón anul 1930. Œn anul 1950 cl„direa a fost renovat„, primind totodat„ destina˛ia pe care o are acum.

Œn prezent, situa˛ia Maternit„˛ii din Drobeta TurnuSeverin este urm„toarea:

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, îA.R.M.A. cui?“

Printr-o foarte interesant„ ini˛iativ„ legislativ„, doi colegi parlamentari, reprezentan˛i de frunte ai actualei puteri politice, dintre care unul dore∫te s„ ajung„ cu orice pre˛ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, propun constituirea unei Autorit„˛i Rom‚ne pentru Mediul de Afaceri (A.R.M.A.), prin comasarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, a Agen˛iei Rom‚ne pentru Investi˛ii Str„ine ∫i a Direc˛iei Mediului de Afaceri.

Scopul Ónfiin˛„rii acestei a∫a-zise autorit„˛i ar fi îgaran˛ia succesului armoniz„rii politicii Rom‚niei cu prevederile din Uniunea European„, c‚t ∫i Ónt„rirea competitivit„˛ii mediului de afaceri“.

## Nimic mai fals ∫i mai demagogic!

Œn fapt, aceast„ ini˛iativ„ urm„re∫te _by-pass_ -area protocolului Alian˛ei D.A. ∫i schimbarea conducerilor structurilor mai sus men˛ionate care apar˛in altui partid dec‚t cel al semnatarilor acestei ini˛iative menite s„ îumple“ ordinea de zi a comisiilor Camerei Deputa˛ilor.

Mai mult, aceast„ ini˛iativ„ vine la doar c‚teva zile dup„ ce raportul B„ncii Mondiale intitulat îDoing Business Ón 2006“ consacra progresele f„cute de Rom‚nia Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 2004, al„turi de Slovacia ∫i Letonia, Ón Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri ∫i cre∫terea volumului investi˛iilor str„ine directe atrase, Rom‚nia de˛in‚nd recordul Ón ceea ce prive∫te noile oportunit„˛i de investi˛ii ∫i afaceri nou-create Óntre ˛„rile central-est europene, cu o cre∫tere de 22%.

Atuurile Rom‚niei s-au v„zut foarte clar pentru c„ dup„ Ónfiin˛area A.R.I.S., spre exemplu, Ón 2002 volumul I.S.D. a crescut constant an de an, dep„∫ind 4 miliarde de euro Ón 2004, iar Ón Óntreaga perioad„ a mandatului P.S.D. la conducerea Guvernului Rom‚niei, ˛ara noastr„ a atras un volum al I.S.D. de aproape 8,2 miliarde de euro, o dat„ ∫i jum„tate mai mult dec‚t Óntreaga perioad„ 1991—2000, c‚nd reprezentan˛i ai actualei alian˛e au Ónf„ptuit îmarea privatizare“ pe mai nimic, pierz‚nd oportunit„˛i importante pentru atragerea de investitori strategici.

îIndiferen˛a la cote maxime“

Stima˛i colegi _,_

Doresc s„ v„ transmit indignarea opiniei publice din jude˛ul Olt fa˛„ de evolu˛ia pe care a luat-o via˛a politic„ din ˛ara noastr„, Ón special Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni.

Œn timp ce dezastrul inunda˛iilor afecteaz„ mai bine de jum„tate din ˛ar„, prioritatea actualei puteri este de a trece peste orice, cu singurul scop de a schimba pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ∫i, mai nou, de a schimba sistemul parlamentar.

fiara arde ∫i baba se piapt„n„!

S„ mai Óntreb„m cine este baba? Cred c„ v-a˛i r„spuns deja. Pre∫edintele ˛„rii se treze∫te diminea˛a ∫i Ón loc s„-∫i pun„ Óntrebarea îCe s„ fac eu pentru

oamenii care mi-au dat girul ∫i m-au ales?“ se g‚nde∫te cum s„ mai profite de electorat ∫i mai ales cum s„-i impresioneze, din nou, pe cei pentru care nu a f„cut nimic p‚n„ Ón acest moment.

Distin∫i colegi din opozi˛ie, rom‚nii nu pot fi p„c„li˛i de stridente improviza˛ii politico-actorice∫ti!

Primul-ministru Ó∫i ar„ta, nu de mult, nervozitatea Ón fa˛a solicit„rilor unei femei disperate din Banat, neput‚nd Ón˛elege disperarea pierderii, o dat„ cu casa, a Óntregii agoniseli a multor genera˛ii anterioare.

™tim c„ sunte˛i departe de via˛a real„ a rom‚nilor, ∫tim c„ nu cunoa∫te˛i problemele de zi cu zi ale cet„˛enilor acestei ˛„ri!

Ace∫ti oameni, n„p„stui˛i de o natur„ prea aspr„ parc„ cu cei s„rmani, nu cer mil„, nu cer caz„ri Ón hoteluri de lux, Ó∫i cer demnitatea de a fi privi˛i ca oameni, ca oameni care au pierdut totul, ∫i asta nu din vina lor.

Cer sprijinul statului, nu pomana autorit„˛ilor, aruncat„ din v‚rful degetelor, cu sc‚rb„, de potenta˛ii zilei.

Oamenii cer m„suri, cer ac˛iuni concrete, deoarece nu pot, nu mai pot a∫tepta Óntrunirea a nu ∫tiu c‚te comitete ∫i comi˛ii care, poate, vor lua Ón discu˛ie ∫i problemele lor.

Baza democra˛iei st„ Ón participarea cet„˛enilor, Ón accesul lor liber la luarea deciziilor care le afecteaz„ via˛a.

Baza democra˛iei se clatin„ Ón acest moment, dragi colegi parlamentari. Lipsa aten˛iei fire∫ti, omene∫ti, care trebuie Óndreptat„ Ón acest moment c„tre cei Ón nevoie, Óndep„rtarea politicianist„ de agenda cet„˛eanului vor duce, mai devreme sau mai t‚rziu, la respingerea democra˛iei ca lipsit„ de eficien˛„ ∫i, mai ales, umanism.

Modificarea Constitu˛iei pare a fi un nou moft al pre∫edintelui B„sescu, Óntors recent dintr-o vizit„ din S.U.A., ∫i care declara c„ dup„ o consultare prealabil„ cu partidele parlamentare va avea loc un referendum pentru modificarea acesteia, chiar dac„ partidele parlamentare nu doresc acest lucru.

Opinia domnului Traian B„sescu pare a fi mai mult un test, la care coali˛ia nu dore∫te s„ participe. Nici udemeri∫tii, nici conservatorii nu par entuziasma˛i de aceast„ propunere a domnului pre∫edinte, cu at‚t mai pu˛in liberalii. Numai micul Boc pedist se face pre∫. Suspendarea convorbirilor programate pentru s‚mb„t„ la Palatul Cotroceni, ca urmare a inunda˛iilor din ultima s„pt„m‚n„, genereaz„ multe semne de Óntrebare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Pre∫edintele mizeaz„ pe un poten˛ial vot favorabil din partea rom‚nilor, dar uit„ c„ voin˛a popular„ nu se poate manifesta atunci c‚nd Ói trec prin cap tot felul de idei, ∫optite poate, Óntr-o atmosfer„ romantic„, la îGolden Blitz“ sau îCire∫ica“, de ∫efa Administra˛iei Preziden˛iale. Consultarea poporului se face Ón ni∫te circumstan˛e impuse de legea fundamental„ a ˛„rii, de Constitu˛ia Rom‚niei, pe care Traian B„sescu o ignor„ de cele mai multe ori. El Óns„ nu ia Ón seam„ acest mic am„nunt ∫i prin comportamentul s„u d„ dovad„ de amatorism politic, conduc‚nd ˛ara ca un matelot permanent turmentat.

Acela∫i personaj care Ón campania electoral„ nu scap„ nici un prilej s„ declare c„ Ó∫i dore∫te ca institu˛iile fundamentale ale statului s„ func˛ioneze, iat„-l acum c„lc‚ndu-∫i Ón picioare propriile afirma˛ii, prin Óncercarea evident„ de a le subordona politic.

Sistemul unicameral ∫i votul nominal pe care-l dore∫te pre∫edintele nu va putea fi aplicat Ón Rom‚nia ∫i domnul B„sescu ∫tie acest lucru. Tot acest joc f„cut de la instalare ∫i p‚n„ acum nu este dec‚t unul de imagine, prin care îc‚rmaciul“ de la Cotroceni arunc„, la derut„, tot felul de gogo∫i electorale expirate, pretext‚nd, Ón cazul unui e∫ec, previzibil, de altfel, c„ a fost Ómpiedicat de opozi˛ie.

Totu∫i mai r„m‚n unele Óntreb„ri la care p‚n„ acum nu avem un r„spuns clar, ∫i anume: chiar Ó∫i dore∫te Traian B„sescu cu adev„rat referendumul pentru modificarea Constitu˛iei ∫i care ar fi aceste modific„ri? ™i-a dorit alegerile anticipate sau totul este doar de ochii lumii?!

## Stima˛i colegi,

S„pt„m‚na care s-a Óncheiat, una extrem de grea, nu a fost, din p„cate, ∫i una productiv„.

Fiindu-i protagoni∫ti, poate c„ noi am putea s„ Ói acord„m ∫i c‚teva bile albe, pe l‚ng„ multele negre pe care i le-am acorda, cu obiectivitate...

Ceea ce, Óns„, am l„sat s„ se vad„ Ón exterior, prin intermediul mass-media, v„ asigur c„ a fost sut„ la sut„ negativ.

Iat„ ce mi-au spus colegii mei tineri din Prahova c„ au Ón˛eles c„ am f„cut noi, aici, Ón Parlamentul Rom‚niei: c„ ne-am certat ∫i chiar ne-am Ómbr‚ncit îpe ciolan“, c„ am votat legi importante pentru integrare f„r„ s„ ∫tim ce am votat, c„ am fost de acord s„ numim ∫efi de agen˛ii na˛ionale pe care nu Ói ∫i respectiv nu le cunoa∫tem, c„ nu ne doare sufletul de nenorocirile din ˛ar„, dar ˛inem cu din˛ii de propriile noastre scaune, c„ nu ∫tim sau nu vrem s„ num„r„m corect voturile...

Pe scurt, iat„ rezultatele de imagine pe care le-am ob˛inut Ón urma unei s„pt„m‚ni maraton, care, puse Ón balan˛„ cu rezultatele reale ale dezbaterilor, m„ tem c„ nu ne prea avantajeaz„!

Din acest motiv ∫i la solicitarea expres„ a tinerilor din Prahova cu care m-am Ónt‚lnit, fac un apel Ón primul r‚nd c„tre dumneavoastr„, colegii mei tineri din toate partidele, s„ nu ne mai irosim timpul ∫i energia cu false probleme!

Problemele reale sunt starea Rom‚niei dup„ potop, integrarea european„, adoptarea legilor cu impact major asupra vie˛ii rom‚nilor.

Schimbarea regulamentului este o fals„ problem„ pe agenda de priorit„˛i a Rom‚niei ∫i, Ón consecin˛„, pe agenda noastr„.

Haide˛i s„ Óncerc„m s„ ne Óndeplinim misiunea pentru care am fost ale∫i ∫i haide˛i s„ d„m dovad„ de luciditate ∫i de responsabilitate!

V„ mul˛umesc.

## îSarabanda mo˛iunilor“ Stima˛i colegi,

Remarcam cum, impulsionat„ de un ad‚nc spirit civic, opozi˛ia Ó∫i face datoria fa˛„ de cet„˛eni a∫a cum ∫tie mai bine, demonstr‚ndu-le c„ Ón Parlament nu se st„ degeaba, ci se munce∫te din greu... pentru a Ómpiedica ∫i obstruc˛iona activitatea Legislativului. De∫i nu ne Ómpotrivim nici pe departe libert„˛ii de exprimare, atitudinea ∫i demersurile principalelor partide din opozi˛ie sunt regretabile.

P.S.D., Ómpreun„ cu bra˛ul s„u extremist numit P.R.M., reu∫e∫te s„ ˛in„ Ón func˛ie pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului printr-un foc automat de mo˛iuni simple sau, pentru a face o compara˛ie cu Ónr„ut„˛irea vremii, o inunda˛ie de mo˛iuni simple.

Dup„ ce a fost discutat„ ∫i respins„, desigur, mo˛iunea privind nivelul de trai din Rom‚nia, au urmat cele referitoare la s„n„tate ∫i Ónv„˛„m‚nt.

Ne Óntreb„m: oare atunci c‚nd vor epuiza toate sursele de inspira˛ie, toate temele, toate problemele ce macin„ aceast„ ˛ar„ (de∫i ne-ar mira, av‚nd Ón vedere izvorul nesecat de idei stupide de care dispun), ce vor mai face stima˛ii no∫tri colegi din opozi˛ie? Probabil vor face o piramid„ uman„ pentru a-i mai putea sus˛ine pe domnii N„stase ∫i V„c„roiu Ón scaunele lor boiere∫ti.

De asemenea, ne mai Óntreb„m: ce c‚∫tig„ P.R.M.-ul din acest joc? De∫i nici una dintre p„r˛i nu recunoa∫te c„ ar fi b„tut palma cu cealalt„, acest lucru este evident, domnul Corneliu Vadim Tudor l„ud‚ndu-se c„ ofer„ teme pentru mo˛iuni celor de la P.S.D. Halal opozi˛ie!

Oare electoratul care i-a adus Ón Parlament asta dore∫te? P‚ine ∫i circ? Oare acestea sunt interesele ˛„rii? Nu cred, stima˛i colegi.

Mai bine a˛i vedea care sunt cu adev„rat problemele ˛„rii ∫i v-a˛i apleca cu mai mult„ aten˛ie asupra lor, Óntr-un spirit critic constructiv, ∫i a˛i l„sa deoparte r„zboiul declarat puterii sau, mai bine zis, luptele de gheril„, d‚nd dovad„, m„car acum c‚nd avem nevoie mai mult ca oric‚nd de o imagine favorabil„ a clasei politice, de maturitate politic„ ∫i de respect fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri.

V„ mul˛umesc.

## îSitua˛ia este sub control!“

## Domnilor parlamentari,

Dac„, prin absurd, a˛i traversat vreun moment de Óngrijorare sau temeri fa˛„ de situa˛ia catastrofal„ Ón care se afl„ ˛ara noastr„, doresc s„ v„ readuc lini∫tea:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Guvernul nostru, pre∫edintele nostru se afl„ pe baricadele palatelor lor ∫i Ó∫i conduc cu Óndem‚nare ∫i pricepere mini∫trii, consilierii preziden˛iali, pentru buna Óndeplinire a sarcinilor care le revin. Situa˛ia este sub control!

Au murit oameni, 9 drumuri na˛ionale au fost inundate, iar circula˛ia a fost Óntrerupt„ Ón jum„tate de ˛ar„? Debitele r‚urilor sunt Ón continuare Ón cre∫tere? Situa˛ia este sub control, nu v„ alarma˛i, ni se spune.

Sunt inundate 300 de localit„˛i din numai 16 jude˛e? Plou„ cu 300 litri/metru p„trat ∫i apa intr„ Ón casele oamenilor precum ˛‚n˛arii, vara? A ajuns apa la nivelul acoperi∫urilor? Au Ónceput alunec„rile de teren? Situa˛ia este sub control, spune Guvernul.

Cad sutele de case de chirpici ale B„r„ganului de parc„ ar fi castelele de nisip ale copiilor? Se sparg, unul dup„ altul, baraje, diguri, iar apa inund„ tot ce Ónt‚lne∫te Ón cale, transform‚nd 40.000 hectare Ón lacuri interioare, iar recoltele, Ón biete ierburi plutitoare? Plutesc le∫urile animalelor Ón jos, pe fostele uli˛e transformate acum Ón fluvii?

Situa˛ia este sub control ne spun, Ón cor, mini∫trii ∫i pre∫edintele ˛„rii.

Pre∫edintele este Ón elementul s„u, adic„ Ón ap„, deci, sta˛i lini∫ti˛i, Traian B„sescu vegheaz„ pentru tine!

Nu s-a reu∫it reconstruc˛ia, Ón 6 luni, a caselor d„r‚mate de inunda˛iile din prim„var„? Œnc„ sinistra˛ii Banatului dorm Ón corturile armatei? Ce speran˛e ∫i-ar mai putea face actualii sinistra˛i de a-∫i petrece Cr„ciunul Óntr-o cas„ uscat„? Poate la rude, dac„ mai au ∫i acestea c‚te ceva uscat...

Ce speran˛e pot avea copiii din 16 jude˛e ale ˛„rii care au r„mas f„r„ case, f„r„ haine, dar ∫i f„r„ c„r˛i, caiete ∫i a c„ror prezen˛„ ∫colar„ este departe de a putea fi considerat„ normal„...?

Ce se va alege de anul lor de Ónv„˛„m‚nt, ce se va alege de locurile de munc„ ale celor care acum Ó∫i adun„ ce se mai poate dintre d„r‚m„turile fostelor locuin˛e...?

îConsiliul Europei ∫i Canalul B‚stroe“

Guvernul Ucrainei a anun˛at Ón urm„ cu c‚teva zile c„ va sista lucr„rile la canalul B‚stroe. Consecin˛a imediat„ a acestei decizii este supravie˛uirea Deltei Dun„rii. Simplu ∫i direct. Continuarea lucr„rilor ar fi dus, Óntr-un viitor mult mai apropiat dec‚t ne-ar fi pl„cut s„ recunoa∫tem, la deteriorarea vie˛ii Deltei Óntr-o asemenea m„sur„ Ónc‚t Rezerva˛ia rom‚neasc„ a Biosferei ar fi devenit o amintire.

Consiliul Europei a avut un rol esen˛ial Ón determinarea acestei decizii.

Totul a Ónceput Ón maniera clasic„ de lucru din aceast„ organiza˛ie paneuropean„, cu o propunere de rezolu˛ie prin care se cerea Adun„rii Parlamentare a Consiliului ∫i Comitetului de Mini∫tri, care reprezint„ cele 45 state membre, s„ analizeze starea mai multor delte europene, printre care ∫i a Dun„rii.

Se tr„gea, astfel, un semnal de alarm„ extrem de sonor cu privire la deteriorarea zonelor Ón care fluvii importante, precum Dun„rea, se vars„ Ón mare, iar pericolul Ón care Ó∫i duc via˛a oamenii, plantele ∫i animalele care populeaz„ aceste adev„rate paradisuri terestre, Ón situa˛iile Ón care aceste zone nu sunt protejate, ba, mai mult dec‚t at‚t, sunt transformate Ón ∫antiere.

Biroul Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei a decis ca aceast„ tem„ s„ constituie obiectul unui raport Óntocmit de deputatul olandez Leo Platvoei, care a realizat o misiune de informare Ón Delta Dun„rii Ón cursul anului 2004. Membrii ∫i staff-ul delega˛iei Rom‚niei la Consiliul Europei au contribuit Ón mod substan˛ial la organizarea vizitei raportorului european, la punerea la dispozi˛ia acestuia a tuturor datelor necesare pentru sus˛inerea pozi˛iei Rom‚niei cu privire la consecin˛ele construirii canalului Ón felul Ón care Guvernul ucrainean insist„ s„ o fac„. Raportorul ∫i-a prezentat concluziile Ón cadrul reuniunii Comisiei permanente, acolo unde reprezentan˛ii delega˛iei rom‚ne au sus˛inut punctul s„u de vedere ∫i au convins, prin argumente solide, votul aproape unanim Ón favoarea raportorului, iar plenul A.P.C.E. a transformat acest raport Óntr-un document al Consiliului Europei, deci Óntr-un instrument juridic.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreme de 15 ani proprietatea funciar„ a f„cut obiectul a nenum„rate controverse ∫i dispute politice, timp Ón care clasa politic„ din Rom‚nia nu ∫i-a g„sit Ón˛elepciunea necesar„ pentru solu˛ionarea problemei propriet„˛ii, componenta de baz„ a unei societ„˛i democratice ∫i a unui stat de drept.

Toat„ activitatea legislativ„ din 1990 p‚n„ Ón 2004 a demonstrat, Ón mod v„dit, lipsa de voin˛„ politic„ Ón rezolvarea problemei propriet„˛ii ∫i s-a concretizat Ón adev„rate acroba˛ii lingvistico-juridice ce au generat grave abuzuri ∫i ilegalit„˛i, nedemne pentru istoria dreptului rom‚nesc. Œn toat„ aceast„ perioad„ s-au f„cut tot felul de manevre politice legislative Ón instan˛e, Ón ideea tergivers„rii ∫i am‚n„rii acestei chestiuni esen˛iale pentru un stat de drept.

Meschin„ria politic„ a debutat cu Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, o lege mai mult dec‚t ambigu„ de la un cap„t la altul, ∫i a continuat cu legea tiranic„ nr. 112/1995 care desparte proprietatea, pentru prima dat„ Ón istoria dreptului rom‚nesc, Ón proprietate luat„ cu titlu ∫i f„r„ titlu.

Ini˛iativa avut„ de ministrul Gheorghe Flutur Ón materie de proprietate este excep˛ional„, av‚nd Ón vedere c„ reglementeaz„ un domeniu esen˛ial pentru un stat de drept ∫i care va rezolva problema propriet„˛ii Ón Rom‚nia.

Reglement„rile Legii Flutur, bazate pe trei principii fundamentale: principiul retroced„rii integrale a terenurilor agricole ∫i forestiere, principiul respect„rii vechiului amplasament ∫i principiul retroced„rii Ón natur„ a propriet„˛ilor funciare, vin s„ repare din punct de vedere material ∫i moral nedrept„˛ile trecutului istoric.

Legea Flutur apare ca un act de dreptate istoric„ pentru to˛i proprietarii de terenuri agricole ∫i forestiere, confiscate Ón mod abuziv de regimul comunist. Principiile Legii Flutur asigur„ corectitudinea actului reparator al statului fa˛„ de proprietari ∫i reprezint„ o dovad„ de respect fa˛„ de institu˛ia propriet„˛ii. Totodat„, Legea Flutur va asigura introducerea propriet„˛ii la cei care au de˛inut-o ∫i care au pierdut-o prin nedrept„˛ile flagrante ale regimului comunist.

## îSpectacol Ón Parlament“

Am fost ∫i probabil voi mai fi martor la un spectacol penibil ∫i grotesc, Ón egal„ masur„! Actorii sunt deputa˛i, reprezentan˛ii poporului Ón forul legiuitor... Piesa: Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Intriga: Ómp„r˛i˛i pe dou„ tabere, deputa˛ii Óncearc„ s„ g„seasc„, unii, solu˛ii de revocare a pre∫edintelui Camerei, al˛ii, motive de a Ómpiedica schimbarea, toate fundamentate pe unul ∫i acela∫i principiu: respectul fa˛„ de normele ∫i setul de valori care caracterizeaz„ sistemul democratic! îB„t„lia“ se desf„∫oar„ Ón ∫edin˛e de plen ∫i Ón culise... ™i unii, ∫i al˛ii sper„ ca, la final, s„ beneficieze de succes cu ajutorul Arbitrului. Acest Arbitru este un personaj controversat, care a avut unele ac˛iuni dac„ nu interesate, cel pu˛in interesante ∫i profund politice... Arbitrul este nimeni altul dec‚t Curtea Constitu˛ional„, care urmeaz„ s„ Ómpart„ dreptatea, adic„ s„ certifice sau s„ infirme solu˛ia g„sit„ pentru procedura revoc„rii.

Pe scurt, îpiesa“ pune Ón eviden˛„ modul diferit prin care protagoni∫tii interpreteaz„ fundamentele sistemului democratic. Unii, cei mai mul˛i, cred c„ unul dintre fundamentele democra˛iei const„ Ón dreptul inalienabil al majorit„˛ii de a decide cui acord„ Óncrederea ∫i puterea (prin mandat), pe de o parte, dar Ón egal„ m„sur„ ∫i dreptul aceleia∫i majorit„˛i de a-∫i retrage Óncrederea ∫i, pe cale de consecin˛„, de a revoca mandatul Ónainte de finalizarea perioadei pentru care a fost acordat. Ceilal˛i cred c„, o dat„ acordat, mandatul nu mai poate fi Óntrerupt, iar cel Ónvestit poate s„-l duc„ la bun sf‚r∫it chiar dac„ nu se mai bucur„ de Óncrederea majorit„˛ii. Cu alte cuvinte, o dat„ acordat mandatul, cei care l-au acordat nu mai pot s„ aib„ opinii valide privitoare la cel Ónvestit ∫i, Ón m„sura Ón care constat„ c„ au gre∫it sau ar prefera, la un moment dat, s„ acorde acela∫i mandat unei alte persoane, mai de Óncredere, nu au dec‚t s„ regrete c„ prima alegere a fost... nefericit„! îDeciziile nefericite cost„!“, spun ei... îCost„, dar pot fi corectate!“ spun partizanii revoc„rii... îAsta s-o crede˛i voi! Nu pot fi corectate! Alt„ dat„ s„ v„ g‚ndi˛i mai bine... Acum r„m‚ne a∫a!“, spun cei care se opun revoc„rii...

Declara˛ie politic„: îDiletantismul politic ∫i Opera Na˛ional„ Rom‚n„ din Cluj-Napoca“

Una dintre cele mai importante probleme ale Rom‚niei postdecembriste este declinul culturii. Din p„cate, acest lucru nu a putut fi evitat, dar se poate ajunge la un compromis Ón ceea ce prive∫te redresarea culturii.

O parte dintre angaja˛ii Operei Na˛ionale Rom‚ne din Cluj-Napoca acuz„ conducerea institu˛iei de abuz, de crearea unor disensiuni Óntre compartimente ∫i angaja˛i, de gestionarea necorespunz„toare a materialului uman, de lipsa dialogului cu angaja˛ii, precum ∫i de faptul c„ nu r„spunde la repetatele adrese ale sindicali∫tilor prin care Ói sunt solicitate o serie de explica˛ii la diferite probleme cu care se confrunt„ ace∫tia.

Conflictul dintre angaja˛ii Operei Na˛ionale Rom‚ne din Cluj-Napoca este vechi de cel pu˛in patru ani. Nemul˛umirile angaja˛ilor ˛in de dot„ri: fracurile ∫i costumele sunt vechi ∫i murdare, pupitrele ∫i partiturile nu mai pot fi utilizate, asta Ón condi˛iile Ón care, p‚n„ Ón 2001, orchestra Operei Na˛ionale Rom‚ne din Cluj-Napoca era aclamat„ pe cele mai importante scene din ˛ar„ ∫i din str„in„tate.

Una dintre problemele cu care se confrunt„ angaja˛ii institu˛iei de cultur„ din Cluj-Napoca se refer„ la lipsa banilor necesari punerii Ón scen„ a unor spectacole de calitate, fapt pentru care acuz„ conducerea c„ nu are proiecte de nici un fel pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile ori a unor bani de la bugetul de stat.

Alexandru M‚nzat sus˛ine c„, Ón calitate de lider de sindicat, potrivit contractului colectiv de munc„, ar trebui s„ aib„ acces la o serie de acte, cum ar fi balan˛a contabil„ de la sf‚r∫it de an fiscal ∫i lista sponsorilor implica˛i Ón tot felul de evenimente.

O alt„ problem„ ridicat„ de liderul de sindicat al cori∫tilor, Dan Dumitreanu, se refer„ la concursurile organizate de conducere pentru ocuparea posturilor de soli∫ti ∫i dirijori, posturi care nu existau Ón realitate. Dan Dumitreanu sus˛ine c„ Ón acest mod erau sus˛inute spectacole gratuite.

Pentru stagiunea 2005—2006, care a Ónceput pe data de 19 septembrie, nu exist„ nici repertoriu, nici program prezentate angaja˛ilor, iar personalit„˛i care ar fi trebuit

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu inten˛ionam ast„zi s„ apar la acest microfon cu aceast„ declara˛ie politic„. Ini˛ial, tema pe care o s„ o dezvolt acum am vrut s„ o supun aten˛iei dumneavoastr„ Ón urm„ cu trei s„pt„m‚ni. Din motive obiective, spa˛iul afectat atunci declara˛iilor politice a fost suprimat. Anumite evenimente Óns„ ∫i unele noi declara˛ii ale liderilor P.S.D. pe problema inunda˛iilor m-au obligat s„ Ómi reconsider pozi˛ia ∫i s„ reiau tema de acum trei s„pt„m‚ni cu actualizarea de rigoare.

Am v„zut recent cu to˛ii pe micile ecrane dezastrul din trei state americane provocat de uraganul Katrina. Am v„zut zilele acestea ∫i urm„rile uraganului Rita. Este cumplit ceea ce s-a Ónt‚mplat acolo. Mult mai cumplit dec‚t ceea ce s-a Ónt‚mplat cu inunda˛iile la noi. Mult mai cumplit nu numai din cauza distrugerilor ∫i pierderilor de vie˛i omene∫ti provocate de cele dou„ uragane, ci ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 din cauza comportamentului unor iresponsabili care s-au dedat la jafuri dup„ prima dezl„n˛uire a stihiilor naturii.

Pre∫edintele Bush a ordonat instituirea st„rii de urgen˛„. ™i asupra acestui aspect vreau s„ insist. ™i la noi au existat voci, cu prec„dere din P.S.D., care au solicitat a∫a ceva. Nici premierul T„riceanu ∫i nici pre∫edintele Rom‚niei nu au dat curs acestor solicit„ri. Drept urmare au fost supu∫i tirurilor atacurilor opozi˛iei. Cred c„ acum, judec‚nd la rece ∫i compar‚nd situa˛iile din Rom‚nia ∫i S.U.A., se poate spune c„ guvernan˛ii no∫tri au avut dreptate. Mul˛i dintre cei care cereau la noi instituirea unei st„ri de necesitate sau urgen˛„ nici m„car nu ∫tiau ce presupune o astfel de m„sur„ ∫i c‚nd se impune. La noi au fost distrugeri multe, au fost pierderi de vie˛i omene∫ti, dar nu s-a ajuns la acte de vandalism.

Dup„ ce am v„zut Ónt‚mpl„rile tragice din S.U.A. (∫i chiar din unele ˛„ri europene) se poate spune c„ nici o autoritate, indiferent de ˛ar„, nu este invincibil„ Ón primele faze ale luptei cu stihiile naturii. Cei care solicitau la noi instituirea st„rii de necesitate ∫i care au atacat ulterior neluarea acestei m„suri nu au f„cut altceva dec‚t s„ dea dovad„ de politicianism ieftin ∫i au c„utat s„ c‚∫tige la capitolul imagine pe nenorocirea semenilor no∫tri. Pentru c„ instituirea st„rii de urgen˛„ presupune preluarea controlului opera˛iunilor de c„tre armat„, aceast„ institu˛ie devenind Ón astfel de situa˛ii autoritatea num„rul unu Ón stat. Totodat„, prin decretarea unor situa˛ii speciale automat se obtureaz„ unele drepturi ∫i libert„˛i democratice. Dac„ s-ar fi oficializat astfel de m„suri, cu siguran˛„ actuala opozi˛ie ar fi s„rit ca ars„, ∫i ar fi acuzat — prin formul„ri demagogice — puterea de dictatur„. Ei bine, ∫i acest lucru este vizibil ∫i, la aceast„ a ∫asea rund„ de lupt„ cu apele, armata rom‚n„ se afl„ pe acest front inegal. ™i se afl„ aici nu datorit„ vreunei prevederi legale speciale, cum ar fi instituirea unei situa˛ii de urgen˛„. Deci armata ac˛ioneaz„ ca ∫i Ón situa˛iile de urgen˛„, de necesitate. Tocmai din aceast„ cauz„ nu se justific„ ∫i nu Ón˛eleg de ce pre∫edintele P.S.D., Mircea Geoan„, ∫i purt„torul de cuv‚nt al acestui partid, Cristian Diaconescu, au revenit Ón urm„ cu dou„ zile ∫i au solicitat din nou instituirea st„rii de urgen˛„. Œn concluzie, nu pot interpreta dec‚t astfel ultimele pozi˛ii ale liderilor P.S.D.: ori domnii Diaconescu ∫i Geoan„ chiar nu ∫tiu ce presupune ceea ce solicit„ — personal am Óndoieli asupra acestei variante —, ori dau dovad„ de cras„ lips„ de decen˛„ Ón momente deosebit de tragice pentru rom‚ni.

## îMecena revine“

Funda˛ia îMecena-Mecénás Alapitvány“ din Oradea, cu participa˛iuni rom‚no-maghiare, e pe cale s„ pun„ m‚na pe un alt teren situat Ón plin centrul ora∫ului Oradea, dup„ cel de la ∫trandul municipal Ónh„˛at anul trecut, sub forma patentat„ a lu„rii Ón folosin˛„ gratuit„, pe o perioad„ de 50 de ani, Ón schimbul unor ac˛iuni de binefacere pe care le va savura, bineÓn˛eles, numai ∫eful acestei funda˛ii ∫i, Ón acela∫i timp, pre∫edinte al Consiliului jude˛ean Bihor, Ki∫ Alexandru.

Am mai atras aten˛ia de la acest microfon c„ sub masca altruismului ∫i carit„˛ii, Funda˛ia îMecena-Mecénás Alapitvány“ se folose∫te de orice mijloace, revendic„ri, amenin˛„ri, ∫antaje pentru a smulge c‚t mai mult Ón folosin˛„ exclusiv„ din bunurile publice. A∫a se Ónt‚mpl„ Ón aceste zile ∫i cu proprietatea Parohiei Ortodoxe îSf‚nta Treime“, de 553 metri p„tra˛i, din Oradea. Œn acest scop, imediat dup„ ce Parohia îSf‚nta Treime“ a intrat Ón posesia legal„ a terenului, episcopul reformat László Tökés a pus la cale diversiuni, a scos oameni Ón strad„, s-a adresat forurilor protestante din Elve˛ia, a ∫antajat, a intimidat, p‚n„ c‚nd Parohia Ortodox„ îSf‚nta Treime“ se pare c„ nu va rezista.

Ne uime∫te pozi˛ia Episcopiei Ortodoxe a Oradei, Bihorului ∫i S„lajului, a protopopului Aurel Pu∫ca∫, care cu d„rnicie demn„ de o cauz„ mai bun„, diminueaz„ paguba cu paliative: îproblem„ minor„“, îbun„ vecin„tate“ etc. Am avertizat ∫i mai avertizez p‚n„ nu vom pierde p„m‚ntul nostru de sub picioare: nu crede˛i Ón Funda˛ia îMecena-Mecénas Alapitvány“ nici c‚nd v„ aduce daruri. Cerem garan˛ilor propriet„˛ilor funciare legitime, Prefecturii, Consiliului Local al Municipiului Oradea, Episcopiei Ortodoxe, protopopiatului s„ analizeze cu luciditate ∫i r„spundere acest caz ∫i s„ Ómpiedice un rapt cu mijloace insidioase, ce pot Ón∫ela u∫or opinia public„.

Declara˛ie politic„: îAl ∫aselea val sau, dup„ noi, doar potopul“

Al ∫aselea val de ploi diluviene ale acestui an l-a f„cut complet uitat pe primul. Reamintesc c„ Ón aprilie Banatul a fost transformat Óntr-o adev„rat„ delt„ ce acoperea peste 25 de localit„˛i ∫i aproape 150.000 hectare de teren.

Œn fa˛a potopului, solidaritatea civic„ s-a manifestat exemplar. Din primele ore, cet„˛enii s-au mobilizat, salv‚nd ce se putea din calea ∫uvoaielor. Guvernan˛ii ∫i autorit„˛ile s-au trezit Óns„ foarte t‚rziu, de abia dup„ 3 s„pt„m‚ni. Au venit, au v„zut, au uitat.

A r„mas Ón urma lor doar o specie de firme-c„pu∫„, de culoare portocalie, setoase de fondurile guvernamentale alocate pentru construirea de case pentru sinistra˛i. C„ldura verii a evaporat Óns„ ∫i fondurile, ∫i firmele. Din m‚lul Deltei Banatului n-au crescut p‚n„ acum nici m„car 100 din cele 900 case promise. B„n„˛enii sinistra˛i, lovi˛i de primul val de ap„, sunt l„sa˛i f„r„ ajutor Ón fa˛a valului de frig ce se apropie.

Parlamentarii P.S.D. din Timi∫ au lansat recent un nou apel energic c„tre Guvern, care are obliga˛ii mari Ón general, dar ∫i mai mari Óntr-un jude˛ care, Ón∫elat de promisiunile electorale, a votat masiv un D.A. mincinos.

De patru luni dinspre Banat nu se vede la Palatul Victoria dec‚t nepricepere, nep„sare sau cinism.

Palatul Cotroceni, la r‚ndul s„u, devine sinonim cu M„r„cineni, iar M„r„cineni, cuv‚nt rezonant Ón limba rom‚n„, devine o nou„ emblem„, Ónlocuind sloganul îS„ tr„i˛i bine!“.

Domnule pre∫edinte, domnule prim-ministru, trebuie s„ Ónceta˛i s„ guverna˛i ˛ara dup„ deviza îDup„ noi, doar potopul“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Din nou ploile din ultimele zile ne-au prins pe picior gre∫it. Zeci de case au fost Ónghi˛ite de furia apelor sau au fost izolate de civiliza˛ie, Ón timp ce autorit„˛ile Ón m„sur„ s„ intervin„ au privit neputincioase. Inunda˛iile au Óngreunat circula˛ia pe 13 drumuri na˛ionale, 57 de drumuri jude˛ene ∫i peste 100 de drumuri comunale, fiind distruse zeci de poduri ∫i pode˛e. Mii de hectare de terenuri agricole ∫i p„∫uni au fost afectate, exist‚nd la ora actual„ localit„˛i f„r„ curent ∫i ap„ potabil„. Œnc„ o dat„, oamenii au fost nevoi˛i s„ se apere de potop cum au ∫tiut mai bine, ajuta˛i de vecini ori de prieteni Ón Óncercarea disperat„ de a mai salva c‚te ceva din agoniseala de-o via˛„. Ace∫tia au r„mas f„r„ animale, lucruri, dar Ón primul r‚nd f„r„ case. Principala grij„ este cea a g„sirii unei locuin˛e pentru ca iarna s„ nu-i g„seasc„ sub cerul liber.

Din partea autorit„˛ilor exist„ promisiuni de refacere a caselor, Óns„ num„rul celor distruse complet sau par˛ial este mult prea mare pentru a se putea realiza ceva Ón timp util.

Consider c„ toate deplas„rile f„cute de membrii Guvernului Ón aceste zone calamitate ar trebui s„ se finalizeze prin solu˛ionarea urgent„ a problemelor constatate.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

S-a tot vorbit Ón ultima perioad„ despre pozi˛ia P.N.L. referitoare la reforma Parlamentului ∫i introducerea unicameralismului. Vin astfel Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sublinia faptul c„ ata∫amentul fa˛„ de bicameralism al P.N.L. este motivat at‚t de tradi˛ia parlamentar„ rom‚neasc„ precomunist„, c‚t mai ales de exigen˛ele constitu˛ionale ∫i institu˛ionale implicate de apartenen˛a iminent„ a Rom‚niei la Uniunea European„. De asemenea, nu trebuie s„ uit„m faptul c„ bicameralismul este forma democratic„ de organizare a Legislativului cea mai r„sp‚ndit„. Œn m„sura Ón care evolu˛ia politic„ a Uniunii Europene tinde c„tre o valorizare din ce Ón ce mai puternic„ a comunit„˛ilor locale ∫i a responsabiliz„rii politice ∫i economice a regiunilor, Camera superioar„ a Parlamentului cap„t„ o actualitate politic„ deosebit„. Renun˛area la Senat ar putea crea Rom‚niei dificult„˛i Óntru totul gratuite Ón privin˛a integr„rii sale politice Ón Uniunea European„.

Prin urmare, P.N.L. se pronun˛„ pentru un Senat care s„-∫i p„streze Óntreaga semnifica˛ie politic„, dar care, Ón acela∫i timp, prin Legea electoral„, s„-∫i schimbe modalitatea de constituire. Senatul, prezerv‚ndu-∫i actualele atribu˛iuni constitu˛ionale, ar urma s„ asigure reprezentarea efectiv„ a comunit„˛ilor locale ∫i s„ dea glas intereselor acestora. A∫adar, reprezentarea Ón Senat trebuie s„ reflecte Ón primul r‚nd echitatea raporturilor dintre comunit„˛ile locale, ∫i nu at‚t greutatea demografic„ a acestora. Senatul ar urma deci s„ fie compus din 83 de membri, reprezent‚nd jude˛ele ˛„rii, iar Camera Deputa˛ilor urmeaz„ s„ reprezinte na˛iunea Ón

Óntregul ei ∫i va fi compus„ din maximum 280 de deputa˛i.

Suntem de p„rere c„ unicameralismul nu permite reprezentarea satisf„c„toare a intereselor comunit„˛ilor locale ∫i Ómpiedic„ efortul de descentralizare Ón sens european.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i de la acest microfon vreau s„ v„ atrag aten˛ia asupra unei situa˛ii care mie personal mi se pare grav„: noi, parlamentarii, Óncepem, Óncet, Óncet, s„ uit„m de unde provenim ∫i cine ne-a trimis aici, Ón Camera Deputa˛ilor. Am constatat c„ mul˛i dintre noi au uitat de existen˛a organiza˛iilor societ„˛ii civile. Nu am v„zut Ón ultimul timp, cu rare excep˛ii, ca Ón Camera Deputa˛ilor s„ fi venit cineva ∫i s„ dezvolte vreo propunere, vreo idee a societ„˛ii civile. S„ nu uit„m c„ organiza˛iile societ„˛ii civile au fost Óntotdeauna utile clasei politice. S„ nu uit„m de amendamentele propuse Ón 2003 la proiectul de revizuire a Constitu˛iei, la legile electorale, de c„tre organiza˛iile societ„˛ii civile cu activitate continu„. De aceea, eu fac un apel, de aici, de la acest microfon, s„ nu mai ignor„m aceste organiza˛ii ∫i atunci c‚nd vin cu diferite propuneri s„ le d„m concursul nostru, pentru c„ majoritatea dintre ac˛iunile societ„˛ii civile sunt convergente interesului na˛ional.

™i pentru a demonstra cele spuse, voi comenta Ón c‚teva cuvinte mo˛iunea adoptat„ duminic„, 25 septembrie, de adunarea general„ a Asocia˛iei îPro Democra˛ia“, o mo˛iune care vine Ón sprijinul clasei politice.

Œn primul r‚nd, Ón document se arat„ c„ mo˛iunea a fost generat„ de izolarea din ce Ón ce mai accentuat„ a clasei politice, at‚t la nivel local, c‚t ∫i na˛ional, fa˛„ de societatea rom‚neasc„, de sl„biciunea componentei valorice ∫i personalizarea exacerbat„ a dezbaterii publice, de absen˛a unui interes strategic, iar nu conjunctural, pentru restructurarea vie˛ii politice. Acest pasaj confirm„ din p„cate, constat„rile mele ∫i cred c„ trebuie privit ca un avertisment serios. ™i, dup„ cum vede˛i, nu este vorba doar de un segment din Parlament, ci de Óntreaga clas„ politic„.

f n s„ salut faptul c„ Mo˛iunea Asocia˛iei îPro Democra˛ia“ consider„, printre altele, c„ un important element al reformei clasei politice Ól reprezint„ schimbarea modului de organizare a alegerilor, reforma sistemului electoral la nivel local ∫i na˛ional Ón sensul alegerii personalizate a candida˛ilor prin vot uninominal, cu respectarea, Ón sensul practicii europene, a principiului reprezent„rii propor˛ionale, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, modificarea legisla˛iei privind partidele politice ∫i finan˛area acestora pentru asigurarea unei c‚t mai mari democra˛ii interne. Nu fac nici un secret din faptul c„ viziunea îPro Democra˛ia“ este apropiat„ de cea a P.N.L. Ón ceea ce prive∫te sistemul legisla˛iei electorale.

Declara˛ie politic„ privind protec˛ia drepturilor omului Ón contextul noilor reglement„ri privind prevenirea ∫i combaterea terorismului.

Modificarea sistemic„ a mediului interna˛ional de securitate, Ón care vectorul reprezentat de noile tipuri de amenin˛„ri asimetrice este cel hot„r‚tor, a determinat noi evolu˛ii globale Ón planul adopt„rii unor m„suri legislative de natur„ preventiv„.

Raporturile dintre cei doi vectori, respectiv cel al amenin˛„rilor asimetrice ∫i cel al securit„˛ii, at‚t na˛ionale, c‚t ∫i individuale, sunt invers propor˛ionale. Cre∫terea fenomenului terorist ∫i a criminalit„˛ii transfrontaliere conduce la un grad sporit de insecuritate. Din acest motiv s-a impus ca at‚t la nivelul statelor, c‚t ∫i al organiza˛iilor interna˛ionale s„ se elaboreze r„spunsurile adecvate.

Œn contextul dezvolt„rii noului tip de terorism structurat, cu o dimensiune universal„, datorit„ fenomenului de globalizare, ce dep„∫e∫te grani˛ele statale dac„ nu prin efectele directe manifestate prin pierderile de vie˛i omene∫ti, cel pu˛in prin consecin˛ele indirecte, de natur„ politico-economic„, ∫i Ón lumina atentatelor post 11 septembrie, care au avut loc pe teritoriul european, respectiv la Madrid ∫i Londra, statele europene, chiar ∫i Rom‚nia, au fost ∫i vor fi nevoite s„-∫i modifice cadrul legislativ, astfel Ónc‚t s„ contracareze efectele acesteia.

Cre∫terea nivelului securit„˛ii na˛ionale ∫i a celei individuale Ónseamn„, Óns„, de multe ori, restr‚ngerea par˛ial„ sau total„ a drepturilor constitu˛ionale ale cet„˛enilor. Op˛iunea pentru men˛inerea unui echilibru Óntre cele dou„ componente trebuie s„ se realizeze prin manifestarea voin˛ei politice. Orice m„suri restrictive luate de un stat democratic, Óns„, trebuie s„ se circumscrie valorilor statului de drept, chiar ∫i Ón situa˛ii extreme, deoarece dezechilibrele, ∫i de o parte ∫i de alta, pot provoca grave disfunc˛ionalit„˛i acestuia. Œn contextul noilor tendin˛e euroatlantice de Ón„sprire a m„surilor ce vizeaz„ prevenirea ∫i combaterea terorismului, acest echilibru ar putea deveni din ce Ón ce mai fragil.

Recomandarea 1.713/17 iunie 2005 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei privind controlul democratic al sectorului de securitate Ón statele membre ale Consiliului Europei exprim„ Óngrijorarea forurilor interna˛ionale cu privire la unele practici ale statelor, adoptate ca m„suri Ómpotriva terorismului, ca, de

îSchimb demnitate uman„, cam c‚t mi-a mai r„mas, pentru gra˛iile ∫efului“

Lupta politic„ din ultimele 10 zile a scos la suprafa˛„ o nou„ fa˛„ a membrilor P.S.D. ∫i P.R.M., care ∫i-au concentrat eforturile pentru a trage de timp, prin orice mijloace, Óncerc‚nd astfel s„ fac„ din procesul de schimbare a Regulamentului Camerei un drum f„r„ sf‚r∫it.

Dintr-un punct de vedere, demersurile opozi˛iei au fost Óncununate de succes, pre∫edin˛ii de ∫edin˛„ abuz‚nd de prerogativele conferite tocmai de regulamentul ce face subiectul schimb„rii, conduc‚nd de asemenea manier„ Ónc‚t interven˛iile pe procedur„ ∫i invocarea cutumelor parlamentare s„ asigure o vitez„ de melc desf„∫ur„rii ∫edin˛elor. Unul dintre colegii mei admira, cu obid„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 îprofesionalismul“ de care au dat dovad„ reprezentan˛ii de v‚rf ai opozi˛iei.

Pentru mine, acest profesionalism manifestat sub aula Camerei Deputa˛ilor a reprezentat o abisal„ c„dere de pe piedestalul iluzoriu pe care se afl„ coco˛a˛i Ón con∫tiin˛a public„ unii dintre parlamentarii cu state vechi Ón politica din Rom‚nia.

Am urm„rit cum fo∫ti pre∫edin˛i de comisii parlamentare, fo∫ti mini∫tri ∫i chiar un fost pre∫edinte al Camerei, oameni care au reprezentat ˛ara, care au influen˛at destinul a sute de mii de compatrio˛i, au acceptat s„-∫i schimbe masca demnit„˛ii cu cea a clovnului, a imbecilului sau a insolentului f„r„ limite. Œn lipsa unor reale calit„˛i oratorice sau a unei logici sclipitoare, cei care s-au pretat la jocul trasului de timp au fost nevoi˛i s„ apeleze la grobianism, la agresivitate ∫i chiar la adev„rate demonstra˛ii de incultur„.

To˛i cei prezen˛i, at‚t deputa˛ii coali˛iei aflat„ la putere, c‚t ∫i cei din opozi˛ie, dar mai ales reporteri, ingineri de sunet, cameramani ∫i infernala lor aparatur„ electronic„ prin care imaginile live din Parlament ajung Ón televizorul fiec„rui cet„˛ean, au asistat la o demonstra˛ie de degradare uman„ care contribuie Ón mod implacabil la conturarea unui profil al parlamentarului rom‚n de care nu avem cum s„ fim m‚ndri.

Sentimentul de grea˛„ care persist„ Ón r‚ndul tuturor parlamentarilor atra∫i f„r„ voie Ón acest joc nu va p„r„si prea cur‚nd cl„direa Ón care am fost trimi∫i de votul popular.

## îCet„˛ean. Vot. Parlament.“

Œn ultimele dou„ s„pt„m‚ni suntem protagoni∫tii buletinelor de ∫tiri, abona˛ii primei pagini a cotidienelor, dar nu pentru c„ am face lucruri nemaipomenite, ci datorit„ noului program de lucru ∫i a vestitului Regulament al Camerei Deputa˛ilor. Suntem actorii acestui subiect de pres„ pentru c„ regulamentul a blocat activitatea Ón Parlament. Dar a fost regulamentul virusul

care a infectat Parlamentul ∫i a dat peste cap programul acestuia? Eu spun r„spicat c„ nu. Acest scandal a pornit de la articolul 25, care vizeaz„ modul de schimbare a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, ∫i care a mobilizat opozi˛ia Óntr-o lupt„ nebun„ de a ap„ra reprezentantul unei grup„ri a P.S.D.-ului. Astfel, reprezentan˛ii opozi˛iei, sub pretextul procedurii, au Ónceput s„ vorbeasc„, s„ repete la nesf‚r∫it aceste idei, s„ se contrazic„ Óntre ei, s„ devin„ cei mai milostivi oameni, uit‚nd c„ Ón timpul guvern„rii lor nu au trecut prin circumscrip˛ii, p„durile au fost defri∫ate mai mult ca niciodat„ ∫i c„ banii pentru diguri au fost cheltui˛i de c„tre ei pe vile ∫i ma∫ini luxoase. Ei fac de dou„ s„pt„m‚ni exerci˛iu de dic˛ie ∫i oratorie, nu sunt interesa˛i de conceperea unui regulament func˛ional ∫i care s„ eficientizeze activitatea parlamentar„, ci doar de articolul 25. Prin aceste metode de a tergiversa lucr„rile aduc jignire Parlamentului, ∫i nu parlamentarilor, pentru c„ trateaz„ cu cel mai mic grad de respect una dintre cele mai importante institu˛ii ale statului. S„ fie regulamentul f„cut dintr-un singur articol? S„ fie acesta cel mai important? R„spunsul acestor Óntreb„ri este categoric nu!

Vorbim de vot uninominal, de o nou„ clas„ politic„ ∫i de reformarea Parlamentului, dar cet„˛eanul nici m„car nu ∫tie cum voteaz„ cel pe care l-a trimis Ón Parlament. El voteaz„ o singur„ data la 4 ani, Ón schimb un parlamentar voteaz„ Ón medie de 40.000 de ori.

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ ast„zi pentru a face lobby institu˛ionaliz„rii procedurii votului nominal (Ónregistrarea ∫i publicarea votului fiec„rui parlamentar) at‚t Ón plen, c‚t ∫i Ón comisii, cu scopul de a Ónt„ri transparen˛a activit„˛ii deliberative ∫i de a cre∫te responsabilitatea parlamentarilor fa˛„ de cet„˛eni.

## îCuloarul IV Paneuropean“

Constat cu stupoare cum dorin˛a de realizare a unui proiect benefic pentru foarte mul˛i rom‚ni a ajuns s„ creeze dou„ tabere care, sus˛inute sau nu de o parte dintre dumneavoastr„, denigreaz„ sub cele mai ur‚te forme acest proiect, Autostrada Transilvania sau Culoarul IV Paneuropean?

Rom‚nia nu-∫i permite luxul de a finan˛a ambele proiecte, deci e nevoie s„ analiz„m cu to˛ii situa˛ia ∫i s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 con∫tientiz„m costurile pe care le implic„ realizarea fiec„reia dintre autostr„zi. Diferen˛a dintre acestea nu este deloc de neglijat: 4 milioane de euro pentru fiecare kilometru de autostrad„.

Ne putem permite s„ opt„m pentru varianta Transilvania Ón condi˛iile Ón care kilometrul se ridic„ la suma de 6 milioane de euro? Putem s„ trecem cu vederea oferta prin care Banca European„ de Investi˛ii finan˛eaz„ proiectul Culoarului IV Paneuropean, Ón care acela∫ kilometru cost„ dou„ milioane de euro?

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Haide˛i s„ fim reali∫ti ∫i s„ decidem ceea ce este mai bine nu doar pentru o zon„ sau alta a ˛„rii, ci pentru Óntreaga ˛ar„ Ón ansamblul ei. Unii dintre colegii no∫tri, senatori sau deputa˛i, sunt mari sus˛in„tori ai unuia sau altuia dintre proiecte, dar Ó∫i declar„ totu∫i marea lor grij„ fa˛„ de semenii lor dintr-o alt„ zon„ a ˛„rii. Foarte bine c„ o fac ∫i cinste lor! A face, Óns„, din aceast„ preocupare o unealt„ pentru ap„rarea propriilor interese, mi se pare un lucru grav ∫i incalificabil.

Œn consecin˛„, haide˛i s„ nu mai Ómbr„c„m haina bunului samaritean ∫i s„ spunem lucrurilor pe nume: fiecare dintre noi, deputa˛i sau senatori, suntem trimi∫i aici de locuitorii jude˛elor pe care le reprezent„m, iar noi nu putem face altceva aici dec‚t s„ sus˛inem cauza jude˛ului pe care Ól reprezent„m. Acest lucru ne face sus˛in„tori ai unuia sau altuia dintre proiecte.

V„ reamintesc c„ unii dintre colegii deputa˛i au ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t au declarat c„, datorit„ abandon„rii proiectului îBucure∫ti-Bor∫“, îmult„ vreme de acum Óncolo, Ón acea zon„, nu vom mai vedea picior de investitor“. Oare de ce, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, trebuie afirmate astfel de lucruri? Doar pentru c„ marii latifundiari se v„d Ón impas? Pe cine ajungem s„ sus˛inem de fapt: cet„˛eanul simplu, care nu are un loc de munc„, sau marii proprietari de terenuri?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îMajorarea salariului minim brut pe ˛ar„, o cerin˛„ justificat„ a sindicatelor, dar ∫i a dezvolt„rii economice ∫i sociale“

Cerin˛a major„rii salariului minim este justificat„ at‚t cu argumente privind Ónr„ut„˛irea puterii de cump„rare a salariilor din cauza infla˛iei, c‚t ∫i cu argumente ale reglement„rilor apar˛in‚nd Uniunii Europene. Nu Ón ultim„ instan˛„, majorarea salariului minim se impune ∫i datorit„ cerin˛elor dezvolt„rii economice ∫i sociale.

Œn ultimii 15 ani puterea de cump„rare a salariului minim s-a deteriorat foarte mult. Evolu˛ia acesteia se prezint„ astfel:

||| |---|---| |Indicatori|U.M.<br>1990 OCT.<br>1996 DEC.<br>2000 DEC.<br>2004 DEC.<br>2005 SEPT.| |Salariul minim brut<br>pe ˛ar„|Lei<br>2.000<br>106.900<br>1.000.000<br>2.800.000<br>3.100.000| |Salariul minim real|Lei<br>2.000<br>627<br>760<br>1.114<br>1.167| ||%<br>100,0<br>31,4<br>38,0<br>55,7<br>58,4|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 O anumit„ redresare a puterii de cump„rare a salariului minim s-a ob˛inut Ón perioada guvern„rii anterioare, Óns„ nivelul acesteia r„m‚ne 58,4%, fa˛„ de octombrie 1990.

Totodat„, dac„ Ón octombrie 1990 raportul salariului minim fa˛„ de c‚∫tigul salarial mediu brut pe economie era de 58,6%, Ón iulie 2005, acest raport reprezint„ numai 32,4%.

Œn prezent, salariul minim de 3.100.000 lei reprezint„ circa 88 euro ∫i se situeaz„ la cel mai redus nivel fa˛„ ˛„rile membre ale Uniunii Europene, fiind la mare distan˛„ fa˛„ de Belgia (1.210 euro), Fran˛a (1.197 euro) ∫i chiar fa˛„ de Ungaria (232 euro) sau Polonia (205 euro).

Pentru solu˛ionarea problemelor privind salariul minim este important s„ se ˛in„ seama ∫i de reglement„rile europene. Potrivit prevederilor Cartei Sociale a Europei, salariul minim trebuie s„ reprezinte Óntre 40% ∫i 60% din salariul mediu brut pe economie. Aceste limite aplicate la nivelul salariului mediu brut pe economie realizat Ón luna iulie a.c. de 9.570.000 lei conduc la un salariu minim Óntre 3.800.000 lei ∫i 5.700.000 lei.

Faptul c„ Ón octombrie 1990 raportul Óntre salariul minim ∫i salariul mediu brut pe economie era de 58,6%, iar Ón iulie a.c. reprezint„ numai 32,4%, constituie un argument de substan˛„ pentru abordarea cu seriozitate ∫i responsabilitate a negocierilor cu sindicatele Ón vederea major„rii nivelului salariului minim ∫i Óncadrarea acestuia Ón limitele prev„zute de normele europene, respectiv apropierea de limita lor maxim„.

îPrivatizarea, sursa de bun„stare sau de s„r„cie a cet„˛enilor Rom‚niei?“

De 15 ani de zile auzim noi ∫i aude o ˛ar„ Óntreag„ c„ elementul esen˛ial pentru o economie de pia˛„ func˛ional„ este proprietatea privat„, c„ aceasta este ∫i sursa de bun„stare pentru to˛i membrii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

In numele economiei de pia˛„ ∫i a a∫a-zisei bun„st„ri, am privatizat de voie ∫i nevoie, mai liber sau mai stimula˛i de al˛ii aproape tot ce un popor Óntreg construise cu eforturi mari Óntr-un secol. Am privatizat p„m‚ntul f„r„ a ˛ine seama c„ simpla privatizare a acestuia nu ajut„ pe adev„ra˛ii proprietari, doar pe cei care erau preg„ti˛i pentru marea opera˛iune de spoliere prin a∫a-zisa pia˛„ funciar„.

Am privatizat unit„˛i ∫i structuri agricole dup„ ce voit au fost l„sate s„ moar„ economic, asta pentru ca cel care cump„r„ s„ nu pl„teasc„ prea mul˛i bani, c„ci ace∫ti bani mergeau la buget ∫i bugetul ajunge direct sau indirect la cet„˛enii ˛„rii — dac„ nu cumva o mare parte din buget a fost folosit„ la sus˛inerea unor investi˛i atribuite direct, precum autostrada Transilvania.

Am privatizat la pre˛uri de nimic utilaje ∫i tehnic„ agricol„ important„ ∫i sus˛inut„ de garan˛ii guvernamentale de sute de milioane de dolari, ∫i dac„ aceast„ tehnic„ nu a putut fi folosit„ de asocia˛iile de produc„tori agricoli, s-a v‚ndut greu, cu valori care nu reprezint„ nici 10% din valoarea ei real„, asta pentru ca cump„r„torul sau cump„r„torii (salvatorii afacerii p„guboase), din Ónt‚mplare bo∫i de partid mare, s„-∫i poat„ lucra la nivel tehnic Ónalt p„m‚ntul de zeci de mii de hectare, concesionat sau privatizat de la stat mai mult sau mai pu˛in legal. Una peste alta, afacerea s-a dovedit îbenefic„“ pentru agricultorii rom‚ni, statul, adic„ cet„˛enii rom‚ni, pl„tind garan˛ia f„r„ nici o cr‚cnire, iar unii mari mah„ri s-au ales cu utilajele pl„tite de rom‚nul îavid de bun„stare“ (este vorba aici de S.C. ROMAG).

S-au privatizat societ„˛i agricole pe valori care echivaleaz„ cu pre˛ul unei combine, tractor sau a produc˛iei din c‚mp ∫i din depozite, ∫i asta pentru c„ cineva sus-pus politic dorea acele societ„˛i pentru el ∫i pentru prietenii s„i.

Dac„ nu s-au putut privatiza unele societ„˛i sau dac„ managerii s-au opus lu„rii cu japca a activelor acestor societ„˛i, eh!, managerii au fost aresta˛i, ˛inu˛i la poli˛ie c‚teva zile, timp suficient pentru ca activele importante s„ fie lichidate (cazul UNTIN din Timi∫oara).

îConsolidarea pie˛ei serviciilor de formare a for˛ei de munc„“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pe bun„ dreptate s-a afirmat ∫i se afirm„ prioritatea Ónv„˛„m‚ntului Ón contextul dezvolt„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn unele situa˛ii, necesit„˛ile de moment ale Ónv„˛„m‚ntului au fost prioritare fa˛„ de nevoile reale ale societ„˛ii, la care trebuie s„ r„spund„ Ónv„˛„m‚ntul de toate gradele.

Din p„cate, nu Óntotdeauna dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului particular s-a f„cut pornind de la obiectivele de durat„ ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Nevoia de a studia, lu‚nd ca reper situa˛ia ∫i mentalitatea existent„ Ónainte de 1989, a constituit mobilul principal al dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului superior, necesitatea social„ fiind trecut„, Ón unele situa˛ii, Ón plan secund.

Œn ultima perioad„ a tranzi˛iei se constat„ o tendin˛„ de apropiere a serviciilor educa˛ionale de cerin˛ele concrete ale pie˛ei for˛ei de munc„. Unele unit„˛i au reu∫it s„ realizeze acest proces, altele au r„mas anchilozate, deoarece nu sunt puse Ón contact real necesit„˛ile societ„˛ii cu oferta educa˛ional„.

Dezvoltarea numai prin m„suri de interior a sistemului nu se poate face printr-o raportare real„ la mecanismele economiei de pia˛„. Procesul de dezvoltare durabil„ a

sistemului educa˛ional este mult mai complex, necesit‚nd m„suri specifice economiei de pia˛„, Ón special pentru formele de preg„tire profesional„ de nivel baz„, mediu ∫i superior. In acest proces trebuie inclus„ ∫i oferta educa˛ional„ specific„ asocia˛iilor patronale ∫i a celor profesionale.

Activit„˛ile de produc˛ie, cele din domeniul serviciilor au nevoie de asigurarea unei calit„˛i, calitate reglementat„ ∫i urm„rit„ de institu˛ii abilitate. Formarea educa˛ional„ ∫i profesional„ trebuie s„ ˛in„ cont de aceste cerin˛e, ea trebuie s„ se materializeze prin stabilirea competen˛elor ∫i abilit„˛ilor care trebuie asigurate la nivel mediu de posesorii diplomelor ∫i atestatelor oferite de unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt.

Pentru ca aceast„ cerin˛„ s„ devin„ ∫i o norm„ social„ important„ este obligatoriu ca s„ existe o reglementare clar„ Óntre nivelul serviciilor ∫i nivelul de preg„tire profesional„ atestat„. Acest lucru determin„ realizarea unui sistem de licen˛iere profesional„ pentru practicarea profesiilor ∫i de formare continu„ Ón vederea promov„rii ∫i de cre∫tere a abilit„˛ilor licen˛iate.

îCare sunt sensurile reale ale reformei justi˛iei Ón Rom‚nia?“

Doamnelor ∫i domnilor,

Doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ c‚teva aspecte mediatizate Ón s„pt„m‚na care a trecut, aspecte semnalate ∫i de c„tre o parte din cet„˛enii Clujului cu care am avut Ónt‚lniri la sf‚r∫itul de s„pt„m‚n„ Ón teritoriu. Este vorba despre atitudinea ministrului justi˛iei, doamna Monica Macovei, care a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) suspendarea procedurii de numire a magistra˛ilor la Œnalta Curte de Casa˛ie si Justi˛ie (Œ.C.C.J.).

Constitu˛ia Rom‚niei, revizuit„, prin art. 132 alin. (1), a conferit Consiliului Superior al Magistraturii — organul suprem ∫i unicul reprezentant al autorit„˛ii judec„tore∫ti — rolul de îgarant al independen˛ei justi˛iei“. Œn spiritul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 acestor prevederi constitu˛ionale, interven˛ia ministrului justi˛iei fa˛„ de corpul C.S.M. o consider„m a fi un amestec f„˛i∫ al politicului Ón justi˛ie.

Potrivit aceluia∫i text fundamental, Constitu˛ia Rom‚niei, îStatul se organizeaz„ potrivit principiului separa˛iei ∫i echilibrului puterilor — legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ — Ón cadrul democra˛iei constitu˛ionale“. A∫adar, Ón lumina celor expuse, Óntr-un stat de drept, ministrul justi˛iei ca parte a puterii executive nu ar trebui s„ se amestece Ón deciziile ∫i modul de organizare a justi˛iei. C.S.M. este organismul desemnat de c„tre legiuitor s„ aib„ asemenea competen˛e.

Reforma justi˛iei Ón Rom‚nia a fost ∫i este sus˛inut„ nu numai de c„tre magistra˛i, ci ∫i de to˛i factorii (mass-media, O.N.G.-uri, societatea civil„) care doresc s„ func˛ioneze statul de drept. Reforma acestui domeniu, Ónceput„ Ón anul 2004 de c„tre Guvernul P.S.D. — prin promovarea unui pachet legislativ Ón concordan˛„ cu cerin˛ele ∫i angajamentele din negocierile de aderare — se a∫teapt„ s„ fie aplicat„ ∫i implementat„ de c„tre autorit„˛ile statului; noile reglement„ri din domeniul justi˛iei promovate de c„tre Guvernul îpatrulaterului portocaliu“, îasortate“ cu atitudinile ministrului justi˛iei ∫i ale altor importan˛i membri ai actualei puteri, vin s„ ne confirme faptul c„ Ón momentul de fa˛„ s-a deschis poarta spre politizare, arbitrar ∫i subiectivism Ón acest domeniu.

## **Domnul Viorel Pupez„:**

îPoli˛ia Ón slujba comunit„˛ii“

Poli˛ia este reprezentarea simbolic„ a nevoii de siguran˛„. A fost derulat„ chiar o campanie de imagine care spunea c„ Poli˛ia este Ón folosul comunit„˛ii, mai nou, a comunit„˛ii politice.

Politizarea Poli˛iei ∫i direc˛ionarea ac˛iunilor acesteia pe criterii politice par a fi realit„˛i cotidiene, iar percep˛ia negativ„ asupra acestei institu˛ii porne∫te de la apropierea acesteia de dou„ aspecte care au Ón r‚ndul popula˛iei Rom‚niei conota˛ii negative: infrac˛ionalitatea ∫i politicul.

Exist„ o isterie colectiv„ de a rade totul, dar nu pentru Ómbun„t„˛irea serviciilor c„tre popula˛ie. Se aduce personal necalificat, f„r„ experien˛„ ∫i necunosc„tor al legisla˛iei doar pentru c„ sunt Ónscri∫i sau ∫i-au exprimat, prin vorbe ∫i fapte, simpatia pentru un anume partid. Situa˛ia este valabil„ Ón mai toate institu˛iile centrale ∫i locale, dar, din p„cate, s-a ajuns ∫i acolo unde nu avea ce c„uta... Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Poli˛ie, P.N.A.

Astfel de situa˛ii sunt ∫i la nivelul jude˛ului nostru. Peste un sfert din ∫efii de post bistri˛eni au fost schimba˛i din varii motive, ∫tiute doar de liderii politici ai Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“. S-a ajuns p‚n„ Ón situa˛ia Ón care statutul gradelor a fost r„sturnat, comisari-∫efi fiind Ón subordinea subcomisarilor.

Œntr-adev„r, îfunc˛ia bate gradul“, dar acum e vorba de gradul de prietenie cu lumea politic„ a jude˛ului.

Din p„cate, mai-marii politicieni ai zilei pot interveni dup„ bunul-plac Ón tot ceea ce deranjeaz„ la un anumit moment puterea. Mai nou, la Bistri˛a, prefectul Szilagyi Ioan ∫i-a permis s„ cear„ ∫efului Poli˛iei Rutiere din municipiu s„ fac„ un test pentru stabilirea alcoolemiei, nu pe ∫oselele patriei, ci pe culoarele institu˛iei prefectului. Nici pe vremea primilor-secretari nu se Ónt‚mpla a∫a ceva. Este inadmisibil ca o institu˛ie s„ fie la cheremul unui om care ast„zi este, m‚ine nu, prefect. Vom ajunge Ón situa˛ia Ón care primele sesiz„ri vor ajunge mai Ónt‚i la deputa˛i ∫i senatori, ∫i mai apoi Ó∫i vor urma cursul firesc de anchet„, dac„ nu vor fi uitate cumva printr-un birou, pentru c„ nu e bine s„ te pui cu puterea.

Œncepem ∫edin˛a de ast„zi, avem ∫i cei doi secretari prezen˛i.

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 248, sunt absen˛i 83, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 32 de deputa˛i.

Continu„m dezbaterile ini˛iativelor legislative de pe ordinea de zi.

Am r„mas ieri la proiectul de Lege privind instituirea sistemului de certificate de import ∫i de export pentru produsele agricole. Comisia a ∫i stabilit ∫i dumneavoastr„ a˛i aprobat un timp maxim de dezbatere de 10 minute.

Dac„ la dezbateri generale mai e cineva care s„ ia cuv‚ntul?

Pofti˛i.

Domnul deputat Andrian Mihei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

## Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Din punct de vedere procedural, mi se pare lipsit de sens ca un obiect al unei ini˛iative legislative ce prive∫te serviciile s„ nu treac„ ∫i pe la Comisia de industrii ∫i servicii, iar acestei comisii s„ i se cear„ avizul dup„ ce s-a dat avizul pe fond la Comisia de agricultur„.

Legea, Ón esen˛„, este o lege bun„ care trebuie coroborat„ cu urm„toarea lege de pe ordinea de zi referitoare la depunerea de garan˛ii pentru aceste importuri ∫i exporturi. Dar, pe l‚ng„ faptul c„ este o lege bun„, ea poate s„ induc„ ∫i acea... s„ zic, acel grad de corup˛ie care poate s„ apar„ ∫i acei, s„ zic, indivizi sau societ„˛i care s„ fac„ de fapt un trafic de certificate, pentru c„ la art. 12 ve˛i vedea obliga˛iile care deriv„ dintr-un certificat nu sunt transferabile, dar drepturile sunt transferabile ∫i la un moment dat o s„ avem societ„˛i care, din punct de vedere financiar, sunt foarte bine a∫ezate, dar din punct de vedere al obiectului de activitate, agricultur„, nu prea au nimic de-a face. Vor fi la Ónceputul fiec„rui an, vor lua aceste certificate pe care, dup„ aceea, le vor comercializa.

De aceea, eu sus˛in, dac„ se mai poate face ceva, s„ putem s„ ne exprim„m ca comisie asupra acestui proiect de lege, dac„ nu, va trebui s„ aducem un amendament asupra art. 12 care, Ón totalitate, ar trebui s„ fie t„iat.

De asemenea, este un alt articol aici despre for˛a major„, care induce o alt„ situa˛ie fa˛„ de cea care este Ón dreptul interna˛ional ∫i este foarte cunoscut„ Ón legisla˛ia interna˛ional„ a contractelor, referitor de îact of God“. Sunt situa˛ii care sunt independente de voin˛a p„r˛ilor contractuale ∫i nu ar trebui s„ facem noi altceva dec‚t este Ón spiritul dreptului interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbateri generale. Domnule deputat Mihei, am Ón˛eles de la dumneavoastr„ c„ propune˛i retrimiterea la comisie, da? Da.

Rog comisia s„-∫i spun„ punctul de vedere. Domnul deputat Mihei a propus retrimiterea la comisie.

## Doamna pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De acord s„ fie retrimis„ la comisie pentru a clarifica ∫i problema titlului legii, pentru c„ este vorba ∫i de modificarea Legii nr. 1/2004 ∫i, de asemenea, de modificarea unui articol. ™i atunci m‚ine Óncerc„m s„ facem rapoartele suplimentare.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ supun la vot aceast„ propunere.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Œn unanimitate, s-a trimis proiectul de lege la comisie. Domnul deputat Dan Ioan Popescu. V„ rog.

## Doamna pre∫edinte,

A∫ vrea s„ reiterez ∫i Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor, Comisia de industrii a solicitat Biroului permanent ca acest proiect de lege s„-i fie repartizat ∫i pe fond ∫i vrem s„ discut„m Ómpreun„ cu Comisia de agricultur„ tocmai pentru a se clarifica toate aspectele care sunt supuse discu˛iei.

## **Doamna Daniela Popa:**

Cred c„ nu pute˛i dec‚t s„ trimite˛i amendamente la comisie. Procedural nu ∫tiu cum se poate.

## **Domnul Dan Ioan Popescu**

**:**

Am cerut Biroului permanent s„pt„m‚na trecut„ acest lucru, s„ se retrimit„ la comisie.

Este Ón regul„. Atunci, pe ordinea de zi, m‚ine, la Biroul permanent s„ figureze ∫i aceast„ chestiune.

V„ mul˛umesc.

Dac„ cele dou„ comisii sunt de acord s„ realizeze un raport comun, este Ón regul„.

Trecem la urm„torul proiect de lege, proiectul de Lege privind instituirea sistemului de garan˛ii pentru importul ∫i exportul produselor agricole.

Este procedur„ de urgen˛„.

Comisia de agricultur„, v„ rog s„ face˛i propunerile pentru timpi.

Pentru procedur„, domnul Dan Ioan Popescu. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i acest proiect de lege Ól consider„m ca fiind extrem de important pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. El nu poate fi judecat dec‚t Ón str‚ns„ leg„tur„ cu proiectul anterior de lege. De aceea, v„ propunem s„ fie retrimis la Comisia de agricultur„ ∫i, la fel, s„ lucr„m Ómpreun„, Comisia de industrii ∫i servicii cu Comisia pentru agricultur„, pentru un raport comun. Punctul de vedere al comisiei.

De acord cu rug„mintea colegilor de la Comisia economic„, ca m‚ine la ora 13,00 s„ ne vedem ∫i s„ le putem rezolva pe am‚ndou„.

Dac„ vre˛i s„ stabili˛i ∫i un termen, domnule deputat.

Noi putem m‚ine s„ termin„m rapoartele suplimentare ∫i poim‚ine plenul s„ le aib„.

## **Doamna Daniela Popa:**

Este Ón regul„.

Ini˛iatorul este de acord, da? Da. Bun. Se retrimite la comisie.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Mul˛umesc.

S-a retrimis proiectul de lege la comisie.

Urmeaz„ proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994.

Procedura este procedur„ de urgen˛„. Invit comisia s„ fac„ propunerile pentru timpi.

Cinci minute total, un minut pentru articole.

## **Doamna Daniela Popa:**

## V„ mul˛umesc.

V„

## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Doamna pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Este vorba despre o adaptare impus„ de acordarea la situa˛ia noastr„, de aderarea la Uniunea European„. Se introduce un articol care d„ posibilitatea ∫i persoanelor str„ine s„ arendeze terenuri Ón Rom‚nia.

Sus˛inem promovarea proiectului de lege a∫a cum a fost el aprobat Ón comisia de specialitate.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei.

Din partea comisiei sau a grupurilor parlamentare?

Din partea comisiei.

A grupului. V„ rog, domnule Tab„r„.

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat sus˛in aceast„ ini˛iativ„ de modificare. De fapt, ea nu face dec‚t s„ confirme o realitate, pentru c„ la aceast„ dat„ sunt zeci de investitori str„ini Ón agricultur„ care au concesionat sau au luat sub diferite forme terenuri pe care le cultiv„ ∫i pe care le valorific„ Ón rela˛ii directe cu proprietarii.

Era una dintre sc„p„rile de la acel moment c‚nd s-a elaborat Legea arendei. Poate c„ nici nu era momentul la acea dat„, acum Óns„ el este absolut bine venit pentru completarea acestei legi.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

V„ rog.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege, dar Ón viitor va trebui s„ ne g‚ndim astfel Ónc‚t raporturile contractuale dintre arenda∫i ∫i proprietari s„ fie mult mai transparente ∫i s„ venim Ón sprijinul acestor proprietari care de foarte, foarte multe ori nu prea g„sesc recuno∫tin˛„ sau nu li se returneaz„ produsele care sunt stipulate Ón contractele de arendare, iar datorit„ s„r„ciei din mediul rural ei nu pot s„ se adreseze instan˛elor de judecat„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Pentru dezbateri generale, din partea altui grup parlamentar?

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. v„ rog.

## Doamna pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ suntem de acord cu aceast„ solicitare de modificare a Legii arendei. Am sesizat ∫i mai Ónainte c„ unele dintre legi pot fi retrimise la comisie pentru a fi Ómbun„t„˛ite. Œmi pare r„u c„ cea de ieri cu SAPARD nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 a fost, de∫i foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ o s„ regreta˛i votul de ieri, pentru c„ Óngreun„m situa˛ia oamenilor.

Este adev„rat c„ colegul meu de dinainte care a vorbit vorbea aici de un contract de arend„. Vreau s„ v„ spun c„ din 23 martie am depus un asemenea contract-cadru ca ini˛iativ„ legislativ„ pentru a clarifica tocmai aceste probleme deosebite dintre arendatori ∫i arenda∫i ∫i n-a intrat nici p‚n„ ast„zi pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu.

Invit comisia pentru prezentarea raportului. V„ rog, domnule deputat Valeriu Tab„r„.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Raportul asupra proiectului de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16 din 1994.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii arend„rii nr. 16/1994, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón scopul armoniz„rii acesteia cu legisla˛ia Uniunii Europene.

Prin proiect se propune eliminarea, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, a restric˛iilor existente fa˛„ de cet„˛enii str„ini Ón ceea ce prive∫te arendarea terenurilor agricole.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994 face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, domnul Mugur Cr„ciun, secretar de stat Ón cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 25 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 23 septembrie 2005. Œn urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a public„ din 19 septembrie 2005. Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. 3 punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

A∫ vrea s„ remarc c„, iat„, dup„ 11 ani, o lege a avut o stabilitate de 11 ani, f„r„ s„ fie cu modific„ri de fond, ceea ce Ónseamn„ c„ mai sunt ∫i legi care se a∫az„ foarte bine pe societatea rom‚neasc„.

Mul˛umesc mult.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Trecem la dezbaterea pe articole.

V„ supun aten˛iei ∫i aprob„rii titlul legii. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat.

Art. I, care cuprinde alin. 2, 2[1] , 3 ∫i 3[1] , se abrog„. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat. Art. II. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat.

Legea, av‚nd caracter organic, va fi supus„ votului dumneavoastr„ la ora 12,00, c‚nd sunt voturile finale.

Urm„torul proiect este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia.

Procedura este procedur„ de urgen˛„.

Biroul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci Ól invit s„ fac„ propunerile pentru timpi.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Propunem cinci minute, cu dou„ minute de articol.

V„ mul˛umesc.

Cine este pentru timpii propu∫i de comisie? Mul˛umesc.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Au fost adopta˛i ace∫ti timpi.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Are cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Tudor Balt„** — _consilier la Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor_ **:**

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ are ca obiect modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia, Ón scopul corel„rii acestuia cu Legea nr. 32/2000 privind societ„˛ile de asigurare ∫i supraveghere a asigur„rilor, precum ∫i ale armoniz„rii sale cu prevederile directivelor europene din acest domeniu, potrivit angajamentului asumat de Rom‚nia Ón cadrul procesului de negociere a Capitolului 3 îLibera circula˛ie a serviciilor“.

Œn contextul acquis-ului comunitar, domeniile asigur„rilor ∫i reasigur„rilor reprezint„ o activitate aflat„ Óntr-o permanent„ dinamic„ legislativ„ ini˛iat„ pe baza legisla˛iei statelor membre ∫i dezvoltat„ ulterior prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 armonizarea acestor reglement„ri na˛ionale Ón scopul realiz„rii libert„˛ii de circula˛iei a serviciilor, a persoanelor, Ón cadrul pie˛ei interne a Uniunii Europene.

Toate aceste reglement„ri converg la realizarea unui regim juridic administrativ unitar la nivelul Óntregului spa˛iu comunitar, care func˛ioneaz„ Óntr-o str‚ns„ cooperare cu legisla˛iile na˛ionale, precum ∫i cu structurile na˛ionale cu autoritate Ón domeniu, menite s„ asigure eficien˛a func˛ional„ a sistemului Ón interiorul spa˛iului comunitar.

Œn contextul procesului de negociere pe care Rom‚nia l-a purtat Ón perioada februarie 2000—decembrie 2004, domeniul asigur„rilor ∫i supravegherea func˛ion„rii acestora a fost inclus Ón cuprinsul Capitolului 3 de negociere purtat cu Comisia European„, intitulat îLibera circula˛ie a serviciilor“, fiind considerat ca av‚nd convergen˛„ ∫i cu Capitolul 2, ce vizeaz„ libera circula˛ie a persoanelor, subcapitolul îDreptul de stabilire“.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Comisia... Sau din partea Grupului P.S.D.? Da. V„ rog.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Grupul nostru parlamentar sus˛ine acest proiect de lege. El vine ∫i Ómbun„t„˛e∫te actuala legisla˛ie Ón domeniul asigur„rilor ∫i reasigur„rilor din Rom‚nia, vine ∫i face ca anumite lucruri care p‚n„ acum nu erau reglementate Ón mod corect s„ defineasc„ mai bine acest domeniu de activitate care are Ón ultima perioad„ de timp o dezvoltare din ce Ón ce mai important„.

Credem c„ prin aprobarea acestui proiect de lege vom avea un plus de claritate Ón domeniu ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, o lege stabil„ care s„ poat„ s„ conduc„ la o dezvoltare mai accentuat„ a acestui sector de activitate. De aceea, grupul nostru parlamentar sus˛ine proiectul de lege.

Mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea altor grupuri parlamentare dore∫te cineva?

Doamna deputat Gra˛iela Iordache, din partea Grupului Partidului Conservator.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege, Ól sus˛ine nu numai datorit„ faptului c„ reprezint„ o aliniere la acquis-ul comunitar, Ól sus˛ine Ón primul r‚nd pentru faptul c„ r„spunde necesit„˛ilor de dezvoltare a pie˛ei interne de asigurare ∫i reasigurare.

Œn ultim„ instan˛„, r„spunde necesit„˛ilor de dezvoltare a pie˛ei financiare rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea altor grupuri parlamentare mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei raportoare, prezentarea raportului. V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 136 din anul 1995, av‚ndu-se Ón considerare urm„toarele:

— Ón primul r‚nd, s-a introdus un capitol de defini˛ii specifice domeniului asigur„rilor folosite Ón scopul aplic„rii ∫i interpret„rii uniforme a legisla˛iei;

— apoi, corelarea prevederilor privind societ„˛ile de asigurare care practic„ asigurarea de r„spundere civil„ pentru pagube produse prin accidente de autovehicule cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind societ„˛ile de asigurare ∫i supravegherea asigur„rilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare;

— s-a eliminat bariera prin care se asigur„ obligatoriu ∫i se practic„ numai de c„tre asiguratorii autoriza˛i de c„tre Comisia pentru Supravegherea Asigur„rilor, respect‚nd astfel un principiu al dreptului de stabilire ∫i liber„ circula˛ie a serviciilor;

— precizarea situa˛iilor Ón care persoanele care intr„ pe teritoriul Rom‚niei cu autovehicule Ónmatriculate Ón str„in„tate se consider„ asigurat;

— s-au f„cu preciz„ri referitoare la acordarea desp„gubirilor c„tre persoanele p„gubite prin accidente de autovehicule;

— asigurarea permiselor necesare verific„rii celor dou„ fonduri, Fonduri de protec˛ie a victimelor str„zii ∫i Fondul de compensare, care se va face de la data introducerii primei unice pentru asigurarea obligatorie de r„spundere civil„ pentru pagubele produse ter˛ilor Ón accidente de autovehicule.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Vreau s„ v„ spun c„, Ón cadrul comisiei, el a fost dezb„tut ∫i aprobat Ón forma adoptat„ de Senat, cu unanimitate de voturi.

Propunem plenului Camerei aprobarea lui Ón forma aprobat„ de c„tre comisie ∫i de c„tre Senat. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Trecem atunci la dezbaterea pe articole. V„ supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ titlul legii. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt ab˛ineri. Ab˛ineri? Adoptat. Articolul unic. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt ab˛ineri. Ab˛ineri? Adoptat. La pozi˛ia 1, art. I punctul I punctul 9, modificarea. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat. Pozi˛ia 2, art. I punctul 14. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Pozi˛ia 3, la art. I punctul 23 alin. 2. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat. Pozi˛ia 4, la art. I punctul 26 alin. 3 ∫i art. 60. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat. Pozi˛ia 5, art. I punctul 30 alin. 4 ∫i art. 61. Cine este pentru?Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat. Pozi˛ia 6, la art. I punctul 31 alin. 6 ∫i art. 61. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat. Pozi˛ia 7, la art. I punctul 34 lit. c) ∫i alin. 1, 2 ∫i art. 63.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat.

Secretarii de ∫edin˛„ m-au informat c„ nu exist„ cvorum de lucru, de∫i aceast„ lege are caracter ordinar. Va fi supus„ votului dumneavoastr„ la ora 12,00.

Urm„torul proiect de lege: proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii minelor nr. 85/2003 ∫i

Legii petrolului nr. 238/2004. Legea are caracter organic. A fost supus„ dezbaterii noastre. Avem ∫i un raport suplimentar.

A fost retrimis„ la comisie pentru modificarea titlului legii.

Din partea comisiei, v„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu hot„r‚rea plenului Camerei Deputa˛ilor din 14 septembrie 2005, a fost retrimis Comisiei pentru industrii ∫i servicii proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii minelor nr. 85/2003 ∫i Legii petrolului nr. 238/2004, Ón vederea Óntocmirii unui raport suplimentar prin care s„ fie stabilit titlul proiectului de lege.

Œn ∫edin˛a din 8 septembrie 2005, proiectul de lege a fost dezb„tut pe articole, iar unele dintre ele au fost respinse, ceea ce a condus la modificarea obiectului ∫i con˛inutului proiectului de lege transmis de Guvern.

Pentru a pune Ón acord ceea ce s-a aprobat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor cu titlul legii, a fost nevoie de aceast„ reanaliz„ la Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i, Ón conformitate cu atribu˛iile care ne revin, v„ prezent„m ca propunere spre adoptare urm„torul titlu: proiectul de Lege privind completarea Legii minelor nr. 85/2003, iar, conform normelor de tehnic„ legislativ„, articolul unic va avea urm„torul cuprins: îLegea minelor nr. 85/2003, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se completeaz„ dup„ cum urmeaz„:“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ ini˛iatorul are ceva de completat? V„ rog.

**Domnul Gheorghe Buliga** — _pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Resurse Minerale_ **:**

Doamna pre∫edint„ de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege pus Ón discu˛ie se refer„ la unele modific„ri ∫i complet„ri la Legea nr. 85/2003, care este Legea minelor, ∫i la Legea nr. 238/2004.

Proiectul propune modificarea unor articole din Legea minelor, ∫i anume propune modificarea articolului referitor la taxa de exploatare, Ón care se Ónlocuie∫te taxa de exploatare calculat„ pe perimetrul de exploatare cu o tax„ pe valoarea produc˛iei realizate din activitatea de exploatare minier„.

Aceast„ propunere a ap„rut ca necesar„ Ón ideea c„ taxa pe perimetru nu are nici o relevan˛„, fa˛„ de natura substan˛ei minerale utile care se exploateaz„ ∫i care poate s„ fie de orice fel. De asemenea, valoarea substan˛ei exploatate din acela∫i perimetru poate s„ difere chiar cu c‚teva ordine de m„rime.

Pe acest considerent, s-a propus ca taxa de exploatare s„ aib„ o cot„ fix„ de 2,5% din valoarea produc˛iei realizate din activit„˛i miniere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 De asemenea, Ón cadrul ∫edin˛ei din Comisia pentru industrii ∫i servicii s-a propus un amendament referitor la prezentarea pentru ob˛inerea permiselor ∫i a unui acord suplimentar fa˛„ de documentele care se depun la aceast„ or„ ∫i a unui acord Óncheiat cu autorit„˛ile locale privind reabilitarea drumurilor ∫i construc˛iilor afectate de transportul rutier al agregatelor minerale utile extrase din balastiere ∫i eventual cariere.

Œmi pare r„u c„ v„ Óntrerup, din ceea ce am Ón˛eles de la comisie, aceast„ lege a fost dezb„tut„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Urmeaz„ s„ fim cu to˛ii de acord asupra titlului ∫i a micii modific„ri din articolul unic.

Œn principal, sunt de acord cu modific„rile propuse de comisie referitoare la titlu ∫i nu am obiec˛ii.

Mul˛umesc mult.

V„ supun atunci aten˛iei dumneavoastr„ ∫i votului dumneavoastr„ titlul legii: Lege privind completarea Legii minelor nr. 85/2003.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Adoptat.

Precum ∫i modificarea articolului unic: îLegea minelor nr. 85/2003, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 197/27 martie 2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se completeaz„...“ ∫i urmeaz„ textul.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Adoptat.

Legea are caracter organic ∫i va fi votat„ la ora 12,00.

Urm„torul proiect de lege: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor m„suri de reorganizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni C.E.C. — S.A. Ón vederea privatiz„rii. Procedura este procedur„ de urgen˛„.

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, rog s„ fac„ propunerile.

Mul˛umesc.

Propun 15 minute dezbateri generale ∫i c‚te un minut de interven˛ie.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Supun aprob„rii dumneavoastr„. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? S-au aprobat timpii propu∫i de comisie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Are cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului. V„ rog.

**Doamna Mara R‚mniceanu** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Bun„ diminea˛a!

Œn programul de reforme structurale convenit cu Uniunea European„ ∫i Banca Mondial„ se prevede privatizarea ultimelor dou„ b„nci la care statul este ac˛ionar.

Œn vederea preg„tirii pentru privatizare a C.E.C., consultantul pentru privatizare, selectat potrivit prevederilor art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2004, a efectuat o analiz„ detaliat„ a tuturor aspectelor din activitatea b„ncii.

Œn raportul juridic de _due diligence_ elaborat de consultant au fost exemplificate unele aspecte juridice care diferen˛iaz„ C.E.C. de restul b„ncilor ∫i care trebuiau reglementate p‚n„ la lansarea procesului de privatizare, astfel Ónc‚t poten˛ialii investitori s„ poat„ cunoa∫te detaliile b„ncii Ón care doresc s„ investeasc„.

Aceste aspecte juridice se refer„ Ón principal la:

— existen˛a unor opera˛iuni derulate exclusiv de C.E.C.;

— except„ri de la plata unor impozite ∫i taxe;

— neparticiparea C.E.C.-ului la constituirea resurselor financiare ale Fondului de Garantare a Depozitelor Ón Sistemul Bancar ∫i altele

Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raportul comisiei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., v„ rog, domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

## Doamna pre∫edinte,

Pozi˛ia Grupului parlamentar al P.R.M. este urm„toarea. Œn contextul Ón care majoritatea marilor privatiz„ri de la ora actual„ reprezint„ teme de scandaluri ∫i Ón condi˛iile Ón care peste 5.000 de Óntreprinderi aflate Ón faza de postprivatizare sunt Ón litigiu, noi consider„m c„ riscurile la care expunem principalul depozitar al economiilor popula˛iei este mult prea mare.

De aceea ∫i din multe alte considerente P.R.M. este Ómpotriva oric„rei forme de privatizare ∫i reorganizare a C.E.C.-ului. Avem obiec˛ii, ∫i pe fond, ∫i la articole. V„ mul˛umesc.

V„ rog, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat T„n„sescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

## Mul˛umesc. doamna pre∫edinte.

Eu cred c„ acest proces al privatiz„rii C.E.C.-ului este unul foarte important pentru modul Ón care pia˛a bancar„ rom‚neasc„ va ar„ta Ón perioada anilor care urmeaz„.

Aceast„ institu˛ie care dateaz„ de foarte mul˛i ani, cred c„ este cea mai veche institu˛ie bancar„ din Rom‚nia, trebuie restructurat„, trebuie ref„cut„ ca s„ r„spund„ noilor cerin˛e, cerin˛elor pe care Uniunea European„ le impune unui sistem bancar s„n„tos.

Exist„ foarte mul˛i care spun: domnilor, C.E.C.-ul nu trebuie privatizat, este m‚ndria noastr„, este cea mai bun„ ∫i cea mai frumoas„ banc„. Dar, din p„cate, pe parcursul anilor, func˛iile acestei institu˛ii s-au deteriorat foarte mult ∫i, ca atare, f„r„ o injec˛ie de capital str„in, f„r„ o injec˛ie de un management superior aceast„ institu˛ie foarte prestigioas„ pentru ˛ara noastr„ nu va putea s„ supravie˛uiasc„ concuren˛ei care exist„ pe pia˛a bancar„ Ón prezent.

De aceea, grupul nostru parlamentar consider„ c„ privatizarea C.E.C.-ului este un pas Ónainte Ón ceea ce prive∫te integrarea Ón Uniunea European„. Acest proces de privatizare a fost Ónceput Ón anul 2004 ∫i, sigur, probabil va fi finalizat Ón cursul acestui an sau la Ónceputul anului viitor. Aceast„ privatizare, Óns„, trebuie s„ ˛in„ cont de ni∫te cerin˛e ale pie˛ei, trebuie s„ ˛in„ cont de ceea ce pia˛a dore∫te de la o institu˛ie precum C.E.C.-ul ∫i sunt convins c„ prin acest proces cel care va fi capabil ∫i va c‚∫tiga aceast„ licita˛ie, acel investitor strategic, s„ p„streze tradi˛ia C.E.C.-ului, s„ p„streze faptul c„ aceast„ institu˛ie are leg„turi p‚n„ Ón ultimul sat al Rom‚niei ∫i, printr-o nou„ institu˛ie bancar„, aceasta s„ fie capabil„ s„ dezvolte mediul rural ∫i satul rom‚nesc.

De aceea, grupul nostru parlamentar este pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

C.E.C.-ul are cea mai numeroas„ re˛ea de sucursale din ˛ar„, este vorba de peste 3.000 de unit„˛i. Nu ∫tiu c‚˛i dintre dumneavoastr„ au fost Ón aceast„ institu˛ie, ∫i cei care au fost au constatat cu surprindere c„ este o relicv„ a ceea ce a fost Ónainte de 1989 sistemul bancar ∫i o institu˛ie financiar„ din Rom‚nia.

Noi sus˛inem adoptarea acestei legi ∫i privatizarea C.E.C.-ului, pentru c„ dac„ a˛i fost acolo, a˛i v„zut. La ora actual„ se procedeaz„, se scrie de m‚n„, se st„ la coad„ ore Ón ∫ir ∫i ace∫ti oameni am„r‚˛i, ai nim„nui, pentru pu˛inul, bruma de economii pe care o au acolo, stau Ón ni∫te condi˛ii care nu sunt de suportat.

Deci suntem pentru privatizarea C.E.C.-ului ∫i vom sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Doamna pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am s„ urmez recomandarea pre∫edintelui comisiei ∫i am s„ fiu foarte scurt„, drept pentru care, de fapt, discursul meu va fi foarte scurt, am s„ Óncep prin a spune c„ Grupul parlamentar al Partidului Conservator este Ón favoarea acestui proiect de lege. Suntem categoric pentru privatizarea acestei institu˛ii bancare.

Œn acela∫i timp, consider„m c„ este timpul ∫i momentul ca Ón Rom‚nia s„ se renun˛e la acele metode tradi˛ionale de privatizare, numai prin intermediul investitorului strategic, metode tradi˛ionale care nu Óntotdeauna au adus Óntr-adev„r eficien˛„, progres Ón economia rom‚neasc„.

Consider„m c„ este timpul ∫i momentul ca s„ se utilizeze metode moderne de privatizare, cum este cea a pie˛ei de capital, aceasta av‚nd drept avantaj cre∫terea transparen˛ei deciziei Ón activitatea unei institu˛ii de o asemenea importan˛„ ∫i, de ce nu, evitarea pe viitor a unor situa˛ii Ón care o astfel de institu˛ie s„ fie amestecat„ Ón scandalul de genul celor F.N.I.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare, dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Atunci invit comisia raportoare s„ prezinte raportul. V„ rog, domnule deputat.

## Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 ∫i 108 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 42/2005 privind instituirea unor m„suri de reorganizare a C.E.C. Ón vederea privatiz„rii, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Au fost primite avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, precum ∫i de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Acest proiect a fost luat Ón discu˛ie Ón ∫edin˛a comisiei din data 16 septembrie 2005, iar, din totalul de 23 de deputa˛i prezen˛i, 22 au votat pentru adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„ de Senat.

De asemenea, a fost ∫i un amendament respins ∫i un vot Ómpotriv„.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ titlul legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Titlul legii este adoptat. Articolul unic. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Articolul unic este adoptat. Art. 1 din ordonan˛„. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Art. 1 este adoptat. Art. 2, cu cele dou„ alineate. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Art. 2, adoptat. Art. 3, cu cele patru alineate. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Art. 4, cu cele 3 alineate. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Art. 4, adoptat. Art. 5, cu cele dou„ alineate. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Art. 5, adoptat. Art. 6. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Art. 6, adoptat. Art. 7. Voturi pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri. Art. 7, adoptat. Art. 8. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Art. 8, adoptat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Doamna pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Noi consider„m c„ actuala form„ care a fost adoptat„ ast„zi contravine scopului pentru care a fost creat C.E.C.-ul, Óntruc‚t el a fost creat ca o banc„ pentru deponen˛i, destinat„ micilor deponen˛i.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te siguran˛a depunerilor, consider„m c„ Ordonan˛a nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de Garantare ∫i-a

dovedit p‚n„ acum utilitatea Ón cazul at‚tor scandaluri bancare.

De asemenea, vom contesta la Curtea Constitu˛ional„ ∫i dreptul statului de a vinde ac˛iuni la C.E.C., Óntruc‚t C.E.C.-ul nu a fost fondat pe baza investi˛iilor statului, ci din profitul rezultat din depunerile micilor deponen˛i. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, dar explicarea votului, de regul„, se realizeaz„ dup„ votul final la lege, vot care se va realiza la ora 12,00.

Urm„torul proiect de lege: proiectul de Lege privind ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de asociere Rom‚nia—Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate prev„zute Ón Protocolul nr. 3 la Acordul european. Procedur„ de urgen˛„.

Din partea ini˛iatorului?

Comisia, da, pentru timpii acorda˛i dezbaterii noastre. Domnul deputat Dan Ioan Popescu, pre∫edintele comisiei.

V„ propun 10 minute pentru dezbatere ∫i un minut pentru fiecare articol Ón parte.

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Sunt adopta˛i timpii propu∫i. Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri? Ini˛iatorul, pofti˛i, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Vasile Radu** — _subsecretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

## Doamna pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Decizia nr. 3 a Consiliului de Asociere se Ónscrie Ón prevederile evolutive ale Acordului de asociere semnat de Rom‚nia cu Uniunea European„. Ea trateaz„ Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate ∫i deschide pe aceast„ cale posibilit„˛i noi, at‚t de export din Rom‚nia Ón Uniunea European„, cu taxe vamale reduse sau eliminate Ón Uniunea European„, c‚t ∫i de import de o serie de produse agricole transformate, Ón special cele care constituie baz„ pentru Óncorporarea Ón produc˛ii ulterioare Ón Rom‚nia.

Sus˛inem adoptarea proiectului de lege privind ratificarea acestei decizii.

Mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul Mihei Andrian Sirojea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege, care nu face altceva dec‚t s„ aduc„ ni∫te clarific„ri Ón regimul comer˛ului cu produse agricole transformate. Nu este vorba de produse modificate genetic. Au fost ni∫te discu˛ii Ón acest sens, Ón comisie. Este o lege care clarific„ acest comer˛ ∫i este benefic„.

V„ mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare, dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei, v„ rog, domnule pre∫edinte.

Doamna pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia—Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate, prev„zut Ón Protocolul nr. 3 la Acordul european, transmis cu adresa PL-x 346/6 septembrie 2005.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege, la fel Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Obiectul prezentului proiect de lege Ól constituie ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de asociere Rom‚nia—Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului cu produse agricole transformate, prev„zute Ón Protocolul nr. 3 la Acordul european.

Œn baza acordului, ratificat prin Legea nr. 20/1993, s-a constituit Consiliul de Asociere Rom‚nia—Uniunea European„, care are Ón competen˛„ adoptarea de decizii.

M„surile de Ómbun„t„˛ire a regimului comer˛ului prev„zute de aceast„ decizie se refer„ la aplicarea taxelor vamale indicate Ón cele dou„ anexe, la importul Ón comunitate al bunurilor originare din Rom‚nia, precum ∫i la importul Ón Rom‚nia al bunurilor originare din Comunitate.

Comisia pentru industrii ∫i servicii, la care au participat 21 din 23 de membri, ∫i-a dat votul Ón unanimitate pentru acest proiect de lege, cu un amendament la titlul legii.

Lucr„m atunci pe raportul comisiei. La pozi˛ia 1, titlul legii. V„ rog, domnule pre∫edinte.

Avem un amendament, ∫i anume de a completa titlul legii, dup„ virgul„, cu îsemnat„ la Bruxelles la 5 iulie 2005“. Deci titlul legii va fi: Lege privind ratificarea Deciziei nr. 3/2005 a Consiliului de Asociere Rom‚nia— Uniunea European„ privind Ómbun„t„˛irea regimului comer˛ului de produse agricole transformate, prev„zute Ón

Protocolul nr. 3 la Acordul european, semnat„ la Bruxelles la 5 iulie 2005.

V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul este de acord? Este Ón regul„.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri?

Titlul legii a fost adoptat.

Articolul unic. Cred c„ este aceea∫i completare de care a˛i vorbit, domnule pre∫edinte, mai devreme.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Articolul unic a fost adoptat.

Votul final la ora 12,00.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolu˛ia A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Anexa 18 din Raportul Comitetului Securit„˛ii Maritime la a cincizeci ∫i noua sa sesiune la Londra la 13—24 mai 1991, precum ∫i a Codului din 1989 pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securit„˛ii Maritime la a cincizeci ∫i noua sa sesiune la Londra la 13—24 mai 1991 ∫i prin Rezolu˛ia MSC.38(63) a Comitetului Securit„˛ii Maritime la Londra la 19 mai 1994.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, ca timpi, v„ rog.

Doamna pre∫edinte, fiind o lege tehnic„, v„ propun maximum 5 minute pentru dezbateri ∫i un minut pe fiecare articol.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nimeni. Ab˛ineri? Adoptat.

Dac„ din partea ini˛iatorului dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Proiectul de lege preia legisla˛ia na˛ional„, Codul pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor de foraj, Ón vederea stabilirii unor norme aplicabile respectivelor instala˛ii plutitoare, astfel Ónc‚t s„ faciliteze deplasarea ∫i exploatarea rampei interna˛ionale Ón condi˛ii de siguran˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul Andrian Mihei, din partea Grupului Conservator.

Rom‚nia este membr„ a Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale. Acest proiect de lege nu face altceva dec‚t s„ transpun„ legisla˛ia din domeniu, reglement„rile Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale Ón legisla˛ia na˛ional„.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea altor grupuri parlamentare mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu mai dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul.

Din partea comisiei?

V„ rog, domnule pre∫edinte, Dan Ioan Popescu.

## Doamna pre∫edinte,

Pentru c„ titlul este foarte lung, dumneavoastr„ l-a˛i expus Ón mod detaliat, a∫a cum este normal, da˛i-mi voie s„ v„ prezint numai raportul.

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru avizare ∫i dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege privind acceptarea Codului pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin, adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolu˛ia A414 la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Anexa 18 din raportul Comitetului Securit„˛ii Maritime, la a cincizeci ∫i noua sa sesiune la Londra la 13—24 mai 1991, precum ∫i a Codului din 1989 pentru construc˛ia ∫i echipamentul unit„˛ilor mobile de foraj marin, adoptat de Adunarea Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale prin Rezolu˛ia A649 la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa nr. 17 din raportul Comitetului Securit„˛ii Maritime la a cincizeci ∫i noua sa sesiune la Londra la 13—24 mai 1991 ∫i prin Rezolu˛ia MSC 38(63) a Comitetului Securit„˛ii Maritime la Londra la 19 mai 1994.

Codul pentru construc˛ia ∫i echipamentele unit„˛ilor de foraj marin a fost elaborat Ón vederea stabilirii unor norme interna˛ionale aplicabile respectivelor instala˛ii plutitoare, astfel Ónc‚t s„ faciliteze deplasarea ∫i exploatarea Ón ape interna˛ionale, Ón condi˛ii de maxim„ siguran˛„.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de c„tre Consiliul Legislativ. De asemenea, am primit aviz favorabil de la Comisia pentru politic„ extern„.

La ∫edin˛a comisiei au participat 21 de parlamentari dintre cei 23 ∫i Ón totalitate au votat pentru acest proiect de lege.

De aceea, v„ supunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iatori.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V„ supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ titlul legii. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Œn unanimitate titlul legii a fost adoptat. Art. 1.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Art. 1, adoptat. Art. 2. Pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Art. 2, adoptat. Art. 3. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Art. 3, adoptat. Art. 4. Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nici ab˛ineri. Œn unanimitate, art. 4 a fost adoptat. Votul final la ora 12,00.

Urmeaz„ proiectul de Lege privind aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia—Turcia nr. 12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metodele de cooperare administrativ„, Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia.

Din partea ini˛iatorului dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Vasile Radu:**

Decizia nr. 12 a Comitetului mixt Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ are ca element esen˛ial introducerea Ón protocolul referitor la regulile de origine a conceptului paneuromediteranean privind determinarea originii m„rfurilor care intr„ Ón comer˛ul reciproc.

Are un caracter, pe de o parte, politic, de preluare a noii orient„ri din politica comercial„ comunitar„, Ón conformitate cu Conferin˛a ministerial„ de la Palermo din 2003, ∫i, pe de alt„ parte, l„rge∫te posibilit„˛ile de comer˛ dintre Rom‚nia ∫i Turcia.

Sus˛inem adoptarea proiectului de lege privind acceptarea acestei decizii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Mul˛umesc.

Din partea comisiei are cuv‚ntul domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia—Turcia nr. 12/2005, referitoare la decizia de amendare a Protocolului D privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metodele de cooperare administrativ„, Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia, transmis cu adresa PL-x 349 din 6 septembrie 2005, Ónregistrat„ la Comisia pentru industrii ∫i servicii cu nr. 23/135/2005.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, de asemenea Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au dat avize favorabile acestui proiect de lege.

Proiectul de lege, Ón fond, are ca obiect de reglementare acceptarea Deciziei Comitetului mixt nr. 12/2005, referitoare la amendamentele viz‚nd Protocolul D privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metodele de cooperare administrativ„, Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia.

Decizia de amendare a Protocolului D, ce face obiectul prezentei legi, este Ón conformitate cu deciziile celei de-a treia Conferin˛e ministeriale Uniunea European„ — ˛„rile mediteraneene privind comer˛ul euromediteranean, desf„∫urat„ la Palermo pe 7 iulie 2003, ∫i care asigur„ extinderea sistemului cumulului paneuropean de origine la ˛„rile mediteraneene.

Includerea Ón protocolul de origine a cumulului paneuropean mediteranean reprezint„ o ac˛iune concret„ Ón acest domeniu ∫i are ca efect dinamizarea schimburilor comerciale bilaterale rom‚no-turce, precum ∫i facilitatea atragerii de investi˛ii str„ine pe pia˛a rom‚neasc„ ∫i cre∫terea prezen˛ei produselor rom‚ne∫ti pe pie˛ele ˛„rilor partenere de acorduri.

Prevederile Deciziei nr. 12/2005 a Comitetului mixt sunt de natur„ s„ completeze cadrul juridic al rela˛iilor comerciale dintre Rom‚nia ∫i Turcia.

Supunem analizei plenului Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege, cu o serie de amendamente propuse de c„tre comisie.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Dac„ nu, propun s„ trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii, cu amendamentele propuse. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn titlul legii, Ón raportul pe care-l am Ón fa˛„, exist„ dou„ erori materiale pe care doresc s„ vi le semnalez: îLege pentru aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia—Turcia nr. 12/2005, referitoare la Decizia de amendare a Protocolului“, nu îde amendarea Protocolului D privind definirea no˛iunii“!

Dac„ le-a˛i remarcat, v„ rog s„-mi permite˛i s„ dau citire titlului corect: Lege pentru aprobarea Deciziei Comitetului mixt Rom‚nia—Turcia nr. 12/2005, referitoare la Decizia de amendare a Protocolului D privind definirea no˛iunii de produse originare ∫i metodele de cooperare administrativ„, Ón cadrul Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 2997“. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Cu amendamentele f„cute de domnul deputat, ini˛iatorul?

Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi Ónc„ o mic„ observa˛ie care este o corelare gramatical„, de fapt este o eroare material„ minor„. Este vorba de partea final„ a titlului ∫i respectiv a articolului unde se spune: îsemnat la Ankara“ ∫i a∫a mai departe. Trebuie s„ fie îsemnat„“ — feminin — îla Ankara“, ca s„ se acorde cu îdecizia“.

Mul˛umesc.

Cu amendamentele respective, dac„ sunte˛i de acord cu titlul legii? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Articolul unic este nemodificat.

Dac„ sunt observa˛ii? Adoptat.

Mul˛umesc.

Vot final la ora 12,00.

Proiectul de Lege pentru acceptarea Anexei IV, revizuit„, la Conven˛ia interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, modificat„ de Protocolul Óncheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptat„ de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protec˛ia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004.

Din partea ini˛iatorului?

Proiectul de lege a fost emis pentru preluarea Ón legisla˛ia na˛ional„ a unei anexe, Anexa IV la Conven˛ia interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave. Aceast„ anex„ a fost preluat„ Ón legisla˛ia a 21 de state ale Uniunii Europene.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Dan Ioan Popescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru acceptarea Anexei IV, revizuit„, la Conven˛ia interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, modificat„ de Protocolul Óncheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, adoptat„ de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protec˛ia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004.

Proiectul de lege a fost emis pentru preluarea Ón legisla˛ia na˛ional„ a Anexei IV — Reguli pentru prevenirea polu„rii cu ape uzate de la nave, la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, modificat„ prin Protocolul din 1978, ˛in‚nd seama c„ aceast„ anex„ a fost preluat„ Ón legisla˛ia a 21 de state membre a Uniunii Europene.

Proiectul de lege a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ∫i, de asemenea, de la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i amenajarea teritoriului.

V„ supunem, domnule pre∫edinte, spre dezbatere ∫i avizare acest proiect de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Ón forma prezentat„ de ini˛iator, Óns„ cu o serie de amendamente propuse de comisie, mai mult ca reformul„ri, dec‚t ca modific„ri ale textului efectiv.

Mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul din partea grupurilor parlamentare? V„ rog.

Rom‚nia este membr„ a Organiza˛iei Maritime Interna˛ionale. Aceast„ lege nu face altceva dec‚t s„ fie o traducere mot-à-mot a legisla˛iei adoptate Ón cadrul acestei Organiza˛ii Maritime Interna˛ionale. Rom‚nia a semnat Ón decursul anilor mai multe amendamente ∫i referiri la acest protocol.

Cu toate c„ nu mai avem flot„ maritim„, noi suntem de acord cu aceast„ legisla˛ie. Poate este un punct zero de unde putem s„ plec„m ∫i s„ ne g‚ndim la o lege care s„ favorizeze Ón viitorul foarte apropiat revigorarea flotei maritime.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale? Dac„ nu, v„ propun s„ trecem la dezbaterea pe fond a legii.

Titlul legii, cu amendamentele propuse ∫i avizate Ón cadrul comisiei.

Voturi pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Art. 1, cu amendamentele propuse ∫i acceptate de comisie.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 2 este nemodificat. Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Art. 3, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. V„ mul˛umesc. Vot final la ora 12,00.

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Conven˛ia interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave (MARPOL 73/78), adoptate de c„tre Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ la Londra prin Rezolu˛iile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 ∫i MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004.

Din partea ini˛iatorului?

Proiectul de lege preia Ón legisla˛ia na˛ional„ mai multe amendamente la anexele Protocolului din 1978 referitor la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, conven˛ie modificat„ prin Protocolul Óncheiat la Londra pentru perfec˛ionarea aspectelor tehnice prev„zute Ón anexele la aceast„ conven˛ie.

Aspectele tehnice se refer„ la urm„toarele anexe: reguli pentru prevenirea polu„rii cu hidrocarburi; reguli pentru controlul polu„rii cu substan˛e lichide nocive Ón vrac; reguli pentru prevenirea polu„rii cu substan˛e d„un„toare transportate pe mare sub form„ ambalat„; reguli pentru prevenirea polu„rii cu ape uzate de la nave; reguli pentru prevenirea polu„rii cu gunoi de la nave ∫i reguli pentru prevenirea polu„rii aerului de c„tre nave. Este o lege strict tehnic„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, din partea comisiei?

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Anexele Protocolului din 1978 referitor la Conven˛ia interna˛ional„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, adoptate de c„tre Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ la Londra prin Rezolu˛iile MEPC.111(50) la 4 decembrie 2003 ∫i MEPC.116(51) la 1 aprilie 2004.

Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, organiza˛ie specializat„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, av‚nd ca obiect de activitate elaborarea cadrului juridic, tehnic ∫i organizatoric privind naviga˛ia maritim„ Ón apele interna˛ionale, a adoptat mai multe amendamente la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1973 pentru prevenirea polu„rii de c„tre nave, modificat„ prin Protocolul Óncheiat la Londra la 17 februarie 1978 pentru perfec˛ionarea aspectelor tehnice prev„zute Ón anexele la aceast„ conven˛ie.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, iar la comisie a primit ∫i avizul favorabil de la Comisia pentru administra˛ie public„, de la Comisia pentru politic„ extern„, precum ∫i de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

V„ propunem, domnule pre∫edinte, ca acest proiect de lege s„ fie adoptat Ón forma prezentat„ de c„tre ini˛iator. Precizez faptul c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul din partea grupurilor parlamentare?

V„ rog, domnule coleg.

A∫a cum am mai precizat, Rom‚nia face parte din Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„. Navele maritime, sub pavilion rom‚nesc, chiar dac„ noi nu aveam Ón legisla˛ia na˛ional„ aceast„ reglementare, erau obligate Ón apele interna˛ionale s„ se supun„ acestor reglement„ri. A∫a cum ∫i ini˛iatorul a spus, aceast„ lege nu face altceva dec‚t s„ fie o traducere mot-à-mot a conven˛iei, a amendamentelor I.M.O. la Conven˛ia MARPOL.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator este pentru votarea acestui proiect de lege. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te altcineva s„ ia cuv‚ntul pe dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Dac„ nu, trecem la dezbaterea legii pe fond.

Titlul legii, Ón forma adoptat„ de ini˛iator. Dac„ sunt voturi pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Titlul legii a fost aprobat. Art. 1 r„m‚ne nemodificat. Voturi pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Aprobat. Art. 2 r„m‚ne nemodificat. Voturi pentru?

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 3 r„m‚ne nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Rezolu˛ia MEPC. 111 adoptat„ la 4 decembrie 2003, Ón forma ini˛ial„, nemodificat„. Voturi pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Adoptat. Anexa nr. 1, nemodificat„. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat„. Anexa nr. 2 nemodificat„. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat„. Anexa nr. 3, nemodificat„. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat„. Anexa nr. 4, nemodificat„. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat„. Rezolu˛ia MEPC. 116, adoptat„ la 1 aprilie 2004, nemodificat„.

Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat„. Anexa la aceast„ rezolu˛ie, nemodificat„. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat„.

Vot final la ora 12,00.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2005 pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucure∫ti la 28 iulie 2005 ∫i la Paris la 1 august 2005. Este procedur„ de urgen˛„.

Potrivit regulamentului, din partea comisiei, timpii pentru lu„rile la cuv‚nt ∫i pentru dezbateri generale. V„ rog, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Propunem 5 minute cu un minut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu timpii propu∫i de comisie? Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

S-au adoptat timpii de dezbateri.

Potrivit regulamentului, dezbaterea proiectului. Din partea ini˛iatorului? Doamna ministru, v„ rog.

Av‚nd Ón vedere amploarea deosebit de grav„ a inunda˛iilor din anul 2005, care au determinat deterior„ri majore ale infrastructurii rutiere ∫i feroviare din zonele afectate, Ón vederea refacerii lucr„rilor de ap„rare distruse, Ministerul Transporturilor, Construc˛iei ∫i Turismului a identificat por˛iunile din re˛eaua de drumuri ∫i c„i ferate cu cel mai ridicat grad de deteriorare Ón urma precipita˛iilor ∫i a adoptat o serie de m„suri corespunz„toare.

Deoarece sprijinul financiar acordat de bugetul de stat nu poate acoperi Ón Óntregime necesarul de fonduri pentru efectuarea lucr„rilor de investi˛ii, au fost identificate surse de finan˛are complementare.

Costul total al proiectului este estimat la circa 64 de milioane de euro, din care 51 de milioane 200 reprezint„ Ómprumutul acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, restul de 12 milioane 800 de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iei ∫i Turismului.

Beneficiarul Ómprumutului, respectiv Ministerul Transporturilor, prin Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia ∫i Compania Na˛ional„ de C„i Ferate C.F.R. — S.A., are obliga˛ia de a realiza proiectul p‚n„ la finele anului 2007.

Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna ministru.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale?

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, doamna deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator apreciaz„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ca fiind deosebit„, mai ales la nivelul consecin˛elor pe care le are asupra rezolv„rii problemelor l„sate de inunda˛ii.

Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine aprobarea acestui proiect legislativ. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat.

Dac„ mai dore∫te altcineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Dac„ nu, reprezentantul comisiei? Domnul deputat T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aceast„ ratificare a Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului European, pe de alt„ parte, Ón valoare de 51,2 milioane de euro, pentru finan˛area Proiectului privind reabilitarea re˛elelor rutiere ∫i feroviare deteriorate Ón urma inunda˛iilor din prim„vara acestui an. Œmprumutul este acordat pe o perioad„ de 20 de ani, cu 5 ani perioad„ de gra˛ie, cu o dob‚nd„ subven˛ionat„ prin Fondul Fiduciar Selectiv.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constitu˛ie.

La nivelul comisiei, acest proiect de lege a fost adoptat cu unanimitate de voturi, comisia propun‚nd plenului adoptarea lui Ón forma prezentat„ de c„tre Guvern.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. La dezbaterea pe articole. Titlul legii, Ón forma ini˛ial„. Dac„ sunt observa˛ii? Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 1, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 2, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 3, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 4, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 5, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Vot final, la ora 12,00.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital ∫i a Protocolului anex„, semnate la Bucure∫ti la 30 martie 2005.

Din partea ini˛iatorului?

Pentru dezvoltarea cooper„rii economice, a schimburilor comerciale, tehnico-∫tiin˛ifice ∫i culturale dintre Rom‚nia ∫i Austria, s-a convenit renegocierea Conven˛iei de evitare a dublei impuneri semnate Ón anul 1976. Principalele reglement„ri ale prezentului act normativ sunt:

— pentru veniturile sub form„ de dividende realizate de c„tre reziden˛ii unuia dintre statele contractante din activit„˛i desf„∫urate pe teritoriul celuilalt stat contractant se aplic„ o cot„ zero, atunci c‚nd participarea la capitalul social al societ„˛ii pl„titoare de dividende este de cel pu˛in 25%, ∫i cota de 5%, Ón celelalte cazuri;

— veniturile reprezent‚nd dob‚nzi ∫i redeven˛e se vor impozita ∫i Ón ˛ara din care se pl„tesc, cu o cot„ de 3% aplicat„ la suma brut„ a acestor venituri;

— o alt„ prevedere, profiturile realizate de un ∫antier de construc˛ii ∫i cele generate de un proiect de construc˛ii ori de montaj se vor impune Ón statul Ón care se desf„∫oar„ activitatea numai Ón cazul Ón care asemenea activit„˛i dep„∫esc o perioad„ mai mare de 12 luni.

Celelalte prevederi sunt comune cu noile directive ale Uniunii Europene.

Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital ∫i a Protocolului anex„, care au fost semnate Ón martie 2005, de c„tre cei doi mini∫tri de finan˛e ai Rom‚niei ∫i Republicii Austria. Constituind un tratat la nivel de stat, conven˛ia ∫i protocolul urmeaz„, potrivit prevederilor art. 19 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, s„ fie supuse Parlamentului, spre a le ratifica prin lege.

Acest text al conven˛iei, a∫a cum a fost prezentat, Ón linii mari, de c„tre ini˛iator, vine ∫i aliniaz„ principiilor OECD Conven˛ia de evitare a dublei impuneri Óntre Rom‚nia ∫i Austria.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Comisia a dezb„tut ∫i a analizat acest proiect de lege, a votat ∫i a adoptat cu unanimitate de voturi proiectul de

lege ∫i propune plenului Camerei adoptarea lui Ón forma prezentat„ de c„tre Guvern.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Articolul unic, nemodificat. Voturi pentru? Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

Votul final, la ora 12,00.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente, adoptat„ la Strasbourg la 24 noiembrie 1983.

Din partea ini˛iatorului?

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La data de 24 noiembrie 1983 a fost adoptat„ Conven˛ia european„ privind desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor cu violen˛„, urmat„ de Recomandarea nr. R85 privind pozi˛ia victimei Ón cadrul dreptului penal ∫i procesual penal.

Conven˛ia european„ Ón discu˛ie Ó∫i propune urm„toarele obiective: s„ armonizeze la nivel european standarde minime pentru desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente ∫i s„ dea acestor reguli o for˛„ juridic„ obligatorie; s„ asigure cadrul juridic al cooper„rii interna˛ionale Ón domeniu, Ón particular prin promovarea desp„gubirii victimelor str„ine de statul pe teritoriul c„ruia a fost s„v‚r∫it„ infrac˛iunea, ∫i asisten˛a judiciar„ reciproc„ Ón toate situa˛iile interes‚nd desp„gubirea.

Conven˛ia reglementeaz„ obligativitatea statelor devenite p„r˛i la aceast„ conven˛ie de a acorda desp„gubiri victimelor infrac˛iunilor violente s„v‚r∫ite cu inten˛ie sau care sunt rezultatul unei v„t„m„ri corporale sau al unei tentative de omor.

Problematica desp„gubirii victimelor infrac˛iunilor violente s-a aflat, totodat„, Ón aten˛ia institu˛iilor Uniunii Europene, av‚nd Ón vedere obiectivul acesteia de a crea ∫i men˛ine un spa˛iu de libertate, de securitate ∫i de justi˛ie. Œn acest sens, trebuie amintit„ Decizia-cadru a Uniunii Europene din 15 martie 2001 privind pozi˛ia victimelor Ón procedura penal„.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul deputat ™tirbe˛.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu acest proiect de lege. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a avizat favorabil proiectul de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator. De asemenea, Comisia pentru politic„ extern„ a avizat favorabil proiectul de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Avem ∫i avizul Consiliului Legislativ, care a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente, adoptat la Strasbourg la 24 noiembrie 1983.

Prin conven˛ia supus„ ratific„rii se urm„re∫te armonizarea la nivelul european a standardelor minime pentru desp„gubirea victimelor infrac˛iunilor violente ∫i asigurarea cadrului juridic al cooper„rii interna˛ionale Ón domeniu, prin promovarea desp„gubirii victimelor str„ine de statul pe teritoriul c„ruia a fost s„v‚r∫it„ infrac˛iunea.

Œn urma dezbaterii, Comisia juridic„ a hot„r‚t supunerea spre adoptare a proiectului de lege Ón forma propus„ de ini˛iator.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Dac„ nu dore∫te, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat. Voturi pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 1, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 2, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. R„m‚ne pentru vot final.

Proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptat„ la New York la 30 august 1961.

Din partea ini˛iatorului?

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Conven˛ia privind reducerea cazurilor de apatridie, adoptat„ la New York la 30 august 1961, recomand„ ca persoanele apatride _de facto_ s„ fie tratate, Ón m„sura Ón care este posibil, ca persoane apatride _de iure_ , pentru a le da posibilitatea s„ dob‚ndeasc„ o cet„˛enie efectiv„, recunosc‚ndu-se astfel leg„tura ce exist„ Óntre lipsa cet„˛eniei, lipsa protec˛iei na˛ionale ∫i apatrizii _de facto_ .

Conven˛ia din 1961 Ónglobeaz„ principii deja unanim recunoscute Ón dreptul interna˛ional ∫i este un punct de referin˛„ util pentru legisla˛iile referitoare la cet„˛enie, put‚nd contribui la rezolvarea unor conflicte de drept, ∫i demonstreaz„ hot„r‚rea comunit„˛ii interna˛ionale de a reduce cazurile de apatridie.

Importan˛a ader„rii la Conven˛ia din 1961 se reflect„ at‚t Ón plan na˛ional, c‚t ∫i Ón plan interna˛ional.

Pe plan na˛ional, beneficiile ader„rii la acest important instrument se pot sintetiza Ón: dezvoltarea protec˛iei drepturilor omului, realizarea dreptului la protec˛ie na˛ional„ pentru individ ∫i, pentru stat, a dreptului de a acorda aceast„ protec˛ie, recunoa∫terea unei leg„turi autentice ∫i efective Óntre individ ∫i stat, Ómbun„t„˛irea solidarit„˛ii ∫i a stabilit„˛ii na˛ionale.

Pe plan extern, avantaje, citez c‚teva: cooperarea cu comunitatea interna˛ional„ Ón privin˛a reducerii ∫i elimin„rii apatridiei, Ómbun„t„˛irea rela˛iilor ∫i a stabilit„˛ii interna˛ionale, aplicarea drepturilor omului ∫i a standardelor umanitare ∫i a∫a mai departe.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ cu dezbaterea Ón fond a acestui proiect de lege, Camera Deputa˛ilor fiind prima Camer„ sesizat„.

Conven˛ia referitoare la reducerea cazurilor de apatridie are ca principal obiectiv adoptarea unei legisla˛ii a cet„˛eniei Ón care s„ se reg„seasc„ standardele prescrise cu privire la dob‚ndirea sau pierderea cet„˛eniei.

Aderarea Rom‚niei la acest instrument interna˛ional se integreaz„ Ón eforturile tuturor statelor de a reduce ∫i, Ón final, de a elimina fenomenul apatridiei.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Œn urma dezbaterii, Comisia juridic„ propune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat.

Voturi pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Articol unic, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

R„m‚ne pentru procedur„ de vot final.

Proiectul de Lege privind aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind statutul apatrizilor, adoptat„ la New York la 28 septembrie 1954.

Din partea ini˛iatorului?

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Conven˛ia din 1954 a Na˛iunilor Unite referitoare la statutul apatrizilor este, p‚n„ Ón prezent, principalul instrument interna˛ional adoptat Ón scopul reglement„rii ∫i amelior„rii situa˛iei apatrizilor ∫i al asigur„rii f„r„ discriminare a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale acestora.

Aderarea la Conven˛ia din 1954 este important„, pentru c„ stabile∫te cadrul standard de tratament al persoanelor apatride. Prin aderarea la aceast„ conven˛ie se ofer„ stabilitate persoanelor ∫i li se garanteaz„ respectarea anumitor drepturi fundamentale, cum sunt: accesul la justi˛ie ∫i educa˛ie, dreptul de proprietate ∫i libertatea de practicare a propriei religii. Acest factor stabilizator contribuie totodat„ la diminuarea poten˛ialului deplas„rilor de persoane.

Prin aderarea la aceast„ conven˛ie, autorit„˛ile rom‚ne vor avea la dispozi˛ie o serie de instrumente care s„ contribuie, pe de o parte, la rezolvarea unor cazuri de apatridie _de facto_ , iar, pe de alt„ parte, la integrarea Ón Rom‚nia a apatrizilor de origine rom‚n„ repatria˛i, ace∫ti apatrizi trebuind sprijini˛i Ón vederea redob‚ndirii cet„˛eniei rom‚ne sau pentru a se putea stabili Ón Rom‚nia ca apatrizi, dac„ vor.

Pe plan interna˛ional, beneficiile conferite de aderarea la conven˛ie se reflect„ Ón dezvoltarea protec˛iei drepturilor omului. C‚teva dintre avantajele pe care le presupune aderarea le reprezint„ aplicarea drepturilor omului ∫i a standardelor umanitare, Ómbun„t„˛irea rela˛iilor ∫i a stabilit„˛ii interna˛ionale, precum ∫i rezolvarea efectiv„ a diferendelor referitoare la cet„˛enie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Din partea comisiei, domnul deputat ™tirbe˛.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind statutul apatrizilor, adoptat„ la New York la 28 septembrie 1954.

Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Prin aderarea la aceast„ conven˛ie interna˛ional„, autorit„˛ile rom‚ne vor avea la dispozi˛ie o serie de instrumente care s„ contribuie la rezolvarea unor cazuri de apatridie _de facto,_ precum ∫i la reintegrarea Ón Rom‚nia a apatrizilor de origine rom‚n„ repatria˛i.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i de Comisia pentru politic„ extern„.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Œn urma dezbaterii, comisia propune spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor proiectul de Lege pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia privind statutul apatrizilor, adoptat„ la New York, la 28 septembrie 1954, Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

Mul˛umesc.

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 1, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 2, nemodificat. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

R„m‚ne Ón procedur„ de vot final.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, jude˛ul Boto∫ani.

Din partea ini˛iatorilor, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia de administra˛ie?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 ## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

S-a desfiin˛at, domnule!

Din partea Comisiei de administra˛ie? Se am‚n„.

Propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Din partea ini˛iatorului?

Din partea comisiei sesizate Ón fond, doamna pre∫edinte Olgu˛a Vasilescu.

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prezint„, prin art. 10 alin. 1 lit. a), o interdic˛ie legat„ de transferul cadrelor didactice din mediul rural Ón cel urban, Ónc„lc‚nd Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, art. 1 alin. 2 lit. j), Ónc„lc‚ndu-se principiul conform c„ruia îla studii egale, drepturi egale“. Prezenta propunere legislativ„ elimin„ aceast„ situa˛ie de contradic˛ie.

Este vorba de o lege din categoria legilor organice, la care au participat ∫i reprezentan˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt.

Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative din urm„toarele motive: prevederile actuale nu Ómpiedic„ accesul at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i rural al celor care au absolvit acela∫i tip de studii, pe baz„ de concurs, iar adoptarea proiectului de lege ar deschide calea unor migra˛ii ale cadrelor didactice, care ar afecta at‚t mediul rural c‚t ∫i cel urban.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dezbateri pe fond, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De∫i Ómbr„cat„ Ón cuvinte frumoase, legate de discriminare, ini˛iativa legislativ„ ce ne-a fost supus„ aten˛iei pare c„ rezolv„ unele probleme sociale, dar creeaz„ ∫i perturb„ serios sistemul de Ónv„˛„m‚nt, mai ales din mediul rural, deschide o cale, a∫a cum s-a subliniat ∫i Ón raportul comisiei, o hemoragie dinspre sat Ónspre ora∫ ∫i ocole∫te forma legal„ ∫i fireasc„ de titularizare Ón Ónv„˛„m‚nt Ón ora∫, ∫i anume concursul.

Este motivul pentru care Grupul parlamentar al P.S.D. este de acord cu propunerea comisiei, de respingere a ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu, v„ reamintesc c„ prin raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative.

Trecem direct la vot.

Cine este pentru respingere?

Mul˛umesc. Voturi Ómpotriva respingerii? Ab˛ineri? O ab˛inere. Mul˛umesc. Vot final la ora 12,00.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, jude˛ul Boto∫ani.

Din partea comisiei, domnul deputat Fenechiu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea aviz„rii Ón fond a propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Ad„∫eni, jude˛ul Boto∫ani.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului, de asemenea favorabil adopt„rii acestei propuneri legislative.

Comuna Ad„∫eni, propus„ a se Ónfiin˛a, a avut acest statut ∫i Ónainte de anul 1968, dat„ la care a fost desfiin˛at„ prin Legea nr. 2/1968. Prin Ónfiin˛area acestei noi comune, distan˛a dintre satul re∫edin˛„ de comun„ ∫i satul component Zoi˛ani se reduce la numai 3 km, asigur‚ndu-se Ón acest fel o mai bun„ organizare a activit„˛ii administra˛iei locale.

La referendumul organizat ∫i desf„∫urat Ón data de 19 septembrie 2004, cu respectarea Legii referendumului, au fost Óndeplinite at‚t condi˛ia de participare la vot, c‚t ∫i cerin˛a privind num„rul voturilor valabil exprimate, prev„zute de art. 14 alin. 3 din legea sus-men˛ionat„.

Examin‚nd documenta˛ia care Ónso˛e∫te propunerea legislativ„, precum ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia a propus, cu 25 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, adoptarea acestei propuneri legislative.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Œn cadrul dezbaterilor generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Adoptat.

Art. 1, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat.

Art. 2, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Adoptat. Art. 3, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 4, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 5, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Art. 6, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Adoptat. Vot final, la ora 12,00.

Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicat„, privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune.

Din partea ini˛iatorului?

Mul˛umesc foarte mult.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn calitate de coini˛iator al acestei propuneri legislative, doresc s„ v„ precizez faptul c„ vizeaz„ asigurarea unui tratament egal pentru persoanele juridice, Ón sensul Ón care acestea sunt exceptate de la plata taxei radio-tv, dac„ declar„ prin reprezentantul lor legal c„ nu de˛in aparate radio-tv.

Deci acest proiect de lege vizeaz„, practic, asigurarea unui regim egal pentru persoanele juridice, ca ∫i pentru persoanele fizice.

Mul˛umesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dac„ sunt interven˛ii pe fond, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator este de acord cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, pentru c„ este firesc ca ∫i persoanele juridice care nu de˛in receptoare radio-tv s„ nu pl„teasc„ o tax„.

Dar a∫ vrea s„ facem o men˛iune. S-a comis o gre∫eal„, pentru c„ Ón titlul legii se refer„ la art. 40 din Legea nr. 41/1994, republicat„, iar la art. 3 Ón aceast„ lege este cu totul altceva. Referirea se face, de fapt, la Legea nr. 533/11 decembrie 2003.

Este o omisiune, domnule pre∫edinte.

Da, mul˛umesc.

Mai ave˛i altceva? Alte interven˛ii din partea grupurilor parlamentare?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare salut„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, deoarece ea, prin con˛inutul ei, vine s„ pun„ pe picior de egalitate persoanele juridice cu persoanele fizice. Mi se pare absurd ca, spre exemplu, o gogo∫erie, unde este impropriu s„ ai un televizor sau poate chiar un aparat de radio, s„ pl„teasc„ aceast„ tax„ abuziv„, pot eu s„ spun, din anumite puncte de vedere.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe fond a legii.

Titlul legii, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Adoptat.

Art. 1, cu amendamentele propuse de comisie. Voturi pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Adoptat.

Vot final la ora 12,00.

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

Din partea ini˛iatorului? Din partea comisiei? Doamna deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Probabil c„ ave˛i o alt„ list„ cu ordinea de zi. La mine, dup„ acest proiect, pe punctul 29 figureaz„ altceva. Probabil c„ nu a˛i fost atent ∫i a˛i s„rit un punct. La 29 este propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, nu Legea audiovizualului.

V„ rog s„ verifica˛i dac„ avem aceea∫i ordine de zi.

Da. Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune,

Doamna pre∫edint„ a comisiei.

Am s„ v„ dau unele explica˛ii. Acum vorbesc at‚t Ón calitate de pre∫edint„ a Comisiei pentru cultur„, c‚t ∫i Ón calitate de ini˛iator.

Ca ini˛iator doresc s„ v„ men˛ionez c„ Ón timpul ∫edin˛ei de Birou permanent Ón care s-a stabilit ordinea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 de zi pentru ast„zi a existat o cerere de retragere din circuitul legislativ a acestei propuneri legislative, depun‚ndu-se, Ón acela∫i timp, o alt„ propunere legislativ„, care con˛ine o abordare mai ampl„ a problemei vizate de propunerea Ón cauz„.

Deci acum, Ón calitate de pre∫edint„ a Comisiei pentru cultur„, solicit o clarificare din partea Biroului permanent asupra acestei probleme, pentru c„, din moment ce exist„ o cerere de retragere din circuitul legislativ, care nu a ajuns la timp la Biroul permanent, este necesar ca Biroul s„ se pronun˛e.

Mul˛umesc. Domnul deputat Hunor.

Stima˛i colegi,

Ieri, la ∫edin˛a Biroului permanent, eu am solicitat introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect legislativ, din cauz„ c„ Ón 13 zile, p‚n„ Ón 11 octombrie, noi ar fi trebuit s„ facem dezbaterea acestui proiect, ca s„ nu treac„ prin aprobare tacit„ de Camera Deputa˛ilor ∫i ca s„ nu avem surpriza s„ ne trezim cu un proiect foarte important, care schimb„ toat„ filosofia de func˛ionare a celor dou„ societ„˛i. S„ nu ne trezim c„ noi am aprobat tacit, f„r„ s„ spunem ce avem de spus Ón leg„tur„ cu cele dou„ societ„˛i, Ón leg„tur„ cu func˛ionarea ∫i organizarea celor dou„ societ„˛i.

Ieri, la Biroul permanent, nu a existat o astfel de cerere privind retragerea de pe ordinea de zi a acestui proiect legislativ. Dup„ c‚te ∫tiu eu, dac„ a fost introdus pe ordinea de zi, proiectul nu mai poate fi retras. Nu ∫tiu unde ∫i c‚nd a fost depus„ cererea de retragere a propunerii legislative. La Biroul permanent Ón map„ nu am avut a∫a ceva. Din punct de vedere procedural, cred c„ ini˛iatorul nu poate retrage acest proiect dac„ a fost introdus pe ordinea de zi.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valentin Ionescu.

## Valentin Iliescu, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, trebuie s„ justific„m un pic gestul nostru de a retrage o ini˛iativ„ ∫i de a veni cu alta, pe aceea∫i tem„. M„ num„r printre cei patru ini˛iatori ∫i Óndr„znesc s„ le pomenesc numele: doamna deputat Raluca Turcan, deputa˛ii Cristian R„dulescu ∫i Valentin Iliescu, senatorul Adrian Cioroianu.

Am ini˛iat aceast„ propunere legislativ„, ne aducem bine aminte, dup„ dezbaterea Rapoartelor de activitate ale celor dou„ societ„˛i: Societatea Rom‚n„ de Televiziune ∫i Societatea Rom‚n„ de Radio.

Au fost dou„ luni de vacan˛„ parlamentar„, timp Ón care am ini˛iat o ampl„ dezbatere public„, la care au participat, Ón afara angaja˛ilor celor dou„ institu˛ii, reprezentan˛ii societ„˛ii civile ∫i, Ón plus, reprezentan˛ii tuturor partidelor parlamentare.

Œn urma depunerii, dup„ aceast„ dezbatere public„, a unui num„r foarte important de amendamente, am g„sit o formul„ nou„ — eu a∫ spune foarte fericit„ — ∫i care Ómbin„ extrem de bine nevoile celor dou„ institu˛ii ∫i dorin˛a societ„˛ii civile de a avea dou„ institu˛ii cu adev„rat independente din punct de vedere politic, motiv pentru care am retras, cu adresa nr. 783/26.09.2005, ini˛iativa la care f„ceau referire colegii no∫tri, cea care era Ónscris„ pe ordinea de zi, ∫i am venit cu o nou„ propunere legislativ„, prin care solicitam dezbaterea, Ón procedur„ de urgen˛„, a unei noi Legi de organizare ∫i func˛ionare a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Gheorghiof.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi ∫i colege,

Potrivit art. 68 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, atunci c‚nd Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, fiind scris pe ordinea de zi un proiect de lege, o ini˛iativ„ legislativ„, apar discu˛ii care, practic, schimb„ Ón totalitate concep˛ia sau ideea asupra proiectului de lege, Ón numele Grupul parlamentar al P.N.L. v„ solicit retrimiterea la comisie, pentru c„, vede˛i, exist„ Ónregistrat„ o retragere a acestei ini˛iative legislative, ∫i atunci este normal... Este adev„rat, a fost Ónscris pe ordinea de zi de c„tre Biroul permanent, de∫i nu exist„ raport. Nou„ nu ni s-a comunicat ieri c„ exist„ o cerere de retragere. Singura solu˛ie a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, este, potrivit art. 68 din regulament, retrimiterea la comisie, fiind scoas„ de pe ordinea de zi, lu‚nd act de cererea de retragere, s„ fie retras„ de pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Supun la vot propunerea domnului deputat Gheorghiof pentru retrimiterea la comisie a actului normativ.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu un vot Ómpotriv„ ∫i cu o ab˛inere s-a aprobat trimiterea la comisie.

Propunere legislativ„ privind modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

- Din partea ini˛iatorului, dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Din partea comisiei?

Doamna deputat Turcan.

Comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

De asemenea, putem s„ v„ men˛ion„m faptul c„ a fost discutat„ aceast„ propunere legislativ„ Ón cadrul Comisiei pentru cultur„, Ón prezen˛a domnului secretar de stat Ioan Onisei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Deci aceast„ propunere legislativ„ a fost discutat„ Ón cadrul Comisiei pentru cultur„ Ón prezen˛a domnului secretar de stat Ioan Onisei ∫i, Ón concluzie, comisia propune respingerea acestei propuneri legislative.

## Mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul pentru dezbateri generale?

Dac„ nu, v„ reamintesc c„ Ón raportul comisiei sesizate Ón fond se propune respingerea acestei ini˛iative legislative.

Cine este pentru respingerea ini˛iativei legislative? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriva respingerii?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

f n‚nd cont de faptul c„ termenul pentru dezbatere ∫i vot final este dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie, art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Domnul deputat T„n„sescu, din partea comisiei.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum a˛i men˛ionat, Óntr-adev„r, proiectul de act normativ, conform Constitu˛iei Rom‚niei, a fost aprobat sub form„ tacit„, dar m„ simt dator fa˛„ de colegii mei s„ argumentez din ce cauz„ am ajuns aici.

Œn data de 30 mai 2005, un grup de deputa˛i ∫i senatori ai Partidului Democrat a ini˛iat aceast„ propunere legislativ„ de modificare a Legii nr. 94 a Cur˛ii de Conturi. La sf‚r∫itul lunii mai, Consiliul Legislativ adreseaz„ Camerei Deputa˛ilor o adres„ prin care sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dar, îÓntruc‚t proiectul de legisla˛ie are implica˛ii asupra prevederilor bugetare, potrivit art. 111 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, este obligatorie solicitarea punctului de vedere al Guvernului.“

Plec‚nd de la acest Óndemn al Consiliului Legislativ, am Ónaintat Guvernului Rom‚niei solicitarea de a ne prezenta punctul de vedere vizavi de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Totodat„, pentru a putea s„ discut„m proiectul de act normativ, comisia de specialitate a adresat Biroului permanent solicitarea de prelungire a termenului de depunere p‚n„ Ón 9 iunie 2005, Óntruc‚t p‚n„ la data respectiv„ nu primisem avizul de la Guvern.

Œn data de 3 iunie, Guvernul transmite o scrisoare prin care solicit„ ca acest demers s„ fie am‚nat, p‚n„ c‚nd acesta va transmite un punct de vedere. Cert este c„ nici p‚n„ Ón data de ast„zi reprezentan˛ii Guvernului nu au trimis un punct de vedere referitor la aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Mai mult, vreau s„ v„ informez c„ la Ónceputul lunii septembrie, respectiv pe data de 19 septembrie, un alt

grup de colegi, de data aceasta din partea Partidului Na˛ional Liberal ∫i Partidului Conservator, a venit cu alt„ propunere legislativ„ de modificare a Legii nr. 94 ∫i, respectiv, de abrogare a acestei legi referitoare la Curtea de Conturi.

Comentariile, sigur, Ón calitatea de pre∫edinte al comisiei, nu am dreptul s„ le fac. Concluziile vreau s„ le trage˛i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat T„n„sescu, pentru preciz„rile f„cute.

Punctul urm„tor este: propunere legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. Termenul pentru dezbatere ∫i vot fiind dep„∫it, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„ Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i art. 106 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Da, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i oferit ∫ansa ca s„ exprim punctul de vedere al ini˛iatorilor celuilalt proiect de lege viz‚nd modificarea Legii Cur˛ii de Conturi.

A∫ dori s„ adresez o remarc„ fa˛„ de cele spuse de antevorbitor, ∫i anume c„ este absolut firesc, normal ∫i civilizat s„ ai opinii diferite, chiar ∫i Ón cadrul unei coali˛ii, pe aceast„ tem„. Aceasta nu Ónseamn„ ∫i nu exist„ nici un impediment Ón discutarea tuturor proiectelor de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. V„ propun s„ trecem la voturi finale. Secretarii, prezen˛a.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului. Prima Camer„ sesizat„.

Voturi pentru. Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 176 de voturi pentru, dou„ ab˛ineri, s-a aprobat. Proiectul de Lege privind suspendarea serviciului militar obligatoriu Ón armat„ ∫i trecerea la serviciul militar pe baz„ de voluntariat.

Voturi pentru. Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 182 de voturi pentru ∫i o ab˛inere, s-a aprobat. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unit„˛ilor aparatului central al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i a structurilor subordonate acestuia. Caracter organic.

Voturi pentru. 176.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

S-a aprobat.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase. Caracter organic.

Voturi pentru. 175 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

S-a aprobat.

Proiectul de Lege privind organizarea activit„˛ii de transfuzie sanguin„ Ón Rom‚nia, donarea de s‚nge ∫i componente sanguine de origine uman„, precum ∫i asigurarea calit„˛ii ∫i securit„˛ii sanitare, Ón vederea utiliz„rii lor terapeutice.

Voturi pentru. 181. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? S-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994. Caracter organic.

Voturi pentru. 181. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? S-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ este un fapt benefic pentru persoanele juridice care pl„teau Ón mod nejustificat acele sume imense, anuale, care erau stabilite prin Hot„r‚rile de Guvern nr. 977 ∫i nr. 978.

Vreau s„ v„ informez c„, de fapt, primii care au depus un proiect de lege Ón aceast„ problem„, pe aceast„ tem„, au fost membrii Grupului parlamentar conservator: subsemnatul, doamna deputat Cornelia Ardelean ∫i domnul deputat Ciuc„, Ónc„ din februarie anul acesta, numai c„ noi am avut mai pu˛in noroc. Datorit„ unor interpret„ri, de la Consiliul Legislativ nu ne-au dat aviz favorabil, ∫i le-au dat colegilor no∫tri de la P.N.L.

Problema... Sigur, totul este bine c‚nd se termin„ cu bine. Practic am f„cut un lucru extraordinar.

Important este s„ ne g‚ndim acum c„ trebuie armonizate prevederile din actualul proiect de lege, care a fost aprobat ast„zi, ∫i prevederile Hot„r‚rilor de Guvern nr. 977 ∫i nr. 978, ∫i trebuie avizat Guvernul despre acest lucru, pentru c„ ast„zi nu am v„zut nici un reprezentant al Guvernului care s„-∫i expun„ punctul de vedere asupra acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Dac„ nu, v„ mul˛umesc pentru ziua de ast„zi. Ne revedem la ora 14,00 Ón plen.

La 15,00!

## **Domnul Dan Radu Ru∫anu:**

La ora 14,45.

PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

N-a Ónceput ∫edin˛a, c„ nu am secretari.

Da, domnule pre∫edinte, secretarul trebuie s„ fie din partea st‚ng„. Sunt doi.

Domnul Gelil este s„pt„m‚na aceasta.

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**

Sunt doi: unul lips„, cel„lalt s-a dus s„ pl„teasc„ facturile pentru Vila îFlorica“.

Domnul Gheorghiof, nu a˛i vrea dumneavoastr„ s„ m„ ajuta˛i? Tot sunte˛i aici, am Óncredere, s„ ∫ti˛i, ∫i colegii mei au Óncredere, dar este destul de penibil„ situa˛ia, probabil c„ s-a Ónt‚mplat ceva cu domnul Gelil. Este un om foarte serios.

Stau eu Ón locul domnului Gelil.

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Œn aceast„ dup„-amiaz„, conform programului, relu„m dezbaterea Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor. Am terminat dezbaterile generale, urma comisia s„-∫i prezinte punctul de vedere la sf‚r∫itul dezbaterilor generale.

Domnule pre∫edinte,

Domnul Buda, Ónainte de a trece la punctul de vedere al comisiei.

Ave˛i microfonul.

## **Domnul Daniel Buda:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Propun ca, potrivit art. 100 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, s„ stabilim ca durat„ de interven˛ie, av‚nd Ón vedere num„rul mare de articole care sunt supuse modific„rii ∫i num„rul mare al amendamentelor, ca fiecare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 interven˛ie s„ fie limitat„ la un minut.

Domnul Ni˛„.

## Domnule pre∫edinte,

Noi suntem Ón dezbaterea unei hot„r‚ri care este foarte important„ pentru Parlamentul Rom‚niei ∫i pentru viitoarea activitate a acestui for legislativ. Nu putem s„ ne batem joc ∫i s„ cerem un minut. Poate...

De ce n-a cerut domnul deputat o secund„, ca s„ nu... A∫a cum a˛i trecut prin Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, probabil a∫a dori˛i s„ face˛i ∫i acum. Deci, Ón mod categoric, conform regulamentului, noi dorim s„ facem dezbateri serioase pe fiecare articol din acest regulament.

Prin urmare, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ nu limita˛i timpul de dezbatere.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnule Nicolicea.

Art. 100 alin. 2 spune c„: îLa Ónceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ∫i alt„ durat„ a interven˛iei.“ Primul comentariu este c„ Ónc„ nu am Ónceput dezbaterea, av‚nd Ón vedere c„ ∫i comisia trebuie s„ ne fac„ o informare, iar a doua chestiune pe care vreau s-o invoc, ca s„ nu mai fie discu˛ii pe viitor, toat„ lumea ∫tie c„ ast„zi ∫i Ón continuare discut„m regulamentul, ∫i nu discut„m altceva, ∫i a∫ ruga s„ v„ uita˛i la art. 140 alin. 2 care spune c„: îPrevederile alin. 1 se aplic„ ∫i Ón cazul Ón care se cere cuv‚ntul Ón îprobleme privitoare la regulament.“. Or, tot ce discut„m, este vorba de regulament, e clar c„ ne Óncadr„m Ón art. 140 cu alin. 2, care face trimitere la art. 140 alin. 1, care spune c„ un deputat poate s„ r„spund„ oric‚nd Ón acest scop. Iar Ón ceea ce prive∫te... — fiind vorba de regulament, e clar c„ po˛i s„ intervii oric‚nd — iar art. 100 alin. 2, dac„ s-ar citi mai departe, s-ar vedea cum se Ónscriu la cuv‚nt deputa˛ii, cum vin pe r‚nd, spun dac„ sunt contra sau pentru, iar durata este, de regul„, 5 minute.

Œn ceea ce prive∫te limitarea, limitarea duratei lu„rilor de cuv‚nt cu art. 139 este atributul pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor.

Deocamdat„, poate mai revenim pe aceast„ tem„, nu am Ónceput dezbaterea pe articole, suntem doar la informarea pe care trebuie s-o fac„ comisia, Ón cazul Ón care comisia n-a uitat c„ plenul Camerei Deputa˛ilor prin vot a stabilit ca la Ónceputul fiec„rui capitol dezb„tut s„ ne prezinte o informare oral„, pentru c„ au respins informarea Ón scris. Informarea Ón scris, dup„ p„rerea mea, scurta timpul, pentru c„ ni se distribuia ∫i o studiam acas„, pe c‚nd informarea oral„ duce la Óntinderea duratei de timp, av‚nd Ón vedere c„ se vor isca discu˛ii.

Deci nu am Ón˛eles de ce reprezentan˛ii Alian˛ei au dorit s„ lungeasc„ discu˛ia. Chestiunea este c„ deocamdat„ propunerea domnului Buda nu cred c„ poate fi supus„ la vot.

Domnul Bolca∫.

V„ m„rturisesc, domnule pre∫edinte, c„ m„ temeam de o asemenea interven˛ie f„cut„ Ón litera regulamentului, dar nu Ón spiritul s„u. M„ temeam, pentru c„ eu am considerat ∫i consider ∫i acum c„ este vorba de o cerere jignitoare. Este jignitoare pentru fiecare parlamentar Ón parte care este interesat s„-∫i propun„ punctul de vedere despre actul fundamental care Ói reglementeaz„ activitatea. Este jignitoare pentru ideea de regulament.

Pentru c„, domnilor deputa˛i, independent de punctul de vedere al unora care Óncearc„ s„ dilate timpul, independent de punctul de vedere al altora, care Óncearc„ s„-l constr‚ng„, exist„ o realitate: regulamentul este al nostru ∫i noi ni-l facem ∫i nu ni-l facem nici cu pumnul Ón gur„, ∫i nici cu amenin˛area timpului care vine sau trece.

A∫a c„, domnule pre∫edinte, prevederea actualului regulament este chibzuit„. Alin. 2 vorbe∫te despre faptul c„ o interven˛ie are, de regul„, 5 minute. Noi avem Óncredere Ón capacitatea ∫i buna-credin˛„ a pre∫edintelui care conduce lucr„rile de a limita, atunci c‚nd, evident, vorbitorul nu are ce s„ ne mai transmit„, ∫i a permite chiar peste regula de 5 minute, atunci c‚nd se transmite un punct de vedere s„n„tos. Œns„ a limita de la bun Ónceput Ónseamn„ a ne limita pe noi Ón∫ine, or, a∫a ceva nu vom admite.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Stanciu. Procedur„.

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne ∫i stima˛i deputa˛i.

Adresa˛i-v„ ∫i b„ncii Guvernului!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Onora˛i mini∫tri...

Evident c„ Ón ultima vreme ne-am obi∫nuit cu dezbateri foarte scurte, 26 de minute, la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, 26 secunde, m„ scuza˛i, 15 secunde la mo˛iunea privind Ónv„˛„m‚ntul. Acum sunt surprins de dou„ lucruri.

Primul. Domnul secretar Buda a cerut cuv‚ntul f„r„ a se preciza sau a preciza Domnia sa c„ dore∫te o chestiune de procedur„. Eu am crezut — de undeva de acolo de sus, ∫i am cobor‚t urgent, pe sc„ri — c„ este vorba de o chestiune care prive∫te Comisia pentru regulament, d‚nsul fiind secretar al Comisiei pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 regulament, ∫i Ón loc de aceasta a atacat o problem„ de procedur„.

A doua chestiune. Dac„ am avut 26 de secunde, 15 secunde, surpriza mea a fost mare c‚nd a cerut un minut. E mult! M„ a∫teptam la 10 secunde sau la 5 secunde, sau m„ a∫teptam s„ fac„ o propunere s„ r„m‚nem la regulamentul din iulie 1990, al Normelor provizorii de desf„∫urare a activit„˛ii Adun„rii Na˛ionale a Deputa˛ilor. Aceasta pentru c„ majoritatea articolelor sunt de acolo, ∫i atunci m„ Óntreb: are sens s„ pierdem timpul c‚nd acestea s-au dospit aproape 15 ani sau nu?

Eu cred c„ da, ∫i cred c„ da, pentru c„ dincolo de ce spunea distinsul coleg Bolca∫ privitor la importan˛a regulamentului, noi trebuie acum, c‚nd 35 de colegi de-ai no∫tri sunt Ón hemiciclul din Parlamentul European, s„ d„m dovad„ de maturitate, ceea ce cred c„ d„m, s„ d„m dovad„ de responsabilitate, ceea ce cred c„ avem, ∫i s„ compatibiliz„m acest regulament cu cel european sau cu cel din majoritatea ˛„rilor Ón r‚ndul c„rora noi vrem s„ ajungem.

De aceea, r„m‚n la ideea c„ prevederea de 5 minute este satisf„c„toare, nu cred c„ toate vor dep„∫i 5 minute, dar sunt articole care v„ vor permite dumneavoastr„ ∫i mie s„ fim ceea ce am fost vota˛i, adic„ deputa˛i, ∫i nu vom servi unor comandamente impuse, pe care, mai devreme sau mai t‚rziu, noi Ón∫ine sau fiecare Ón parte, o s„ le repugne.

De aceea, stimate coleg, cred c„ ai f„cut cu bun„ inten˛ie propunerea, f„r„ s„ te g‚nde∫ti c„ uneori du∫manul cel mai mare este graba ∫i se poate Óntoarce Ómpotriva noastr„. Cred c„ vor fi amendamente, ∫i respinse, care nu vor necesita nici o interven˛ie, cred c„ vor fi amendamente, ∫i admise, care vor necesita multe interven˛ii.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul. Mai avem un...

**Din sal„**

**:**

Supune˛i la vot timpul!

Dac„ sunt colegi Ón sal„ care vor s„ se adreseze plenului sau mie, Ói rog s„ vin„ la microfon!

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Emil Radu Moldovan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

E mai mult dec‚t surprinz„tor ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón deschiderea ∫edin˛ei, av‚nd Ón vedere c„ domnul secretar al comisiei, domnul deputat Daniel Buda, are o oarecare experien˛„ juridic„. M„ mir„ Óns„ mai mult un anumit lucru: de ce d‚nsul a venit ast„zi aici ∫i s-a demascat, f„c‚nd d‚nsul aceast„ propunere, nemaitrimi˛‚ndu-l la Ónaintare pe colegul ™tirbe˛?

Dac„ totu∫i ne-am Ónv„˛at ∫i consider„m c„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor este un lucru foarte important, e un lucru mai important dec‚t situa˛ia rezolv„rii calamit„˛ilor produse de inunda˛ii, dec‚t legile prioritate pentru integrarea Ón Uniunea European„...

## **Domnul Titu Nicolae Gheorghiof**

**:**

Du-te dumneata acolo!

Domnule Gheorghiof, poate v„ duce˛i la îFlorica“ dumneavoastr„! Dumneavoastr„ la îFlorica“, acolo v„ e locul!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, v„ rog s„ nu vorbi˛i cu sala! Domnule Gheorghiof, v„ rog s„ nu strica˛i banca!

V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule pre∫edinte!

V„ dau cuv‚ntul, dup„ domnul deputat.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ m„ ajuta˛i cu lini∫tea Ón sal„!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

A∫tept„m s„ se fac„ lini∫te, domnule deputat.

V„ rog, face˛i lini∫te, domnul deputat vrea s„ se adreseze s„lii!

Mul˛umesc, stima˛i colegi.

Domnule deputat, ave˛i microfonul.

## **Domnul Emil Radu Moldovan:**

Da, revin.

Av‚nd Ón vedere pozi˛ia coali˛iei la guvernare, care a considerat c„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor este mai important dec‚t alte priorit„˛i ale Rom‚niei ∫i ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 rom‚nilor, eu cred c„ este pueril„ aceast„ propunere ca problemele importante de regulament s„ fie limitate la un minut.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat Valer Dorneanu, ave˛i microfonul.

## Distin∫i colegi,

Nu v„ speria˛i, cei care a˛i vorbit de o or„, pentru c„ am s„ fiu foarte scurt, pentru a recupera excesul timpului folosit de c„tre domnul deputat Stanciu, care, de obicei, vorbe∫te mult, dar, e adev„rat, cu folos.

Vreau s„ v„ m„rturisesc c„ e prima oar„ c‚nd sunt Ón dezacord cu distinsul meu coleg, domnul Bolca∫ — sper s„ fie ∫i ultima oar„ —, care spunea c„ a fost surprins ∫i c„ s-a temut de aceast„ propunere de scurtare. Eu am fost sigur de ea ∫i v„ m„rturisesc c„ am fost sigur c„ o s„ o fac„ domnul deputat Buda, pentru c„ d‚nsul a mai confiscat o dat„ Comisia pentru regulament, a Ónchis-o Ón„untru, Ón alt„ sal„, s-a dus ∫i i-a adus sandvi∫uri... Vreau s„-i spun c„, spre deosebire de comisie, Ón plen sunt 330 de deputa˛i ∫i Ól va costa mai mult acest gest.

L„s‚nd gluma de o parte, nu Ónainte de a-l invita la o Óntrebare de reflec˛ie: dac„ dumnealui, ca un distins avocat — ∫i spun cu recunoa∫tere acest lucru —, s-ar afla Ón fa˛a unui complet de judecat„ ∫i ar Óncerca s„-∫i apere clientul ∫i ar veni un pre∫edinte care s„-i spun„ c„ are la dispozi˛ie 30 de secunde sau un minut, cum ar reac˛iona?

Œnainte de a reflecta la acest lucru, eu v-a∫ ruga pe dumneavoastr„ s„ reflecta˛i la faptul c„ proiectul de regulament care ni se prezint„ cuprinde foarte multe contradic˛ii, foarte multe inadverten˛e. Nu vreau s„ v„ vorbesc despre ele, nici despre importan˛a regulamentului, Ón orice caz, este inadmisibil ca s„ vorbim despre legea noastr„ cadru, despre documentul nostru care ne dirijeaz„ Óntreaga activitate ∫i s„ fim limita˛i la un minut pentru a remedia multiplele gre∫eli care s-au preconizat ∫i ni s-au supus nou„ votului. Deci a∫ ruga to˛i colegii no∫tri s„ voteze Ómpotriva acestei propuneri, dac„ pre∫edintele de ∫edin˛„ va supune votului a∫a ceva.

Domnul deputat Manda.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, doresc s„-i felicit pe colegii din Biroul permanent care au ˛inut cont de propunerea mea de s„pt„m‚na trecut„, ca s„ nu blocheze activitatea Camerei ∫i s„ discut„m Ón paralel proiecte de lege importante pentru ˛ar„, c‚t ∫i acest regulament.

Din punctul meu de vedere, discut‚nd acum despre propunerea domnului deputat Buda, pentru mine este foarte clar: ori nu ∫tie s„ citeasc„, ori nu ∫tie s„

interpreteze ceea ce scrie. Pentru c„ art. 100 alin. 2, pe care d‚nsul Ól invoc„, spune a∫a — Ól citesc pentru domnul Buda —: îLuarea de cuv‚nt a unui deputat cu privire la un text“ — da? — îce urmeaz„ a fi supus votului Camerei Deputa˛ilor are, de regul„, durata de 5 minute. La Ónceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ∫i alt„ durat„ a interven˛iei.“

Eu Ómi aduc aminte c„ am discutat vreo c‚teva zile dac„ ce discut„m noi acum la regulament este proiect de lege, propunere legislativ„ sau hot„r‚re. Dac„ era proiect de lege sau propunere legislativ„, exact a∫a cum scrie la art. 100 alin. 2 — ∫i d‚nsul avea dreptul s„ fac„ aceast„ propunere —, trebuia s„ avem ∫i noi un aviz al Consiliului Legislativ ∫i celelalte proceduri pe care trebuie s„ le avem Ón vedere atunci c‚nd discut„m de legi. At‚ta timp c‚t vorbim de modificarea regulamentului, care nu este asimilat„ unui proiect de lege sau unei legi, nu are dreptul s„ fac„ aceast„ propunere.

Prin urmare, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ nu ˛ine˛i cont de propunerea domnului Buda ∫i s„ nu supune˛i la vot aceast„ propunere a Domniei sale, iar pe domnul Buda, atunci c‚nd mai are astfel de interven˛ii, Ól rog s„ se mai consulte ∫i cu colegi care, poate, au mai mult„ experien˛„ sau, dac„ nu, s„ vin„ la Grupul P.S.D., c„ noi ne pricepem mai bine.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Domnule coleg, Ave˛i microfonul. V„ rog.

## **Domnul Drago∫ Ujeniuc:**

## Stima˛i colegi,

Colegul care a vorbit Ónainte Ól acuza pe domnul Buda c„ nu ∫tie s„ citeasc„ sau c„ cite∫te insuficient...

...c„ cite∫te insuficient textul! Iat„ Óns„ c„ d‚nsul face referire la o problem„ din art. 100 alin. 4, ∫i anume a citat fraza potrivit c„reia: îLa Ónceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ∫i alt„ durat„ a interven˛iei...“, ∫i a f„cut referire la o discu˛ie anterioar„ din plen, Ón care s-a sus˛inut un punct de vedere diferit cu privire la natura juridic„ a regulamentului: dac„ este sau nu lege, dac„ poate fi asimilat unui proiect de lege sau unei propuneri legislative.

F„r„ Óndoial„ c„ fac parte dintre aceia care sus˛in c„ regulamentul nu este lege ∫i nu poate fi tratat ca atare. Numai c„, revenind la dorin˛a de a citi Ón Óntregime tot ce e de citit Ón problema Ón discu˛ie, Ói aduc aminte domnului deputat c„ e ∫i art. 217, care, de∫i nu asimileaz„ regulamentul cu proiectele de lege ∫i cu o lege, arat„ clar c„ procedura privind modific„rile de regulament este cea prev„zut„ la art. 80—144.

Dup„ ∫tiin˛a mea, art. 80 ∫i art. 144 includ ∫i art. 100 alin. 2, domnule deputat. A∫a c„ nu mai face˛i referiri care, f„r„ Óndoial„, nu au nici o acoperire Ón regulament, Ón Óntregimea lui. Art. 217!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Da. Domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Observa˛ia colegului meu Claudiu Manda este corect„, este motivul pentru care am solicitat Ónc„ de la Ónceput s„ vin la microfon.

Ideea mea a fost alta, ∫i anume aceea ca, dup„ un sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ Ón care cred c„ domnul Buda, colegul meu din Comisia juridic„, a avut timp s„ reflecteze ∫i ∫i-a schimbat opinia vizavi de regimul juridic al acestui proiect de modificare a regulamentului, m„ g‚ndeam dac„ n-ar fi nimerit, ast„zi, datorit„ interven˛iei Domniei sale, s„ supunem din nou plenului Camerei Deputa˛ilor votarea trimiterii acestui proiect de modificare a regulamentului la Consiliul Legislativ.

V„ mul˛umesc frumos.

Da.

Domnul Nicolicea.

Domnul Manda nu are dreptate c‚nd spune: îColegii no∫tri nu ∫tiu s„ citeasc„ sau nu ∫tiu s„ interpreteze!“, ar mai trebui de ad„ugat c„ nu sunt nici aten˛i. Deci s„ interpreteze nu numai art. 100 alin. 5, ar trebui s„ se uite ∫i la art. 100 alin. 1, unde se face referire la discutarea articolelor.

Fie vorba Óntre noi, n-am ajuns la discutarea articolelor, suntem Ón faza Ón care s-au Óncheiat dezbaterile generale, ∫i la aceast„ faz„, eventual, ar fi putut s„ propun„ respingerea Ón bloc a acestui proiect de regulament. Dar ar fi trebuit Óndeplinit„ o alt„ condi˛ie, care ar fi Ónsemnat un raport negativ din partea comisiei, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat.

Œn ceea ce prive∫te termenul, luarea de cuv‚nt a unui deputat cu privire la un text se refer„ la articole ∫i Ónc„ o dat„ v„ spun c„ n-am ajuns la articole, vom vedea c‚nd ajungem la articole. Deocamdat„, comisia s„ nu dea bir cu fugi˛ii ∫i s„ prezinte ceea ce a fost obligat„ de votul plenului, ∫i anume informarea cu privire la primul capitol.

## Stima˛i colegi,

Sigur, citind regulamentul, rezult„ clar c„ Ón ceea ce prive∫te...

Domnule Hrebenciuc, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de a trage dumneavoastr„ concluzia asupra acestei propuneri a domnului Buda, vreau s„ v„ Ónvederez con˛inutul art. 100 alin. 4, Ón care, Ón plenul Camerei: îPre∫edintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discu˛iilor la articolul dezb„tut.“ Deci nu poate veni neap„rat propunerea din partea unui deputat. V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ mul˛umesc. Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii.

Am s„ v„ citesc c‚teva texte, ca s„ ne l„murim, pentru c„ aceast„ discu˛ie poate reveni pe parcurs: îPre∫edintele Camerei va da cuv‚ntul oric‚nd unui deputat pentru a r„spunde Óntr-o chestiune de ordin personal, limit‚nd timpul acordat Ón acest scop“ — art. 140; îPrevederile alin. 1 se aplic„ ∫i Ón cazul Ón care se cere cuv‚ntul Ón probleme privitoare la regulament.“ Acesta este motivul pentru care am l„sat ∫i las totdeauna to˛i colegii care vor s„ se refere la regulament, deci pe procedur„, s„ ia cuv‚ntul.

Referitor la limitarea timpului, domnul Hrebenciuc m-a ajutat, Ón art. 100 alin. 4 spune clar: îPre∫edintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discu˛iilor la articolul dezb„tut.“

Art. 139 alin. 1: îLa propunerea pre∫edintelui, Camera are dreptul s„ limiteze durata lu„rilor de cuv‚nt Ón func˛ie de obiectul dezbaterilor.“

Este evident c„ cel care poate s„ propun„ — ∫i am mai avut aceast„ discu˛ie Ón plen — sistarea dezbaterilor este pre∫edintele Camerei. Este adev„rat c„ domnul Buda n-a f„cut nici o neregul„. Domnia sa are dreptul s„ propun„ pre∫edintelui o asemenea m„sur„.

Deci nu sunt de acord cu cei care spun c„ domnul deputat nu putea s„ ia cuv‚ntul acum, ba putea. Suntem aproape de Ónceperea dezbaterilor pe articole ∫i domnul deputat mi-a propus aceast„ m„sur„, s„ propun, cum spune aici, îlimitarea...“, îalt„ durat„“. Nu îlimitarea“, m„ ierta˛i, îalt„ durat„“.

Acum eu sunt pre∫edintele de ∫edin˛„, ast„zi ˛in locul pre∫edintelui Camerei, mul˛umesc domnului deputat Buda, mul˛umesc colegilor care au luat cuv‚ntul, Óns„ nu am de g‚nd s„ limitez, vom merge pe procedura general„ Ón care se spune c„, de regul„, durata lu„rii unui cuv‚nt este de 5 minute.

V„ rog, dac„ sunte˛i dispu∫i s„ intr„m Ón ordinea de zi, dac„ ave˛i alte probleme legate de regulament, sigur, conform art. 140, pe care vi l-am citit, nu pot dec‚t s„ v„ dau cuv‚ntul.

Domnul deputat Ovidiu BrÓnzan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau doar s„ fac o observa˛ie referitor la cele discutate, fiindc„ ne afl„m Óntr-adev„r Óntr-o situa˛ie oarecum particular„.

Discut„m despre noul regulament al Camerelor ∫i, Óntr-adev„r, dup„ cum observ„m, lucrurile nu se reg„sesc Óntotdeauna _ad litteram_ Ón actualul regulament.

Suntem Óntr-o situa˛ie Ón care, Óntr-adev„r, se aplic„ regulamentul pe baza c„ruia lucr„m acum, dar se mai aplic„ ∫i ni∫te reguli ale bunului-sim˛, se aplic„ cutumele parlamentare ∫i se mai aplic„ practica din parlamentele interna˛ionale.

Domnule pre∫edinte, referitor la ultima idee pe care o spun, practica din parlamentele interna˛ionale, din parlamentele europene, ar fi fost extraordinar de bine dac„ se accepta propunerea grupului nostru de a discuta de la Ónceput aceast„ practic„, de a face informarea Comisiei pentru regulament, de a ∫ti cu to˛ii cum se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 lucreaz„ Ón alte parlamente c‚nd se schimb„ un regulament ∫i probabil c„ aceste discu˛ii, care de multe ori sunt deplasate, exagerate, nu ar mai fi avut loc.

V„ reamintesc c„ Grupul P.S.D. a solicitat Ón nenum„rate r‚nduri aceast„ informare, nu am primit-o, ∫i acesta este motivul pentru care pierdem vremea sau suntem acuza˛i c„ pierdem vremea, doar fiindc„ colegii din actuala guvernare nu au acceptat o practic„ absolut european„ ∫i absolut normal„ Ón orice parlament.

Referitor la criteriile bunului-sim˛ care trebuie s„ func˛ioneze Ón Parlamentul Rom‚niei, subliniez ceea ce spunea cu mult„ distinc˛ie domnul deputat Bolca∫: trebuie Óntr-adev„r s„ trat„m cu mult„ seriozitate noul regulament al Camerei, fiindc„ acesta este Biblia, este materialul, este directorul care ne va ajuta s„ func˛ion„m de acum Ónainte, ∫i sper„m s„ func˛ion„m mai bine, dac„ tot ne-am asumat acest demers.

Iar Ón privin˛a cutumelor parlamentare despre care vorbeam, domnule pre∫edinte, ele, Óntr-adev„r, uneori exced acest regulament, dar, Ón mod cert, subliniaz„ faptul c„ dumneavoastr„, Ón momentul de fa˛„, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, sau oric‚nd pre∫edintele de ∫edin˛„ este singurul care poate s„ propun„ sistarea, scurtarea sau diminuarea lu„rilor de cuv‚nt.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Cristian R„dulescu, ave˛i microfonul.

## **Domnul Cristian R„dulescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Dup„ cum sigur c„ ∫ti˛i, interpretarea pe care a˛i dat-o Ón interven˛ia de mai adineauri este for˛at„ at‚t pe textul regulamentului, c‚t ∫i pe cutum„. Pe textul regulamentului, la art. 100, exist„ prevederi care v„ dau ∫i dumneavoastr„ dreptul s„ interveni˛i Ón ceea ce prive∫te scurtarea discu˛iilor, c‚t ∫i Camerei. Art. 100 alin. 4, pe care l-a˛i citat, arat„ Óntr-adev„r c„ pute˛i limita dezbaterea la articolul respectiv.

Iar art. 100 alin. 2 arat„ ce poate face Camera la Ónceputul discu˛iilor, Ón ceea ce prive∫te limitarea fiec„rei interven˛ii. De la 5 minute, acel îde regul„“ nu arat„ c„ sunt 3, 4 sau 7, 8 minute, pe medie 5 minute, ci c„ Ón general sunt 5 minute, dincolo de care trebuie s„ Óntrerupe˛i, dar dup„ aceea se arat„ ∫i excep˛ia, c„ se poate stabili ∫i o alt„ durat„ a interven˛iei, ∫i asta desigur c„ numai Camera o poate face.

Deci, textul art. 100, recapitul‚nd, d„ ∫i Camerei dreptul, d„ ∫i pre∫edintelui dreptul de a limita dezbaterea c‚nd e vorba de dezbaterea pe articole. Asta Ón ce prive∫te litera regulamentului.

Œn ce prive∫te cutuma, p‚n„ acum, niciodat„ c‚nd a fost vorba de reducerea dezbaterii pe un anumit articol, pre∫edintele nu a refuzat s„ supun„ votului Camerei aceast„ propunere ∫i nu a luat Camerei Deputa˛ilor acest drept. ™i ∫tiu c„ dumneavoastr„, cel pu˛in din ∫edin˛ele anterioare, sunte˛i un stra∫nic ap„r„tor al cutumelor. Fiindc„ o dat„, c‚nd am venit cu textul regulamentului,

∫i era foarte clar acel text, ∫i am cerut vot din partea Camerei, dumneavoastr„ mi-a˛i invocat cutuma, care a b„tut de data aceea litera.

P„i, atunci, hai s„ ˛inem seama m„car de cutum„, dac„ nu de liter„!

P‚n„ acum, niciodat„ c‚nd s-a cerut limitarea dezbaterii, pre∫edintele nu a refuzat s-o supun„ plenului. De altfel, aceast„ prevedere ∫tim de ce este b„gat„ aici, tot din cutum„, fiindc„ exist„ dezbateri Ón ritm normal, fiindc„ exist„ dezbateri Ón regim de urgen˛„ ∫i fiindc„ mai exist„ posibilitatea, ∫i la asta se refer„ art. 100 alin. 2, s„ fie ni∫te dezbateri mai accelerate, atunci c‚nd Camera consider„ ∫i cere.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Art. 100 alin. 2 este valabil atunci c‚nd discut„m proceduri de urgen˛„. Eu nu v„d...

V„ l„muresc imediat.

Domnule Iordache, v„ rog, nu vorbi˛i cu sala.

## Domnule pre∫edinte,

Dumneavoastr„, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, trebuie s„ ˛ine˛i cont de art. 100 alin. 4, care spune foarte clar: îPre∫edintele Camerei poate supune spre aprobare (...).“ Art. 100 alin. 2 este valabil atunci c‚nd discut„m proiecte de lege Ón procedur„ de urgen˛„. Nu avem nici o motiva˛ie pentru a discuta regulamentul Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i pentru a stabili un timp de dezbatere scurt sau foarte scurt. De ce nu vre˛i s„ discut„m exact cum s-a discutat Ón Comisia juridic„? Poate stabilim 25 de secunde pentru Óntregul proiect, dac„ vrem s„ discut„m.

Acest proiect de regulament trebuie stabilit ∫i discutat Óntr-un timp normal ∫i, de aceea, dumneavoastr„, Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, sunte˛i singurul care pute˛i limita cuv‚ntul oric„ruia dintre deputa˛i.

V„ mul˛umesc.

Da.

Domnule R„dulescu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Cristian R„dulescu:**

## Domnule pre∫edinte,

O singur„ remarc„: a∫tept mai mult din partea grupului dumneavoastr„ c‚nd este vorba de interpret„ri ale regulamentului. Astfel de obiec˛ii simpliste nu sunt pe m„sura a∫tept„rilor noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

## Domnule deputat,

Faptul c„ a˛i f„cut referire la mine spun‚nd îgrupul dumneavoastr„“ m„ face s„ v„ r„spund din aceast„ postur„. Œmi pare r„u c„ v-am dezam„git, dar sunt convins c„ o s-o mai facem.

Domnul deputat Hrebenciuc.

Œmi pare r„u c„ domnul Cristian R„dulescu n-are capacitatea s„ sesizeze ad‚ncimea a ceea ce spunem noi!

Domnul deputat Mocanu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

O s„ r„m‚ne˛i surprin∫i, dar eu am venit la microfon s„ dau o m‚n„ de ajutor colegilor de la putere, ∫i vreau s„ r„m‚n„ ∫i Ón stenogram„, datorit„ faptului c„ am avut foarte multe discu˛ii pe aceast„ tem„ cu mul˛i colegi de la putere.

Acest proiect de modificare a regulamentului a fost introdus pe ordinea de zi de c„tre dumneavoastr„. Dac„ sunte˛i informa˛i, ∫i eu am o informa˛ie c„ la Senat ar fi o Ón˛elegere ca Ón dou„ s„pt„m‚ni s„ se termine dezbaterea acestui proiect de modificare.

Eu, ca s„ v„ dau o m‚n„ de ajutor, v„ propun s„ dep„∫im ∫i ideile, ∫i procedurile Camerei-Senat, s„ anul„m discu˛ia dou„ s„pt„m‚ni pe proiectul de modificare al regulamentului, s„ dezbatem absolut toate proiectele pentru integrare, toate proiectele necesare pe care le avem pentru ˛ar„ ∫i eu cred c„ o s„ fim mult mai Ón˛ele∫i de c„tre cei de care am fost trimi∫i Ón Parlamentul Rom‚niei.

La momentul care se cere o s„ vin ∫i cu alte propuneri.

V„ mul˛umesc mult.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat. ™i da˛i-mi voie s„ v„ urez la mul˛i ani!

Domnul deputat Nicolicea.

Am s„ Óncerc s„ m„ ridic la Ón„l˛imea preten˛iilor domnului R„dulescu.

Art. 139 alin. 1 este foarte clar ∫i imperativ: îLa propunerea pre∫edintelui, Camera are dreptul s„ limiteze durata lu„rilor de cuv‚nt Ón func˛ie de obiectul dezbaterilor.“

Deci nu contest faptul c„ aceast„ limitare poate fi f„cut„ de c„tre Camer„, dar Ón mod imperativ propunerea pentru a fi supus„ la vot trebuie f„cut„ de c„tre pre∫edinte.

Domnul Duv„z.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi...

V„ rog, face˛i lini∫te Ón sal„, s„ poat„ vorbi domnul deputat. Grupul P.S.D., v„ rog, lini∫te.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-a∫ fi intrat Ón aceast„ dezbatere, dar a fost o provocare, Óntr-adev„r, f„cut„ din partea liderului Grupului Partidului Democrat, Ón a aprecia calitatea firav„ a interven˛iilor noastre.

™i atunci o s„-i spun, Ón sprijinul a ceea ce a spus domnul Nicolicea, aici trebuie coroborat art. 100 alin. 2 unde, Óntr-adev„r, îLa Ónceputul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ∫i o alt„ durat„ a interven˛iei“, cu art. 132, Ón care pre∫edintele e suveran s„ propun„ a∫a ceva, ∫i nu cineva din sal„, nici secretarul comisiei.

V„ mul˛umesc.

Da, domnul deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu n-am venit cu regulamentul, dar cred c„ Ón Parlament un principiu trebuie respectat ∫i Ón primul r‚nd acela al luptei parlamentarului, arma acestuia fiind Ón primul r‚nd cuv‚ntul ∫i nimeni ∫i Ón nici o situa˛ie, sigur, exist„ cele prev„zute de regulament, nu poate impune limitarea discu˛iei Ón Parlament.

Eu nu ∫tiu cine are interes ca regulamentul s„ treac„ ca g‚sca prin ap„, dar regulamentul este, a∫a cum se spune aici, Constitu˛ia Camerei ∫i cred c„ to˛i avem interesul, fie c„ suntem Ón barca puterii sau cea a opozi˛iei, s„ avem un regulament bun, care s„ lase loc la c‚t mai pu˛ine cutume.

Dar nu pentru asta am ie∫it la microfon.

Eu venisem, ∫i cred c„ ∫i colegii mei, foarte hot„r‚˛i s„ Óncepem dezbaterea pe articole a regulamentului ∫i constat cu consternare c„ cineva are interes s„ nu intr„m Ón dezbaterile pe articole ∫i nu ∫tiu de unde a ap„rut aceast„ ini˛iativ„ la Alian˛„ ∫i l-au pus la Ónaintare pe domnul Daniel, pentru a crea aceast„ dezbatere procedural„ ca s„ nu intr„m pe dezbaterea regulamentului.

Eu cred c„, a∫a cum s-a propus aici, este important s„ trecem la dezbaterea pe articole, ∫i pe domnul Daniel l-a∫ ruga s„ fac„ alte propuneri aici, mult mai viabile, ∫i s„ nu Óncurce Ón a dezbate ∫i a adopta articolele din regulament.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule Du∫a. Domnul Timi∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, conform literei ∫i spiritului regulamentului, se poate propune limitarea dezbaterilor pe un proiect de lege, hot„r‚re ∫i a∫a mai departe, dar eu am Ón˛eles c„ aceast„ hot„r‚re a Camerei are substan˛„ legislativ„, are substan˛„ de fond ∫i a∫ dori s-o dezbatem cu prioritate. Nu Ón˛eleg acum unde este acea substan˛„.

Evident, orice deputat, oricare ar fi el, are dreptul s„ propun„ limitarea timpului de dezbatere, dar, a∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia c„, Ón sensul, Ón spiritul ∫i litera regulamentului, ar trebui s„ se Ónt‚mple acest lucru la articolele unde sunt amendamente ∫i unde dezbaterea se prelunge∫te peste termenul acordat regulamentar pentru fiecare deputat.

™i a∫ vrea s„ v„ spun c„ principiul este acesta: termen de cinci minute, pentru c„ deputatul trebuie s„ se exprime de la tribuna Camerei. Iar faptul c„ dori˛i s„ limita˛i timpul de dezbatere trebuie s„ aib„ Ón spate ∫i o motiva˛ie.

Eu din ceea ce ne-a spus domnul Buda am Ón˛eles c„ ∫i a∫a sunt multe amendamente ∫i haide˛i s„ mergem cu mai mult„ vitez„. Nu cred c„ acesta trebuie s„ fie sensul. Trebuie s„ existe o motiva˛ie, trebuie s„ existe o substan˛„ pentru aceasta. Nu putem, haide˛i s„ ne gr„bim, s„ trecem mai repede peste lucrul acesta.

La proiectele de lege dezb„tute Ón procedur„ de urgen˛„, evident acolo limit„m timpul, ∫i acel lucru Ól face pre∫edintele comisiei sesizate Ón fond, nu oricare deputat. Œn concluzie, oric‚t am merge de la un articol la altul, oric‚t ne-am plimba cu o interpretare sau alta, esen˛a este aceasta: deputatul are voie s„ se exprime Ón limita a cinci minute.

Limitarea termenului se poate face doar la amendamentele care se dezbat Ón Camer„ ∫i pe articole, Ón spe˛„, pe articole, nu pe Óntreg proiectul de lege. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, decizia mea a fost luat„, pute˛i s„ discuta˛i foarte mult, de acum Ónainte nu am de g‚nd s„ mi-o schimb, a∫a c„ propun s„ intr„m Ón dezbaterea de fond.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru regulament s„ prezinte punctul de vedere al comisiei la finalul dezbaterilor generale, ∫i dup„ aceea vom intra Ón dezbaterile pe capitole.

Domnule Bivolaru, ave˛i microfonul.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn dezbaterea general„ s-au ridicat c‚teva probleme care vizeaz„ at‚t con˛inutul, c‚t ∫i modul cum a fost realizat...

Nu pot vorbi prea rar!

...cum a fost realizat acest proiect de modificarea regulamentului.

Sigur c„ am luat Ón considerare observa˛iile corecte care s-au f„cut ∫i o s„ Óncerc„m acum, foarte sintetic, s„ prindem c‚teva puncte de vedere Ón leg„tur„ cu aceste observa˛ii.

Œn primul r‚nd, s-a f„cut observa˛ia c„ textele din raport Ón general con˛in formul„ri neglijente sau formul„ri ambigue Ón leg„tur„ cu anumite proceduri. Am spus-o ∫i la expunerea de motive pe care am prezentat-o ∫i nu retract„m din partea comisiei acest lucru. Œn general, aceste texte, aceste necorel„ri din textele raportului ∫i din textele proiectului se datoreaz„, Ón primul r‚nd, ∫i nu numai, dar Ón primul r‚nd, acestei presiuni exercitate pentru a ne Óncadra Ón termenul de depunere a raportului.

f n s„ informez Camera c„ la sf‚r∫itul sesiunii din var„, la sf‚r∫itul lunii iunie, aceast„ comisie a solicitat Biroului permanent un termen pentru definitivarea raportului ∫i a propunerii legislative, Ón concordan˛„ cu toate procedurile de lucru Ón cadrul comisiei, ∫i termenul solicitat a fost Ón unanimitate aprobat Ón interiorul comisie, de 1 octombrie.

Desigur c„ Biroul permanent, Ón Ón˛elepciunea sa, a prescurtat acest termen la 1 septembrie, l„s‚ndu-ne ca pe perioada aceasta de var„, patru zile la Ónceputul lui iulie, patru zile la sf‚r∫itul lui august, s„ definitiv„m tot acest volum de lucru.

Este responsabilitatea Biroului permanent Ón consecin˛„ ∫i a∫ dori, Ón mod amical ∫i colegial, s„ Ómp„r˛im aceast„ disfunc˛ionalitate sau aceast„ nerealizare Ón ce prive∫te textele ∫i incoeren˛a unor texte, Ón egal„ m„sur„ comisia cu Biroul permanent.

Œn ce prive∫te o observa˛ie destul de des realizat„ Ón cadrul dezbaterilor este cea legat„ de prevederile art. 86 alin. 2 ∫i 3 privind domeniile de activitate ca prim„ Camer„ sesizat„, Camera Deputa˛ilor, ∫i respectiv domeniile de activitate Ón calitatea de Camer„ decizional„.

Œn primul caz, c‚nd aceast„ Camer„ este Camer„ prim„ sesizat„, noi am realizat nou„ modific„ri la vechiul regulament, Ói spunem de-acum vechiul regulament, iar pentru cazul al doilea, la art. 86 alin. 3, unde Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„, am produs 11 modific„ri la aceste prevederi ale regulamentului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Capitolul I.

Œnainte de a intra la capitolul I, am s„ supun discu˛iei ∫i votului dumneavoastr„ textul hot„r‚rii a∫a cum a fost el propus de c„tre comisie: îHot„r‚re privind modificarea

- ∫i completarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.“ Procedur„.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## Stima˛i colegi,

S-a format ∫i s-a perpetuat o confuzie. To˛i deputa˛ii au f„cut propuneri de amendamente la regulament p‚n„ la data de 30 august. Dup„ acea dat„, s-au f„cut propuneri de amendamente la regulamentul, a∫a cum a fost modificat prin actul comisiei.

Dar aici avem de-a face cu dou„ acte juridice absolut distincte. Unul este regulamentul, pe de o parte, act cu caracter normativ, ∫i altul este hot„r‚rea, care este act individual de aprobare.

Œn aceste condi˛ii, Óntruc‚t la hot„r‚re ca atare nu s-au formulat amendamente ∫i nu s-au pus Ón discu˛ie

articolele sale de act individual, Ómi permit s„ aduc pe aceast„ baz„, pentru c„ nu e vorba de discutarea unui act normativ la care se fac amendamente Ón condi˛iile regulamentului ∫i se discut„ numai amendamentele, este vorba de un act individual al Camerei. E un proiect de hot„r‚re, a∫a cum sunt proiecte de hot„r‚re Ón domenii de politic„, ∫i a∫a mai departe. Asta este o hot„r‚re Ón domeniul politicii Camerei.

V„ propun ca la acest proiect de hot„r‚re, Ón completarea art. 1, ∫i motivez aceast„ completare a art. 1 de pozi˛ia pe care a avut-o delega˛ia partidului nostru la Ónt‚lnirea cu domnul pre∫edinte al Partidului Na˛ional Liberal, C„lin Popescu-T„riceanu ∫i cu frunta∫ii altor partide parlamentare, la singurul articol al acestui act normativ individual, s„ se adauge prevederea: îŒn cazul sesiz„rii Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la neconstitu˛ionalitatea unor modific„ri aprobate prin prezenta hot„r‚re, aceast„ hot„r‚re s„ intre Ón vigoare numai dup„ pronun˛area deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale.“

V„ fac o motivare Óntr-o singur„ fraz„. Noi nu discut„m, cel pu˛in reprezentan˛ii partidului nostru nu discut„, ce persoan„ s„ ocupe fotoliul de pre∫edinte al Camerei. Partidul nostru nu discut„ ce partid, ce grup parlamentar s„ ocupe acest fotoliu de pre∫edinte al Camerei. Noi discut„m dac„ punctul nostru de vedere este sau nu este constitu˛ional ∫i cred c„ aceasta este demnitatea discu˛iilor tuturor de aici.

Œn aceste condi˛ii, intrarea Ón vigoare Ón alt„ modalitate dec‚t cenzura final„ a Cur˛ii Constitu˛ionale va provoca ni∫te efecte, nu politice, nu de pres„, ci juridice, pe care nici m„car nu le b„nui˛i, Ón afar„ de faptul c„ am dovedi c„ ne temem de Constitu˛ie.

Domnule deputat, dac„ vre˛i s„ ne da˛i Ón scris propunerea pe care a˛i f„cut-o. Sau reciti˛i Óntreg textul art. I, c„ n-am Ón˛eles unde dori˛i s-o inser„m.

E vorba de art. I care prevede c„ îRegulamentul Camerei...“ etc. î...se modific„...“, care va continua cu îŒn cazul sesiz„rii Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la neconstitu˛ionalitatea unor texte modificate prin prezenta hot„r‚re, aceast„ hot„r‚re intr„ Ón vigoare numai dup„ pronun˛area deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale.“

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Ave˛i observa˛ii la propunerea domnului deputat, domnule Dorneanu?

## Stima˛i colegi,

Propunerea distinsului meu coleg este absolut legitim„. Œn interven˛ia mea de la dezbaterile generale v-am citat un text din Constitu˛ia Fran˛ei, care prevede exact acela∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 lucru. Eu, Óns„, a∫ propune ∫i l-a∫ ruga ∫i pe distinsul meu coleg s„ accepte o alt„ structur„ de tehnic„ legislativ„ a acestei propuneri, ∫i anume: ea s„ fac„ obiectul unui articol II, care s„ se situeze dup„ Ón∫irarea tuturor modific„rilor aduse regulamentului, pentru c„, altminteri, se ∫i fr‚nge prima parte a acestei dispozi˛ii. Dar a∫ propune ca, Ónaintea textului pe care Ól sugereaz„, ∫i Ól sus˛in ∫i eu, domnul deputat Bolca∫, s„ se prevad„ ∫i urm„toarea precizare: îPrevederile prezentei hot„r‚ri intr„ Ón vigoare la 30 de zile de la publicarea Ón Monitorul Oficial“, ∫i Ón continuare s„ existe aceast„ precizare pe care a f„cut-o domnul deputat Bolca∫.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, domnul deputat Bolca∫ mi-a propus s„ introduc o modificare, s„ vot„m o modificare la art. I.

Dumneavoastr„ dac„ vre˛i art. II la sf‚r∫it, Ónseamn„ c„ sunte˛i Ómpotriva propunerii Domniei sale.

Ca s„ rezolv„m problema, accept ideea art. II, care, pe tehnica legislativ„ pe care colegul meu o st„p‚ne∫te mai bine... Vede˛i, eu nu sunt prea tehnic, sunt mai mult artistic. Deci, accept ideea de art. II.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, ∫i eu v„ mul˛umesc, dar n-am Ón˛eles unde punem acest art. II.

Vede˛i, problema amplas„rii unui articol, a numerot„rii sale sau a desp„r˛irii unui text Ón articole este o problem„ de pur„ tehnic„ legislativ„, pe care o putem jongla ∫i opera oric‚nd, ne˛in‚nd seama de votul pe con˛inut.

Deci sunt de acord cu completarea colegului Dorneanu, ca art. II s„ fie pus la sf‚r∫it, dup„ toate modific„rile.

Domnul Dorneanu.

Domnule pre∫edinte,

Preambulul art. I spune cum se modific„ regulamentul ∫i urmeaz„ dou„ puncte... Tot con˛inutul regulamentului se include ca text al art. I din hot„r‚re ∫i art. II din hot„r‚re vine dup„ ce se termin„ con˛inutul art. I.

A∫a am Ón˛eles ∫i eu, domnule deputat, dar Ón prima faz„ Ón˛elesesem c„ domnul deputat Bolca∫ propusese s„ discut„m acum aceast„ problem„. Acum Ón˛eleg c„ m„ trimite˛i la sf‚r∫it.

Deci intr„m s„ discut„m titlul hot„r‚rii: Hot„r‚re privind modificarea ∫i completarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, aprobat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

Dac„ sunt observa˛ii la titlul hot„r‚rii? Nu sunt. Voturi pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Titlul hot„r‚rii a fost adoptat cu 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Capitolul I. A∫a cum am decis, comisia ne va prezenta o mic„ lec˛ie de drept comparat, dac„-mi permite˛i jocul de cuvinte, privind con˛inutul capitolului.

Am primit ∫i cerere de la Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Hrebenciuc.

Rog comisia, pentru capitolul I, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ca urmare a hot„r‚rii plenului, o s„ v„ prezent„m din partea comisiei o informare privind principalele teze din cadrul capitolului I, aceste teze fiind referitoare, Ón primul r‚nd, la validarea mandatelor; a doua tez„ — prezidarea primei sau primelor ∫edin˛e ale unei legislaturi; a treia tez„ se refer„ la alegerea pre∫edintelui ∫i a celorlal˛i membri ai structurii care conduce un Parlament sau Camera inferioar„ ∫i posibilitatea revoc„rii lor Ónainte de expirarea mandatului pentru care au fost ale∫i; ∫i a patra tez„ — grupurile parlamentare, rolul lor Ón structurile Camerei Deputa˛ilor ∫i situa˛ia deputa˛ilor independen˛i.

Au fost studiate regulamentele ∫i constitu˛iile din urm„toarele ˛„ri europene: Fran˛a, Spania, Portugalia, Italia, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Suedia, Austria ∫i Grecia.

Aceasta a fost posibilitatea s„ realiz„m aceast„ analiz„ ∫i aceast„ informare, Ón perioada aceasta, de c‚nd acest plen a votat ∫i a aprobat realizarea unei astfel de inform„ri, la Ónceputul fiec„rui capitol.

Œn ceea ce prive∫te validarea mandatelor: Ón majoritatea ˛„rilor europene, validarea mandatelor este f„cut„ de o comisie constituit„ Ón cadrul Parlamentului Ón cazul parlamentelor unicamerale sau Ón cadrul Camerei. Exist„ ∫i c‚teva situa˛ii Ón care validarea mandatelor se face de c„tre o autoritate din afara Parlamentului.

Astfel, Ón Fran˛a, validarea mandatelor deputa˛ilor se face de c„tre Consiliul Constitu˛ional; Ón Austria, validarea mandatelor se face de c„tre Curtea Constitu˛ional„; Ón Grecia, validarea mandatelor se face de c„tre o instan˛„ judec„toreasc„ comun„.

Œn ceea ce prive∫te a doua tez„: conducerea ∫edin˛elor Ónainte de alegerea pre∫edintelui Camerei sau a Parlamentului unicameral, dup„ caz. Œn majoritatea cazurilor, conducerea primei ∫edin˛e sau a primelor ∫edin˛e, Ónaintea alegerii pre∫edintelui, se face de c„tre cel mai Ón v‚rst„ deputat, asistat de secretari desemna˛i, care sunt cei mai tineri deputa˛i.

Exist„ ∫i solu˛ii diferite, dar ele sunt mai des utilizate. Astfel, Ón Danemarca, Ónainte de alegerea speaker-ului, conducerea este asigurat„ de deputatul cu cea mai mare vechime parlamentar„. Œn cazul Ón care sunt doi sau mai mul˛i deputa˛i care au aceea∫i vechime parlamentar„, este preferat cel care este mai Ón v‚rst„.

Domnule deputat, v„ rog, dep„∫i˛i cele 10 minute. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i de Óncheiere.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mai am dou„ pagini. Dac„ vre˛i s„ v„ prezint toat„ aceast„ informare de care s-a f„cut caz, solicit„m, din partea comisiei, s„ ne dea plenul aprobarea s„ prezent„m acest document Ón continuare.

Stima˛i colegi,

Comisia cere s„ dep„∫easc„ cele 10 minute.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. 96 voturi pentru.

Œmpotriv„? 111 voturi Ómpotriv„.

Domnule deputat, v„ rog s„ v„ preg„ti˛i o fraz„ de Óncheiere.

Sigur, fraza este: V„ mul˛umim pentru aten˛ie. ™i faptul c„ am satisf„cut majoritatea Ónseamn„ c„ aceast„ comisie ∫i-a dus mandatul p‚n„ acum bine.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Eu ˛in s„-i mul˛umesc domnului Bivolaru ∫i comisiei pentru informarea pe care ne-au prezentat-o, dar Domnia sa a dezvoltat Ón cadrul acestei inform„ri ni∫te teze asupra c„rora va trebui s„ discut„m Ón continuare.

Una dintre teze este aceea a alegerii pre∫edintelui. Am v„zut cum este Óntr-o mul˛ime de ˛„ri. Este clar c„ se ajunge la discu˛ia despre alegerea pre∫edintelui la Camera Deputa˛ilor din Rom‚nia.

O alt„ tez„ este aceea a configura˛iei politice a Parlamentului ∫i maniera Ón care sunt alese ∫i grupurile parlamentare, ∫i aceast„ tez„ cred c„ trebuie s-o dezbatem.

O alt„ tez„, a treia, pe care am re˛inut-o, este aceea a revoc„rii pre∫edin˛ilor, pentru c„ noi, practic, Ón subsidiar, ∫tim c„ actuala putere urm„re∫te exact

revocarea pre∫edintelui, de asta discut„m despre regulament, de asta regulamentul este prioritar.

Dac„ nu este a∫a, spune˛i-o, ∫i termin„m dezbaterile, nu asta este problema!

O a patra tez„ pe care am sesizat-o este aceea a Comitetului ordinii de zi, despre care unii dintre colegii no∫tri au o p„rere foarte bun„, al˛ii o au mai pu˛in bun„. Teza aceasta trebuie ∫i ea dezvoltat„ ∫i s„ discut„m despre ea, astfel Ónc‚t, din punctul meu de vedere, Ónainte de a intra Ón art. 1, este clar c„ trebuie s„ discut„m despre aceste lucruri, pe baza inform„rii pe care a prezentat-o comisia, la cererea domnului pre∫edinte Cristian R„dulescu.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dan Iosif.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am ascultat foarte atent lu„rile dumneavoastr„ de cuv‚nt la dezbateri generale, l-am ascultat pe domnul pre∫edinte Bivolaru. Probabil c„ urma s„ ne informeze... M„ uit la mormanul acesta de h‚rtii, care mai este dublat... A∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, fiecare dintre noi am primit un tom xerox de h‚rtie, ∫i m„ uit stupefiat la capitolul I, alineat zero: îOrganizarea Camerei Deputa˛ilor“ — stop! —, Sec˛iunea 1, ∫i continu„ cum vedem.

A∫ dori s„-l Óntreb pe pre∫edintele Comisiei de regulament, dac„ tot au studiat regulamentele ˛„rilor cu o democra˛ie avansat„, Germania, Anglia, dac„ Ón constitu˛iile acestor ˛„ri ∫i Ón regulamentele acestor ˛„ri este prev„zut c„ Senatul este Camer„ superioar„ ∫i Camera Deputa˛ilor este Camer„ inferioar„.

Œn caz contrar, conform alineatului din Constitu˛ie, ∫i scuza˛i-mi ignoran˛a Ón materie de drept parlamentar, drept constitu˛ional, nu ˛in minte toate articolele pe de rost, rezult„ c„ Ón momentul de fa˛„, Ón Rom‚nia, suntem o Mare Adunare Na˛ional„, care lucreaz„ Ón dou„ od„i diferite, ∫i atunci pre∫edintele Traian B„sescu are tot dreptul s„ ne cear„ s„ ne restr‚ngem to˛i Óntr-o singur„ Camer„, ca s-o Ónchirieze pe cealalt„, ca s„ fac„ rost de bani s„ ne pl„teasc„.

™i atunci Ómi explic de ce, Ón ultimul timp, au Ónceput s„ se i˛easc„ capete luminate care cer refacerea Marii Adun„ri Na˛ionale. ™i nu cred c„ dup„ 15 ani, cel pu˛in tinerii din aceast„ sal„, au uitat Ómpotriva cui s-a r„sculat poporul Ón Decembrie ’89. Ne-am ridicat Ómpotriva Marii Adun„ri Na˛ionale. Nu pot, personal, s„ accept c„ noi, deputa˛ii, suntem Camer„ superioar„ ∫i Senatul este Camer„ inferioar„ pentru c„ norma de reprezentare Ón Parlament este alta.

™i, ca atare, a∫ dori ca Ón noul regulament s„ se stipuleze: Camera Deputa˛ilor este Camera inferioar„ a Parlamentului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

## Domnule deputat,

Nu pot re˛ine propunerea dumneavoastr„. Nu se pot face amendamente Ón timpul acesta, al dezbaterilor. Œmi pare r„u!

Am re˛inut, Óns„, c„, de fapt, Ón 1989, Revolu˛ia a fost Ómpotriva unicameralismului. Asta este o tez„ nou„ pe care am re˛inut-o.

Domnul deputat Bogdan Duv„z.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia este de ordin procedural. Departe de mine de a pune Ón discu˛ie votul pe care l-am dat cu c‚teva minute Ónainte cu to˛ii ∫i care a decis ca onorata comisie s„ nu sus˛in„ Ón continuare, ceea ce, dup„ p„rerea mea, era extrem de important pentru toat„ lumea care dore∫te cu adev„rat s„ fac„ o modificare pentru modernizarea acestui regulament, ∫i care nu caut„ doar un obiectiv punctual, s„ ating„ posibilitatea de a-∫i plasa un om sau de a-∫i men˛ine un om Ón fruntea Camerei Deputa˛ilor.

De ce v„ spun asta? Pentru c„ eram foarte atent s„-mi dau seama, Ón toat„ sus˛inerea pe care a f„cut-o domnul pre∫edinte al comisiei, de altfel foarte bine argumentat„, dup„ p„rerea mea, ∫i, subliniez, nu prea lung„. Sigur, a dep„∫it aceste 10 minute care erau programate ∫i dumneavoastr„ v-a˛i exprimat... Ar fi trebuit Óns„, Ón paralel cu modul de alegere a pre∫edintelui, care ∫tim c„ este o zon„ sensibil„ a dezbaterii noastre ∫i poate cea mai sensibil„, ca ∫i modul de revocare, la care nu s-a mai ajuns, s„ fi f„cut referiri ∫i la situa˛iile de coabitare, Óntr-o analiz„ comparat„, a∫a cum ar fi fost extrem de important ∫i de util.

Eu v„ promit c„ voi face aceast„ interven˛ie, inform‚ndu-v„ de acum. Sigur, la momentul oportun, c‚nd vom ajunge la articolul respectiv, n-o s„ v„ re˛in acum aten˛ia. Tot ceea ce pot s„ v„ spun este c„ Ón toate cele 15 ˛„ri ale Uniunii Europene, Ónainte de extinderea la 25, a existat Ón perioada 1969—2005 cel pu˛in una, dac„ nu dou„ sau trei situa˛ii de coabitare, unele care au durat perioada Óntregii legislaturi, Ón care un grup minoritar din Camera respectiv„, din Adunarea Deputa˛ilor, a∫a cum Ói spun Ón fiecare ˛ar„ Ón parte, a sus˛inut un pre∫edinte, el a primit voturile Camerei, ∫i el a r„mas bine ∫i mul˛umesc, fiind Ón opozi˛ie cu majoritatea parlamentar„.

Eu cred c„, dac„ pentru unii dintre noi era foarte util s„ afle aceste lucruri concret, repet, voi reveni cu aceste argumente ∫i vi le voi pune la dispozi˛ie, punct cu punct, ˛ar„ cu ˛ar„, exemplu cu exemplu, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ pute˛i s„ ∫i controla˛i veridicitatea acestor situa˛ii. Acum, pentru opinia public„ ∫i, de ce nu, pentru dezbaterile Ón continuare, ar fi fost extrem de util s„ avem aceste informa˛ii, dac„ nu detaliate, cel pu˛in exemplificate.

Secretarul Ómi atrage aten˛ia c„ a˛i dep„∫it 5 minute. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i de Óncheiere.

Al doilea subiect doar o s„-l enun˛, de∫i merit„ o discu˛ie mult mai larg„. Din p„cate, a fost enun˛at ca tez„ ∫i nu a intrat pe fondul discu˛iei, pentru c„ nu a mai avut timp, a∫a cum nu mai am nici eu. E vorba de Comitetul ordinii de zi.

O s„ spun un singur lucru. Sunt convins c„ dac„ facem o analiz„ comparat„ corect„ vom constata c„, Ón afar„ de rolul Comitetului ordinii de zi, exist„ peste tot posibilitatea — ∫i cu at‚t mai mult Ón Rom‚nia trebuie s„ fie — ca plenul s„ poat„ decide atunci c‚nd este solicitat Ómpotriva deciziei Comitetului ordinii de zi, pentru c„, altfel, contrazicem Constitu˛ia Rom‚niei, ajung‚nd la un vot imperativ ∫i, sunt convins, ∫i libertatea ∫i calitatea de ales al na˛iunii, pe care o are orice parlamentar, Ón orice ˛ar„ civilizat„.

V„ mul˛umesc.

™i eu mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat BrÓnzan.

Domnilor, am o gr„mad„ de deputa˛i Ónscri∫i. V-am v„zut, domnule Nica, ∫i pe dumneavoastr„, mai ave˛i p‚n„ atunci. Mai este ∫i domnul Stanciu, care Ómi face semn din spate, domnul Dorneanu.... Domnul BrÓnzan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ascultat prezentarea f„cut„ de pre∫edintele Comisiei pentru regulament ∫i, realmente, o consider foarte bun„, fiindc„ am aflat multe lucruri care se Ónt‚mpl„ Ón parlamentele europene, lucruri utile Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 dezbaterea care urmeaz„. Din p„cate, prezentarea Domniei sale s-a terminat foarte abrupt, prin votul anterior, la care au participat colegii din dreapta, exact Ón momentul Ón care domnul deputat dezb„tea teza care pe mine m„ intereseaz„ foarte mult, ∫i anume durata mandatului pre∫edin˛ilor Camerelor.

Am aflat din prezentarea f„cut„ c„, Ón general, pre∫edin˛ii, Ón marea majoritate a ˛„rilor europene, sunt ale∫i pe toat„ durata mandatului — a∫a am Ón˛eles, pe toat„ durata mandatului —, dar cu unele excep˛ii, am Ón˛eles, c‚teva ˛„ri din nordul Europei. ™i, Óntruc‚t subiectul este extrem de important, a∫ dori ca reprezentantul comisiei s„ m„ informeze, fiindc„ trebuie s„ dau un vot pe aceast„ tem„ ∫i nici mandatul, nici con∫tiin˛a nu Ómi permit s„ votez Ón necuno∫tin˛„ de cauz„: de ce Ón acele c‚teva ˛„ri, am Ón˛eles c„ exist„ o procedur„ diferit„, presupun c„ exist„ o motiva˛ie Ón ˛„rile respective, care nu este doar faptul c„ peste an se mai pierd unii pe drum, deci, b„nuiesc c„ exist„ o motiva˛ie ∫i a∫ dori ca domnul pre∫edinte s„ ne informeze.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Manda.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de toate o s„ v„ rog s„ le spune˛i secretarilor s„-∫i fac„ datoria, pentru c„ m-am Ónscris la cuv‚nt Ónaintea domnului BrÓnzan ∫i d‚nsul a vorbit Ónaintea mea. Nu comentez mai mult, este mai Ón v‚rst„ dec‚t mine, a fost ministru Ónaintea mea ∫i nu o s„ v„ spun mai mult dec‚t at‚t.

Eu vreau s„ v„ spun c„ suntem Óntr-o situa˛ie de neacceptat!

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-i ruga˛i pe colegii din partea dreapt„ a s„lii s„ fac„ lini∫te!

Rog colegii din partea dreapt„, dac„ doresc, s„ fac„ lini∫te!

™i rog colegul care a vorbit nepoliticos s„ se ab˛in„! Cuv‚ntul îb„“ Ón sala aceasta nu ne face cinste.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Spuneam c„ suntem Ón fa˛a unei situa˛ii de neacceptat ∫i o s„ v„ spun ∫i de ce. A˛i supus la vot ca pre∫edintele Comisiei pentru regulament s„ se opreasc„ cu informarea, pe care, cei care am votat Ómpotriva acestei propuneri a dumneavoastr„ chiar o consider„m chiar foarte necesar„. S„pt„m‚nile trecute am discutat c‚teva zile nonstop despre acest subiect, ∫i anume, dac„ tot vrem s„ modific„m un regulament al Camerei Deputa˛ilor, care va func˛iona Óntr-o perioad„ c‚nd Rom‚nia va fi membr„ a Uniunii Europene, ar fi trebuit s„ avem un studiu comparat cu ˛„rile ∫i cu Parlamentele din ˛„rile Uniunii Europene.

Acum, Ón˛eleg, pentru cei care au votat acest lucru, ∫i anume sistarea discu˛iei, fie c„ nu Ói intereseaz„ acest lucru ∫i probabil c„ nu-i intereseaz„ dec‚t art. 25, fie c„ ∫tiu totul, fie c„ nu ∫tiu nimic, Óns„, dintre cele trei variante, vreau s„ le spun colegilor din sal„ c„ de multe ori au fost pu∫i Ón situa˛ia s„ ias„ din sal„, s„-i Óntrebe cei de la pres„ ce au discutat, s„ nu ∫tie nici m„car ce era pe ordinea de zi, a∫a c„ Ói rog pe cei care au votat pentru oprirea acestei inform„ri s„ fie mai aten˛i de acum Óncolo ∫i s„ fie mai aten˛i la ce discut„ aici, pentru c„ electoratul Ói va taxa data viitoare.

Œns„ vreau s„ fac ∫i o propunere, domnule pre∫edinte, pentru c„ pe mine chiar m„ intereseaz„ ∫i pentru c„ nu sunt dec‚t un simplu deputat, ca ∫i ceilal˛i colegi: o s„ v„ rog s„ le dispune˛i celor de la tehnic sau de la Comisia pentru regulament s„ trag„ la xerox ∫i s„ distribuie ceea ce mai avea de spus domnul pre∫edinte celor din sal„ sau celor care sunt interesa˛i. Nu ∫tiu dac„ trebuie s„ fac ∫i o propunere de o pauz„ de c‚teva minute, Óns„, cel pu˛in Ón paralel cu discu˛iile, eu a∫ vrea s„ ∫tiu tot ceea ce au lucrat cei de acolo, pentru c„ vreau s„ votez Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, compar‚nd p‚n„ la cap„t ce se Ónt‚mpl„ ∫i Ón celelalte ˛„ri ale Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

Ideea mi se pare bun„. Rog tehnicul s„ preia de la comisie informarea Ón totalitate ∫i s„ o distribuie la casete colegilor, sunt convins c„ nu va fi dec‚t de folos colegilor no∫tri.

Da, domnul deputat Nica.

## **Domnul Dan Nica:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Dac„ tot am decis ca Ón loc s„ discut„m despre inunda˛ii sau alte probleme importante ale Rom‚niei s„ discut„m despre regulament ast„zi, trebuie s„ fim riguro∫i. L-am ascultat pe domnul pre∫edinte Bivolaru ∫i trebuie s„ v„ spun c„ am r„mas nepl„cut surprins. M„ adresez dumnealui Ón calitate de pre∫edinte al comisiei. Informarea pe care Domnia sa ∫i ceilal˛i membri ai comisiei trebuia s„ o realizeze ast„zi ∫i s„ o prezinte Ón fa˛a plenului Camerei trebuia s„ arate care sunt principalele Ón parlamente europene.

Compatibilizarea institu˛iilor rom‚ne∫ti cu cele europene este o obliga˛ie pe care nu trebuie s„ o mai reiterez acum ∫i aici. Parlamentul, Camera Deputa˛ilor este una dintre institu˛iile fundamentale, dac„ nu cea mai important„ institu˛ie a statului rom‚n ∫i garantul democra˛iei Ón ˛ara noastr„. Din p„cate, probabil ∫i datorit„ unor nereguli care au ap„rut Ón procesul de redactare a acestui material, s-au strecurat ∫i am observat foarte multe inexactit„˛i.

™i am s„ v„ prezint care sunt acestea: gre∫eli, probabil de traducere, de interpretare, nu-mi e foarte clar, dar Ón Fran˛a se spune Ón felul urm„tor: îToute Assemblée nouvellement élue commence de sa première séance pour élir son président“. _(R‚sete, vocifer„ri ale_

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 _majorit„˛ii._ ) îCette élection qui est acquise, il faut le suivre pour la durée de la législature.“

Ce s-a Ónt‚mplat? Œn cursul redact„rii acestui raport de c„tre Comisia pentru regulament, tot ceea ce Ónsemna preluarea elementelor de alegere a pre∫edintelui Adun„rii Na˛ionale a Fran˛ei... ele au fost translatate Ón mod gre∫it, ceea ce putea s„ induc„ ideea c„ Ón Fran˛a pre∫edintele Adun„rii Na˛ionale — care este echivalentul Camerei Deputa˛ilor de la noi — este ales Óntr-un alt mod ∫i altfel dec‚t propunem noi ca s„ se realizeze prin intermediul acestui regulament.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Œn Germania, ceea ce apare Ón raportul care ne-a fost prezentat de c„tre Comisia pentru regulament..

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ rog un pic de lini∫te. Œi e greu colegului nostru Ón limba german„!

V„ rog.

## **Domnul Dan Nica:**

Œmi pare foarte r„u!

îThe election of the president and the vice-president!“

## Stima˛i colegi,

Ceea ce colegul nostru din Comisia pentru regulament nu ne-a spus, dar este extrem de important ∫i trebuie s„ v„ subliniez aici, este faptul c„ Ón Bundestagul german este interzis„ supunerea la vot a Ónlocuirii pre∫edintelui Bundestagului, iar Ónlocuirea pre∫edintelui Bundestagului este interzis„ Ón mod expres s„ fie supun„ la vot ansamblului Bundestagului german pentru un motiv foarte simplu, ∫i v„ citez: îAceast„ prevedere...“ — v„ traduc direct Ón limba rom‚n„, pentru a nu avea probleme dup„ aceea cu dumneavoastr„ — î...este pentru a Ónt„ri independen˛a pre∫edintelui Bundestagului, astfel Ónc‚t acesta s„ poat„ s„-∫i Óndeplineasc„ Óndatoririle oficiale, Ón mod special acelea care conduc sau care converg din pozi˛ia sa de conduc„tor al acestei Camere a Parlamentului german.“

Deci, ceea ce Comisia pentru regulament trebuia s„ ne prezinte ast„zi aici — ∫i m„ refer doar la una dintre sec˛iunile pe care le enumerase domnul Hrebenciuc ∫i care spune c„ îAlegerea pre∫edintelui Camerei constituie unul dintre momentele cele mai importante...“ — ∫i sunt de acord cu dumneavoastr„ — î...din Parlament“, dar ceea ce nu ne-a spus Comisia de regulament este faptul c„, de pild„, Ón Italia, se spune c„: îAlegerea pre∫edintelui Camerei trebuie s„ se realizeze Ón a∫a fel Ónc‚t conducerea s„ fie asigurat„ de o personalitate politic„ proeminent„. Alegerea pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor Ón Italia se realizeaz„...“ — dac„ vre˛i, v„ citesc...

Deci, stima˛i colegi, crede˛i-m„ c„ chiar nu am f„cut altceva dec‚t s„ v„ citesc din regulamentul Camerei Deputa˛ilor, deci este vorba de capitolul II — îDel presidente del officio di presidenta i de la conferenza di presidente di grupo“, este vorba de art. 4 alin. 2, care se refer„ la: îElectione di presidente...“ ∫i a∫a mai departe.

Deci toate aceste lucruri le g„si˛i ∫i ar fi trebuit ast„zi s„ fie prezentate Óntr-o manier„ extrem de serioas„ plenului Camerei Deputa˛ilor, pentru c„, dup„ modul Ón care a fost redactat acest material, pe care noi am votat s„ ne fie prezentat, Ón ideea de a compatibiliza Parlamentul Rom‚niei cu parlamentele ˛„rilor membre ale Uniunii Europene, din motive care Ómi scap„ — gre∫eli de traducere, o insuficient„ documenta˛ie din partea aparatului tehnic —, el nu a fost realizat Ón concordan˛„ cu realitatea.

De altfel, nici situa˛ia din Grecia nu a fost prezentat„...

Domnule deputat, Preg„ti˛i-v„ s„ Óncheia˛i.

## **Domnul Dan Nica:**

...unde se prevede Ón mod expres c„ pre∫edintele Parlamentului — ∫i aten˛ie, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„! — ∫i vicepre∫edin˛ii sunt ale∫i pentru Óntreaga durat„ a legislaturii, ∫i ceea ce Comisia de regulament ar fi trebuit s„ ne spun„ este c„ doar Ón cazul alegerilor anticipate aceast„ durat„ poate s„ fie mic∫orat„ pentru ca pre∫edintele, vicepre∫edin˛ii s„ poat„ s„ ˛in„ la ceea ce Ónseamn„ prestigiul institu˛iei, s„-∫i Óndeplineasc„ Óndatoririle Ón condi˛ii de respect fa˛„ de toate grupurile politice, s„ nu fie supu∫i nici unor fel de presiuni din partea nici unui grup politic, astfel Ónc‚t Parlamentul s„ fie garantul democra˛iei rom‚ne∫ti.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi pare r„u c„ a trebuit s„ fac eu aceste preciz„ri. Eu cred c„ aceasta era datoria Comisiei de regulament ∫i era o datorie fa˛„ de noi, membrii Camerei Deputa˛ilor, care trebuia s„ fim informa˛i corect de toate aceste prevederi, pentru ca s„ putem judeca ∫i s„ putem vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Procedur„? Domnul R„dulescu procedur„, dup„ aceea domnul deputat Stanciu.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ avea o interven˛ie realmente pe procedur„, de data acesta. Dumneavoastr„ a˛i fost sus˛inut aici de c‚˛iva colegi din Grupul parlamentar al P.S.D., care au sus˛inut c„ deasupra atribu˛iilor Camerei exist„ posibilit„˛ile pre∫edintelui de ∫edin˛„ ∫i ne-au trimis la diverse articole care arat„ c‚t de multe poate face pre∫edintele de ∫edin˛„. Eu nu v„ b„nuiesc pe dumneavoastr„ de a fi un pre∫edinte de ∫edin˛„ slab, dimpotriv„, cred c„ sunte˛i un pre∫edinte foarte autoritar, chiar musculos Ón felul de a conduce dezbaterile.

De aceea o s„ v„ rog s„ uza˛i de prerogativele care sunt prev„zute de articole, ∫i atunci c‚nd lucrurile se Óndep„rteaz„ cu totul ∫i cu totul de procedur„, s„ face˛i uz de art. 139 alin. 2, unde se prevede c„ persoanele care iau cuv‚ntul sunt obligate s„ se refere exclusiv la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 chestiunea pentru discutarea c„reia s-au Ónscris la cuv‚nt ∫i, Ón cazul respectiv, la procedur„, fiindc„ aceasta s-a cerut. Deci, art. 139 alin. 2 ∫i v„ mul˛umesc.

## Domnule deputat,

Absolut de acord cu dumneavoastr„, Óns„ da˛i-mi voie s„ v„ citesc articolul pe baza c„ruia am dat cuv‚ntul p‚n„ acum, dup„ ce a luat cuv‚ntul domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, art. 140 alin. 1: îPre∫edintele Camerei va da cuv‚ntul oric‚nd unui deputat pentru a r„spunde Óntr-o chestiune de ordin personal, limit‚nd timpul acordat Ón acest scop.“ Alin. 2: îPrevederile alin. 1 se aplic„ ∫i Ón cazul Ón care se cere cuv‚ntul Ón probleme privitoare la regulament“.

Tot ceea ce am auzit p‚n„ acum sunt probleme referitoare la regulament. De aceea am ∫i limitat la 5 minute, de∫i nu era Óntr-o leg„tur„ direct„ cu art. 140 alin. 2.

Mai am doi colegi Ónscri∫i la cuv‚nt, dac„ Ómi permite˛i s„ dau cuv‚ntul ∫i intr„m dup„ aceea Ón... Unul? Doi, doi mai avem.

Acum, c„ a˛i ridicat m‚na... Asta este o chestiune asupra c„reia eu nu sunt de acord, c‚nd eu anun˛... Este domnul Stanciu ∫i domnul Bolca∫. Ave˛i dreptate, trei colegi. Restul, din spate, c‚nd anun˛ numele, nu mai ridica˛i m‚na, secretarii v-au dat pe list„.

Deci, domnul Stanciu, domnul Bolca∫ ∫i domnul Valer Dorneanu ∫i am Ónchis discu˛iile la acest punct ∫i trecem la art. 1, O.K.?

Domnule Stanciu, ave˛i microfonul.

Nu mai pot! Nu-mi for˛a˛i m‚na! Chiar dac„ suntem colegi de grup, mergem pe aceast„ interpretare pe care o dau eu, da?

V„ mul˛umesc.

I-am dat cuv‚ntul domnului Stanciu, stimate coleg.

## Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Stima˛i colegi,

Domnule ministru Bogdan Olteanu, dac„ este aici,

Domnule pre∫edinte, cu tot respectul cuvenit, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ anun˛ c„ eu, de acolo, din spate, nu trag semne, nu fac semn, c„ nu am cret„, n-am stilou, n-am ceva care s„ ajung„ p‚n„ la dumneavoastr„, ci fac ni∫te semnale, cu m‚na, cu lanterna, dup„ cum este posibil.

De asemenea, v-a∫ ruga foarte mult s„-i ruga˛i pe cei doi distin∫i secretari s„ m„ urm„reasc„, pentru c„ nu a∫ vrea s„ dep„∫esc cele 5 minute.

## Domnilor colegi,

Este extraordinar de important ce s-a spus aici de c„tre pre∫edintele comisiei. ™i pentru asta m„ simt obligat ca, din cele 5 minute, s„ r„pesc c‚teva secunde ∫i s„ mul˛umesc domnului Cristi R„dulescu, care a fost de acord ca s„ se prezinte o informare Ónaintea fiec„rui capitol.

A∫ merge p‚n„ acolo Ónc‚t a∫ spune ca Ón fa˛a sec˛iunii s„ se mai r„peasc„ 2, 3 minute, s„ se puncteze

ni∫te chestiuni, pentru c„, nu vreau s„ jignesc pe nimeni, dar am sim˛it ∫i am v„zut pe fa˛a unor colegi ai mei cum li se treze∫te interesul fa˛„ de aceast„ diversitate ∫i unitate Ón diversitate a regulamentelor europene.

Cum e Ón Congo?

Œn Congo, citi˛i dumneavoastr„ pe SMS-urile alea de la campanie...

Deci vreau s„ v„ spun cu tot respectul dou„ chestiuni ∫i s„ punctez una. Nu conteaz„ votul nominal, nu conteaz„ dac„ e bicameral sau unicameral, ci conteaz„ modul cum suntem noi organiza˛i aici. Indiferent cum intr„m pe u∫a aceasta, calitatea actului de legiferare, calitatea actului de control parlamentar asupra Guvernului depinde de libertatea noastr„ care este aici ∫i de op˛iunile noastre privind st‚lpii parlamentarismului, grupurile parlamentare, institu˛ia preziden˛ial„, Biroul permanent, Comitetul liderilor de grup, plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i procedura.

™i am s„ m„ refer numai la una singur„ din tezele care nu au putut fi expuse aici. V-a˛i Óntrebat vreodat„, c‚nd a˛i intrat Ón aceast„ Camer„ ∫i c‚nd vi s-a spus s„ v„ duce˛i la 1M, la grup, ce este grupul parlamentar? Este o structur„ a Camerei Deputa˛ilor? Este o structur„ politic„ a partidelor Ón Camera Deputa˛ilor? Este o forma˛iune intern„ a Camerei Deputa˛ilor, reie∫it„ prin reunirea dumneavoastr„ prin propria voin˛„? Ce este? Ia Óntreba˛i-v„ disear„, s„ ne r„spunde˛i m‚ine prin vot!

A doua chestiune. Pe ce criterii se constituie grupurile parlamentare? ™i asta s„ ne r„spund„ domnul pre∫edinte din sintez„, c‚nd ajungem acolo. Al candidaturii pe aceea∫i list„, al alegerii pe aceea∫i list„: de partid, forma˛iune politic„, alian˛„ politic„, alian˛„ electoral„? Pentru faptul c„ au acelea∫i afinit„˛i politice sau au acelea∫i credin˛e politice? Pentru faptul c„ apar˛in aceleia∫i etnii? Pentru faptul c„ apar˛in mai multor etnii? Pentru faptul c„ au intrat independen˛i sau pentru faptul c„ au devenit independen˛i?

Iat„ probleme foarte serioase, care guverneaz„ propria activitate, independen˛a ∫i libertatea dumneavoastr„ de con∫tiin˛„. Nu numai frica de list„, nu numai frica de ∫ef, nu numai frica c„ nu lua˛i diurna eu ∫i dumneavoastr„, ci respectul pentru cel care v-a votat va porni de aici, de cum g‚ndi˛i aceste structuri.

™i sper c„ domnul Cristi R„dulescu va avea aceea∫i Ón˛elepciune ∫i va permite s„ se puncteze de c„tre pre∫edinte cum este Ón celelalte Parlamente. Eu le am aici ∫i spune un singur lucru: grupurile sunt valabil constituite c‚nd au semnat prin propria voin˛„ deputa˛ii. Nu ∫tiu c‚˛i dintre dumneavoastr„ a˛i semnat s„ face˛i parte dintr-un grup...

™i eu mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat Bolca∫, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Eu nu am darul de a vorbi mult, pentru c„ vreau s„ spun multe, a∫a c„ o s„-mi scuza˛i forma de exprimare abrupt„ ∫i numai Óndreptat„ asupra obiectului.

Œmi face impresia c„ Ón discu˛iile pe care le purt„m ∫i, cu toate eforturile f„cute de Comisia de regulament de a urma cele patru principii majore pe care ∫i le-a pus Ón discu˛ie, am derapat spre un practic care ne Óndeamn„, totu∫i, s„ ne Óntoarcem la principii, pentru c„ suntem Ón situa˛ia ca din cauza copacilor s„ nu mai vedem acum p„durea: din cauza textului prin care putem acapara o func˛ie sau alta — nici nu m„ mai g‚ndesc la cea de pre∫edinte — uit„m c„ acest regulament este un ansamblu care este structurat pe ni∫te principii.

Domnul profesor Stanciu, e drept, inginer de forma˛ie, a pus o Óntrebare justificat„, care demult ∫i-a g„sit r„spunsul: ce sunt grupurile parlamentare? Faptul c„ a pus aceast„ Óntrebare este un lucru foarte bun, pentru c„ noi putem reglementa constituirea ∫i func˛ionarea grupurilor parlamentare numai dac„ ∫tim ce sunt ele.

™i atunci, pornesc de la ni∫te lucruri, pe care numai le enun˛. Constitu˛ional, avem un concept: îconfigura˛ie politic„“. Conceptul ca atare, no˛iunea ca atare, este prins„ Ón Constitu˛ie ∫i ea este fundamental„ pentru activitatea noastr„, pentru c„ deriv„ din Ónsu∫i rolul Parlamentului, care, constitu˛ional, exprim„, prin ale∫ii s„i, reprezint„ suveranitatea poporului. E un lucru foarte mare ∫i este un lucru foarte important, iar Ón aceast„ reprezentare a Parlamentului, partidele politice, pluripartitismul joac„ un rol esen˛ial. Sunt autori celebri ai dreptului constitu˛ional care consider„ c„ parlamentarismul exist„ numai datorit„ acestui pluripartitism, dar nu vreau s„ citez, c„ nu asta e important. Important e c„ sistemul pluripartit ∫i sistemul electoral Ómi creeaz„ ceea ce este îfunc˛ionalitatea Parlamentului“, adic„ aceast„ configura˛ie politic„ a sa.

Exist„ partide politice care ∫i-au trimis reprezentan˛ii Ón Parlament. Tot sistemul electoral Ómi permite ca persoane individuale s„ candideze Ón calitate de independen˛i, din Óns„∫i candidatura lor. ™i tot sistemul electoral democratic al Rom‚niei permite ca s„ fie trimi∫i Ón Parlament reprezentan˛i ai minorit„˛ilor. Astfel se stabile∫te structura politic„ a Parlamentului.

Timpul!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

## Œnchei Ón timpul „sta.

Pus sub umbrela mandatului reprezentativ ∫i nu imperativ, el poate s„ fac„ orice, dar nu poate s„ schimbe aceast„ configura˛ie politic„.

De ce m-am oprit la acest lucru ∫i de ce am ajuns la ru∫inea de a mi se striga: îTimpul!“? Ierta˛i-m„, n-am fost niciodat„ arbitru, nici de handbal, nici de fotbal, dar, personal, m„ simt ru∫inat: Ónseamn„ c„ nu am spus ce trebuia.

™i o s„ v„ spun un lucru. Vede˛i ce se Ónt‚mpl„? Este foarte corect, n-am spus ce trebuia, pentru c„ nu am spus ceea ce voia˛i dumneavoastr„ s„ auzi˛i; ave˛i un avantaj mare fa˛„ de mine, mai ave˛i timp s„ mai ∫i citi˛i c‚te o carte.

Œn Óncheiere, ce vreau s„ spun? S„ nu se creeze o confuzie Óntre configura˛ia politic„ a Parlamentului ∫i ponderea voturilor, care poate s„ fie conjunctural„. For˛a votului este una, alian˛e, coali˛ii, Ón˛elegeri punctuale, care se desf„∫oar„ sub ochii no∫tri, pot s„ schimbe ponderea votului, dar nu s„ schimbe ponderea politic„ a Camerei Deputa˛ilor. E un principiu de baz„, Ón lumina c„ruia putem s„ vedem ∫i cum se constituie grupurile parlamentare, ∫i cum se repartizeaz„ func˛iile ∫i cum se fac revoc„rile.

Eu v„ mul˛umesc pentru cei care m-au ascultat ∫i mul˛umesc c„ exist„ ∫i oameni care nu m„ ascult„, pentru c„ ∫tiu s„ fac diferen˛ierea Óntre ei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valer Dorneanu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

M„ voi referi strict la regulament ∫i voi face c‚teva aprecieri despre interven˛ia domnului pre∫edinte Bivolaru.

Documenta˛ia foarte pertinent„ ∫i foarte documentat„ ne-a demonstrat c„ noi am f„cut o mare gre∫eal„ atunci c‚nd am refuzat s„ primim din partea acestei comisii un documentar complet. Pe de alt„ parte, acela∫i material ne-a demonstrat c„ noi am mai gre∫it o dat„ atunci c‚nd am Ónceput acest demers, f„r„ ca Ónainte toate grupurile parlamentare, a∫a cum au fost ele rezultate din votul electoratului, toate aceste grupuri trebuia s„ se Ónt‚lneasc„ pentru a stabili tezele ∫i principiile fundamentale cu privire la modificarea regulamentului.

Nici o reform„ regulamentar„, nici o revizuire a Constitu˛iei nu se poate face f„r„ ca Ónainte s„ se stabileasc„ tezele ∫i principiile acesteia. A∫a s-a procedat Ón Adunarea Constituant„, a∫a s-a procedat la revizuirea Constitu˛iei, a∫a s-a procedat ∫i Ón 2001, c‚nd am modificat regulamentul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Dac„ am fi stabilit de comun acord aceste teze, aceste principii, nu ne-am fi certat ast„zi pe lucruri elementare. N-am fi f„cut confuzii grave Óntre configura˛ia politic„ a Parlamentului ∫i majoritatea parlamentar„, n-am fi f„cut confuzii Óntre voin˛a electoratului, cea care d„ expresie suveranit„˛ii sale.

Cei care-∫i Ónchipuie c„ suveranitatea poporului se exprim„ numai prin cei care au majoritatea de vot se Ón∫eal„, pentru c„ electoratul ne-a trimis pe to˛i aici, ∫i partide care au c‚∫tigat, ∫i partide mai mici, iar poporul Ón˛elege s„-∫i exprime — fiecare din componenta sa — s„-∫i exprime opinia, s„ fie sus˛inut„ p„rerea lui ∫i s„ fie reprezentat Ón structurile Parlamentului.

Eu cred c„, dac„ a˛i fi l„sat comisia s„-∫i fac„ lucrarea Ón bune condi˛iuni, ei ar fi adus al„turi de constitu˛iile pe care vi le-au Ónf„˛i∫at, al„turi de regulamentele pe care vi le-au prezentat ∫i Constitu˛ia european„ ∫i Legea cadru a Parlamentului european, a˛i fi v„zut acolo c„ acolo, Ón Constitu˛ie, se face distinc˛ie Óntre structura Parlamentului ∫i majoritatea de lucru ∫i se vorbe∫te ∫i de minoritatea de blocaj.

Suntem la un meci de box, domnule pre∫edinte?

Dou„ minute vreau s„ m„ refer la Comitetul ordinii de zi.

Vreau s„ felicit puterea pentru faptul c„ a schimbat...

Domnilor deputa˛i v„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„.

Voiam s„-i felicit pe cei de la putere pentru c„ au schimbat denumirea Comitetul ordinii de zi ∫i au dat dimensiunea politic„ Comitetului liderilor politici care, Ón orice parlament din Europa ∫i Óncep‚nd cu Parlamentul European, decid cu privire la problemele importante care s„ se discute asupra ordinii de zi ∫i este organismul politic care l„mure∫te ∫i rezolv„ toate blocajele care se pot Ónt‚mpla Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Da, domnule deputat. Procedur„, da? Ave˛i un minut pentru procedur„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, s-au spus foarte multe lucruri aici. Din p„cate, puterea ∫tie, dar nu poate s„ se exprime, opozi˛ia ∫tie ∫i vrea s„ ∫tie mai mult ∫i, din acest motiv, v„ cerem o pauz„ de consult„ri de o or„, pentru a ne putea stabili strategia.

Mul˛umesc foarte mult.

Grupul P.S.D., la 1M, v„ rog.

BineÓn˛eles, dup„ ce aproba˛i dumneavoastr„.

Domnule deputat, 30 de minute pauz„. La ora 18,00 ne vedem Ón sal„.

Rog tehnicul s„ aduc„ ∫i documentarul Ón aceste 30 de minute, s„-l Ómpart„ colegilor.

- Mul˛umesc.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Da.

Domnul Ni˛„.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Nu. Timpul este limitat la cinci minute, domnule deputat. Mai ave˛i un minut.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Mai dau eu un minut!

Am Ón˛eles c„ mai d„ un minut puterea care a renun˛at s„ se exprime Ón cadrul plenului ∫i Ón˛elege s„ se exprime numai prin vot.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ aceast„ pauz„, Ón discu˛iile pe care le-am avut cu colegii no∫tri au r„mas c‚teva semne de Óntrebare, c‚teva teze pe care cred c„ trebuie s„ le dezbatem Ómpreun„. Sigur c„ am fi foarte onora˛i ∫i pl„cut surprin∫i dac„ ∫i colegii no∫tri din partea dreapt„ ar participa la asemenea dezbateri, pentru c„ noi consider„m c„, Ón ceea ce prive∫te capitolul I, sunt multe lucruri pe care trebuie s„ le regl„m Ón aceast„ dezbatere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 M„ refer aici la problema revoc„rii pre∫edintelui, la problema constituirii grupurilor parlamentare, la problema alegerii Biroului permanent ∫.a.m.d. Deci, iat„, sunt lucruri pe care trebuie s„ le g‚ndim Ómpreun„ ∫i s„ g„sim cele mai bune solu˛ii pentru viitor.

Deci, domnule pre∫edinte, cred c„ este momentul s„ accepta˛i c„ aceste dezbateri trebuie s„ continue, pentru c„, Ón mod firesc, avem nevoie de clarific„ri ∫i, a∫a cum a˛i observat, ∫i colegii no∫tri mai tineri din Parlament au multe Óntreb„ri la care, sigur, nu to˛i putem r„spunde. Sigur, din dezbateri pot s„ reias„ concluzii care sunt foarte importante ∫i care pot fi discutate ulterior la amendamente ∫i pe articole.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Florin Iordache.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn pauza Ón care ne-am consultat am v„zut c„ membrii staff-ului tehnic ne-au prezentat ∫i informarea complet„.

Eu am o nel„murire ∫i a∫ dori...

Du-te la bibliotec„!

P„i, Ón Parlament venim s„ discut„m legi ∫i ca aceste legi s„ le facem foarte bine. Dac„ vre˛i s„ merge˛i la bibliotec„, putem merge Ómpreun„.

Stima˛i colegi, o problem„ care nu ∫i-a g„sit rezolvarea, ∫i l-a∫ ruga pe pre∫edintele Comisiei pentru regulament s„ ne l„mureasc„ cum au g‚ndit-o dumnealor, ar fi cea privitoare la configura˛ia politic„. Nu mi se pare foarte normal ∫i diferen˛a de tratament care se aplic„ pre∫edintelui Camerei ∫i membrilor Biroul permanent. Exist„ o tez„ conform c„reia, o dat„ cu schimbarea configura˛iei politice, automat se propune la vot schimbarea pre∫edintelui. De ce conform acestui algoritm nu se supune la vot ∫i schimbarea membrilor Biroului permanent? Eu am avut ocazia, Ón aceast„ pauz„, dac„ tot am fost la bibliotec„ — ∫i l-a∫ informa pe colegul meu c„, Ón sesiunea parlamentar„ care a trecut, noi am dezb„tut 363 de legi, dintre care am votat 355. Deci activitatea la nivelul Camerei a fost una nu bun„, chiar foarte bun„ ∫i, din aceste 355, chiar au devenit legi 245, fiind promulgate.

A∫ dori s„-mi r„spund„ cei care au construit acest capitol din noul regulament ce Ónseamn„ configura˛ie politic„. Conform unui algoritm am putea spune c„ se st‚ng 167 de deputa˛i, la un moment dat pe hol, semneaz„, ca la o mo˛iune, o anumit„ list„ ∫i s-a stabilit o anumit„ configura˛ie politic„. S„pt„m‚na viitoare se mai str‚ng iar 167 de semn„turi ∫i se mai configureaz„ alt„ configura˛ie politic„.

Noi, Ón Constitu˛ie, la art. 64 alin. (5), stabilim foarte clar: Birourile permanente ∫i comisiile permanente se aleg la Ónceputul sesiunii conform anumitei configura˛ii politice.

Eu nu am Ón˛eles de ce pre∫edintele ∫i membrii Biroului permanent nu beneficiaz„ de acelea∫i prevederi, pentru c„ ∫i pre∫edintele, ∫i membrii Biroului permanent sunt ale∫i o dat„, pre∫edintele este ∫i membru al Biroului permanent ∫i numai pre∫edintele, la o anumit„ schimbare a configura˛iei politice, poate fi revocat.

Ne Óntrunim noi, la un moment dat, ∫i str‚ngem 167 de semn„turi, mai str‚ngem m‚ine Ónc„ 167 ∫i ne trezim c„, din dou„ Ón dou„ zile, se modific„ configura˛ia politic„.

A∫a este ∫i electoratul.

Nu este a∫a, pentru c„ electoratul ne-a dat un vot la Ónceputul mandatului ∫i avem o anumit„ configura˛ie politic„ care trebuie respectat„, iar mandatul este un mandat pentru patru ani. Nu ne str‚ngem ca la mo˛iune ∫i ast„zi vot„m Óntr-un fel ∫i m‚ine vot„m Ón alt fel, pentru c„, Ón acest caz, putem asista la un mers neuniform ∫i un proces legislativ care ar avea de suferit, proces legislativ care, v-am spus, din punctul meu de vedere ∫i prin votul pe care dumneavoastr„ l-a˛i dat ∫i l-am dat Ómpreun„, s-a demonstrat c„ a fost unul foarte eficient, la obiect ∫i, chiar dac„ au fost anumite proiecte de lege care au fost retrimise la comisie, s-a demonstrat c„ peste 95 din proiecte de lege au fost dezb„tute ∫i mai mult de 80% deja au devenit legi.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valer Dorneanu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ re˛in aten˛ia c‚teva clipe Ón leg„tur„ cu teza revoc„rii, pe care a prezentat-o pre∫edintele Comisiei pentru regulament.

fiara aceasta a parcurs dou„ etape, dou„ alternan˛e politice care au maturizat t‚n„ra noastr„ democra˛ie ∫i au dat dovad„ Europei ∫i lumii Óntregi c„ putem s„ parcurgem asemenea momente pentru c„ avem o clas„ politic„, Ón pofida criticilor la care suntem supu∫i, care ∫tie ce Ónseamn„ democra˛ia, ∫tie ce Ónseamn„ suprema˛ia votului, suveranitatea poporului.

Aveam acum ocazia s„ mai parcurgem o asemenea experien˛„, experien˛a coabit„rii. Ne-ar fi Óndemnat, la aceasta, Ón primul r‚nd rezultatul votului care a dat cele mai multe voturi P.S.D.-ului, dar s-a creat, a∫a cum s-a creat, ∫i nu vreau s„ comentez, o majoritate parlamentar„.

Dac„ exista acea maturitate care s„ recunoasc„ faptul c„ voin˛a electoratului trebuie exprimat„ ∫i c„ partidele care au participat la alegeri trebuie s„ fie reprezentate Ón organele de lucru, Ón structurile Parlamentului Ón propor˛ia Ón care au c‚∫tigat alegerile, atunci lucrurile ar fi fost foarte bune. Nu numai c„ ar fi fost o dovad„ de maturitate politic„, dar s-ar fi ∫i Ónt„rit coeziunea politic„, pentru c„, stima˛i colegi, nu Parlamentul este cel care guverneaz„ ˛ara. Uita˛i-v„ Ón Constitu˛ie ∫i ve˛i vedea c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Guvernul, Ón baza Programului de guvernare, este cel care guverneaz„, ∫i dac„ ar fi existat Ón˛elepciunea dumneavoastr„ de a negocia asupra Programului de guvernare cu Partidul Social Democrat, cu cei doi pre∫edin˛i ai Camerelor, lucrurile s-ar fi putut derula Ón mod corespunz„tor.

A˛i avut Óns„ obsesia ∫i singura problem„ politic„ a dumneavoastr„ a fost revocarea. Din p„cate, revocarea nu este ceea ce vre˛i dumneavoastr„, nu este o schimbare.

Domnule ™tirbe˛, am c„utat s„ am o discu˛ie profesional„ ∫i colegial„ cu dumneavoastr„ ∫i Ón pauz„...

Domnule deputat, nu-i rosti˛i numele c„-i da˛i dreptul la replic„ ∫i ne prelungim. Ne prelungim discu˛iile f„r„ rost, dup„ aceea. V„ rog mult.

## Domnule pre∫edinte,

Œncerc ∫i eu s„-i aduc la cuv‚nt, s„ se exprime pentru a convinge electoratul, pentru c„ numai cu b„t„i din palme ∫i cu vot nu se poate.

Deci, stima˛i colegi, nici m„car nu a˛i fost consecven˛i Ón atitudinea dumneavoastr„. La Ónceput a˛i zis c„ vre˛i s„-i schimba˛i. Pe urm„ a˛i spus c„ vre˛i s„-i demite˛i. Pe urm„ vre˛i s„-i revoca˛i.

Ave˛i Ón vedere c„ nici unul din aceste lucruri nu se poate face dec‚t potrivit Constitu˛iei. Potrivit Constitu˛iei noi, Ón primul r‚nd, noi sus˛inem c„ nu poate fi revocat pentru c„ una este figura pre∫edintelui ∫i alta a celorlal˛i membri ai Biroului permanent. Constitu˛ia vorbe∫te de pre∫edinte ∫i de ceilal˛i membri ai Biroului permanent.

Tot la fel vorbe∫te ∫i Constitu˛ia european„ — dac„ vre˛i, o am acolo Ón banc„ ∫i o s„ v„ ar„t — vorbe∫te de pre∫edintele Parlamentului european ∫i de ceilal˛i membri. Dac„ crede˛i, totu∫i, c„ pot fi revoca˛i, ei nu pot fi revoca˛i dec‚t la propunerea grupului parlamentar care i-a propulsat, potrivit principiului juridic al simetriei, iar pentru a fi revoca˛i, trebuie s„ existe fapte pe care s„ le imputa˛i: Ónc„lc„ri grave ale Constitu˛iei — pe care le-a˛i trecut Ón regulament — Ónc„lc„ri grave ale regulamentului, blocaj ∫.a.m.d. Nu a˛i repro∫at niciodat„ a∫a ceva pre∫edin˛ilor. De la Ónceput, din decembrie anul trecut ∫i p‚n„ acum, singura tem„ a dumneavoastr„ a fost revocarea.

Rug„mintea este s„ v„ analiza˛i activitatea politic„, interesul, at‚t al dumneavoastr„, c‚t ∫i al acestei ˛„ri, ∫i s„ vedem dac„ noi trebuie s„ ne batem Ón continuare, trei luni, pe regulament sau trebuie s„ ne unim eforturile, s„ negociem pentru a vedea care sunt priorit„˛ile Legislativului, care sunt priorit„˛ile actului de guvernare. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Nicolicea.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

## Domnule pre∫edinte,

Din informarea pe care ne-a prezentat-o comisia cred c„ lipse∫te o tez„ principal„, ∫i anume raportul dintre Parlament, dintre Camera Deputa˛ilor ∫i celelalte puteri.

Este foarte important„ aceast„ chestiune, av‚nd Ón vedere c„ ∫i situa˛ia Ón care ne afl„m este generat„ din faptul c„ tocmai pre∫edintele Rom‚niei a cerut Ónlocuirea domnului Adrian N„stase cu doamna Mona Musc„ ∫i, dac„ s-ar reglementa Óntr-un alt mod, chiar ∫i Ón regulament, rela˛iile dintre puteri, cred c„ nu am ajunge la astfel de situa˛ie.

De asemenea, cred c„ Ón aceast„ tez„ ar fi trebuit s„ se cuprind„ ∫i corelarea regulamentului cu Constitu˛ia ∫i din nou o s„ ajungem la o situa˛ie Ón care s„ constat„m c„ nu avem un aviz al Consiliului Legislativ privind constitu˛ionalitatea unor texte, dar asupra acestui subiect am s„ revin. Am s„ dau c‚teva exemple pentru a-mi motiva ceea ce spun eu ∫i sunt convins c„ pe colegi Ói va interesa ∫i vor proceda Ón consecin˛„.

Œn ceea ce prive∫te pre∫edintele Rom‚niei, art. 82 alin. (2) din Constitu˛ie: îCandidatul a c„rui alegere a fost validat„ depune Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, Ón ∫edin˛„ comun„, urm„torul jur„m‚nt...“ ∫i bineÓn˛eles c„ este validat.

Œntrebarea era: Ón fa˛a c„rei Camere a Deputa˛ilor? Œn fa˛a Camerei Deputa˛ilor nou-aleas„ sau Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor vechi-aleas„? Constitu˛ia nu distinge ∫i bine face, pentru c„, Ón 2009, va depune jur„m‚ntul Ón fa˛a unei Camere care are deja un an de zile de func˛ionare.

Œn ceea ce prive∫te desemnarea candidatului pentru func˛ia de prim-ministru, se face de c„tre pre∫edintele Rom‚niei conform art. 85. Dar, din nou, Ón Constitu˛ie nu se prevede dac„ — am s„ v„ dau ni∫te exemple s„ vede˛i c„ este foarte important ceea ce v„ spun eu. V„ mul˛umesc.

Deci: îPre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un candidat pentru func˛ia de prim-ministru ∫i nume∫te Guvernul pe baza votului de Óncredere acordat de Parlament“.

V„ mul˛umesc, domnule Tab„r„.

Sper c„ asta nu este drept la replic„.

™i, ca s„ vede˛i c‚t v„ intereseaz„, v„ dau un exemplu, pentru c„ pe dumneavoastr„ v„d c„ nu v„ intereseaz„ s„ face˛i legi pentru eternitate, v„ intereseaz„ s„ le face˛i pentru o anumit„ persoan„...

V„ dau exemplul pe care-l ∫ti˛i cu to˛ii. Ce se Ónt‚mpla dac„ pre∫edintele Rom‚niei Ón func˛ie, Ion Iliescu, desemna candidatul la premier? Era pre∫edinte Ón func˛ie? Œn Constitu˛ie nu se vorbe∫te de pre∫edintele nou ∫i nici de pre∫edintele vechi. Se aplica o cutum„ c„ pre∫edintele cel nou, dar, dac„ desemna domnul pre∫edinte Iliescu candidatul la pre∫edin˛ie, nu mai aveam problema de ast„zi.

Constitu˛ia face foarte bine c„ nu distinge chestiunea aceasta, pentru c„, Ón anul 2009... deci Ón anul 2008, c‚nd se va desemna un nou candidat pentru func˛ia de premier, deja domnul pre∫edinte B„sescu va fi un pre∫edinte vechi ∫i nu se va mai putea invoca cutuma c„ pre∫edintele cel nou desemneaz„ candidatul la premier,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 av‚nd Ón vedere c„, pentru pre∫edintele cel nou, mai trebuie a∫teptat patru ani. Dac„, evident, nu exist„ vreo revocare anterioar„.

Situa˛ia pe care v-am expus-o o s„ spune˛i c„ se mai poate repeta ∫i atunci nu mai putem invoca cutumele cu pre∫edintele cel nou ∫i cu parlamentul cel nou, se mai poate repeta la multiplu de patru, cel mai mic multiplu comun Óntre patru ani, mandatul Camerei, ∫i cinci ani, mandatul pre∫edintelui, adic„ peste 20 de ani. ™i v„ pune˛i problema de ce ne intereseaz„. Œn primul r‚nd ne intereseaz„ ∫i soarta urma∫ilor...

...dar este evident c„, datorit„ unor alegeri anticipate sau demisii preziden˛iale sau cine ∫tie ce alte Ónt‚mpl„ri, eu ∫tiu, de sorginte divin„, s-ar putea ca multiplul s„ nu fie Óntre cinci ∫i patru ∫i termenele s„ decaleze...

Domnule deputat, preg„ti˛i-v„ s„ Óncheia˛i, mai ave˛i 10 secunde.

Despre subiectul acesta, domnule pre∫edinte, sunt mai multe teze. Dac„ dori˛i s„ m„ exprim la toate m„ exprim acum. Dac„ dori˛i s„ m„ exprim pe r‚nd, eu pot s„ Ónchei ∫i revin, dar s-a Ónt‚mplat, c‚nd m-am Ónscris la cuv‚nt, st‚nd s„ a∫tept o anumit„ tez„, dup„ care am v„zut c„ nu sunt Ónscris la cuv‚nt.

Dac„ mi se d„ posibilitatea s„ intervin la o tez„ ulterioar„, am s„ intervin.

Domnule deputat, v-a expirat timpul. V„ rog, Óncheia˛i luarea la cuv‚nt.

V„ mul˛umesc.

Doresc s„ mai intervin la teza cu revocarea pe care nu am expus-o ∫i, de asemenea, mai am o propunere de f„cut care nu are leg„tur„ cu aceasta. Este vorba de faptul c„ domnul Bolca∫, eminent jurist, pe care Ól stimez, a constatat Ón mod corect c„ este vorba de dou„ acte aici, ∫i anume este un proiect de hot„r‚re ∫i de regulament, care este o anex„, care este inclus„ Ón hot„r‚rea respectiv„. Camera a dat ∫i un vot, am Ón˛eles, Ón sensul acesta, iar regulamentul este un act normativ ∫i...

Domnule deputat, ne spune˛i alt„ dat„. A˛i Óncheiat discu˛ia, v„ rog.

Bine, am s„ revin la teza urm„toare. Mul˛umesc.

Domnul deputat Bogdan Duv„z.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ deschide cu o chestiune de ordin procedural. De fapt, inten˛ia mea de a interveni era de ordin procedural pentru c„, f„r„ Óndoial„, toate aceste chestiuni, Óncep‚nd cu institu˛ia alegerii pre∫edintelui, institu˛ia revoc„rii, toate sunt legate de configura˛ia politic„ c„reia trebuie s„-i d„m un numitor comun. Trebuie s„ Ón˛elegem cu to˛ii ce numim o configura˛ie politic„.

Din p„cate Óns„ discu˛iile care, dup„ p„rerea mea, au mult fond — chiar dac„ pe unii Ói deranjeaz„ — ar trebui centrate Ón jurul uneia dintre teze ca s„ putem ajunge la un rezultat. Eu cred c„ Ónceputul este configura˛ia politic„ ∫i, Ón accep˛iunea noastr„, a tuturor, configura˛ia politic„ a unei Camere este configura˛ia dat„ de vot, de votul universal exprimat de poporul suveran, c„ a∫a spune Constitu˛ia (nou„ ni se par cuvinte mari, dar, de fapt, acesta este sensul democratic) ∫i acest vot constituie, Ón final, o configura˛ie politic„ Ón momentul Ón care Camera Deputa˛ilor se constituie Ón grupurile ei parlamentare. Dac„ este a∫a, tot ce deriv„ de aici Óncolo trebuie s„ respecte acest vot, p‚n„ la viitoarele alegeri, atunci c‚nd vor fi ele, la termen sau nu.

Modific„rile de majorit„˛i, care sunt conjuncturale, ∫i pot s„ dau multiple exemple, ca ∫i modific„rile de linii politice ale unora dintre grupurile parlamentare, prin modificarea, chiar pe fond, adopt‚nd alte doctrine, ale unor partide prezente Ón Parlament (nu vreau s„ jignesc pe nimeni, lua˛i-o doar ca exemplu pur teoretic) nu cred c„ pot s„ fie luate Ón considera˛ie ca av‚nd valoare Ón urma votului popular exprimat la sf‚r∫itul anului 2004, ca s„ lu„m acest exemplu. Pentru c„, stima˛i colegi, sunt convins c„ to˛i cei care au votat Uniunea Partidului Social Democrat, pe vremea aceea P.U.R.-ul, partid care ast„zi se nume∫te Partid Conservator, deci care ∫i-a modificat, ∫i linia ∫i doctrina, au decis atunci, de∫i se discut„ Ón plan teoretic dac„ a fost o alian˛„ electoral„ sau o alian˛„ politic„, au decis pentru un program comun propus la data respectiv„ de c„tre partidele care erau asociate Óntr-o alian˛„ electoral„. O definesc ca atare, nu-i spun mai mult. Cum voturile adresate unui partid, pe vremea aceea social-democrat, apar˛in‚nd familiei socialdemocra˛ilor europeni, au fost, dup„ p„rerea mea, voturi acordate unui partid social-democrat care se afla...

Domnul Canacheu!

...care se afla, Ón timpul acela, Ón opozi˛ie ∫i care se exprima Óntr-un anume fel.

Aceast„ configura˛ie este singura pe care o putem lua Ón considerare dac„ nu vrem, pur ∫i simplu, s„ ne batem joc, dac„ nu vrem s„ arunc„m peste bord, cu cinism, opinia celor care au votat listele, c„ mai avem un drum Ónc„ p‚n„ la vot uninominal, care sper sincer s„ fie adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Deci, din acest punct de vedere, aceast„ configura˛ie a constituit ∫i a dat o rezultant„ Ón conducerea Camerei Deputa˛ilor. O s„ v„ amintesc unora dintre colegii mei cu vechime mare Ón Parlament c„, la Ónceputul parlamentarismului rom‚nesc, dup„ ’90, Birourile permanente erau alese pentru Óntreaga perioad„ a mandatului. Solu˛ia ca pre∫edintele s„ fie ales, pentru consecven˛„ ∫i stabilitate politic„, pe Óntreg mandatul, deci s„ r„m‚n„ pentru Óntreg mandatul, ∫i celelalte func˛ii din Birou s„ fie alese pentru o sesiune a fost o solu˛ie care a rezultat din faptul c„ grupurile parlamentare reprezentau frac˛iuni care d„deau jum„t„˛i sau sferturi de sesiune, deci, care nu puteau fi luate Ón considera˛ie la configura˛ia Parlamentului.

Mai ave˛i 30 de secunde, domnule deputat. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i de Óncheiere.

O s„ Óncerc s„ rezum, domnule pre∫edinte.

Œn condi˛iile acestea, cu siguran˛„ c„ cel mai util lucru ar fi s„ ne Óntoarcem, cum se vehiculase acum c‚teva s„pt„m‚ni ∫i acum c‚teva luni, nu la electorat, ci cu ochii ∫i cu sufletul la momentul electoral, s„ lu„m Ón considera˛ie cu seriozitate care au fost voturile atunci ∫i s„ vedem dac„ tezele noastre, pe care ast„zi Óncerc„m s„ le impunem, uneori Ón pofida Constitu˛iei, sunt corecte sau nu.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.

N-a∫ fi vrut s„ iau cuv‚ntul, dar s-a f„cut o grav„ confuzie ∫i, eu cred, fundamental„, Ón raport de ceea ce s-a sus˛inut Ón general p‚n„ acum ∫i de ceea ce am sus˛inut eu Ón mod special.

Un t‚n„r coleg de la P.S.D., care pretinde c„ a citit o carte Ón timpul acestei pauze de consult„ri, a vorbit despre modul Ón care se creeaz„ o alt„ structur„ politic„ a Camerei, prin alian˛e conjuncturale de moment ∫.a.m.d. Ei, aici este eroarea fundamental„, care a dus la tot acest clinci Ón dezbaterea regulamentului. Configura˛ia politic„ ne-o d„ electoratul ∫i ea nu se schimb„ pe parcursul Óntregului mandat. A Ón˛elege altfel Ónseamn„ c„ aceast„ Camer„ va lucra Ón b„taia v‚ntului. C„ schimb„m sau nu pre∫edin˛ii — ∫i nu intru Ón aceast„ disput„ deocamdat„ — este una, dac„ schimb„m Birourile permanente, schimb„m pre∫edin˛ii de comisii, schimb„m birourile comisiilor, Ónseamn„ c„ nu ne ocup„m dec‚t s„ ne schimb„m unii pe al˛ii.

Œn aceste condi˛ii, a∫ vrea s„ oper„m cu no˛iuni exacte. Este vorba, pe de o parte, de structura politic„ a Camerei, dat„ de vot; pe de alt„ parte, este ponderea votului, care se poate realiza prin anumite alian˛e. O structur„ politic„ constituit„ trebuie s„ suporte democratic ∫i ponderea unui alt vot care se realizeaz„ pe parcursul

activit„˛ii parlamentare, pentru c„ Ón activitatea parlamentar„ se poate schimba numai aceast„ pondere a votului — ∫i am v„zut cum se schimb„ —, dar Ón nici un caz structura politic„.

V„ rog s„ m„ ierta˛i c„ nu mi-am epuizat tot timpul. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc.

Domnule Iordache, nu v-a spus numele, a spus îun t‚n„r coleg“, Ómi pare r„u. îUn t‚n„r coleg“ se poate interpreta oricum.

Domnul Mihai Tudose.

Eu, de exemplu, m„ consider îun t‚n„r coleg“ al domnului Bolca∫...

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am Ónceput discu˛ia de ast„zi acum dou„ s„pt„m‚ni, cu anumite mari considerente, ∫i am continuat-o ast„zi cu patru sau cinci linii directoare la primul capitol, care, de fapt, e esen˛a regulamentului sau, oricum, cea care na∫te mari discu˛ii. Acum o s„pt„m‚n„ sau dou„ am auzit un distins lider de grup din partea dreapt„ a s„lii, care ne-a explicat Ón vorbe foarte simple, s„ ne intre foarte bine Ón cap c„ majoritatea face ce vrea. De acord cu dumneavoastr„, a∫a este, face ce vrea, Ón anumite reguli, mantinele.

De asemenea, Ón ultimul timp, am fost cu to˛ii martori la acuza˛ii de genul c„ tot ceea ce se Ónt‚mpl„ r„u Ón ˛ara asta se Ónt‚mpl„ din cauza Parlamentului. Am sesizat, mai mul˛i colegi, m-am num„rat printre ei, c„ ordinea de zi nu a fost adaptat„ realit„˛ilor ˛„rii ∫i necesit„˛ilor ei.

™i atunci, Óntreb pre∫edintele Comisiei de regulament de ce, printre cele 14 ˛„ri sau 28 sau nu ∫tiu c‚te a studiat, fiindc„ informarea aceasta este foarte sub˛ire, domnule pre∫edinte, stimat„ comisie, 14 ˛„ri...,∫i un distins coleg spunea c„ ast„zi sau s„pt„m‚na aceasta trebuie s„ fim m‚ndri c„ avem reprezentan˛i Ón Parlamentul European. De ce la capitolul privind ordinea de zi, Comitetul ordinii de zi, nu s-a luat Ón vedere procedura de la Parlamentul European, prin care, o dat„ cu ordinea de zi, vin liderii grupurilor parlamentare ∫i se exprim„ ra˛iunea pentru care au votat pentru o asemenea ordine de zi? Ca lumea s„ vad„, s„ Ón˛eleag„ toat„ lumea cine impune ca pe primul punct pe ordinea de zi s„ fie regulamentul ∫i pe locul 11 inunda˛iile!

Intr‚nd Ón subiect, s-a vorbit despre o majoritate conjunctural„. ™i atunci, v„ Óntreb, stima˛i colegi, majoritatea asta conjunctural„ o verific„m ca pe cvorum? Vedem dac„ nu cumva, ∫tiu eu, la pauz„, poate, s-au mai schimbat ni∫te opinii pe aici? ™i atunci, cel care conduce ∫edin˛a va trebui ca, Ón fiecare moment sau Ónaintea fiec„rui vot, s„ vad„ dac„ chiar mai este pre∫edinte, dac„ are sus˛inere. Poate se poate schimba ∫i Ón timpul votului, poate e acuzat de faptul c„ nu a dat cuv‚ntul unui lider de grup ∫i grupul respectiv Ói retrage votul ∫i Ól schimb„m pe loc!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc.

Ultimul vorbitor la acest subiect, domnul Constantin Ni˛„.

Domnule Nica, a˛i mai vorbit la subiectul „sta!

Ba da, domnule Nica, a˛i vorbit!

Domnule Ni˛„, dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Dac„ nu, trecem la votul primului amendament.

O.K. Este Ón regul„!

Pofti˛i, domnule Ni˛„.

Dac„ vre˛i s„ conduc eu ∫edin˛a, a∫a cum spune regulamentul, lua˛i cuv‚ntul. Nu dori˛i. E Ón regul„.

## Domnule pre∫edinte,

Am ascultat foarte multe opinii ale colegilor mei, legate de validarea mandatelor, de conducerea ∫edin˛elor, de revocarea pre∫edintelui, de alegerea pre∫edintelui. Din p„cate, sunt foarte multe lucruri pe care Comisia de regulament nu le-a aprofundat, nemaivorbind de faptul c„ Comisia juridic„ ∫i-a b„tut joc, pur ∫i simplu, de acest lucru.

Deci cred c„ pre∫edintele Comisiei de regulament ∫i ceilal˛i colegi ai Domniei sale trebuie s„ r„spund„ la

foarte multe Óntreb„ri. Trebuie s„ r„spund„ la acele teze pe care colegii mei le-au expus, dup„ cum nu ne-a explicat nimic Comisia de regulament care sunt raporturile dintre Parlament, dintre membrii Parlamentului ∫i Guvern ∫i Pre∫edin˛ie, care sunt aceste raporturi Ón momentul ∫edin˛elor care au loc.

Deci, iat„, sunt multe lucruri care au r„mas nereglementate Ón acest regulament ∫i cred c„ e o anumit„ superficialitate, care denot„ faptul c„ actuala putere ∫i-a impus punctul de vedere prin for˛a votului. De altfel, constat„m c„ partea dreapt„ a s„lii, sigur, prime∫te cu foarte mult„ bun„voin˛„ pauzele de consult„ri ale opozi˛iei. Eu cred c„ invers. Trebuia dumnealor s„ cear„ pauze de consult„ri, ca s„ vad„ ce probleme se mai impun pentru a schimba acest regulament. Din p„cate, cum s„ v„ spun, cred c„ Ói re˛inem Ón sal„, ∫i dumnealor au foarte mult„ treab„ pe afar„.

De aceea, cred c„ ar fi necesar ca pre∫edintele Comisiei de regulament s„ r„spund„ la toate aceste teze, ca o problem„ de procedur„. ™i v„ rog s„-i permite˛i domnului pre∫edinte s„ r„spund„ la toate aceste Óntreb„ri, care nou„ ni se par extrem de importante pentru a putea trece mai departe, la dezbaterea regulamentului.

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu mul˛umesc, stimate coleg.

## **Domnul Octavian Mircea Purceld:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Domnii Duv„z, Bolca∫ ∫i Tudose au ridicat aici c‚teva probleme care noi consider„m c„ trebuie clarificate mai Ón am„nunt. De aceea, v„ solicit„m respectuos o pauz„ de 30 de minute.

## Da.

La solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, 30 minute pauz„. Ne vedem la 19,20. _(Aplauze ale majorit„˛ii. Se strig„: îBravo!“._ )

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Stima˛i colegi, lua˛i loc, v„ rog, Ón b„nci! Domnule Tudor Marcu, ave˛i microfonul.

## **Domnul Marcu Tudor:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ Óndelungi dezbateri, la care am participat eu cu Purceld...

...∫i Grupul P.R.M.-ului, am ref„cut pu˛in ideea pe care am mai exprimat-o o dat„, ∫i anume, aceea c„ comisia, pentru care, Ónc„ o dat„ spun, am tot respectul ∫i aceasta este o vorb„ nedisimulat„, direct„ ∫i f„r„ putin˛„ de t„gad„, indiferent de culoarea politic„, oamenii „∫tia au muncit mult ∫i au f„cut o treab„ bun„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Din nefericire, noi nu le d„m posibilitatea s„ duc„ aceast„ treab„ la bun sf‚r∫it, lucru care ar fi perfect valabil pentru toat„ lumea: Ón primul r‚nd, pentru Domniile lor, c„ ar r„m‚ne Ón istorie ca unii dintre cei care au f„cut unul dintre cele mai bine reprezentate ∫i argumentate rapoarte din c‚te au fost date Ón ultimul timp Ón Parlamentul ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru noi, c„ avem mai mult„ posibilitate s„ analiz„m ceea ce am solicitat, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ mai mult„, astfel Ónc‚t s„ putem hot„rÓ mai bine, spre binele nostru, al parlamentarilor, pentru c„ binele nostru este ∫i binele poporului.

Acum, de ce am f„cut aceast„ alega˛ie? Acest regulament, de fapt, ne folose∫te numai nou„, dar dac„ noi suntem de acord cu noi Ón∫ine c„ este un regulament bun, Ón virtutea c„ruia sau Ón baza c„ruia noi putem s„ ne desf„∫ur„m activitatea Ón bune condi˛iuni, s„ nu mai avem sincope legislative, ba, mai mult dec‚t at‚t, s„ facem legi bune ∫i aplicabile corect, astfel Ónc‚t s„ nu se mai certe procurorul cu avocatul Ón fa˛a judec„torului, to˛i trei av‚nd dreptatea lor, deci, dac„ acest lucru se va Ónt‚mpla, e un deziderat pe care ∫i-l dore∫te orice om normal Ón ˛ara asta, Óntr-adev„r, acest regulament va putea fi benefic pentru un popor Óntreg. Deci n-am f„cut, a∫a, chiar o glum„ excesiv„, cu toate c„ se poate interpreta.

Œn final, am c„zut de acord c„ nu este chiar ce am dorit noi la acest regulament, Ón principal, datorit„ faptului c„ nu este argumentat cu exemplific„rile cerute de noi din Parlamentul European (iat„, avem acum 35 de membri acolo, puteam s„ ob˛inem rapid chiar prin Domniile lor astfel de informa˛ii), nu este suficient de bine argumentat cu exemple care ˛in de regulamentele altor Camere similare din ˛„rile Uniunii Europene ∫i nu numai, iar ceea ce domnul Cristian R„dulescu a invocat, faptul c„ noi putem s„ intr„m pe Internet ∫i s„ ne c„p„t„m informa˛iile care cum vrea, Ól informez pe domnul Cristian R„dulescu de faptul c„, Óntre noi fie vorba, cea mai mare parte a celor prezen˛i aici nu prea au u∫urin˛„ Ón a naviga pe Internet. Una. A doua, faptul c„ este altceva c‚nd eu, cel care judec aici 600 de legi pe an, a∫a cum am v„zut o statistic„ ∫i alte c‚teva mii, nu ∫tiu c‚te, care au fost respinse, eu nu pot s„ umblu la Internet la fiecare, s„-mi fac vraful de documente.

Domnule deputat, Œnseamn„ c„ ∫i eu sem„n...

## **Domnul Marcu Tudor:**

Gata, domnule pre∫edinte, am terminat. ™ti˛i bine ce respect v„ port.

™i, ca atare, v„ rog frumos s„-mi da˛i voie s„ Ónchei, cu o ultim„ fraz„, a∫ reveni Ónc„ o dat„ — cu toate c„ e un pleonasm, ca s„-l rog pe domnul Bivolaru ∫i pe distinsa noastr„ coleg„ Olgu˛a Vasilescu s„ fac„ efortul necesar ∫i s„ Ómpr„∫tie acele solicit„ri pe care le avem noi. ™i, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ fiind mai bine — dar nu a∫a, e superficial —, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ fiind, putem judeca mai bine, astfel Ónc‚t s„ nu fim nevoi˛i s„ tot interpel„m de c‚teva zile bune exemple, s„ ∫tim ∫i noi ce se Ónt‚mpl„ Ón Europa din punctul acesta de vedere.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Asta m-am sf„tuit eu cu domnul Purceld ∫i am venit ∫i v-am ˛inut de vorb„ p‚n„ acum, s„ afla˛i ∫i g‚ndurile noastre despre munca comisiei.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Vasile Pu∫ca∫.

Domnule Nica, am r„mas singur, P.R.M.-ul e reprezentat acum prin mine.

Domnule deputat, v-am luat cuv‚ntul.

## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Reiterez Ónc„ o dat„ inten˛ia noastr„, a Grupului social-democrat, de a lucra foarte serios la acest regulament, pentru c„ regulamentul Ónseamn„ Ón primul r‚nd maniera Ón care Parlamentul se va prezenta Ón dou„ ipostaze. Prima ipostaz„ este aceea Ón fa˛a cet„˛enilor ∫i, dac„ merge˛i Ón strad„, auzi˛i cuvinte îdegringolad„“, îdestructurare“, vizavi de Parlamentul, iar dac„ v„ uita˛i Ón ∫tirile de acum, dup„-amiaz„, la Strasbourg, afla˛i c„ Ón Parlamentul din Rom‚nia este instabilitate. Nici una, nici alta nu ne intereseaz„.

A doua aser˛iune pe care vreau s„ v-o prezint. Œn 2002—2004, c‚nd a fost Conven˛ia privind Viitorul Europei, unul dintre dezideratele maxime a fost Ónt„rirea parlamentelor na˛ionale, ca expresie a suveranit„˛ii ∫i ca expresie a ceea ce s-a spus Ón Constitu˛ia european„, îunitate Ón diversitate“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 Ei bine, dac„ noi avem probleme cu Ónt„rirea rolului Parlamentului ∫i a institu˛iei parlamentare, avem o problem„ foarte mare cu acea compatibilizare de care ziceam ∫i cu alte aspecte. Da˛i-mi voie s„ m„ refer la c‚teva dintre acestea.

Œn primul r‚nd, conform tuturor constitu˛iilor europene ∫i a ceea ce s-a prezentat aici, Parlamentul este expresia suveranit„˛ii. Noi suntem expresia suveranit„˛ii, datorit„ alegerilor. Dac„ noi, aceast„ expresie a suveranit„˛ii o t„iem pe felii, avem o foarte mare problem„ cu integrarea noastr„ Ón Uniunea European„. Suveranitatea Camerei ∫i a Parlamentului nu este nici suveranitatea majorit„˛ii ∫i nici a minorit„˛ii, este suveranitatea tuturor. Numai Ón felul acesta putem s„ func˛ionam ∫i numai Ón felul acesta se valideaz„ Parlamentul.

De ce, Ón 13 cazuri din cele prezentate aici, nu se vorbe∫te de revocarea pre∫edintelui Camerei? De ce, Ón toate aceste cazuri, se spune: îPre∫edintele e ales pe durata mandatului“ ∫i se face referire special„ la Birou, la membrii Biroului, cu ipostaze diferite? Pentru c„ Ón toate se spune, ca ∫i la noi, c„ pre∫edintele Parlamentului, pre∫edintele Camerei reprezint„ Parlamentul, deci, reprezint„ suveranitatea ∫i, prin aceasta, este clar c„ pre∫edintele are acest atribut de a ne reprezenta suveranitatea, are autoritate constitu˛ional„, domnilor colegi!

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul B„e∫u.

## **Domnul George B„e∫u:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am insistat foarte mult s„ iau cuv‚ntul...

...pentru c„ atunci c‚nd am luat pauza pentru consult„ri Ón cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Ómpreun„ cu colegii mei din Comisia juridic„, bineÓn˛eles, membri ai Partidului Social Democrat, ne-am dat seama c‚t de mult s-a gre∫it, Ón momentul Ón care Comisia juridic„ nu a tratat la modul serios acest aviz de legalitate ∫i constitu˛ionalitate pe care trebuia s„-l dea pentru proiectul hot„r‚rii de modificare a regulamentului.

™i m„ g‚ndesc c„ ar fi putut s„ dureze mai mult de 15 secunde, poate chiar 20 de secunde, dac„ Comisia juridic„ ar fi luat Ón calcul ∫i acest material documentar privind modul Ón care sunt organizate parlamente din democra˛iile avansate, spre care tindem, pentru c„, iat„, ast„zi, ne confrunt„m cu realit„˛i spre care tindem, pe care nu le-am luat Ón calcul ∫i care ne dep„rteaz„ foarte mult de ceea ce declar„m c„ vrem.

O s„ v„ dau un singur exemplu...

Ne intereseaz„ ce-i la noi!

Da, dumneavoastr„ ave˛i dreptate. Noi, la Comisia juridic„, trebuie s„ ˛inem cont de legisla˛ia ∫i de Constitu˛ia rom‚neasc„, nu de cele str„ine, dar noi avem un ˛el, cel pu˛in a∫a Ól declara˛i ∫i dumneavoastr„, acela de a aduce legisla˛ia rom‚neasc„ Ón conformitate cu cea european„. ™i, Ón aceste condi˛ii, cum putem noi s„ justific„m acum? Domnul deputat Dan Nica — care, de altfel, a avut o prezentare deosebit„ — ne-a explicat ast„zi c„ Ón Germania — ∫i uita˛i c„ ∫i germanii persist„ Ón gre∫eala de a sus˛ine un parlament bicameral —, pre∫edintele uneia dintre aceste Camere se bucur„ de o prevedere potrivit c„reia nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului, tocmai pentru c„ este nevoie de un pre∫edinte care s„ se manifeste ca un pre∫edinte de Camer„, ∫i nu neap„rat ca un membru al unui grup politic, iar noi facem Ón a∫a fel Ónc‚t o majoritate conjunctural„ s„ poat„ oric‚nd s„ schimbe pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

Stima˛i colegi,

Eu vin ∫i cu o propunere, pentru c„ am intervenit pe procedur„, ∫i anume, aceea ca s„ venim cu o modificare.

™tiu c„ amendamente nu putem s„ mai facem Ón acest moment, dar noi ast„zi am putea s„ d„m dovad„ de Ón˛elepciune, pentru c„, de altfel, a v„zut ∫i colegul nostru, cel pe care-l regret„m foarte mult c„ nu mai particip„ zi de zi la lucr„rile Camerei. Domnul ministru Eugen Nicol„escu are de f„cut ni∫te propuneri privind modificarea regulamentului, pentru c„ altfel nu s-ar mai putea pune Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 practic„ ceea ce-∫i dore∫te dumnealui, vizavi de votul prin coresponden˛„ al unor colegi ∫i am putea...

Ave˛i ceva de spus?

## **Domnul George B„e∫u:**

Da, am ceva de spus, ∫i anume c„ ast„zi domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor s„ supun„ plenului propunerea mea privind prezentarea ∫i votarea unor amendamente care nu au fost f„cute la regulament, Ón lumina ∫i Ón cunoa∫terea unor fapte ∫i a unor realit„˛i care au ap„rut pe parcurs.

™i a∫ vrea, domnule pre∫edinte, ca votul vizavi de aceast„ propunere s„ se desf„∫oare nominal ∫i v„ rog s„ ˛ine˛i cont ∫i de prezent„rile pe care domnul Nicolicea le-a f„cut ∫i care, de asemenea, ar trebui supuse la vot.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, stima˛i colegi. Comisia? Vi s-a cerut s„ face˛i anumite... Domnule deputat, v„ rog, lua˛i loc.

## **Domnul Dan Nica**

**:**

A vorbit de mine!

Comisia, vi s-a cerut s„ face˛i anumite preciz„ri. V„ rog.

Am dat cuv‚ntul comisiei, domnule deputat.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S-au ridicat mai multe probleme de c„tre colegii antevorbitori. Suntem obliga˛i s„...

## **Domnul Victor Viorel Ponta**

**:**

Nu se aude! Relua˛i, v„ rug„m, de la Ónceput!

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

V„ rog. Aceste probleme ridicate de c„tre colegi sigur c„ oblig„ comisia, Ón unele situa˛ii, s„ dea c‚teva r„spunsuri. Sunt lucruri care sunt interesante, sunt alte lucruri care se pare c„ rezult„ la o citire mai pu˛in atent„ a raportului pe care aceast„ comisie l-a f„cut, cu gre∫elile inerente pe care le-am explicat ∫i pentru care ne-am cerut scuze.

A∫ prefera s„ o lu„m Óntr-o oarecare ordine.

Domnul deputat Bolca∫ a f„cut o propunere ini˛ial„ de condi˛ionare la art. I, de condi˛ionare a intr„rii Ón vigoare a raportului respectiv, a proiectului de hot„r‚re, dup„ consultarea Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn cadrul comisiei suntem ∫apte membri, fiecare reprezent„m un grup parlamentar, v-am spus ∫i la Ónceputul dezbaterii, repet ∫i cu aceast„ ocazie. Fiecare dintre noi avem un vot.

Sigur c„ a fost pl„cut s„ lucr„m Ón aceast„ comisie Ón foarte multe situa˛ii, c‚nd amend„rile sau propunerile care s-au f„cut au ob˛inut consensul membrilor comisiei, deci votul a fost unanim. Au fost ∫i situa˛ii c‚nd acest

vot nu a fost unanim. Deci aceast„ democra˛ie Ón interiorul comisiei a func˛ionat permanent.

Din punctul acesta de vedere, sigur, comisia... a trebuit s„ ne sf„tuim Óntre noi ce pozi˛ie am putea s„ lu„m Ón configura˛ia existent„ la momentul c‚nd s-a f„cut propunerea ∫i, cu o majoritate care s-a configurat Ón acel moment, sigur c„ comisia s-a pronun˛at pentru amendamentul propus de c„tre domnul Bolca∫. Domnul Bolca∫ a ridicat problema configura˛iei politice ini˛iale. Pe parcursul dezbaterilor am observat c„ Ón ceea ce prive∫te una dintre principalele motiva˛ii ale revoc„rii s-a f„cut o confuzie de c„tre antevorbitori, confund‚ndu-se majoritatea politic„ cu configura˛ia politic„ ini˛ial„. Sunt doi termeni total diferi˛i.

Din acest punct de vedere, configura˛ia politic„ ini˛ial„ este un amendament pe care aceast„ comisie ∫i l-a Ónsu∫it Ón unanimitate, consider‚ndu-se de data aceasta c„ trebuie explicitat„ aceast„ configura˛ie politic„, care s-a realizat la data de 13 decembrie 2004, o dat„ cu constituirea Camerei Deputa˛ilor. ™i ˛inem s„ v„ inform„m c„ aceast„ configura˛ie politic„, la aceast„ dat„, este tot aceea ini˛ial„, respectiv P.S.D. — 113 membri... mandate; P.N.L. — 64 de mandate; P.D.-ul — 48 de mandate; P.R.M.-ul — 48 de mandate; U.D.M.R. — 22 de mandate; P.U.R., respectiv, acum, Partidul Conservator — 19 mandate; minorit„˛i — 18 mandate. Aceasta este configura˛ia politic„ ini˛ial„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Ón acest consens vom discuta de acum Ónainte pe acest nou model de regulament.

Este cazul s„ fac o pauz„ pentru reintrare triumfal„?

Domnule deputat, v„ rog, continua˛i.

Aceste criterii sunt criteriile politice care rezult„ din listele de partid, din lista forma˛iunilor politice, ∫i aici este vorba de U.D.M.R. Ón mod explicit, de lista alian˛elor politice ∫i lista alian˛elor electorale. S-a stabilit Ón continuare c„ grupul minim trebuie s„ fie format din 10 membri. Dac„ aceste forma˛iuni, aceste partide, de la caz la caz, pe parcursul legislaturii, nu mai Óntrunesc num„rul minim, acestea se pot uni Óntre ele, pot realiza grupuri mixte sau pot s„ se afilieze la grupuri deja existente. Acesta este, Ón mare, r„spunsul pe care i-l d„m domnului Stanciu ∫i, Ón condi˛iile acestea, sigur, se adaug„ la aceste grupuri ∫i Grupul minorit„˛ilor.

Partidele care nu au ob˛inut mandate Ón Parlament, Ón Camera Deputa˛ilor, nu pot constitui grupuri parlamentare prin migra˛ia membrilor acestei Camere. Aceasta este o problem„ de principiu pe care comisia ∫i-a Ónsu∫it-o Ón continuare, Ón unanimitate.

Domnul Nica, sigur, colegul Nica ne-a dovedit reale calit„˛i Ón descifrarea Ón limba fiec„rui Parlament, fiec„rei na˛iuni, a acestor regulamente. Œl anun˛„m c„ avem la comisie ∫i regulamentul Ón limba japonez„, dac„ vrea s„ Óncerce... Dumnealui ne-a criticat, pentru c„ exist„ c‚teva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005 lacune Ón ce prive∫te nota informativ„, am multiplicat aceast„ not„ ∫i, Ón condi˛iile acestea, domnule Nica, o ave˛i la dispozi˛ie, sper s„ v„ satisfacem.

Domnul Iordache a f„cut, Óntr-adev„r, iar„∫i trimitere, din eroare, la configura˛ia politic„. Avem un nou concept. ™i aici ˛in s„ v„ declar Ón mod foarte deschis: n-am reu∫it s„ c„dem de acord Ón cadrul comisiei pe acest nou concept, ∫i anume noua majoritate politic„. Acesta este noul concept. Œn aceste condi˛ii, sigur c„ a∫tept„m, din punctul de vedere al Camerei, s„ clarific„m acest nou concept Ón cadrul comisiei. Nu s-a reu∫it, au fost voturi pentru, voturi contra ∫i nu s-a reu∫it s„ se clarifice acest aspect.

Domnule pre∫edinte, pentru aceast„ nou„ configura˛ie politic„, aceast„ nou„ majoritate politic„, trebuie ca ace∫ti lideri ai grupurilor parlamentare s„ realizeze Ón perioada imediat urm„toare o dezbatere Óntre dumnealor, pentru ca s„ se cad„ la un consens Ón ce prive∫te definirea noii majorit„˛i politice. Este un moment de blocaj Ón cadrul regulamentului. Nu putem s„ v„ punem la dispozi˛ie defini˛ia noii majorit„˛i politice!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

Nu, domnule deputat.

## **Domnul Dan Nica**

**:**

Mi-a spus numele!

V-a spus numele? Bun! Drept la replic„. Ave˛i 30 de secunde drept la replic„.

Domnule pre∫edinte,

Sper c„ nu o s„-mi pune˛i pumnul Ón gur„, cum a˛i f„cut-o mai devreme, ∫i vreau s„ v„ spun c„ aceasta este o caracteristic„ a dezbaterilor noastre. Dac„ l-am fi l„sat pe domnul Bivolaru ∫i ceilal˛i colegi din comisie s„ ne prezinte raportul, a∫a cum ar fi fost normal, dac„ ne-ar fi respectat votul pe care noi l-am dat, care era de 10 minute, din fiecare Parlament, din fiecare ˛ar„, n-am fi avut acum aceast„ problem„. ™i vreau s„ v„ spun c„ inten˛ia pe care am avut-o a fost aceea de a corecta aceste erori care au fost f„cute, pentru c„ am avut colegi de-ai mei care pe bun„ dreptate m„ Óntrebau: îDomnule, dac„ spune ∫i Ón Germania Óntr-un anumit fel, noi de ce s„ fim contra, P.S.D.-ul? Doar a∫a, ca s„ fim contra?“. ™i le-am spus: îM„i, oameni buni, ia uita˛i ce scrie aici?“. ™i le-am citit.

™i vreau s„ v„ spun c„ situa˛ia este mult mai complicat„. Doar Ón cele 15 ˛„ri membre ini˛iale ale

Uniunii Europene, la care s-au ad„ugat cele 10 ˛„ri candidate, situa˛ia este foarte clar stabilit„. ™i m-a˛i oprit atunci, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Ón mod brutal, la lit. g), pentru c„ dup„ aceea urma Portugalia, unde situa˛ia, de aceast„ dat„, era ∫i mai bine clarificat„, pentru c„ Ón Constitu˛ie se spune clar c„ pre∫edintele Parlamentului reprezint„ ˛ara respectiv„ ∫i reprezint„ ˛ara din punctul de vedere al conduc„torului forului democratic din aceast„ ˛ar„, iar Ón Constitu˛ia spaniol„, lucrurile sunt ∫i mai bine clarificate, ∫i dac„ l-a˛i fi l„sat pe domnul Bivolaru s„ spun„...

Domnule deputat, a˛i dep„∫it timpul!

## **Domnul Dan Nica:**

...a˛i fi ∫tiut acest lucru!

Bravo!

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, v„ mul˛umesc. Pofti˛i Ón banc„. V„ mul˛umesc.

™i pe dumneavoastr„ v„ rog s„ ave˛i r„bdare... Lua˛i loc, domnule deputat.

A fost un drept la replic„, am Óncheiat discu˛iile pe aceast„ tem„.

Lua˛i loc.

Suntem la Capitolul I — îOrganizarea Camerei Deputa˛ilor“, titlul.

Dac„ exist„ observa˛ii la titlu? Suntem Ón timpul dezbaterii. Capitolul I — îOrganizarea Camerei Deputa˛ilor“.

La titlul capitolului I dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Ave˛i observa˛ii? V„ rog.

- V„ rog frumos, stima˛i colegi, s„ face˛i lini∫te!

## **Domnul Mircea Man**

**:**

La cine crezi c„ te dai mare?!

## Domnule pre∫edinte,

Sper c„ nu a˛i auzit ce a spus colegul din dreapta s„lii. Ar fi un lucru absolut regretabil. ™i vreau s„ v„ spun c„ este cel pu˛in jignitor pentru noi ca, Ón ziua Ón care euroobservatorii s-au prezentat la Strasbourg, vor merge la Bruxelles, noi s„ d„m aceast„ not„.

V„ rog, domnule pre∫edinte, ca Ónainte de a-mi da cuv‚ntul s„-i cere˛i colegului care mi s-a adresat Ón acest mod, pe care l-a˛i auzit ∫i dumneavoastr„, s„-∫i cear„ scuze.

Domnule deputat, n-am auzit cum vi s-a adresat ∫i care coleg... A˛i spus c„ ave˛i o interven˛ie la titlul capitolului I.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

## **Domnul Dan Nica:**

Œmi pare r„u c„ nu ∫tiu cum v„ cheam„! V„ rog s„ v„ ridica˛i Ón picioare ∫i s„ spune˛i dac„ v„ cere˛i scuze!

Mircea Man!

Domnule deputat, v„ rog s„-mi permite˛i s„ conduc ∫edin˛a. Dac„ nu ave˛i observa˛ii la titlu, am s„ v„ iau microfonul.

## **Domnul Dan Nica:**

Domnul deputat Man, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, m-a jignit Óntr-un mod inacceptabil.

Domnule deputat, n-am auzit despre ce este vorba. Dac„ ave˛i o problem„, v„ rog, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i este pentru asemenea incidente.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ lua˛i not„ c„ m„ voi adresa Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Este sub demnitatea mea s„ repet o expresie care nu se utilizeaz„ nici m„car Ón zona de mahala. Zona de mahala este o zon„, de regul„, s„rac„. Aici este vorba de un limbaj suburban, de mitoc„nie.

Domnule deputat, v„ rog foarte mult, dac„ ave˛i vreo interven˛ie la titlu?

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ constata˛i c„ Ón aceste condi˛ii nu poate fi nici m„car vorba ca cineva s„ poat„ s„ pronun˛e ceva la subiectul pe care Ól avem ast„zi.

Domnule deputat, v„ rog frumos s„ pofti˛i Ón banc„. V-am luat microfonul.

Stima˛i colegi,

Suntem la Capitolul I — îOrganizarea Camerei Deputa˛ilor“.

Dac„ exist„ interven˛ii? Domnul Ponta.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ dumneavoastr„ conduce˛i ∫edin˛a, spre nemul˛umirea colegilor no∫tri din Grupul social-democrat, v„ rug„m s„ face˛i aplicarea art. 143 din regulament, care spune, Ómi da˛i voie s„ citez, ca s„ fie foarte clar: îPre∫edintele Camerei Deputa˛ilor cheam„ la ordine pe deputa˛ii care tulbur„ dezbaterile sau creeaz„ agita˛ie. El poate Óntrerupe ∫edin˛a c‚nd tulburarea persist„ ∫i poate dispune eliminarea din sal„ a persoanelor care Ómpiedic„ Ón orice mod desf„∫urarea normal„ a lucr„rilor“. Cred c„ a fost clar.

Dac„ dori˛i s„ reiau? ™i vi-l citesc din nou articolul. Deci dori˛i s„ reiau, domnule Tab„r„? Articolul 143... _(G„l„gie Ón sal„)._

Domnule deputat, am re˛inut art. 143. V„ mul˛umesc. Domnul B„e∫u.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

V„ reamintesc c„ Ón cuv‚ntul meu, care a fost scurt ∫i nici nu am Ón˛eles de ce i-a iritat at‚t de mult pe colegi, v-am rugat s„ supunem plenului Camerei Deputa˛ilor propunerea s„ fim de acord cu formularea de amendamente, Ónainte de a fi prea t‚rziu, pentru c„ documentarul prezentat de colegii no∫tri ne-a demonstrat c„ nu am luat Ón calcul, nu am luat Ón dezbatere c‚teva lucruri care ne Óndep„rteaz„ foarte mult de ceea ce spunem noi, c„ ne dorim s„ devenim membri ai Uniunii Europene.

V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ un parlamentar european apropiat dumneavoastr„...

Mul˛umesc, domnule deputat, Ómi aduc aminte propunerea dumneavoastr„...

Baroneasa Nicholson, domnule pre∫edinte, chiar a l„udat Ón aceste zile parcursul din ultimul timp al Rom‚niei ∫i ar fi p„cat ca pe baroneasa Nicholson noi s„ o deranj„m acum.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, v„ rog s„ pofti˛i Ón banc„. V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Capitolul I, titlul — îOrganizarea Camerei Deputa˛ilor“. Voturi pentru, v„ rog?

V„ rog, face˛i lini∫te Ón sal„!

134 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 72 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Sec˛iunea 1 — îConstituirea Camerei Deputa˛ilor“. Domnule deputat, nu v-am dat cuv‚ntul.

Motivez votul.

Domnule deputat, nu v-am dat cuv‚ntul, v„ rog s„ pofti˛i Ón banc„.

Vreau s„-mi motivez votul.

V„ rog s„ pofti˛i Ón banc„.

96 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/4.X.2005

™ti˛i de ce? Este important, o s„ vede˛i.

La procedur„ exist„ motivarea de vot. La votul final exist„, poate, motivarea de vot al unui capitol, nu la fiecare vot Ón parte.

O dat„ cu modul acesta de exprimare fac ∫i procedur„, ∫i o propunere.

Aceasta ca procedur„, dar nu ca motivare de vot.