Gabriela Cre˛u

îReform„... de form„“

Zvonul primirii Ón U.E. coloreaz„ realitatea rom‚neasc„ Óntr-un portocaliu vesel ∫i lavabil. C‚nd li s-a solicitat votul, rom‚nilor li s-a promis c„ vor privi cu demnitate Ón ochii concet„˛enilor europeni. Din p„cate, printre amenin˛„ri cu clauze de salvgardare ∫i interdic˛ii de tot felul, intr„m Ón genunchi Ón Europa.

E∫ecul programului de guvernare Ómp„nat cu europenisme este cauzat de reformele f„r„ substan˛„. P.S.D. a re-formulat pe coordonate europene o bun„ parte a legisla˛iei cu speciali∫tii pe care Ói are, noii guvernan˛i trebuind doar s„ persevereze Ón aplicarea lor. Rom‚nii au v„zut Óns„ doar teatru, certuri ∫i declara˛ii publice. Œn ultima vreme, presa interna˛ional„ sus˛ine c„ reforma portocalie este doar una de imagine. Putem spune c„ ceva adev„r este la mijloc, nu doar presupusul interes al opozi˛iei de a interpreta dramatic lucrurile.

Exemplul serviciilor publice este unul relevant pentru reforma f„r„ substan˛„ care a cuprins ˛ara.

Punerea Ón practic„ a principiului subsidiarit„˛ii, a∫a cum l-au Ón˛eles actualii guvernan˛i, este unul dintre numeroasele exemple de neprofesionalism exploatat de grupurile de interese ale Alian˛ei. Descentralizarea administra˛iei din Rom‚nia era un lucru necesar, Óns„, a∫a cum era proiectat de fosta guvernare, acesta venea dublat de unele m„suri privitoare la importan˛a regiunilor de dezvoltare, la aporturile financiare la bugetele locale, la modalit„˛ile de ierarhizare a nevoilor comunit„˛ilor locale.

Permite˛i-mi un singur exemplu de cum se fac distribu˛iile sumelor bugetare pentru dou„ jude˛e aflate Ón aceea∫i regiune de dezvoltare.

Ia∫ii au primit de la Guvern, sub influen˛a unor oameni de afaceri liberali, sute de miliarde de lei pentru un aeroport, Ón timp ce la Vaslui oamenii imigreaz„ Ón mas„, deoarece c‚∫tig„torii alegerilor sunt din P.S.D., iar banii le lipsesc cu des„v‚r∫ire. Rom‚nii au Ónceput s„ Ón˛eleag„ principiul liberal rom‚nesc postdecembrist: cui are Ói mai d„m, cui nu, e interesul liberal nici s„ nu aib„!

Discriminarea pe criterii partinice din administra˛ia public„ are consecin˛e negative importante. Au fost introdu∫i Ón aparatul administrativ pe un singur criteriu, cel politic, oameni incapabili, dar Ónseta˛i de Ónavu˛ire. Dac„ Ón statele civilizate administra˛ia public„ Ónseamn„ un corp de elit„ de func˛ionari publici, la noi a ajuns s„ Ónsemne un corp de prieteni ai oamenilor zilei, prelungiri ale grupurilor de interese Ón bugetul public. Exemplul licita˛iilor publice este unul relevant. Func˛ionarii publici au ajuns s„ aib„ o singur„ specializare, aceea de organizator de licita˛ii publice. Direc˛iile financiare organizeaz„ licita˛ii pentru selectarea de firme care s„ aduc„ bani la bugetele locale, direc˛iile de rela˛ii cu publicul angajeaz„ firme private care s„ le Óndeplineasc„ sarcinile de serviciu ∫.a.m.d. Astfel s-a creat peste noapte o institu˛ie-parazit, cea a intermediarului.