Napoleon Pop

îReforma administra˛iei publice“

De∫i este unul dintre criteriile importante pe care Rom‚nia trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru integrarea Ón Uniunea European„, reforma administra˛iei publice continu„ s„ bat„ pasul pe loc, stadiul de strategii, programe ∫i proiecte f„cute publice nefiind dep„∫ite cu prea mult. Realitatea Ón domeniu este departe de ceea ce s-a promis Ón Programul de guvernare cu care a fost Ónvestit actualul Cabinet, ultimul Raport de ˛ar„, din anul 2003, c‚t ∫i recentul raport al Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European readuc‚nd Ón discu˛ie din nou lipsa reformelor Ón justi˛ie ∫i administra˛ie public„.

Indiferent de promisiuni, era ∫tiut c„ modernizarea ∫i dezvoltarea sistemului administra˛iei publice la toate nivelurile constituie un proces dinamic ∫i complex, care cere eforturi concrete ∫i sus˛inute pentru a accelera aderarea la Uniunea European„.

Ne afl„m Ón situa˛ia s„ constat„m c„ Strategia privind accelerarea reformei Ón administra˛ia public„, adoptat„ Ón 2001 prin hot„r‚re de Guvern, avea printre cele 10 obiective principale ∫i depolitizarea structurilor administra˛iei publice ∫i eliminarea clientelismului politic ∫i tenta˛iei corup˛iei, prin aplicarea cu stricte˛e a Statutului func˛ionarului public, gestionarea coerent„ ∫i corect„ a carierei func˛ionarilor publici. Œn fapt, nu s-a produs nici o modificare de fond Ón corpul func˛ionarilor publici, doar una care surprinde, respectiv îmilitarizarea“ administra˛iei publice prin numiri de prea multe persoane, foste ∫i actuale cadre militare. Obiectivele din aceast„ strategie au fost de imagine, iar cel al moderniz„rii localit„˛ilor urbane ∫i rurale s-a redus la simpla ridicare Ón grad, pe h‚rtie, de la sat la comun„, de la comun„ la ora∫, de la ora∫ la municipiu.

Era de a∫teptat ca reforma administra˛iei publice rom‚ne∫ti s„ aib„ drept suport anumite transform„ri de fond Ón cadrul acesteia, care constau Ón: trecerea de la personalul angajat pe criterii politice la func˛ionari publici angaja˛i pe criterii ale competen˛ei profesionale; aplicarea corect„ a principiului subsidiarit„˛ii, cu asigurarea

resurselor financiare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, trecerea de la respectarea directivelor date pe linie de partid la respectarea legalit„˛ii actului administrativ.

Perfec˛ionarea sistemelor de recrutare, selec˛ie ∫i promovare a func˛ionarilor publici, aplicarea echidistant„ a principiilor administrative de c„tre ace∫tia, proiectarea unui sistem de recompensare pe criterii de performan˛„ a func˛ionarilor publici au r„mas simple deziderate, iar atunci c‚nd suntem critica˛i de lips„ de capacitate administrativ„ Ón˛elegem, de fapt, o deprofesionalizare a administra˛iei.

Œn Óncheiere, a∫ dori s„ reamintesc c„ oficialii Uniunii Europene, a c„ror opinie clar„ ∫i neechivoc„ sufer„ interpret„ri neavenite de unii reprezentan˛i ai Guvernului Rom‚niei, precizeaz„ Ón Raportul de ˛ar„ pe 2003 c„, citez, î… procesul de reform„ Ón administra˛ia public„ este abia Óntr-o faz„ de Ónceput. Administra˛ia public„ din Rom‚nia este caracterizat„ Ón continuare prin proceduri greoaie, lips„ de transparen˛„ ∫i o capacitate limitat„ de punere Ón aplicare a politicilor.“ Nu Ónt‚mpl„tor o astfel de pozi˛ie este completat„ ∫i cu observa˛ia c„, citez, î… corup˛ia este Ón continuare un fenomen larg r„sp‚ndit Ón Rom‚nia, afect‚nd societatea sub toate aspectele sale“.