Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a! Stima˛i colegi,

Œncepem prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi cu interven˛iile deputa˛ilor.

Domnul Liviu Bara este primul pe list„. Va urma domnul ™tefan Baban.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Titlul interven˛iei mele de ast„zi este îLansarea candidaturii doamnei Lia Roberts“.

Anun˛‚nd cu surle ∫i tr‚mbi˛e c„ este dispus„ s„ cheltuiasc„ milioane de dolari pentru a ajunge pre∫edinta Rom‚niei, doamna Lia Roberts ∫i-a ales ca loc al lans„rii sale Ón cursa pentru Cotroceni sala îArcub“, pentru a c„rei Ónchiriere este nevoie de cel mult 2.000.000 de lei pe or„.

Œn fa˛a a cel mult 200 de persoane trecute prin diverse partide din defuncta Conven˛ie Democratic„, doamna Roberts, Ómbr„cat„ Óntr-un deux-piéces alb, ∫i-a Ónceput discursul printr-un ritual electoral ∫tiin˛ific elaborat. Apel‚nd la emo˛ii, la nevoi simple, la o simbolistic„ nesofisticat„, ea a insistat pe faptul c„ nu a avut niciodat„ de-a face cu politica: îPartidul este poporul meu“, a spus doamna Roberts.

Discursul a fost oarecum atipic pentru rom‚ni, fiind structurat pe Óntreb„ri retorice adresate asisten˛ei, ∫i a avut ca element-cheie cuv‚ntul îschimbare“: îDup„ 14 ani de la Revolu˛ie s-a schimbat ceva Ón bine la rom‚ni? Nu! ™i ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ acest lucru. Eu sunt persoana care reprezint„ altceva, care reprezint„ schimbarea ∫i care nu a avut nici o leg„tur„ cu clasa politic„ din Rom‚nia.“

Dup„ ce a f„cut referire la unele probleme sociale — îMuncitorii trebuie s„ aleag„ Óntre c„ldur„ ∫i hran„.“, îTinerii sunt nevoi˛i s„ plece din ˛ar„.“, îServiciile medicale nu sunt bune.“ —, Lia Roberts a afirmat c„, o dat„ ajuns„ la Cotroceni, corup˛ia va fi eradicat„ ∫i investitorii str„ini, deja contacta˛i, vor veni Ón Rom‚nia, siguri de instaurarea normalit„˛ii Ón ˛ar„.

De∫i afirma c„ va candida ca independent, doamna Roberts mul˛ume∫te P.U.R.-ului, respectiv domnului Voiculescu, pentru sprijinul pe care Ól vor acorda ∫i apreciaz„ c„ va lua voturi de la toate partidele, pentru c„ acestea sunt slabe ∫i aflate pe un nisip mi∫c„tor sau chiar Ón mla∫tin„.

Ar mai fi de spus c‚te ceva despre îb‚lbele“ doamnei Roberts sau despre mentorul acesteia, Dick Morris, care a excelat prin necunoa∫terea realit„˛ilor din Rom‚nia, fapt ce i-a iritat ∫i pe reprezentan˛ii ambasadei S.U.A. din Rom‚nia, dar m„ opresc aici, Óncerc‚nd Óns„ s„ fac o scurt„ analiz„ a pozi˛iei candidatei.

Principalul electorat c„ruia i se adreseaz„ doamna Roberts este cel urban, educat, interesat de Occident ∫i

motivat de succesul Óntr-o ˛ar„ ca America. Unui astfel de electorat se adreseaz„ ∫i P.N.L. Pensionarii sau cei situa˛i Ón mediul rural, care voteaz„ cu prec„dere P.S.D., s-ar putea s„ nu fie prea impresiona˛i de solu˛ii generate de o persoan„, ci mai mult de solu˛ii generate de stat. Dar P.N.L. ∫i alia˛ii s„i, Ón lupta pe care o dau cu P.S.D., au p„r„sit de mult mesajele dreptei ∫i ale clasei de mijloc, orient‚ndu-se spre pensionari sau chiar femei f„r„ serviciu.

Av‚nd Ón vedere c„, Ón general, cei ce nu doresc ca P.S.D. s„ c‚∫tige alegerile nu au dorit aceasta niciodat„, fiind deja Ón barca altor partide, mesajele doamnei Roberts sunt orientate spre cei care au dubii, care sunt nedeci∫i sau dezam„gi˛i ∫i care sunt dispu∫i s„ asculte ∫i o alt„ ofert„ pentru a opta Ón final.

Œn aceste condi˛ii, noi consider„m c„ doamna Roberts nu are experien˛„ politic„ sau profesional„ care s„ o reprezinte, iar prin necunoa∫terea realit„˛ilor din Rom‚nia nu are cum s„ reprezinte o candidatur„ serioas„.

Cu mesaje de genul îVreau s„ redau z‚mbetul pe buzele oamenilor!“ sau îVoi ave˛i nevoie de mine, eu am nevoie de voi!“, doamna Roberts nu are cum s„ reu∫easc„ Óntr-o campanie dur„, balcanic„, Ón care nimeni nu va cru˛a pe nimeni.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul ™tefan Baban. Va urma domnul Petre Posea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea este intitulat„ îCaruselul pl„˛ilor compensatorii“.

Aproape 500 de milioane de dolari au fost cheltuite Ón ultimul an de c„tre Guvern pentru a-i pl„ti pe muncitorii disponibiliza˛i. O sum„ enorm„, av‚nd Ón vedere c„ Ón fiecare an tot acest Guvern, la prezentarea proiectului de buget de stat, afirma c„ trebuie s„ fie un buget de austeritate, Ón care cheltuielile s„ fie drastic reduse. Cifra pe care am men˛ionat-o mai sus, Ón afar„ de restric˛ionarea sever„ a unor sectoare economice ∫i sociale, nu va avea nici un rezultat Ómbucur„tor Ón viitorul apropiat pentru economia rom‚neasc„, ba s-ar putea ca efectul de bumerang s„ apar„ c‚t de repede.

To˛i ace∫ti bani au fost acorda˛i la presiunea Fondului Monetar Interna˛ional, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului menit„, dup„ spusele celor care au redactat-o ∫i promovat-o, s„ Ómpace ∫i capra, ∫i varza din economia rom‚neasc„. Pe de o parte, Executivul s-a achitat exemplar de condi˛iile impuse de Fondul Monetar Interna˛ional, ∫i anume disponibiliz„rile stabilite pentru anul trecut, d‚nd impresia lumii Óntregi c„ suntem pe drumul cel bun Ón aplicarea reformelor, iar, pe de alt„ parte, limitarea efectelor sociale negative pe care le genereaz„ de obicei aplicarea acestei m„suri.

Av‚nd Ón vedere c„ trebuiau s„ respecte promisiunile f„cute, dar ∫i apropierea anului electoral, guvernan˛ii au hot„r‚t c„ pl„˛ile compensatorii sunt formula ideal„ pentru a se sp„la de p„cate. Ca urmare, prin aplicarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, disponibiliza˛ii vor primi pl„˛i compensatorii Óntre 6 ∫i 8 milioane de lei lunar net (indemniza˛ie de ∫omaj plus venit de completare) pe o perioad„ de 20—24 luni, Ón func˛ie de vechime, perioad„ ce este considerat„ vechime la calculul pensiei, beneficiind ∫i de servicii medicale gratuite, f„r„ a mai cotiza la Fondul asigur„rilor de s„n„tate. Aceast„ ofert„ pare la prima vedere extrem de generoas„, capabil„ s„ ofere o ∫ans„, o alternativ„ frumoas„ muncitorilor ∫i familiilor lor, nevoite s„ tr„iasc„ la limita s„r„ciei.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Petre Posea.

Va urma domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Gheorghe Popescu ∫i domnul Florin Iordache au depus declara˛iile la secretariat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îTandemul p„gubos“.

Un adev„r de regul„ nerostit este acela c„, atunci c‚nd celor care guverneaz„ le merge r„u, opozi˛iei Ói merge bine. ™ansele opozi˛iei de a ajunge la putere sunt cu at‚t mai mari cu c‚t guvernan˛ii nu reu∫esc s„ rezolve problemele cu care se confrunt„ ˛ara.

Œns„ recentul bilan˛ al guvern„rii P.S.D. Ón perioada 2000—2003 este pozitiv, cu un ritm de cre∫tere economic„ de peste 5%, cu cel mai sc„zut nivel al infla˛iei de dup„ 1989, 9,6%, reducerea deficitului bugetar, sc„derea nivelului de s„r„cie. Acestea sunt numai c‚teva din obiectivele realizate cuprinse Ón oferta electoral„ a P.S.D. ∫i Ón Programul de guvernare.

Nimeni nu vrea s„ ascund„ problemele care Ónc„ mai exist„ Ón diverse domenii de activitate. Este totu∫i aproape imposibil s„ concepi c„ toate nerealiz„rile societ„˛ii rom‚ne∫ti se pot rezolva doar Óntr-un singur mandat, dup„ ce Ón perioada 1997-2000 ˛ara a cunoscut un declin economic catastrofal.

Progresele f„cute de Guvernul Adrian N„stase Óngrijoreaz„ opozi˛ia. Dac„ lucrurile continu„ tot a∫a, cu rezultate bune pentru noi, la alegerile din acest an va fi foarte greu pentru aceasta s„ ob˛in„ o cre∫tere a num„rului de mandate Ón Parlament, iar despre revenirea la putere nici nu poate fi vorba.

Pe bun„ dreptate anali∫tii de pretutindeni au remarcat c„ opozi˛ia este foarte slab„ Ón Rom‚nia. Este ∫i firesc s„ fie a∫a, Óntruc‚t at‚t P.D., c‚t ∫i P.N.L. ∫i-au demonstrat totala incompeten˛„ chiar ∫i atunci c‚nd au fost la guvernare. ™i parc„ pentru a se umple de tot ridicolul, Ón perspectiva alegerilor din acest an stimabilii lideri ai opozi˛iei rom‚ne∫ti au devenit Ón ultima vreme extrem de agresivi, lovind orbe∫te Ón st‚nga ∫i Ón dreapta, Ónfig‚ndu-∫i col˛ii Ón tot ce mi∫c„, adversari sau alia˛i, procedeu pe care Ól punem pe seama neputin˛ei acestora.

Pretutindeni Ón lume Ón asemenea perioade este firesc ca fiecare partid s„-∫i prezinte oferta electoral„. Oamenii pot s„ compare ofertele electorale, respectiv promisiunile fiec„rui partid, ∫i pot decide pe cine s„ voteze. Dar ceea ce este penibil ∫i realmente dezgust„tor Ón contextul actual este tupeul f„r„ margini, de troac„, al liderilor forma˛iunilor P.D. ∫i P.N.L., care strig„ pe toate drumurile

V„ mul˛umesc. Domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Ioan Timi∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi este intitulat„ îF„r„ Óndurare pentru cei care sfideaz„ legile!“

Œntr-o Rom‚nie Ón care fiecare face ce vrea, iredenti∫tii au mai f„cut un pas: îKárpátok Népe Egyésület“, Ón traducere îAsocia˛ia Poporul din Carpa˛i“, cu sediul la Debre˛in, Ómpreun„ cu organiza˛ia îErdélyi Magyar Ifjak“, Ón traducere îOrganiza˛ia Tinerilor Maghiari din Ardeal“, care activeaz„ ilegal Ón Rom‚nia, cu sprijinul nemijlocit al editurii îMentor“, apar˛in‚nd senatorului Markó Béla, al radioului îGaGa“, unde senatorul Frunda György este ac˛ionar principal, al cotidianului de limb„ maghiar„ din T‚rgu-Mure∫ îNépújság“ ∫i al altora, au trecut la ac˛iunea îOmagiu lui Wass Albert“. Aceasta a constat Ón citirea concomitent„ non-stop Ón 19 ora∫e din ∫apte ˛„ri din Europa ∫i din Statele Unite, timp de 24 de ore, c‚te 15 minute fiecare voluntar, din opera criminalului de r„zboi Wass Albert. Œn Rom‚nia lectura s-a desf„∫urat Ón cinci ora∫e: Cluj-Napoca, T‚rgu-Mure∫, Odorheiul Secuiesc, Satu Mare ∫i Oradea, Ón data de 20/21 februarie a.c.

Al„turi de scopul declarat, de a intra Ón Cartea Recordurilor, ac˛iunea are o b„taie mult mai lung„: de a preg„ti declan∫area unei campanii de reabilitare a criminalului de r„zboi Wass Albert, condamnat la moarte Ón 13 martie 1946 de c„tre Tribunalul Poporului din Cluj, sentin˛„ confirmat„ de Tribunalul Interna˛ional pentru Crime de R„zboi, pentru crime s„v‚r∫ite pe timpul ocupa˛iei horthiste din Ardeal.

Pretextul reabilit„rii este c„ ar fi fost un mare scriitor, Ón pofida legii rom‚ne care interzice glorificarea criminalilor de r„zboi.

Ac˛iunea va fi promovat„ Ón justi˛ie de c„tre avocatulsenator Frunda György.

Pentru a se da o mai mare greutate ac˛iunii, Ón fiecare ora∫ s-a ales un juriu c‚t mai bine titrat. La ClujNapoca, din acesta a f„cut parte deputatul Vekov Károly, iar la T‚rgu-Mure∫, deputatul Makkai Gergely.

Oric‚t de plin de har ar fi, mesajul pe care Ól poate transmite prin opera sa un scriitor cu un profil moral de asasin este murdar! Oare ungurii nu au ∫i al˛i scriitori?

Dup„ cum se cunoa∫te, groful Wass Albert a instigat la omor‚rea a patru oameni, doi rom‚ni ∫i dou„ evreice, la Sucutard, jude˛ul Cluj, ∫i a 11 oameni la Mure∫enii de C‚mpie, pentru vina de fi de o alt„ na˛ionalitate ∫i religie dec‚t el.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Ioan Timi∫.

Va urma domnul ™tefan L„p„dat.

Domnii deputa˛i Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Dumitru Bentu ∫i Rodica Nassar au depus declara˛iile la secretariat.

V„ anun˛ c„ sunt 61 de Ónscri∫i. La ora 9,30 voi opri ∫edin˛a.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dup„ cum se ∫tie, s„pt„m‚na trecut„ ∫ase parlamentari maghiari apar˛in‚nd a∫a-numitei aripi radicale a U.D.M.R. au depus la Camera Deputa˛ilor propunerea legislativ„ privind autonomia f nutului Secuiesc.

Ini˛iativa radicalilor maghiari privind Ónfiin˛area f nutului Secuiesc a fost anun˛at„ de colegul nostru, domnul Toró Tibor, la ∫edin˛a de mar˛i, 24 februarie, a Grupului parlamentar al U.D.M.R. de la Camera Deputa˛ilor, acesta afirm‚nd c„ este mandatat de Consiliul Na˛ional al Secuilor pentru depunerea propunerii legislative.

Din capul locului ˛in s„ precizez c„ demersul celor ∫ase parlamentari nu are nici o leg„tur„ cu linia politic„ general„ a U.D.M.R. De altfel, Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia a anun˛at, prin intermediul unui comunicat difuzat joi, s„pt„m‚na trecut„, c„ nu sus˛ine propunerea legislativ„ a radicalilor. îŒntr-un an electoral,

de la debutul campaniei, aceast„ ini˛iativ„ poate conduce la un singur rezultat: va da ap„ la moar„ extremismului na˛ionalist ∫i va amplifica retorica antimaghiar„.“, se spune negru pe alb Ón comunicatul men˛ionat.

Pe de alt„ parte, legat de con˛inutul propriu-zis al ini˛iativei legislative, Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. reclam„ la fel de just c„ textul Ón forma sa actual„ este neadecvat pentru a transpune Ón practic„ un concept modern al autonomiei, bazat pe principiile ∫i practicile europene.

Œntr-o declara˛ie acordat„ Ón aceea∫i zi agen˛iei ungare de pres„ MTI, domnul Toró Tibor a respins pozi˛ia U.D.M.R., preciz‚nd c„ Ón campania actual„ partidele politice rom‚ne∫ti nu mai joac„ pe cartea na˛ionalismului, ci Ó∫i vor Óndrepta aten˛ia asupra solu˛ion„rii criticilor formulate de Uniunea European„. Domnul Toró d„ dovad„ de abilitate politic„. Gre∫eala nu este a lui, ci este una de fond, Ón ceea ce prive∫te ansamblul problemei. Voi Óncerca s„ ar„t de ce.

Œn primul r‚nd, este clar pentru toat„ lumea c„ motorul Óntregii ac˛iuni a radicalilor este capul Ónfierb‚ntat al episcopului Tökés László, al c„rui ˛el Ón via˛„ pare s„ fie crearea Ón interiorul Rom‚niei a unei enclave maghiare pe care apoi s„ o conduc„ dup„ propriile sale reguli, Ón nici un caz dup„ cele ale democra˛iei ∫i statului de drept.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan L„p„dat. Va urma domnul Constantin Avramescu.

Domnii deputa˛i Victor Dobre, Napoleon Pop ∫i Andrei Chiliman au depus declara˛iile la secretariat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAdev„rul istoric trebuie respectat“.

Œnf„ptuirea reformei agrare din 1864 a declan∫at procesul de diferen˛iere a ˛„r„nimii, ceea ce a dus, pe de o parte, la cre∫terea propriet„˛ii mo∫iere∫ti ∫i chiabure∫ti, iar pe de alt„ parte la pierderea p„m‚ntului de c„tre p„turile de jos ale ˛„r„nimii.

Dup„ unele statistici ale anilor 1903 ∫i 1905, Ón vechiul Regat 91,9% din popula˛ie tr„ia la sate, din care 7.790 de mari proprietari funciari posedau o dat„ ∫i jum„tate mai mult dec‚t 957.287 de gospod„rii ˛„r„ne∫ti luate la un loc, 423.403 familii aveau p‚n„ la 3 hectare, iar 300.000 de familii de ˛„rani nu aveau p„m‚nt deloc.

Lipsa de p„m‚nt, cre∫terea exploat„rii ˛„ranilor prin instituirea unui ∫ir nesf‚r∫it ∫i Ómpov„r„tor de obliga˛ii ∫i priva˛iuni de tot felul, setea de libertate a acestora au declan∫at la 8/21 februarie 1907 marea r„scoal„ Ón satul Fl„m‚nzi, din nordul jude˛ului Boto∫ani, ce avea s„ cuprind„ Óntreaga Moldov„, Muntenia ∫i Oltenia, limita de vest fiind satul Fl„m‚nda din jude˛ul Mehedin˛i.

Guvernul liberal, sprijinit de primul-ministru Dimitrie A. Sturdza, a reprimat violent r„scoala, folosindu-se chiar ∫i artileria pentru pacificarea unor sate. Num„rul victimelor este dificil de precizat cu exactitate. Ion I. C. Br„tianu men˛iona Ón Parlament num„rul de 419 ˛„rani uci∫i. Ziarele patronate de Constantin Mille, îAdev„rul“ ∫i îDiminea˛a“, dau cifre de 12.000—13.000 de victime. Regele Carol I declara ministrului Angliei la Bucure∫ti c„ era vorba de mai multe mii.

Contra interven˛iei violente au protestat intelectuali de seam„ ai vremii, Óntre care Nicolae Iorga, Ion Luca Caragiale, Constantin Stere, Radu Rosetti, Constantin Dobrogeanu-Gherea ∫i al˛ii.

Marea r„scoal„ de la 1907 a constituit o impresionant„ m„rturie a capacit„˛ilor ∫i a poten˛ialului de energie revolu˛ionar„ a ˛„r„nimii noastre, a prilejuit o puternic„ manifestare a rolului hot„r‚tor pe care l-a avut de-a lungul veacurilor la pl„m„direa poporului rom‚n ∫i la f„urirea istoriei patriei.

Œn discursul de recep˛ie rostit cu prilejul primirii Ón Academia Rom‚n„, Liviu Rebreanu afirma: îDestinul nostru, ca neam ∫i ca purtare cultural„, at‚rn„ Ón cantitatea de aur ce se afl„ Ón sufletul ˛„ranului, de felul Ón care va fi utilizat ∫i transformat acest aur Ón valori externe.“ La r‚ndul s„u, Mihail Sadoveanu, eviden˛iind rolul Óndeplinit de ˛„r„nime Ón tot cursul experien˛ei poporului rom‚n, spunea urm„toarele: îNe d„ p‚ine ∫i ne ap„r„ de du∫mani. Nu Ónt‚mpl„tor, cuv‚ntul «˛„ran»

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Constantin Avramescu.

Va urma domnul Szilágyi Zsolt.

Domnii deputa˛i Ion Mocioalc„, Marian Motoc, Mihai Tudose, Cristian Sandache, Aurel Gubandru, Eugen Arn„utu, Ioan Sonea ∫i Ioan Miclea au depus declara˛iile la secretariat.

## Stima˛i colegi,

Prin Legea nr. 21/1996 se preciza modul de alc„tuire a Consiliului Concuren˛ei, format din 10 membri cu un mandat de 5 ani, numi˛i de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, la propunerea Comisiilor reunite de politic„ economic„ ale celor dou„ Camere.

Prin Documentul de pozi˛ie al Rom‚niei, la capitolul 6, îConcuren˛a ∫i ajutorul de stat, adoptat la 31 iulie 2000 ∫i completat cu Documentul de pozi˛ie nr. 1 din 7 noiembrie 2002, se men˛ioneaz„ c„ Rom‚nia accept„ Ón Óntregime acquis-ul comunitar, reglement„rile dup„ care ne conducem fiind cele prev„zute Ón Legea nr. 1/1996.

Vreau s„ precizez c„, Ón conformitate cu aceast„ lege ∫i cu modific„rile ulterioare, precum ∫i cu acquis-ul comunitar, acordarea ajutorului de stat se poate acorda numi cu avizul Consiliului Concuren˛ei. Prin ajutor de stat se Ón˛eleg subven˛iile, am‚n„rile ∫i radierile de la plata datoriilor c„tre stat.

Œn viziune european„, ajutorul de stat se acord„ unor agen˛i economici de importan˛a deosebit„, dar numai o dat„ ∫i numai Ón m„sura Ón care exist„ certitudinea c„ respectivul agent se va redresa prin ajutorul acordat. Pentru a evita abuzurile, organismele de concuren˛„ trebuie s„ fie independente de Executiv, care administreaz„ resursele bugetare.

Dup„ cum se ∫tie, Ón ˛ara noastr„ acordarea ajutoarelor de stat a devenit de mul˛i ani un fenomen endemic, cu diferite motiva˛ii, sectoare strategice, probleme sociale, crearea condi˛iilor de privatizare ∫i a∫a mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Œn aceste condi˛ii, Guvernul a emis Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 121 din decembrie 2003, deci recent„, prin care se prevede c„ membrii Consiliului Concuren˛ei nu se mai propun de c„tre Parlament, ci de c„tre Guvern. Pentru c„ legea prevede c„ o ordonan˛„ se pune Ón aplicare de la data public„rii, Ónainte de trecerea ei prin Parlament, s-a ∫i trecut la Ónlocuirea pre∫edintelui ∫i a unuia dintre vicepre∫edin˛i.

O prim„ Óntrebare care se pune este ce s-ar Ónt‚mpla dac„ Parlamentul ar respinge aceasta ordonan˛„. S-ar reveni la numirile facute?

Nu este o noutate c„ Guvernul trece peste autoritatea ∫i competen˛ele Parlamentului. Substratul este Óns„ altul. Efectuarea numirilor de c„tre Guvern trece practic Consiliul Concuren˛ei Ón subordinea Guvernului, astfel c„ acest consiliu Ó∫i pierde independen˛a, c„lc‚ndu-se principiile comunitare.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Szilágyi Zsolt. Va urma doamna Liana Naum.

Deputa˛ii Aurel Daraban, Codrin ™tef„nescu, Eugen Arn„utu, Nicolae Vasilescu ∫i Emil R„dulescu au depus la secretariat declara˛iile.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S‚mb„t„, 28 februarie 2004, ziaristul maghiar Bayer Zsolt a fost oprit s„ intre Ón ˛ar„. Oficialii Poli˛iei de Frontier„ au refuzat motivarea interdic˛iei sus˛in‚nd c„ nu cunosc motivul acesteia. Mul˛i suntem Ón aceast„ ˛ar„ care am crezut c„ asemenea practici sunt de neÓnchipuit Óntr-o societate democratic„. Mul˛i suntem cei care am

sperat, Ón decembrie 1989, c„ metodele bine cunoscute ale sistemului vechi nu mai au nici o ∫ans„. Dar iat„ c„ nu este a∫a.

Œn s„pt„m‚na Ón care Parlamentul Rom‚niei a ratificat Tratatul de aderare la NATO un ziarist nu mai este l„sat s„ intre Ón Rom‚nia. Atenteaz„ la siguran˛a na˛ional„ sau pur ∫i simplu nu mai este pe placul unora? A fost o decizie de partid decizia de a-l exclude sau institu˛iile abilitate cu ap„rarea siguran˛ei na˛ionale au decis trecerea ziaristului Bayer Zsolt pe lista neagr„?

La fel s-a Ónt‚mplat ∫i Ónainte de 1989. Mul˛i dintre etnografii, lingvi∫tii, cercet„torii, studen˛ii care vizitau pe vremea comunismului Transilvania, ceang„ii, sau mergeau Ón f nutul Secuiesc au fost expulza˛i f„r„ s„ li se comunice motivul real al interdic˛iei de a mai intra Ón ˛ar„. La fel ca ∫i Ónainte, nici acum nu se comunic„ oficial nimic. Prin aceasta se Óncalc„ Legea privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia. Art. 8 alin. (4) zice clar: îM„sura nepermiterii intr„rii Ón Rom‚nia se motiveaz„ de organele Poli˛iei de Frontier„ ∫i i se comunic„ imediat persoanei Ón cauz„ ∫i Direc˛iei rela˛ii consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.“

Stimate domnule ministru de interne Ioan Rus, de ce nu a fost respectat„ aceast„ lege? De ce nu se aduc la cuno∫tin˛a persoanei Ón cauz„ ∫i a publicului motivele ce au stat la baza acestei decizii? Sau are cineva ceva de ascuns? Rom‚nia proasp„t invitat„ Ón NATO crede˛i c„ trebuie s„ se team„ de g‚ndurile unui ziarist? Crede˛i c„ nepermiterea intr„rii Ón ˛ar„ acelor ziari∫ti ce nu scriu pe placul Guvernului duc mai aproape Rom‚nia de Europa? Crede˛i c„ expulzarea ziari∫tilor poate opri g‚ndurile lor la grani˛„? Crede˛i c„ pute˛i aresta articolele, c„r˛ile la grani˛„? Ce sugereaz„ aceast„ temere, stimate domnule ministru Rus? C„ autorit„˛ile se tem de libertatea de exprimare, c„ se tem de g‚ndurile unui jurnalist, c„ singura solu˛ie de a contracara ideile jurnalistului care nu scrie pe placul dumneavoastr„ este de a nu-l l„sa s„ intre Ón ˛ar„, de a-i restric˛iona libertatea de mi∫care?

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Liana Naum. Va urma domnul Mircea Ifrim.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îDespre critici“.

Œnl„turarea fenomenelor sociale controversate considerate uneori nedrepte nu se poate face dec‚t prin ar„tarea cauzelor reale ∫i propunerea de solu˛ii concrete pentru dep„∫irea lor, iar nu prin Ón„bu∫irea acestora, astfel cum Óncearc„ s„ procedeze Alian˛a P.N.L.-P.D., dar ∫i mai vechiul P.R.M. Acestea, Ón loc s„ fie c‚t mai mult preocupate de problemele sociale ∫i de rezolvarea lor, s-au transformat Ón critici ai Partidului Social Democrat. Or, politica Óntr-o societate democratic„ nu se face Ón acest fel. Œn mod normal, opozi˛ia trebuie s„ fie cel pu˛in la fel de activ„ ca ∫i cei care de˛in puterea. Din contr„, opozi˛ia din Rom‚nia doar dezaprob„ propuneri, nu accept„ proiecte ∫i condamn„ continuu situa˛ia actual„ din ˛ar„.

Campania negativ„ pe care liderii Coali˛iei P.N.L.-P.D. au Ón˛eles s-o fac„ prin declara˛ii politice pe marginea reorganiz„rii Guvernului demonstreaz„ clar inten˛iile de a stopa Rom‚nia din calea integr„rii europene. Acest lucru pare Óns„ a fi de neÓn˛eles pentru liderii opozi˛iei care v„d Ón orice ac˛iune Óntreprins„ de P.S.D. ∫i de Guvernul Adrian N„stase o eventual„ team„ pentru a aduce critici, pentru a se afirma astfel Ón fa˛a electoratului.

Rom‚nia are Ón fa˛a ei posibilit„˛i nelimitate, dar nimic nu poate fi realizat c‚t„ vreme nu recunoa∫tem importan˛a celor ce s-au f„cut acum ∫i nu suntem uni˛i nici m„car Ón momentele cruciale. Solidaritatea de care au dat dovad„ parlamentarii rom‚ni nu a durat dec‚t o zi, c‚nd s-a votat Ón unanimitate proiectul de Lege privind aderarea Rom‚niei la NATO. Œn acest ultim moment to˛i au fost de acord cu cea mai mare realizare a Guvernului Adrian N„stase, nu au mai existat critici. Ele Óns„ s-au manifestat a doua zi prin tot felul de atacuri virulente la adresa P.S.D. Esen˛a acestei situa˛ii se poate desprinde cu u∫urin˛„. Criticile adresate Partidului Social Democrat intervin Ón toate aceste cazuri pentru ac˛iune, iar nu pentru pasivitate. Or, la noi aceasta se mai nume∫te ∫i invidie, stima˛i colegi din opozi˛ie.

Deducem cu u∫urin˛„ c„ edificiul prezentului rom‚nesc se consolideaz„ pe temeliile ac˛iunilor Óntreprinse de actuala guvernare. Alian˛a P.N.L.-P.D. este constituit„ din partide care Óncearc„ s„ induc„ popula˛ia Ón eroare, partide care, afl‚ndu-se la guvernare Óntre 1997—2000,

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Mircea Ifrim. Va urma domnul Viorel Coifan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ne sim˛im obliga˛i de a lua atitudine fa˛„ de cele Ónt‚mplate Ón ultimul timp la Spitalul de Psihiatrie pentru M„suri de Siguran˛„ Poiana Mare, Dolj, consider‚nd c„ aceast„ situa˛ie nu este singular„ ∫i reprezint„ o stare de fapt a multor spitale de boli cronice.

Spitalul de Psihiatrie pentru M„suri de Siguran˛„ Poiana Mare se afl„ actualmente Ón subordinea Ministerului S„n„t„˛ii, fiind unitate sanitar„ unde sunt interna˛i bolnavi psihici f„r„ discern„m‚nt, care au comis infrac˛iuni aflate sub inciden˛a Codului penal, art. 114.

Condi˛iile insalubre de cazare, proasta alimenta˛ie ∫i lipsa medicamentelor au contribuit la decesul a 101 pacien˛i interna˛i, Ón numai 14 luni, din care 17 au murit Ón ultimele dou„ luni, ∫tiut fiind, a∫a cum afirm„ prestigio∫i psihiatri, c„ nu se moare de boli psihice, ci se moare de condi˛ii insalubre Ón spital ∫i de alte boli asociate.

Aceast„ stare de lucruri perpetueaz„, de fapt, ceea ce se Ónt‚mpla Ón spital Ónainte de 1989, c‚nd aici erau trimi∫i la reeducare disiden˛ii politici. Situa˛ia grav„ a acestui spital este Ón aten˛ia forurilor interna˛ionale, cum sunt Amnesty International ∫i Comitetul European pentru Prevenirea Torturii ∫i Pedepselor.

Aceste fapte au fost posibile datorit„ situa˛iei c„ Ón anul 2003 bugetul global a fost de 43 de miliarde la acest spital, 97% fiind asigurate prin contractul cu Casa de Asigur„ri Dolj, iar 2,2 de Ministerul S„n„t„˛ii, condi˛ie Ón care, din 600 de persoane, c‚t trebuie s„ fie angaja˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 acestui spital conform normativelor, sunt Ón jur de 300, din lips„ de salarii, iar Ón aceste condi˛ii medica˛ia pentru un bolnav pe zi ajunge la maximum 18.000 de lei. Subliniez acest fapt, deoarece ne afl„m, de asemenea, Óntr-un vid legislativ. De∫i Parlamentul a elaborat ∫i a f„cut Legea s„n„t„˛ii mintale, dup„ aproape 3 ani Ónc„ nu exist„ instruc˛iuni de aplicare, f„c‚nd astfel legea inoperant„.

Situa˛ia este de o gravitate excep˛ional„, fiind de nivelul celei privind adop˛iile, Óntruc‚t, de data aceasta, ne afl„m Ón condi˛iile Ón care ne comport„m astfel fa˛„ de ace∫ti bolnavi psihici care trebuie s„ aib„ toate drepturile.

V„ mul˛umesc ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului Viorel Coifan. Va urma domnul Tiberiu Sb‚rcea.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îŒmbun„t„˛irea actului politic ∫i economic de guvernare, o cosmetizare inutil„“.

Recent, primul-ministru Adrian N„stase a prezentat domnului Günther Verheugen, la Bruxelles, agenda priorit„˛ilor Executivului p‚n„ Ón luna iunie.

Documentul se vrea a fi un proiect ambi˛ios care s„ conduc„ la ob˛inerea unor rezultate concrete ∫i de substan˛„ Ón preg„tirea Rom‚niei pentru aderare. Œn realitate, Óns„, m„surile preconizate reprezint„ un amalgam — neao∫ul nostru talme∫-balme∫! — de inten˛ii de modific„ri structurale ∫i m„suri punctuale, de-o naivitate dezarmant„.

Œn vederea amelior„rii criteriului politic, Ón cadrul reformei justi˛iei se dore∫te ca Ón paralel cu ambi˛iosul proiect de adoptare a unui pachet legislativ pentru reforma justi˛iei s„ se instaleze ∫i o linie telefonic„ special„ Ón cadrul Secretariatului General al Guvernului, pentru ca cet„˛enii, sub rezerva anonimatului, s„ informeze institu˛iile implicate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei. S„ concluzion„m c„ buturuga mic„, adic„ linia telefonic„ special„, va r„sturna carul mare al corup˛iei?

Tot din document afl„m c„ Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie nu ∫i-a putut exercita mandatul, adic„ s„ prind„ pe marii corup˛i, datorit„ lipsei de personal ∫i a resurselor financiare adecvate. Dar cum st„m, atunci, cu debirocratizarea ∫i cu economiile la buget?

Putem, Ón continuare, cita copios din paragraful dedicat reformei administra˛iei publice: îGuvernul dore∫te s„ adopte o strategie revizuit„, actualizat„ privind reforma administra˛iei publice ∫i care s„ se bazeze pe o Carte alb„.“ Acela∫i Guvern, cu mici excep˛ii, Ó∫i propunea Ón cadrul Programului de guvernare, capitolul 9, intitulat îReforma administra˛iei publice centrale ∫i locale. Dezvoltarea regional„“ ca, printre altele, p‚n„ Ón anul 2001, s„ elaboreze Codul administrativ, Codul de

procedur„ administrativ„ ∫i Codul electoral. Nu a produs nici una dintre aceste legi.

Œn februarie 2003, Ón cadrul îC„r˛ii albe a guvern„rii P.S.D. Bilan˛ul primilor doi ani de guvernare“, capitolul XXXIV este dedicat tot reformei administra˛iei publice, care este ilustr„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire. Parafraz‚ndu-l pe P.P. Carp care, m‚hnit, afirma c„ îRom‚nii nu de inteligen˛„ duc lips„, ci de caracter“, putem spune c„ Guvernul N„stase nu de c„r˛i albe duce lips„, ci de voin˛a de-a concretiza con˛inutul lor.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Tiberiu Sb‚rcea. Va urma domnul Emil Rus.

Domnul deputat Pavel T‚rpescu a depus la secretariat.

V„ mul˛umesc.

Interven˛ia mea se intituleaz„ îGheorghe ™incai — unul dintre cei trei mari corifei ai ™colii Ardelene“.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

S-au Ómplinit 250 de ani de la na∫terea lui Gheorghe ™incai, uria∫„ personalitate a neamului nostru, care ∫i-a legat numele de fapte istorice nemuritoare.

N„scut pe meleaguri mure∫ene, Ón comuna ™incai, jude˛ul Mure∫, Gheorghe ™incai a avut parte de un destin remarcabil, ca Óntemeietor de ∫coal„ rom‚neasc„ ∫i colaborator al lui Samuel Micu Klein ∫i care, Ómpreun„ cu Petru Maior, au fost cei trei corifei ai ™colii Ardelene.

P„rinte al mult apreciatei îHronici“, pe care a purtat-o Ón desagii de pe umeri, vis‚nd la gloria ∫i viitorul istoriei rom‚ne, el este cel care a scris o pagin„ remarcabil„ din epopeea istoric„ a neamului nostru. Documentele lucr„rilor capitale ale lui ™incai l-au determinat pe Kog„lniceanu s„ afirme: îAt‚ta vreme c‚t aceast„ oper„ at‚t de mare ∫i de pre˛ioas„ nu va fi publicat„, rom‚nii nu vor avea istorie.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Via˛a lui a stat Óntotdeauna sub semnul jertfirii de sine, sub stindardul ™colii Ardelene ∫i al regretului c„ nu a Ónf„ptuit mai mult pentru mult adorata lui limb„ ∫i cultur„ rom‚n„.

Istorici ∫i filologi, de-a lungul timpului, ∫i-au revendicat dreptul de a aduce Ón actualitate, prin studii, referate, volume de literatur„ istoric„ ∫i filologic„, opera de c„rturar valoros ∫i fecunda activitate de Ónviere cultural„ desf„∫urat„ de ™incai Ón spa˛iul transilv„nean.

Ca un omagiu adus marelui c„rturar, la T‚rgu-Mure∫, Ón perioada 23—28 februarie 2004, a avut loc Simpozionul Na˛ional îGheorghe ™incai, sub semnul istoriei“, sub egida Ministerului Culturii. La aceast„ manifesta˛ie au dat curs invita˛iei istorici renumi˛i, cadre universitare de Ónalt„ ˛inut„ academic„, directori de a∫ez„minte culturale ∫i pedagogice, distin∫i scriitori ∫i cercet„tori specializa˛i Ón ∫tiin˛e socioumane. Sus˛inerea referatelor ∫i comunic„rilor a avut loc Ón Sala mic„ a Palatului Culturii ∫i Ón inegalabila ∫i impresionanta Sal„ de oglinzi a Palatului Culturii din T‚rgu-Mure∫.

V„ mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma domnul Vasile Miron.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De la o zi la alta, pe masa noastr„ de lucru au ap„rut ∫i continu„ s„ apar„ proiecte de legi referitoare la Ónfiin˛area de noi comune, ora∫e ∫i municipii, ∫i acest caz face obiectul declara˛iei mele de ast„zi.

Sigur c„ aceste Ónfiin˛„ri prin legi sunt bine venite acolo unde se cer, acolo unde este cazul ∫i unde comunit„˛ilor respective li s-au f„cut c‚ndva nedrept„˛i, ne˛in‚ndu-se seama de condi˛iile de comunicare ale oamenilor, de dolean˛ele fire∫ti ale acestora, cu motiva˛ia lor evident„.

Œn urm„ cu aproape doi ani, Guvernul P.S.D.— U.D.M.R., prin domnul ministru Octav Cozm‚nc„, a lansat ideea c„, pe baza unor studii, se va ini˛ia un program av‚nd ca finalitate un proiect de lege prin care s„ fie

constituite peste 1.000 de comune, a∫a c„ opozi˛ia s„ stea cuminte c„ lucrurile se rezolv„ de la sine.

Proiectul nu s-a Ónf„ptuit, au venit alte restructur„ri guvernamentale, ca ∫i cele de acum, ∫i lucrurile au evoluat pe un alt f„ga∫ avantajos pentru putere, prin care s-au Ónfiin˛at comune, ora∫e, municipii, vorba cuiva, îÓntr-o hemoragie vesel„“. Nu a mai contat, uneori, nici dac„ oamenii vor sau nu. Unii, chiar dup„ actul de constituire, se Óntrebau: de ce s„ aib„ de sus˛inut func˛ionari, de ce au ei nevoie de poli˛ie Ón localitate, de ce s„ pl„teasc„ impozite mai mari ca p‚n„ acum?

E curioas„ modalitatea cum, din unele comune cu ceva peste 3.000 de locuitori, prin scindare, s-au dublat, cum localitatea Malna∫ va Ómpuia ∫i din ea se vor desprinde trei comune.

Œntreprinderea aceasta a fabric„rii de noi comune este rentabil„ pentru putere, pentru c„ ea nume∫te un primar interimar, membru P.S.D., p‚n„ la alegeri. Fire∫te c„ el fiind organizatorul ∫i av‚nd viitorul aparat administrativ al comunei Ón m‚n„, tot membri P.S.D., nu se poate ca alegerile s„ fie pierdute, a∫a c„ r‚ndurile puterii sporesc ∫i pe aceast„ cale, al„turi de racol„rile Ón mas„ ale P.S.D.-ului.

Acolo unde ∫ansele partidelor puterii nu erau prea sigure, nu s-au f„cut asemenea demersuri.

Aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ un caz, pe undeva dureros, al localit„˛ii Vinerea, jude˛ul Alba, comunitate uman„ cu istorie care s-a eviden˛iat de-a lungul timpului prin h„rnicie, unitate ∫i conducere ob∫teasc„ elevat„, cu ambi˛ii de dezvoltare ∫i cu Ómpliniri de seam„. Aceast„ localitate, fiind Ón vecin„tatea Cugirului s-a aflat mereu cu acesta Óntr-o concuren˛„ Ón care balan˛a succesului Ónclina Ón favoarea lui, p‚n„ ce s-au pus bazele unei industrii care, fire∫te, a ridicat Cugirul ∫i Ón anii comunismului a devenit centru economic puternic cu salaria˛i recruta˛i din toat„ ˛ara.

Œl invit pe domnul deputat Vasile Miron s„ ia cuv‚ntul. Va urma domnul Mircea Costache.

Domnii deputa˛i Virgil Popescu ∫i Eugen Nicol„escu au depus la secretariat declara˛iile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îEvenimentul istoric al anului 2004“.

Œn anul 2004 comemor„m 500 de ani de la trecerea Ón nefiin˛„ a celui care a fost cel mare ∫i sf‚nt, domnitorul ™tefan al Moldovei. O t„cere regretabil„ s-a a∫ternut Ón ultimul timp cu privire la acest mare eveniment. Regretabile sunt ∫i articolele ap„rute Ón pres„, prin care se aduc critici partidului de guvern„m‚nt pentru alocarea unei sume necesare preg„tirilor Ón vederea celebr„rii evenimentului.

A cinsti cum se cuvine memoria Ónainta∫ilor no∫tri, mai ales c‚nd este vorba de o personalitate ca ™tefan cel Mare, este un act de demnitate na˛ional„, de profund respect pentru contribu˛ia sa la neat‚rnarea neamului. Pentru faptele sale de arme Ón ap„rarea cre∫tin„t„˛ii, pentru credin˛a sa concretizat„ prin construirea de biserici ∫i m„n„stiri, prin post ∫i rug„ciune, poporul rom‚n, Ón Ón˛elepciunea sa, l-a numit pe ™tefan îcel Mare“, iar Biserica l-a a∫ezat la loc de mare cinste, Ón r‚ndul sfin˛ilor. Se cuvine ca ∫i Ón sediul Parlamentului Rom‚niei, respectiv Camera Deputa˛ilor, bustul marelui voievod s„ fie a∫ezat Ón locul pe care-l merit„, ∫i nu Ón grupajul Unirii. Nu are nici o treab„ ™tefan cel Mare cu Unirea Principatelor. Acest grupaj este situat pe holul de la S1 intrare deputa˛i. Œn locul s„u, Ón acest grupaj, ar trebui pus bustul regelui Ferdinand, de numele c„ruia se leag„ Marea Unire de la 1918.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Mircea Costache. Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

## **Domnul Costache Mircea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Cineva trebuie s„ se simt„ vinovat. Se pare c„ nu mai avem chef de via˛„ ∫i c„ ne-a pierit gustul victoriei. Ni s-au diminuat dramatic coeziunea ∫i sentimentul m‚ndriei na˛ionale, animat Ón r„stimpuri de reu∫itele sportivilor care performau sub tricolor. Œn ultima vreme, Óns„, nici atle˛ii, nici fotbali∫tii nu mai reu∫esc s„ reaprind„ Óncrederea ∫i bucuria colectiv„. De guvernan˛i ce s„ mai zicem? Victoriile lor pe t„r‚mul chiverniselii proprii au Óntunecat at‚t de mult orizontul de a∫teptare al cet„˛enilor Ónc‚t societatea rom‚neasc„ paralizat„ de corup˛ie, s„r„cie ∫i mizerie nu mai reac˛ioneaz„ la nimic. Dac„ ˛ip„ careva de pe afar„, deranjat cine ∫tie cum ∫i de ce de adop˛iile interna˛ionale sau de alte inginerii mafiote autohtone, se mai face ceva agita˛ie, ca la noi, 3 zile, Ón jurul vreunui subiect.

Œn lipsa unor impulsuri din afar„, pot puternicii no∫tri, care pot orice, f„r„ s„-i opreasc„ nimeni, s„-i fac„ pe micu˛ii trafica˛i la negru hamburgeri, c„ tot nu reac˛ioneaz„ nimeni, nici societatea civil„, nici societatea militar„, nici cea interlop„, c„ doar ei Ói merge bine. Am asistat cu 2 ani Ón urm„, dup„ anun˛area la Praga a aprob„rii cererii Rom‚niei de aderare la NATO, la

mimarea imbecil„ a bucuriei colective de un ridicol fabulos ∫i de un tragism scelerat.

Copii ∫i adolescen˛i ca ni∫te flori erau pu∫i s„ c‚nte ∫i s„ danseze ∫i s„ zburde prin pie˛ele marilor ora∫e, chipurile, de bucurie c„ a intrat ˛ara lor Óntr-un bloc militar. Bie˛ii copii, nu era vina lor, dar autorit„˛ile, conducerile ∫colilor ar fi trebuit s„ ∫tie, dac„ erau s„n„to∫i la cap, pentru c„ a∫a ceva nu se serbeaz„ de c„tre Óngerii neprih„ni˛i care au alte visuri dec‚t Ónzestrarea armatei cu bombardiere rachete ∫i tehnic„ de distrugere. Doar o societate normal„ reac˛ioneaz„ normal, ceea ce nu este ∫i cazul nostru.

Pe 26 februarie a.c. am asistat sub cupola Parlamentului la cea mai anost„ manifestare din cei 14 ani apocaliptici. Atunci, Camerele reunite au aprobat proiectul Legii pentru aderarea ˛„rii noastre la Alian˛a Nord-Atlantic„ Óntr-o atmosfer„ de plictis general, de sporov„ial„ ∫i dezinteres acru, care spune totul despre starea Ón care a fost adus„ nu numai popula˛ia, ci ∫i eterogena noastr„ clas„ politic„, reprezentan˛ii ale∫i ai poporului.

Mul˛umesc.

Domnul Nicolae Leon„chescu, va urma domnul Gheorghe Dinu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am aflat cu surprindere dintr-o declara˛ie politic„ f„cut„ ast„zi de un coleg al nostru c„ Rom‚nia este amenin˛at„ de expulzare din Europa, c„ vom fi integra˛i Óntr-un spa˛iu asiatic, probabil, sau african. M„ surprinde punctul Domniei sale de vedere, cum, de altfel, m„ surprinde ∫i pozi˛ia pe care o are Ón problema ceang„ilor, ace∫ti rom‚ni catolici care dup„ unii iredenti∫ti ar trebui s„ devin„ nu ∫tiu ce ∫i nu ∫tiu cum f„r„ ca ei s„ fie consulta˛i, f„r„ s„ se ˛in„ cont de punctul de vedere al cercet„torilor ∫tiin˛ifici rom‚ni ∫i maghiari Ón ceea ce prive∫te originea, cultura, civiliza˛ia ceang„ilor, ace∫ti rom‚ni care s-au salvat de la maghiarizare Ón ultima clip„. Dar Ón ceea ce prive∫te lipsa de informa˛ii a colegului nostru, care ia dorin˛ele drept realit„˛i, aceasta este o alt„ problem„ ∫i este pur personal„.

## Onorat auditoriu,

Œn ziua de miercuri, 25 februarie 2004, poetul Vasile T„r‚˛eanu din Cern„u˛i a fost ˛inta unei Ónscen„ri primitive de tip comunist.

Patru mili˛ieni i-au controlat ma∫ina Ón c„utare de arme ∫i droguri. Neg„sind nimic din ceea ce ∫i-au propus a g„si, ∫i-au cerut scuze ∫i au Óncercat s„ scrie procesulverbal de constatare. Au mai ap„rut Óns„ ∫i al˛i mili˛ieni care au reluat verificarea ma∫inii. Totul a durat trei ore, dup„ care tovar„∫ii mili˛ieni au Ónceput s„ chestioneze locatarii din bloc pe teme referitoare la marele patriot rom‚n.

O provocare josnic„, primitiv„, caracteristic„ barbariei din perioada stalinist„!

Mili˛ia lui Kucima continu„ opera macabr„ a celor care l-au ucis Ón mod bestial pe Ilie Motrescu, poetul rom‚n din Crasna.

Provocarea a avut rolul de a-l intimida pe marele patriot rom‚n ca s„ nu-∫i depun„ candidatura pentru func˛ia de pre∫edinte al Societ„˛ii pentru Cultura Rom‚neasc„ îMihai Eminescu“, cea mai puternic„ organiza˛ie a rom‚nilor din regiunea Cern„u˛i.

Capacitatea de lupt„ ∫i realiz„rile sale ca scriitor Ól recomand„ pentru o asemenea func˛ie, dar autorit„˛ile ucrainene nu-l vor. Ele se tem de un lupt„tor de talia lui Vasile T„r‚˛eanu, care n-a putut fi anihilat prin uciderea, Ón condi˛ii acuzatoare, a fiului s„u.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Dinu ∫i ultimul vorbitor Ludovic Mardari.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

De ce nu sunt bani pentru revendic„rile salariale ale ceferi∫tilor? Angaja˛ii c„ii ferate au declan∫at un conflict de interese Ón cadrul c„ruia deja luni, 1 martie 2004, s-a desf„∫urat o grev„ de avertisment de dou„ ore, urm‚nd ca dup„ 5 zile s„ declare greva general„.

Feroviarii cer m„rirea salariilor cu 12%, Guvernul le-a oferit doar 3%, ceea ce nu acoper„ nici m„car infla˛ia, stoparea concedierilor colective, asigurarea echipamentelor de protec˛ie ∫i a unor condi˛ii decente de munc„, precum ∫i acordarea tichetelor de mas„.

Negocierile cu administra˛iile societ„˛ilor C.F.R. ∫i cu Ministerul Transporturilor nu au dus p‚n„ acum la nici un rezultat pe motiv c„ nu sunt bani pentru satisfacerea tuturor revendic„rilor, dar s„ vedem cum sunt cheltui˛i banii, mul˛i, pu˛ini, de care dispune Calea Ferat„. Nu demult s-a aflat Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor Legea pentru ratificarea Acordului de garan˛ie Óntre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, acord semnat la Bucure∫ti la 4 aprilie 2003 pentru Ómprumutul de 24 milioane de euro, acordat de BERD Companiei Na˛ionale de C„i Ferate C.F.R. — S.A.

Discu˛iile privind garantarea de c„tre statul rom‚n a acestui Ómprumut mi-a reamintit faptul c„ C.F.R. — S.A. mai are dou„ credite externe Ón derulare, respectiv creditul contractat cu Banca Na˛ional„ a Greciei, din care s-a decontat, numai Ón anul 2003, 131 de milioane de lei, precum ∫i cel acordat de Credit Suisse Boston, din care s-a prev„zut a se deconta Ón cursul anului 2004 24,6 milioane de dolari, ambele pentru proiectele aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.254 din 2002 ∫i modificat„ cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 870 din 2003 privind reabilitarea unor sta˛ii de cale ferat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Recentul scandal av‚ndu-l ca erou principal pe Mihai Nicolaiciuc, fostul director general al Companiei Na˛ionale de C„i Ferate C.F.R. — S.A., cercetat penal la cererea OLAF, organism al U.E., ca ∫i alte semnale ap„rute Ón mass-media m„ fac s„ cred c„ toate aceste Ómprumuturi, p‚n„ la urm„, nu numai garantate, dar ∫i suportate de bugetul de stat, sunt complet nejustificate, iar termenii pompo∫i folosi˛i pentru motivarea lor, reabilitare, modernizare, Ómbun„t„˛ire, modernizarea oportunit„˛ilor, etc., sunt meni˛i s„ acopere irosirea unor Ónsemnate resurse b„ne∫ti Ón scopuri ascunse de Ómbog„˛ire a unor firme private — vezi renovarea Sta˛iei Ia∫i de exemplu — ce fac parte din clientela politic„ a partidului de guvern„m‚nt.

Mul˛umesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Ludovic Mardari, domnul Valentin Iliescu depune la secretariat.

## **Domnul Ludovic Mardari:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îPolitica bramburist„ a P.S.D. Ón domeniul locuin˛elor“.

Guvernele care s-au perindat la conducerea ˛„rii, Óncep‚nd cu anul 1990 p‚n„ Ón prezent, n-au acordat importan˛a necesar„ construirii de locuin˛e. Dimpotriv„, m„surile luate au constituit o fr‚n„ Ón desf„∫urarea acestei activit„˛i. Fabricile de ciment, de∫i erau foarte profitabile, au fost privatizate, ajung‚ndu-se ca unul dintre cele mai importante materiale utilizate Ón construc˛ii s„ se v‚nd„ pe pia˛a intern„ cu 80 dolari tona, mult mai scump dec‚t la export unde se practic„ un pre˛ de 24 dolari pe ton„. Nimeni nu a intervenit pentru a stopa acest fenomen aberant. Cele mai multe dintre materialele de construc˛ii se import„, producerea lor Ón ˛ar„ nefiind stimulat„ prin m„suri de protec˛ie adecvate.

Œn anul 2000, dup„ preluarea puterii de c„tre P.S.D., s-a creat iluzia unei relans„ri Ón construc˛ia de locuin˛e prin Ónfiin˛area unui Minister al Locuin˛ei, chiar dac„ simultan cuprindea ∫i Transporturile. S-a demarat realizarea de locuin˛e prin A.N.L., efectul fiind nesemnificativ Ón compara˛ie cu solicit„rile existente, Ón special la categoria Ónchirieri, spre deosebire de cump„r„ri, unde nu oricine poate face fa˛„ pre˛urilor ridicate. Iluzia men˛ionat„ anterior a fost spulberat„ Ón anul 2002 prin adoptarea Legii nr. 345 care introducea T.V.A.-ul Ón construc˛ii. Prin aceast„ prevedere cheltuielile cu manopera au crescut cu 19%. S-a ajuns ca Ón prezent construirea sau cump„rarea unei locuin˛e s„ r„m‚n„ doar Ón domeniul viselor pentru majoritatea celor care sunt nevoi˛i s„ se g‚ndeasc„ la un astfel de proiect.

Bomboana pe coliv„ va fi pus„ Ón aprilie, a.c., c‚nd expir„ termenul privind evacuarea chiria∫ilor din casele na˛ionalizate Ón conformitate cu Legea nr. 10/2001, ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/1999. Problemele sociale privind spa˛iile locative vor exploda, cei mai mul˛i dintre chiria∫i, datorit„ veniturilor reduse, neput‚nd s„-∫i cumpere sau s„ Ónchirieze o alt„ locuin˛„. Grav este c„ Guvernul P.S.D. n-a f„cut nimic Ón ceea ce prive∫te construirea de locuin˛e sociale, de∫i au trecut peste trei ani de la adoptarea Legii nr. 10/2001, d‚nd dovad„ de total„ iresponsabilitate. Ce vor face n„p„stui˛ii de soart„? Vor r„m‚ne sub cerul liber? Solu˛ia oferit„, relativ recent, de pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, privind prelungirea termenului de evacuare a chiria∫ilor este anticonstitu˛ional„, Ónc„lc‚nd

Œn leg„tur„ cu ultima îexprimare“ Ón problema chiria∫ilor, f„ptuit„ de pre∫edintele Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, doresc s„ transmit c‚teva observa˛ii-sugestii.

— S-a ajuns Ón situa˛ia degradant„ de ast„zi datorit„ sl„biciunii, toleran˛ei ∫i complicit„˛ii unor conduc„tori contemporani care ∫i-au dat m‚na pentru avantajarea unor indivizi, poten˛iali cotizan˛i Ón valut„, Ón detrimentul unor nevinova˛i chiria∫i, contribuabili autentici la toate îrealiz„rile“ poporului rom‚n.

Printr-un îtroc politic“ puterea actual„ a certificat Legea nr. 10/2001 ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/1999, înormative ale ru∫inii“, Ón schimbul renun˛„rii la îincriminarea Jimbolia“.

Mai mult, incapacitatea moral„ a unor conduc„tori ai actualei puteri a tolerat tratarea Ón derizoriu a Legii nr. 112/1995, neabrogat„ — îopera“ P.D.S.R.-ului — Ón favoarea Legii nr. 10/2001, o paralel„ legislativ„ a acesteia, infestat„ de interesele grote∫ti ale îmafiei imobiliare“.

îOrganizatorul“ Valeriu Stoica a reu∫it s„-∫i dreseze Ón îsubalterni conceptuali“ mul˛i oameni grei ai puterii actuale, dup„ care s-a ascuns Ón opulen˛a dob‚ndit„ printr-un time-out parlamentar.

Astfel, unicat Ón lume, Ón Rom‚nia contractele de cump„rare realizate de autorit„˛i ale statului Ón baza Legii nr. 112/1995 sunt desfiin˛ate dispre˛uitor de judec„tori corup˛i, indiferen˛i la tragediile generate, orbi˛i de l„comie. Mai mult, declara˛iile de bun-sim˛ din anul 2000 ale unor lideri P.S.D., cum c„ îpentru imobilele v‚ndute sub litera Legii nr. 112/1995 nu se mai schimb„ nimic“, s-au transformat Óntr-o batjocur„ asupra cump„r„torilor pe lege.

Adev„ra˛ii profitori Ón problema caselor na˛ionalizate sunt avoca˛ii specializa˛i, îjudec„torii prefera˛i“ ∫i salaria˛ii din prim„rii, complici la jaf. Revendicatorii, cei mai mul˛i, dup„ victoriile ob˛inute astfel Ón instan˛e, ∫i-au valorificat imobilele, le-au v‚ndut pur ∫i simplu imediat ∫i s-au Óntors Ón ˛„rile de unde au venit dup„ ciolan, l„s‚nd aici familii distruse, f„r„ nici o speran˛„ de la ˛ara Ón care tr„iesc ∫i muncesc!

Nu s-a realizat nici o analiz„ Ón leg„tur„ cu finalitatea structurilor special constituite prin Legea nr. 112/1995.

Aprobarea Ón unanimitate de c„tre Parlamentul Rom‚niei a Legii ader„rii Rom‚niei la NATO marcheaz„ un moment de Ómplinire a intereselor na˛ionale ale Rom‚niei. Este Ón asentimentul tuturor for˛elor politice din Rom‚nia faptul c„ aderarea la NATO reprezint„ un moment istoric.

Œn 1993 Rom‚nia Ó∫i depunea candidatura pentru aderarea la NATO. Œn 1994, o dat„ cu lansarea Parteneriatului pentru Pace, Rom‚nia a fost prima ˛ar„ care a aderat la aceast„ structur„. Œn acest cadru, militari rom‚ni au participat ∫i continu„ s„ participe la opera˛iuni de men˛inere a p„cii Ón Europa ∫i Ón lume. In 2002, la reuniunea de la Praga, Rom‚nia a primit invita˛ia oficial„ de a adera la NATO. Este de remarcat faptul c„ dintre statele invitate ˛ara noastr„ a avut cea mai mare contribu˛ie la NATO.

Pentru prima dat„ Ón istorie, Rom‚nia prime∫te garan˛ii autentice de securitate. For˛ele politice din Rom‚nia consimt c„ Ón acest mod vom putea s„ ne promovam mai bine interesele na˛ionale. De asemenea, pentru prima dat„ in istorie, Rom‚nia este furnizor de securitate at‚t la nivel subregional si regional, c‚t ∫i, Ón contextul perspectivei asum„rii de c„tre NATO a unui rol global, la nivel mondial. Este, Ón fapt, vorba despre acordarea de credibilitate Rom‚niei, ca ˛ar„ stabil„. Prin urmare, este un moment semnificativ, Ón primul r‚nd pentru imaginea Rom‚niei Ón lume.

Dincolo de definirea limitativ„ a NATO ca o alian˛„ militar„, trebuie subliniat faptul c„ NATO reprezint„ Ónainte de orice o comunitate de valori ∫i principii, o

alian˛„ a statelor care ader„ la democra˛ie ∫i libertate individual„, la respectul drepturilor omului si a statului de drept. Din aceast„ perspectiv„, afirm cu convingere c„ procesul de aderare a Rom‚niei la NATO, c‚t ∫i obliga˛iile derivate din calitatea de membru cu drepturi depline reprezint„ cadrul propice pentru consolidarea democra˛iei. Totu∫i statutul de membru al NATO nu trebuie considerat ca fiind ceva definitiv, Óncheiat, care ar permite deplasarea procesului de reform„ ∫i a alinierii la principiile stipulate Ón tratatul de la Washington. Dimpotriv„, votul de Óncredere acordat Rom‚niei angreneaz„ Ón primul r‚nd obliga˛ia ∫i, chiar mai mult, datoria de a ac˛iona Ón mod responsabil.

Factori de r„spundere din jude˛ul Olt, printre care prefectul jude˛ului, pre∫edintele consiliului jude˛ean, primari din municipiile ∫i ora∫ele jude˛ului, au analizat timp de c‚teva ore, Ómpreun„ cu domnul Sergiu Sechelariu, ministru… secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, stadiul lucr„rilor de investi˛ii finan˛ate de A.N.L., precum ∫i al s„lilor de sport finan˛ate de C.N.I.

A fost vizitat„ cea mai modern„ sal„ de sport din jude˛, cea de la Liceul îMihai Viteazul“, cu o capacitate de aproximativ 1.000 de locuri.

Au fost analizate proiectele de alimentare cu ap„ Ón 14 localit„˛i din mediul rural ∫i 39 proiecte executate de Programul SAPARD, a c„ror valoare se ridic„ la circa 40 milioane de euro.

Investi˛iile realizate Óncep‚nd cu anul 2001 sunt mai multe dec‚t cele realizate Ón primii ani dup„ revolu˛ie, astfel Ónc‚t totalitatea lucr„rilor de investi˛ii plaseaz„ jude˛ul Olt pe un onorant loc ∫apte, din totalul de 41 de jude˛e.

Œn prezent, Ón jude˛ul Olt sunt Ón diverse stadii de execu˛ie sau de proiectare 906 unit„˛i locative, iar 300 de locuin˛e se vor da Ón folosin˛„ Ón municipiul Slatina, iar Ón iunie vor fi date Ón folosin˛„ 20 de apartamente sociale Ón Caracal.

O aten˛ie deosebit„ se va acorda ∫i locuin˛elor care se vor construi prin credit ipotecar, pe o suprafa˛„ de 5 hectare puse la dispozi˛ia A.N.L.

Œnt‚lnirea s-a Óncheiat cu o conferin˛„ de pres„ Ón care secretarul de stat, domnul Sergiu Sechelariu, a afirmat c„ presa local„ prezint„ realitatea a∫a cum este ea, cu bune ∫i cu rele, comparativ cu presa central„, care, de cele mai multe ori, prezint„ numai aspectele negative.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îPrograme Ón domeniul mediului“.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004

Principalele probleme Ón domeniul mediului sunt: armonizarea structurii institu˛ionale din ˛ara noastr„ cu cea din Uniunea European„, ∫i anume: departament de mediu, agen˛ie na˛ional„ pentru protec˛ia mediului; agen˛ii regionale pentru protec˛ia mediului ∫i agen˛ii locale pentru protec˛ia mediului; asigurarea Ón anul 2004 a fondurilor necesare realiz„rii angajamentelor asumate prin Documentul de pozi˛ie, Ón valoare total„ de 53,554 milioane euro; valoarea propus„ a fi asigurat„ prin proiectul de buget de stat pe anul 2004 ∫i aprobat„ a fost de 19,750 milioane euro; asigurarea resurselor financiare Ón valoare de 35 miliarde euro, necesare pentru transpunerea Ón practic„ a Capitolului 22 — îProtec˛ia mediului“; legisla˛ia specific„ din domeniul protec˛iei naturii a fost armonizat„ Ón totalitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene din acest domeniu, urm‚nd s„ Ónceap„ punerea Ón practic„ a planurilor de implementare, Ón special pentru realizarea Re˛elei ecologice europene Natura 2000.

Aceasta presupune asigurarea cadrului institu˛ional ∫i a resurselor financiare necesare inventarierii siturilor de importan˛„ comunitar„ Ón vederea transmiterii listei na˛ionale p‚n„ la data ader„rii. P‚n„ Ón prezent, Ón Rom‚nia s-au realizat 11 depozite ecologice de de∫euri; incinerarea de∫eurilor; promovarea ordinului pentru aprobarea zon„rii interioare a parcurilor na˛ionale ∫i a parcurilor naturale.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ poart„ numele îConcret“.

Aderarea oficial„ la NATO a ∫apte noi membri, inclusiv Rom‚nia, a fost confirmat„ pentru data de 2 aprilie 2004.

Ceremonia oficial„ de primire va avea loc la Cartierul General al Alian˛ei, Ón prezen˛a a 26 de mini∫tri ai afacerilor externe. Œn acest mod, unul dintre marile obiective de politic„ extern„ a Rom‚niei, incluse Ón agenda de priorit„˛i ∫i a Guvernului Adrian N„stase, devine realitate.

Este Óns„ evident c„ integrarea Ón structurile euroatlantice nu poate s„ debalanseze raporturile cu cel„lalt obiectiv cardinal, integrarea Ón Uniunea European„.

Dimpotriv„, Óndeplinirea obiectivelor de parcurs Ón conformitate cu angajamentele asumate a impus mobilizarea exemplar„ a factorilor de decizie. Œn acest sens a fost elaborat„ agenda priorit„˛ilor Executivului p‚n„ Ón iunie, care a fost prezentat„ de premierul Adrian N„stase comisarului european pentru extindere Günther Verheugen, la 25.02.2004, la Bruxelles.

Ferm decis s„ finalizeze negocierile Ón 2004 ∫i s„ devin„ membru cu drepturi depline Ón 2007, Guvernul va ob˛ine rezultate concrete Ón mai multe domenii.

1. Œn justi˛ie reforma vizeaz„: adoptarea p‚n„ Ón iunie 2004 a Legii privind organizarea judec„toreasc„, a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii ∫i a Legii privind Statutul magistra˛ilor; redefinirea rolului Ministerului Justi˛iei; Ónt„rirea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii; eliminarea oric„ror posibile imixtiuni ale politicului Ón justi˛ie.

2. M„suri anticorup˛ie: Ónt„rirea rolului P.N.A.; asigurarea autonomiei acestuia Ón exercitarea atribu˛iilor; combaterea corup˛iei mici; utilizarea testelor de integritate Ón sistemul administrativ; adoptarea Legii falimentului.

3. Libertatea presei: eliminarea din Codul penal a prevederilor care sunt percepute ca factori limitativi ai libert„˛ii presei; aplicarea ferm„ a Legii privind liberul acces la informa˛iile de interes public.

4. Protec˛ia drepturilor copilului: adoptarea pachetului de legi pentru protec˛ia copilului; reorganizarea institu˛ional„ a Agen˛iei pentru Protec˛ia Copilului; adoptarea legisla˛iei secundare Ón cooperare cu grupul de exper˛i ai Comisiei Europene.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCiom„garii puterii“.

Recent, pre∫edintele Ion Iliescu, care a ˛inut Ón ultimii trei ani s„-∫i îschimbe la fa˛„“ rela˛iile personale ∫i ale administra˛iei sale cu cet„˛enii, ziari∫tii ∫i reprezentan˛ii societ„˛ii civile, a demonstrat c„ toate acestea sunt doar un joc de imagine. Œn structura sa, actualul pre∫edinte r„m‚ne acela∫i dinainte de 1996, cu vorbe dure ∫i idei nepotrivite pentru un reprezentant al unei democra˛ii de tip occidental.

Œn aceste condi˛ii, ultimele declara˛ii referitoare la îciom„garii care instig„ opozi˛ia“ din Rom‚nia sunt sor„ geam„n„ cu binecunoscuta expresie preziden˛ial„ îM„i, animalule!“ Astfel, Óntr-un acces de furie ∫i deranjat de interesul ziari∫tilor privind pozi˛ia sa fa˛„ de criticile dure aduse Guvernului P.S.D. de c„tre Uniunea European„, pre∫edintele Iliescu, la fel ca ∫i primul-ministru, a spus c„ vinova˛i pentru problemele cu care se confrunt„ ˛ara noastr„ sunt reprezentan˛ii opozi˛iei ∫i, bineÓn˛eles, guvernarea 1996—2000. Se pare c„ pentru cei trei ani ∫i ceva de guvernare P.S.D. ineficient„, corup˛ie ∫i dezinteres fa˛„ de problemele cet„˛enilor, este vinovat„, din nou, îgreaua mo∫tenire“, ∫i Ón nici un caz administra˛ia P.S.D.

A∫a cum i s-a Ónt‚mplat de mai multe ori, pre∫edintele Ion Iliescu a Ónceput s„ foloseasc„ expresii necontrolate, catalog‚ndu-i drept îciom„gari“ pe cei care Ói pun P.S.D.-ului oglinda Ón fa˛„, oglind„ Ón care se v„d adev„rurile despre prostul mers al justi˛iei, corup˛ie ∫i celelalte probleme care ne afecteaz„ ˛ara.

Pe aceast„ cale, Ói suger„m domnului pre∫edinte Iliescu s„ ne spun„ dac„ Ói consider„ îciom„gari“ ∫i pe membrii Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, Ón frunte cu raportorul pentru Rom‚nia al Parlamentului European, Emma Nicholson, ∫i Arie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Ooslander, pe Pat Cox, Pre∫edintele Parlamentului European, pe Günther Verheugen, comisarul pentru integrare, ∫i pe to˛i ceilal˛i care, ca ∫i opozi˛ia din Rom‚nia, au Óndr„znit s„ critice ineficien˛a guvern„rii P.S.D., corup˛ia, fuga de reformele cerute de Uniunea European„, dar promise cu iresponsabilitate de Guvernul P.S.D.

Œn aceste condi˛ii, afirm public s„ m„ Ónscriu Ón categoria îciom„garilor“, al„turi de personalit„˛ile publice din Rom‚nia la care a f„cut referire pre∫edintele Iliescu, al„turi de Emma Nicholson, Arie Ooslander, Günther Verheugen, Pat Cox etc.

Ca rom‚n, Óns„, Ói solicit pe aceast„ cale pre∫edintelui Rom‚niei s„ Ó∫i cear„ oficial scuze fa˛„ de to˛i cei pe care i-a jignit trat‚ndu-i drept ciom„gari, ∫i s„ Ónceap„ cu scuzele adresate distin∫ilor reprezentan˛i ai Uniunii Europene, Emma Nicholson, Are Ooslander, Günther Verheugen, Pat Cox etc.

Oricum, cu scuze sau f„r„, imaginea ∫i credibilitatea Rom‚niei Ón Uniunea European„ tot nu se va schimba prea repede, deoarece Guvernul P.S.D., de fapt, nu vrea s„ fac„ reforme clare ∫i profunde, a∫a cum fac de c‚˛iva ani buni vecinii no∫tri, bulgarii.

Declara˛ie politic„: îAsocieri periculoase“.

Se poate observa cu u∫urin˛„ cum Ón ceea ce prive∫te opozi˛ia rom‚neasc„, reprezentat„ de Alian˛a P.N.L.— P.D., lucrurile pot lua o turnur„ nea∫teptat„ pentru un public hr„nit doar prin temerare declara˛ii de pres„, care satisfac doar apeten˛a pentru injurii a alian˛ei, turnur„ motivat„ totu∫i de interesele de moment.

Vehemen˛a cu care reprezentan˛ii alian˛ei respingeau orice posibilitate de negociere Óntre aceasta din urm„ ∫i un partid extremist precum Rom‚nia Mare este Ónlocuit„ acum de vehemen˛a justific„rii acestui demers al asocierii Ón vederea demiterii actualului Guvern.

Brusc cei care se erijau Ón ap„r„tori ai valorilor democratice se aliaz„ cu un partid a c„rui ideologie este antina˛ional„, care a f„cut dovada maladiei antagonismului de care sufer„ prin trecerea f„r„ nici un fel de probleme morale de la un antisemitism f„˛i∫ ∫i ru∫inos la un filosemitism care nu-l va caracteriza niciodat„.

G„sirea unui aliat Ón P.R.M. de c„tre alian˛„ este desigur un lucru periculos, pentru c„ el aduce un mesaj comun de factur„ extremist„.

Dup„ ce a Óncercat o manipulare ieftin„ prin massmedia, induc‚nd ideea de sus˛inere a demersului s„u de demitere a Guvernului ∫i de c„tre alte partide, alian˛a a ales, avid„ de aten˛ia de moment a publicului, o alternativ„ de neconceput anterior.

Nu Ón˛eleg cum se poate Ómp„ca o atitudine care s-a dorit a fi una de ap„rare a valorilor europene cu una na˛ionalist„, nu Ón˛eleg cum va fi privit„ colaborarea alian˛ei cu un partid de dreapta, antisemit ∫i radical, de c„tre liderii europeni. Nu Ón˛eleg de ce alian˛a nu a depus o mo˛iune de cenzur„ Ónainte de decizia final„ din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European ∫i a a∫teptat exercitarea acestui exerci˛iu dup„ ce apele au intrat Ón f„ga∫ul firesc.

Lipsa oric„rui reper politic solid al alian˛ei, a oric„rei inten˛ii de a oferi programe ∫i politici alternative la

prezentul program de guvernare, precum ∫i asocierile nepotrivite ∫i nes„n„toase vehiculate de alian˛„ nu fac dec‚t s„ creasc„ dezechilibrul pe e∫ichierul politic din Rom‚nia.

Pe plan interna˛ional exist„ ample dezbateri privind influen˛a organismelor modificate genetic (OMG) asupra s„n„t„˛ii umane.

Finalizarea negocierilor de aderare la sf‚r∫itul lui 2004 ∫i integrarea Ón 2007 Ón Uniunea European„ sunt imposibile dac„ Rom‚nia nu rezolv„ dou„ probleme structurale endemice: eradicarea corup˛iei ∫i punerea Ón aplicare a reformei. Este avertismentul Raportului pentru Rom‚nia, aprobat de Comitetul pentru politic„ extern„ din Parlamentul European. Unul dintre capitolele de negociere de aderare la U.E. este ∫i îProtec˛ia consumatorului ∫i s„n„tatea public„“, un capitol asupra c„ruia s-a c„zut Ón principiu de acord, poate fi redeschis dac„ Óntre timp a survenit o schimbare a acquis-ului sau pentru oricare alt motiv ce justific„ negocieri suplimentare.

Ziarul britanic îThe Guardian“ sus˛ine c„ Ón lume culturile modificate genetic sunt practicate de aproximativ 6 milioane de fermieri din 16 ˛„ri: S.U.A., Argentina, Canada, China, Australia, Bulgaria, Columbia, Germania, Honduras, India, Mexic, Rom‚nia, Africa de Sud, Spania ∫i Uruguay. Cele patru mari culturi de plante modificate genetic sunt: soia, porumb, bumbac ∫i rapi˛„. Organiza˛iile Greenpeace, Friends of the Earth ∫i Biroul European de Mediu au condamnat de nenum„rate ori recomandarea Comisiei Europene asupra coexisten˛ei dintre culturile modificate genetic ∫i cele nemodificate genetic. Amendamentele adoptate de Parlamentul European sus˛in c„ îstatele membre pot lua m„suri pentru a evita prezen˛a nedorit„ a organismelor modificate genetic Ón alte produse“. Amendamentele Parlamentului European sus˛in, de asemenea, c„ responsabilitatea de a evita poluarea genetic„ r„m‚ne Ón sarcina produc„torilor de organisme modificate genetic. Rom‚nia ar trebui s„ adopte o legisla˛ie mai dur„, care s„ previn„ contaminarea genetic„ ∫i s„ Ónt„reasc„ alegerile consumatorilor. Guvernul a adoptat Ordonan˛a Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de ob˛inere, testare, utilizare ∫i comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum ∫i al produselor rezultate din acestea, care la art. 45 alin. 1 prevede c„: îPentru punerea Ón aplicare a dispozi˛iilor prezentei ordonan˛e ∫i a actelor juridice interna˛ionale la care Rom‚nia este parte se constituie Comisia Na˛ional„ pentru Securitate Biologic„, ca autoritate na˛ional„ abilitat„ s„ organizeze realizarea m„surilor prev„zute de lege, ∫i s„ exercite controlul privind regimul organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne ∫i al produselor rezultate din acestea“, iar prin art. 49: îInformarea ∫i consultarea publicului“, la litera d) se oblig„ îs„ asigure publicului informa˛iile referitoare la rezultatele procesului de luare a deciziilor privind producerea, importul, comercializarea ∫i utilizarea organismelor modificate genetic ∫i/sau a produselor rezultate din acestea“, fapt care nu a fost niciodat„ respectat. Nici m„car nu exist„ un laborator care s„ efectueze cercet„ri serioase, s„ testeze provenien˛a sau gradul de periculozitate a produselor genetice.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu cred s„ existe bucure∫tean, t‚n„r sau b„tr‚n, care s„ nu fi ajuns m„car o dat„, din curiozitate, Ón Pia˛a Obor din Bucure∫ti. Pentru foarte mul˛i bucure∫teni, dar ∫i pentru provincialii care vin cu treburi la Bucure∫ti, aprovizionarea din Pia˛a Obor este o pl„cere ∫i o necesitate. Oamenii vin aici, Óntr-o pia˛„ care ∫i-a p„strat pitorescul ∫i farmecul T‚rgului Mo∫ilor de alt„dat„, pentru

c„, indubitabil, Pia˛a Obor este cea mai bine aprovizionat„ ∫i cea mai ieftin„ pia˛„ din Bucure∫ti. Este, dac„ vorbim de pre˛uri, meritul comercian˛ilor din aceast„ pia˛„, care au Ón˛eles cel mai bine c„ rom‚nul de r‚nd, cel care tr„ie∫te dintr-o pensie am„r‚t„ sau dintr-un salariu, nu din fur„ciune, nu din jefuirea banului public, nu din marile tunuri care au devalizat economia rom‚neasc„, Ó∫i dr„muie∫te cu chibzuin˛„ fiecare leu˛, fiindc„ cheltuielile legate de existen˛a de fiecare zi Ói topesc integral veniturile. Comercian˛ii din aceast„ pia˛„ practic„ cele mai mici adaosuri comerciale din Bucure∫ti. Ei fac protec˛ie social„ pe banii lor, oferind sutelor de mii de clien˛i care cump„r„ zilnic din Pia˛a Obor produse de bun„ calitate ∫i la cele mai mici pre˛uri, de multe ori v‚nz‚nd marf„ clien˛ilor pe datorie, p‚n„ la prima leaf„ sau la primul salariu.

Este de subliniat faptul c„, pentru cei aproape 300 de comercian˛i care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón Pia˛a Obor, pentru cei peste 1.200 de angaja˛i ai lor ∫i pentru aproape 2.000 de oameni care Ói a∫teapt„ acas„ ∫i se afl„ Ón Óntre˛inerea lor, aceast„ activitate nu este o afacere, este o modalitate de a-∫i asigura existen˛a, de a supravie˛ui Ón condi˛ii c‚t se poate de modeste. Din p„cate, domnul Neculai On˛anu, primarul sectorului 2 al municipiului Bucure∫ti, asemenea altor edili P.S.D.-i∫ti din Capital„, sesiz‚nd sc„derea dramatic„ din sondajele pentru alegerile locale ∫i pierderea iminent„ a alegerilor din iunie 2004 at‚t la Prim„ria Capitalei, c‚t ∫i la prim„riile de sector, pe principiul îdup„ noi potopul“, cu sprijinul total ∫i iresponsabil al consilierilor P.S.D. din consiliile locale, s-au apucat s„ toace fondurile publice ale prim„riilor de investi˛ii mai mult sau mai pu˛in necesare, toate Óns„ mult supraevaluate ∫i, bineÓn˛eles — o spune toat„ lumea —, care s„ lase loc unor comisioane uria∫e, bani pentru campanie ∫i pentru buzunarele proprii ale ale∫ilor no∫tri, pe final de mandat. Trebuie subliniat c„ bomboana de pe coliva administra˛iei P.S.D.-iste de la prim„riile de sector a fost aprobarea prin buget ca 85% din totalul investi˛iilor pe 2004 s„ se fac„ p‚n„ la sf‚r∫itul lunii iunie 2004, adic„ p‚n„ la sf‚r∫itul actualului mandat.

Documentarul ARTE îRevolu˛ia Rom‚n„, ∫ah mat“, difuzat la data de 26 februarie 2004, la emisiunea Marius Tuc„ Show, a oferit o nou„ imagine despre ceea ce rom‚nii ∫tiau referitor la momentul Decembrie 1989.

Dac„ p‚n„ acum ezitam Ón ceea ce prive∫te adev„ratele evenimente petrecute sub titulatura de Revolu˛ia Rom‚n„, dup„ vizionarea acestui material putem trage concluzia c„ Serviciile Secrete au fost cele care, profit‚nd de revolta popular„, au reu∫it s„-l Ónl„ture pe Nicolae Ceau∫escu de la putere.

Nimic nou sau neb„nuit p‚n„ acum, dar reportajul realizat de postul ARTE ne prezint„, pe fa˛„, implicarea direct„ a Ungariei ∫i a agen˛ilor racola˛i de aceast„ ˛ar„ pe teritoriul Rom‚niei. Realizatoarea aminte∫te la un moment dat c„ îinteresele S.U.A. coincideau cu interesele Ungariei“, interese care nu sunt greu de presupus: îdrepturile minorit„˛ii maghiare ∫i problema autonomiei Transilvaniei“!

™tim cu to˛ii c„ László Tökés era unul dintre cei mai cunoscu˛i disiden˛i de origine maghiar„, pastor reformat, cu parohia la Timi∫oara, locul de unde a pornit Revolu˛ia.

Documentarul nu se fere∫te s„ ne informeze c„ agen˛ii secre˛i Ói Óndrumau pe disiden˛i ∫i se bazau pe ace∫tia pentru a perturba via˛a sociopolitic„, adic„, mai exact, pe indivizi de factura lui László Tökés, care n-au avut nimic Ón comun nici cu idealurile na˛ionale ale poporului rom‚n, dar nici cu setea acestuia de libertate.

™i cum nimic nu este nou sub soare, iat„ c„ ne Ónt‚lnim din nou, dup„ 15 ani, cu acela∫i László Tökés care cere autonomia Transilvaniei, cu scopul de a o alipi Ungariei ulterior, ap„r‚nd, a∫adar, acelea∫i interese ale unui stat vecin, ∫i nu ale statului care l-a adoptat ca cet„˛ean. Cine se afl„ Ón spatele acestui individ f„r„ scrupule, de aceast„ dat„? Ce servicii secrete str„ine Ól dirijeaz„ iar„∫i, pentru a juca rolul de Iuda al poporului rom‚n, ∫i de ce organele abilitate nu iau m„suri Ómpotriva unui asemenea tr„d„tor? Cum reac˛ioneaz„ Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, care de˛ine date referitoare la colaborarea lui Tökés cu serviciile secrete str„ine?

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ultimele sondaje de opinie arat„ clar grea˛a ∫i repulsia cet„˛enilor acestei ˛„ri pentru ac˛iunile impulsive, abuzive, brutale ∫i aberante ale unor partide care tind s„ devin„ îde buzunar“, a∫a cum de fapt sunt Ón esen˛a lor. Asta se Ónt‚mpl„ mai ales Ón contextul Ón care oamenii de la conducerea lor nu ∫tiu dec‚t s„ atace partidul care acum guverneaz„ ∫i oamenii care ∫i-au pus Óntreaga activitate Ón slujba comunit„˛ii. Cred c„ este necesar s„ revedem ultimele sondaje pentru a demonstra c„ nimeni nu mai suport„ sloganurile demagogice ∫i alian˛ele Ómpotriva firii prin care unii politicieni sper„ s„ capete for˛a necesar„ pentru a ajunge acolo unde nu sunt Ón stare s„ fac„ fa˛„ cu demnitate nici m„car acum.

Ultimul sondaj arat„ o cre∫tere a preferin˛elor popula˛iei pentru partidul care guverneaz„ de aproape patru ani de zile ∫i o sc„dere a num„rului simpatizan˛ilor Partidului Democrat ∫i ai Partidului Na˛ional Liberal. Asta chiar dac„ s-a Óncercat o alian˛„ a celor dou„ forma˛iuni care, cu greu, pot fi numite partide politice, din cauza decaden˛ei prezentate f„˛i∫ de conduc„torii lor Ón ac˛iunile pe care le Óntreprind Ón teritoriu. Cifrele arat„ clar, P.S.D. are o cot„ de 51% Ón preferin˛ele popula˛iei, Ón timp ce îc„s„toria“ dintre P.N.L. ∫i P.D. nu a putut str‚nge dec‚t 28,8% din preferin˛ele cet„˛enilor. ™i asta nu se Ónt‚mpl„ doar pentru c„ a fost n„∫it„ de persoane obscure, pierdute Ón negura unor vremuri apuse de care nimeni nu Ó∫i aminte∫te cu pl„cere. Se Ónt‚mpl„ pentru c„ nimeni nu poate accepta pove∫ti Ón schimbul faptelor. Iat„ c„ aceasta este situa˛ia Ón acest moment ∫i ne a∫tept„m ca Ón perioada imediat urm„toare diferen˛a s„ creasc„. Cet„˛enii acestei ˛„ri nu pot fi p„c„li˛i de oamenii care i-au subjugat Ón momentul Ón care au fost la guvernare. Ei nu uit„ cine a fost cel care le-a dictat taxe abuzive pentru a circula Ón condi˛ii mizere pe drumurile ˛„rii. Nu uit„ ∫i nu pot uita c„ mini∫trii din fosta legislatur„ ∫i-au dat m‚na pentru a face afaceri care abia acum ies la iveal„ ∫i care sperie efectiv prin sumele colosale vehiculate cu nesim˛ire ∫i f„r„ nici o motiva˛ie coerent„.

A∫adar, asist„m, a∫a cum am prev„zut Ón urm„ cu c‚teva luni, la o c„dere abrupt„ a unei gloate de pseudopoliticieni care Óncearc„ s„ str‚ng„ r‚ndurile pentru

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ cum se ∫tie, Ón cursul s„pt„m‚nii trecute, cele dou„ Camere ale Parlamentului, reunite Ón ∫edin˛„ comun„, au adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de Lege privind aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord.

Evenimentul — la care au fost prezen˛i pre∫edintele Ion Iliescu, premierul Adrian N„stase, membri ai Guvernului — a fost unul de referin˛„, pentru c„, astfel, Rom‚nia s-a al„turat pentru prima dat„, dup„ multe decenii, unei alian˛e militare puternice ∫i democratice, care-i ofer„ garan˛ia integrit„˛ii sale teritoriale, premise pentru integrarea Ón lumea liber„, civilizat„ ∫i prosper„. Adoptarea Ón unanimitate a acestui document de c„tre toate partidele politice parlamentare vine dup„ ce toate ˛„rile membre NATO au aprobat, Ón parlamentele lor, aderarea celor ∫apte noi state, Óntre care ∫i Rom‚nia, fapt ce urmeaz„ s„ fie decis oficial la summit-ul din iunie, de la Istanbul.

F„r„ Óndoial„, componenta militar„, respectiv garantarea securit„˛ii, a integrit„˛ii teritoriale, a independen˛ei ˛„rii, prin solidaritatea tuturor statelor membre, prin mecanismele de ap„rare colectiv„, reprezint„ componenta cea mai important„ a apartenen˛ei la NATO. Dup„ experien˛e istorice dramatice, uneori tragice, c‚nd ˛ara noastr„ s-a aflat fie Ón alian˛e contra naturii, fie Ón a∫a-numita zon„ gri, cu alian˛e nesigure, de conjunctur„, iat„ c„ acum suntem mai siguri, mai puternici, mai ap„ra˛i Ón fa˛a pericolelor care amenin˛„ umanitatea. N-a trecut foarte mult timp de c‚nd realitatea de ast„zi — apartenen˛a la alian˛a Atlanticului de Nord — p„rea o utopie. Destinul Rom‚niei s-a schimbat fundamental. Din statutul de membru, p‚n„ Ón 1990, al defunctului tratat de la Var∫ovia, subsumat total intereselor Moscovei, Rom‚nia a devenit membru cu drepturi depline al NATO.

Deosebit de important„ este ∫i componenta politic„ a apartenen˛ei la NATO. Aproape Óntreaga istorie postbelic„ a fost marcat„ de momente de criz„, de confrunt„ri care n-au putut fi dezamorsate dec‚t prin interven˛ia politic„ a statelor membre NATO, ca o entitate cu o pondere important„ Ón luarea deciziilor pe plan global. Toat„ lumea a fost pus„ Ón situa˛ia de a ˛ine seama de punctul de vedere al NATO Ón leg„tur„ cu solu˛ionarea multor situa˛ii conflictuale grave, din ultimii cincizeci de ani. ™i se ∫tie, istoria a demonstrat-o, NATO a recurs Óntotdeauna la solu˛ii Ón˛elepte, bazate exclusiv pe principiile democra˛iei.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSitua˛ia dramatic„ a minerilor din Bazinul carbonifer Oltenia“

Hot„r‚rea de Guvern nr. 103 din 18 februarie 2004, prin care s-a hot„r‚t desfiin˛area Companiei Na˛ionale a Lignitului, a f„cut ca 17.000 de mineri din bazinul carbonifer Oltenia s„ intre Ón grev„ general„. Principalele revendic„ri ale acestora vizau majorarea salariilor cu 15 procente ∫i p„strarea locurilor de munc„.

Acest conflict a fost declan∫at, practic, de decizia iresponsabil„ a Guvernului de a desfiin˛a Compania Na˛ional„ a Lignitului—Oltenia. Sindicatele nu cereau dec‚t ca M.E.C. ∫i ministrul Dan Ioan Popescu s„-∫i respecte angajamentele asumate. Minerii s-au ridicat nu at‚t Ómpotriva unui regim politic, c‚t Ómpotriva unui sistem birocratic ∫i inuman, care nu ofer„ r„spuns la nevoile lor ∫i ale familiilor lor. Dac„ Guvernul ar fi v„zut c„ Ón spatele minelor ∫i Óntreprinderilor lichidate se afl„ zeci de mii de familii ∫i dac„ ar fi Ón˛eles c„ rostul guvern„rii este acela de a r„spunde cerin˛elor ∫i necesit„˛ilor vitale ale oamenilor, dac„ nu s-ar fi am„git cu ideea c„ reforma se reduce la lichidarea bazei productive a ˛„rii, la s„r„cie, ∫omaj, sc„derea consumului ∫i a puterii de cump„rare a popula˛iei, nu am mai fi asistat la aceste greve declarate ilegale.

Din arogan˛„ ∫i neprofesionalism, Guvernul N„stase a compromis ideea de reform„ ∫i restructurare Ón Rom‚nia. Reamintesc c„ r„spunderea pentru politica economic„ a unei ˛„ri revine Ón exclusivitate Guvernului acelei ˛„ri; nici o politic„ economic„ nu poate avea succes dac„ nu are acceptul popula˛iei ∫i nu vine Ón Ónt‚mpinarea nevoilor ei. Acum culegem roadele amare, tragice, ale credin˛ei actualilor guvernan˛i c„ pentru succesul transform„rii structurale a economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti este suficient„ voin˛a politic„. Am tras de nenum„rate ori aten˛ia asupra acestei erori fundamentale de politic„ economic„ ∫i social„. Mo˛iunile noastre, fie ele simple sau de cenzur„, au fost persiflate, ma∫in„ria de propagand„ proguvernamental„ ∫i-a f„cut datoria ∫i ne-a prezentat antireformi∫ti.

Noi putem constata c„ pre˛ul orgoliului ∫i al politicii falimentare Ón domeniul minier este pl„tit cu suferin˛a oamenilor ∫i cu deteriorarea grav„ a imaginii Rom‚niei Ón lume.

Declara˛ie politic„: îPersecu˛ii etnice Ón timpul celui deAl Doilea R„zboi Mondial“

Œn perioada celui de-Al Doilea R„zboi Mondial un num„r important de locuitori ai Ardealului au trecut prin evenimente dramatice, fiind supu∫i unor persecu˛ii etnice pe care nu le-au uitat nici Ón ziua de ast„zi.

Un exemplu relevant este cel al incidentelor petrecute Ón anul 1944, la sf‚r∫itul lunii august, Ón satul Fini∫el din comuna S„v„disla, jude˛ul Cluj. Localitatea apar˛inea de Rom‚nia, afl‚ndu-se chiar pe grani˛a cu Ungaria.

Œn momentul ocup„rii satului de c„tre armata ungar„, to˛i locuitorii satului — numai femei, copii ∫i b„tr‚ni, pentru c„ b„rba˛ii se aflau pe front — au fost aduna˛i de c„tre 35—40 de solda˛i maghiari, pentru a fi du∫i la Budapesta.

Unul dintre cei cinci copii ai familiei Sucal„, aflat„ Ón aceast„ situa˛ie, Ó∫i aminte∫te c„ un soldat maghiar a amenin˛at-o pe mama sa cu arma, spun‚nd c„ o va Ómpu∫ca dac„ nu Ó∫i opre∫te copilul din pl‚ns.

Dup„ ce au fost aduna˛i, cet„˛enii din Fini∫el au mers pe jos p‚n„ la S„v„disla, apoi p‚n„ la Vlaha, unde au petrecut noaptea Óntr-un depozit. Diminea˛a, grupul de rom‚ni a fost Óndreptat c„tre satul Luna de Sus, apoi spre comuna Flore∫ti, urm‚nd s„ fie du∫i la gara din Cluj.

La unitatea militar„ din Flore∫ti au fost Óntor∫i din drum de un alt grup de militari unguri ∫i au fost trecu˛i peste hotarul Flore∫ti-Gil„u pentru a ajunge Ón satul Suceag din comuna Baciu. Acolo au petrecut Ónc„ trei zile, apoi au fost du∫i Ón satul Mera, unde circa 1.500 de oameni a∫teptau sosirea unui tren care urma s„ Ói transporte la Budapesta.

Pe tot traseul parcurs singurele alimente au fost cele primite din mila oamenilor din localit„˛ile traversate.

Œn satul Mera, grupul de rom‚ni din Fini∫el a a∫teptat o lun„, dup„ care au plecat, tot pe jos, c„tre gara din comuna G‚rb„u. Œnainte de a ajunge Ón aceast„ localitate, au fost dirija˛i spre satul Sumurduc, unde au petrecut Ónc„ dou„ s„pt„m‚ni, p‚n„ la sosirea armatei sovietice.

Grupul de rom‚ni din Fini∫el a ajuns acas„ doar la Ónceputul lunii noiembrie, dup„ dou„ luni de peregrin„ri pe jos, prin ˛ar„.

Drama acestor oameni justific„ mai mult„ preocupare din partea institu˛iilor statului, care au obliga˛ia moral„ de a-i sprijini, desp„gubirile acordate prin legea privind persoanele persecutate din motive etnice nefiind dec‚t unele simbolice.

Declara˛ie politic„: îStatistica s„r„ciei“

Conform unei statistici din luna ianuarie 2004 pensionarii reprezint„ aproape un sfert din popula˛ia jude˛ului Gala˛i. Dintre ace∫tia, aproape dou„ treimi au o pensie de mizerie, mai mic„ de 1,4 milioane de lei.

Œn vizita sa recent„ Ón Gala˛i, doamna Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei a demonstrat Ónc„ o dat„ c„ astfel de ac˛iuni au menirea de a mai ad„uga un punct bifat, chiar dac„ f„r„ nici un fel de rezultat, pe agenda acesteia. C‚nd i-a fost prezentat„ realitatea crud„ Ón care se zbat cei peste 155.000 de pensionari, aceasta a dat un r„spuns total inadecvat, prezent‚nd valoarea pensiei medii pe ˛ar„ ∫i evit‚nd orice referire la situa˛ia concret„.

Mai mult dec‚t at‚t, doamna ministru a men˛ionat programul de recalculare a pensiilor ce va fi ini˛iat de Guvern. Dar din nou a fost doar o afirma˛ie ce nu a fost sus˛inut„ de nici o propunere concret„, de nici un document, fie el Ón faza de proiect.

Œn aceste condi˛ii, Ón calitate de reprezentant al cet„˛enilor, inclusiv al pensionarilor, din jude˛ul Gala˛i Ón Parlamentul Rom‚niei, atrag aten˛ia asupra modului deficitar ∫i lipsit de responsabilitate Ón care este promovat„ politica ministerului de resort.

Pensionarii nu mai au timp s„ a∫tepte analizele ∫i promisiunile Óntinse pe decenii ale doamnei ministru Dumitru!

Œn concluzie cerem:

1. prezentarea ∫i recunoa∫terea de o manier„ public„ a situa˛iei-limit„ Ón care se afl„ pensionarii;

2. prezentarea de urgen˛„ a unei corel„ri Óntre co∫ul zilnic necesar pentru supravie˛uire ∫i pensii, care de multe ori se afl„ sub plafonul minim;

3. prezentarea de urgen˛„ a proiectului de Lege privind recalcularea pensiilor ∫i prezentarea lui Ón dezbateri publice la nivelul Óntregii ˛„ri.

Cerem Guvernului ∫i ministerului de resort, ca m„car Ón ultimele luni ale guvern„rii ineficiente pe care au coordonat-o s„ dea dovad„ de responsabilitate ∫i s„ treac„ de la vorbe la fapte.

Œn orice ˛ar„ european„, Ón cadrul structurilor administra˛iei locale exist„ servicii de monitorizare ∫i de lucru cu imigran˛ii, indiferent din ce ˛ar„ provin ace∫tia.

Œntr-o capital„ european„ cum este Roma exist„ un asemenea serviciu, dar de cur‚nd s-a Ónfiin˛at unul special numai pentru cet„˛enii rom‚ni.

Exist„ informa˛ii din pres„, dar ∫i de la autorit„˛ile italiene c„ acestea st„p‚nesc din ce Ón ce mai greu fenomenul imigra˛iei ilegale din Rom‚nia, iar problemele cer∫etorilor, ho˛ilor, ale celor care agreseaz„ popula˛ia din Roma au devenit probleme sociale grave.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Anul trecut, rom‚nii se f„cuser„ cunoscu˛i pentru cer∫etorie ∫i ho˛ie, dar crima organizat„ italian„ i-a luat sub aripa ei ∫i rom‚nii sunt ast„zi tot mai expu∫i ∫i considera˛i un mare pericol pentru societatea din Italia.

Dup„ ce rom‚nii au fost implica˛i Ón acte de proxenetism, prostitu˛ie, crim„, jaf, acum au Ónceput s„ sparg„ cu bombe artizanale bancomatele, de unde fur„ bani ∫i Óncearc„ apoi s„ dispar„.

De∫i semnalele despre rom‚nii afla˛i peste hotare sunt cunoscute de autorit„˛ile rom‚ne, ac˛iunile de prevenire ∫i de diminuare a impactului au fost lipsite de consisten˛„ ∫i nu exist„ rezultate concrete.

Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor este r„spunz„tor pentru modul defectuos Ón care se aplic„ legea ∫i trebuie s„ r„spund„ public pentru prejudicierea imaginii Rom‚niei Ón str„in„tate, pentru gravele probleme pe care le creeaz„ altor state europene.

Dac„ nu se vor lua m„suri hot„r‚te, vom asista probabil la reintroducerea vizelor pentru rom‚ni, concomitent cu am‚narea integr„rii europene a ˛„rii noastre, ca urmare a unor politici falimentare ∫i al c„ror e∫ec este tot mai evident Ón via˛a noastr„.

îReforma administra˛iei publice“

De∫i este unul dintre criteriile importante pe care Rom‚nia trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru integrarea Ón Uniunea European„, reforma administra˛iei publice continu„ s„ bat„ pasul pe loc, stadiul de strategii, programe ∫i proiecte f„cute publice nefiind dep„∫ite cu prea mult. Realitatea Ón domeniu este departe de ceea ce s-a promis Ón Programul de guvernare cu care a fost Ónvestit actualul Cabinet, ultimul Raport de ˛ar„, din anul 2003, c‚t ∫i recentul raport al Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European readuc‚nd Ón discu˛ie din nou lipsa reformelor Ón justi˛ie ∫i administra˛ie public„.

Indiferent de promisiuni, era ∫tiut c„ modernizarea ∫i dezvoltarea sistemului administra˛iei publice la toate nivelurile constituie un proces dinamic ∫i complex, care cere eforturi concrete ∫i sus˛inute pentru a accelera aderarea la Uniunea European„.

Ne afl„m Ón situa˛ia s„ constat„m c„ Strategia privind accelerarea reformei Ón administra˛ia public„, adoptat„ Ón 2001 prin hot„r‚re de Guvern, avea printre cele 10 obiective principale ∫i depolitizarea structurilor administra˛iei publice ∫i eliminarea clientelismului politic ∫i tenta˛iei corup˛iei, prin aplicarea cu stricte˛e a Statutului func˛ionarului public, gestionarea coerent„ ∫i corect„ a carierei func˛ionarilor publici. Œn fapt, nu s-a produs nici o modificare de fond Ón corpul func˛ionarilor publici, doar una care surprinde, respectiv îmilitarizarea“ administra˛iei publice prin numiri de prea multe persoane, foste ∫i actuale cadre militare. Obiectivele din aceast„ strategie au fost de imagine, iar cel al moderniz„rii localit„˛ilor urbane ∫i rurale s-a redus la simpla ridicare Ón grad, pe h‚rtie, de la sat la comun„, de la comun„ la ora∫, de la ora∫ la municipiu.

Era de a∫teptat ca reforma administra˛iei publice rom‚ne∫ti s„ aib„ drept suport anumite transform„ri de fond Ón cadrul acesteia, care constau Ón: trecerea de la personalul angajat pe criterii politice la func˛ionari publici angaja˛i pe criterii ale competen˛ei profesionale; aplicarea corect„ a principiului subsidiarit„˛ii, cu asigurarea

resurselor financiare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, trecerea de la respectarea directivelor date pe linie de partid la respectarea legalit„˛ii actului administrativ.

Declara˛ie politic„: îArmata caut„ interpre˛i“

Inevitabilul s-a produs. Œnc„ din anul 1990, voci lucide din aceast„ ˛ar„ au atras aten˛ia politicienilor c„ segregarea elevilor pe criterii etnice nu este benefic„. Acelea∫i voci au spus de-a lungul anilor c„ Ónv„˛area limbii rom‚ne ca limb„ str„in„ Ón ∫colile maghiare este contraproductiv„, duc‚nd la izolarea tinerimii maghiare Óntr-un bantustan artificial creat de c„tre conduc„torii acestei etnii, bantustan circumscris la a∫a-zisul f nut Secuiesc.

Dar se pare c„ faptul acesta a fost premeditat cu mult„ viclenie de c„tre colegii no∫tri U.D.M.R.-i∫ti pentru a pune Guvernul Ón fa˛a faptului Ómplinit. Dac„ etnici maghiari nu cunosc limba rom‚n„, se impune autonomizarea f nutului Secuiesc _,_ formarea unui stat Ón stat, Ón care limba oficial„ este cea vorbit„ de popula˛ia majoritar„, adic„ maghiara, ∫i pe cale de consecin˛„ ∫i legile trebuie hot„r‚te de c„tre un guvern propriu, format din maghiari.

Faptele s-au desf„∫urat Ón etape, conform principiului pa∫ilor m„run˛i: clase numai cu elevi maghiari, apoi ∫coli din care elevii rom‚ni au fost evacua˛i, manuale Ón limba maghiar„ ∫i manuale de istorie ∫i geografie Ón limba maghiar„, Ónv„˛area limbii rom‚ne ca limb„ str„in„ — op˛ional„? —, profesorii de limba rom‚n„ s„ fie de etnie maghiar„, modificarea Legii administra˛iei locale cu introducerea celei de a doua limbi oficiale Ón administra˛ie, Ón zonele Ón care popula˛ia maghiar„ este peste 20%, ∫i Ón final impunerea Ón Constitu˛ia ˛„rii a limbii maghiare ca limb„ oficial„ Ón justi˛ie.

Rezultatul acestui dezastru, la care guvernan˛ii no∫tri au avut o atitudine de tr„dare a intereselor rom‚nilor majoritari din ˛ara noastr„, este c„ popula˛ia maghiar„ ∫i mai ales tinerii maghiari nu ∫tiu sau nu vor s„ vorbeasc„ limba rom‚n„, limba oficial„ a statului.

Am luat cuno∫tin˛„ cu stupoare c„ zilele trecute la o unitate de jandarmi din Sibiu au sosit 80 de recru˛i, din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 totalul de 100, din zona Harghita. Tinerii recru˛i nu ∫tiu limba rom‚n„ sau nu vor s„ o vorbeasc„, lucru ce duce la consecin˛e deosebit de grave. Aceste consecin˛e se numesc insubordonare, lips„ de combativitate, refuzul de a face armat„, etc., etc.

Œn tripla calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, de membru de onoare al Comisiei Monumentelor Istorice ∫i Arheologice ∫i de director al Institutului Na˛ional pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Academiei Rom‚ne v„ adresez urm„toarea interpelare:

Au trecut peste 8 luni de la emiterea Hot„r‚rii Guvernului nr. 922 din 14 august 2003, prin care, la art. 2 ∫i 3, se stipuleaz„: art. 2 — îÓn scopul p„str„rii unei realiz„ri remarcabile din punct de vedere plastic ∫i arhitectural ∫i Ón vederea eliber„rii amplasamentului destinat realiz„rii Catedralei M‚ntuirii Neamului se dispune reamplasarea fostului Monument al Eroilor Comuni∫ti pe teritoriul Parcului Tineretului.

Art. 3 — (1) Œn vederea stabilirii exacte a loca˛iei, precum ∫i a integr„rii monumentului Ón cadrul unui viitor ansamblu care s„ constituie Sec˛ia de Memorialistic„ a Institutului Na˛ional pentru Studiul Totalitarismului, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, al Ordinului Arhitec˛ilor din Rom‚nia ∫i al Uniunii Arti∫tilor Plastici, va ini˛ia un concurs de solu˛ii“.

P‚n„ Ón prezent nu s-a Óntreprins nici un pas concret pentru realizarea prevederilor Hot„r‚rii Guvernului men˛ionate, ba chiar mai mult, exist„ un dublu pericol: fie ca monumentul s„ dispar„ prin dezasamblare, fie s„ se execute mutilarea lui prin solu˛ii tehnice neadecvate.

Monumentul Ón sine reprezint„ un tot unitar, fiind o realizare de prestigiu a arhitecturii rom‚ne∫ti, apreciat ∫i de foruri europene. Œn ceea ce prive∫te costurile generale, facem precizarea c„ d„r‚marea (dezasamblarea) Óntregului edificiu ∫i reconstruirea (mai mult dec‚t ipotetic„) Ón acelea∫i condi˛ii de calitate ∫i

regim seismic dep„∫esc, Ón mod categoric, valoarea lucr„rilor de translare a monumentului pe noul amplasament, p„str‚ndu-se astfel integritatea original„ ∫i absolut„ a acestei realiz„ri remarcabile din punct de vedere plastic ∫i arhitectural.

Tergiversarea solu˛ion„rii prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 922 din 14 august 2003 afecteaz„ direct ∫i realizarea Sec˛iei Memorialistice a Institutului Na˛ional pentru Studiul Totalitarismului, Ón condi˛iile Ón care Ón majoritatea fostelor state comuniste exist„ de mult timp memoriale-muzeu consacrate represiunilor regimurilor totalitare, Rom‚nia fiind — ∫i din acest punct de vedere — r„mas„ Ón urm„.

îPolitica agricol„ comunitar„“

Politica agricol„ comunitar„ determin„ mai bine de 35 de ani mediul cotidian al milioanelor de agricultori europeni, al„turi de cel al consumatorilor. Inevitabil, de-a lungul anilor, ea a evoluat ∫i a trecut chiar prin procese de reform„. Œn pofida crizelor ∫i a criticilor aduse, ea constituie un succes remarcabil, permi˛‚nd agriculturii europene s„ se men˛in„, mai ales Ón regiunile dificile, s„ se dezvolte ∫i s„ fie mai productiv„. Œn mod necesar, exploat„rile agricole a trebuit s„ fie modernizate, atr„g‚nd dezvoltarea unor noi activit„˛i industriale: mecanizare, Óngr„∫„minte, furaje.

Œn 1962, Comunitatea nu producea dec‚t 80% din consumul alimentar propriu, fa˛„ de 120%, c‚t produce ast„zi.

Cre∫terea produc˛iei a permis extinderea industriilor agroalimentare pe plan calitativ ∫i cantitativ, c‚t ∫i dezvoltarea schimburilor cu ter˛e ˛„ri. Uniunea European„ a devenit al doilea exportator mondial de produse agricole, r„m‚n‚nd totodat„ primul importator.

Œn privin˛a consumatorilor, ace∫tia ∫i-au v„zut condi˛iile de aprovizionare profund modificate. Siguran˛ei alimentare i se al„tur„ acum o mare stabilitate a pre˛urilor.

Alimenta˛ia nu reprezint„ ast„zi dec‚t 15% din cheltuielile familiilor europene.

Œn acela∫i timp, Óntr-un fel de victim„ a propriului s„u succes, politica agrar„ comunitar„ s-a confruntat progresiv cu numeroase probleme excedente, cre∫terea cheltuielilor destinate pie˛elor etc.

Politica agricol„ comunitar„, care, din punct de vedere istoric, este prima politic„ integrat„ la nivel european, fiind ∫i cea mai dezvoltat„ dintre politicile comune, a constituit unul din lian˛ii cei mai puternici ai construc˛iei europene.

V„ mul˛umesc.

Obiceiul lui Traian B„sescu de a comenta Ón cel mai absurd ∫i obraznic mod cu putin˛„ ac˛iunile Guvernului N„stase se dovede∫te Ónc„ o dat„ a fi _unica posibilitate de exprimare politic„_ pe care o are la Óndem‚n„ liderul Partidului Democrat.

Traiectoria cel pu˛in contradictorie ∫i Ón deriv„ a alian˛ei, o adev„rat„ Arc„ a lui Noe Ón devenire, face, probabil, parte din _strategia de promovare_ a lui B„sescu, de la calitatea de prim îgropar“ al Bucure∫tiului, la cea de conduc„tor al remorcii cu unic scop de a d„r‚ma acest Guvern ∫i, implicit, ∫ansele de integrare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Rom‚niei. Dorin˛ele domnului B„sescu referitoare la persoana primului-ministru sunt fire∫ti, de altfel, dac„ lu„m Ón considerare _rolul de steroid pe care domnul B„sescu Ól are Ón opozi˛ie._

Ceea ce nu con∫tientizeaz„ Traian B„sescu este c„ prezen˛a sa pe scena politic„ este din ce Ón ce mai insesizabil„, atacurile sale la adresa premierului Adrian N„stase aduc‚ndu-mi aminte de fabula cu ˛‚n˛arul ∫i elefantul.

fi‚n˛arul este, Ón mod evident domnul B„sescu, l„s‚ndu-l pe acesta s„ Ó∫i dea singur seama cine este gigantul politicii rom‚ne∫ti, pe care cu at‚ta elan s-a g‚ndit s„ Ól atace Ón uralele echipajului de îv‚nt la pupa!“.

Subiect: Ce Ónseamn„ pentru anumite persoane publice îinteresul na˛ional“.

Se pare c„ am putea fi bucuro∫i, satisf„cu˛i de aplanarea unui conflict, ajuns din p„cate public, Óntre personalit„˛i din lumea sportului Ón leg„tur„ cu participarea unor juc„tori de fotbal la antrenamentele echipei na˛ionale.

Cei care au solicitat ∫i apoi au refuzat participarea juc„torilor, sunt pe cale s„-∫i dea m‚na cu cei care s-au Ómpotrivit ∫i apoi au acceptat participarea acelora∫i juc„tori la antrenamente.

Este de-a dreptul l„udabil„ fermitatea Ón doi timpi a diriguitorilor fotbalului rom‚nesc, verticalitatea foarte perisabil„ a deciziilor acestora, solidaritatea temporar„ a pozi˛iilor lor b„rb„te∫ti Ón fa˛a camerelor de luat vederi ale televiziunilor ∫i presei scrise. Sunt acei conduc„tori c„rora situa˛ia financiar„ de excep˛ie ob˛inut„ din fotbal, mai bine-zis, din contribu˛ia publicului spectator, material„ sau moral„, le confer„ o siguran˛„ de sine absolut autarhic„, de factori de decizie de sine st„t„tori.

Din p„cate, din toat„ aceast„ ceart„ Óntre a∫a-zisele îv‚rfuri ale fotbalului rom‚nesc“ nu a fost nici un moment men˛ionat interesul publicului larg, spectatori sau telespectatori de fotbal, cel care a∫teapt„ mereu spectacole de calitate, cel care nu mai vrea meciuri aranjate, cel care Ó∫i dore∫te, de c‚˛iva ani buni, ca echipa na˛ional„ s„ se califice la competi˛iile interna˛ionale.

Ace∫ti spectatori Ó∫i doresc s„ avem o echip„ na˛ional„ constituit„ din cei mai buni juc„tori, care s„ poat„ reprezenta culorile Rom‚niei cu demnitate, chiar cu m‚ndrie pe arenele interna˛ionale.

Pentru a atinge acest lucru, la eventualul dialog Óntre orgolio∫ii din fruntea fotbalului ar trebui s„ existe principii, ∫i nu ambi˛ii, logic„, ∫i nu frond„, colaborare, ∫i nu schisme.

Dar pentru a lucra Ón acest fel ar trebui mai Ónt‚i s„ Ón˛eleag„ c„ sunt, Ón acest domeniu, responsabili de o imagine sportiv„ pe plan interna˛ional a Rom‚niei, c„ sunt responsabili pentru bucuria ∫i m‚ndria suporterilor echipei na˛ionale, c„ trebuie s„ se implice pentru aceste scopuri m„car Ón m„sura pozi˛iilor pe care le ocup„ ∫i a avantajelor pe care le au.

Se zice c„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii (I.M.M.) sunt oglinda de s„n„tate a economiei unei ˛„ri. Imaginea Rom‚niei pe care o reflect„ aceast„ oglind„ nu arat„ prea bine. De-a lungul timpului, mediul economic rom‚nesc nu a fost favorabil micilor afaceri, iar temerarii care s-au aventurat au avut de luptat cu o serie de probleme: mun˛i de autoriza˛ii la Ónfiin˛are, lipsa programelor de finan˛are, infla˛ia galopant„, fiscalitatea Ónrobitoare compus„ din 37 de tipuri de taxe ∫i impozite etc.

Ultimele statistici arat„ c„ la finele anului 2002 Ón Rom‚nia erau active 411.000 de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, care reprezint„ mai mult de 89% din totalul firmelor din ˛ar„. Dintre acestea, peste 375.500 sunt microfirme, adic„ au o cifr„ de afaceri p‚n„ Ón 100.000 de euro ∫i maximum 9 angaja˛i, 28.783 sunt firme mici, iar 6.817 sunt mijlocii. Totodat„, micu˛ele I.M.M.-uri au creat 1,72 milioane locuri de munc„, din cele 4,3 milioane existente la nivelul economiei na˛ionale.

Afacerile preferate ale rom‚nilor sunt Ón comer˛, dac„ ne lu„m dup„ num„rul mare de Óntreprinz„tori care ∫i-au deschis buticuri, angrouri sau centre comerciale.

Peste 63% dintre Óntreprinderile mici ∫i mijlocii care activeaz„ azi Ón Rom‚nia se ocup„ cu v‚nzarea de produse.

Serviciile au prins ∫i ele teren cu un procent de 16,1% din totalul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

Surprinz„tor este faptul c„ numai 11,6% dintre Óntreprinz„tori au decis s„ fac„ afaceri Ón domeniul industrial. E drept c„ pentru acest gen de afaceri este nevoie de un capital mai mare, pe care rom‚nii nu prea Ól au.

La coada interesului se afl„ turismul (0,5% dintre Óntreprinderile mici ∫i mijlocii Ónmatriculate) ∫i agricultura (2%).

Œn Capital„ sunt concentra˛i cei mai mul˛i Óntreprinz„tori. A cincea parte dintre firmele mici ∫i mijlocii (75.355) activeaz„ Ón Bucure∫ti, iar regiunea Bucure∫tiIlfov de˛ine locul 1 ca num„r de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii active. Pe locul 2 se afl„ zone din nord-vestul ˛„rii, cu 13%, iar pe pozi˛ia a treia se situeaz„ regiunea sud-est cu 13,3%. Œn schimb, zonele din vestul ∫i sudvestul ˛„rii sunt zonele Ón care spiritul antreprenorial se manifest„ cel mai pu˛in. Aceste zone de˛in 8,7% din totalul firmelor din ˛ar„, respectiv 9,08%.

Am v„zut la Ia∫i, Ón ultimele zile, adev„rate zv‚cniri de disperare, care mi-au umplut sufletul de am„r„ciune. M„ refer la schimb„rile bru∫te de direc˛ie pe care le-au abordat ∫i de care se ˛in cu for˛a unui uria∫ unii conduc„tori ai P.N.L. — Ia∫i.

Ace∫tia sunt ∫i cei care, Ón ultimii ani, au Óncercat s„ transmit„ cet„˛enilor un sentiment de siguran˛„ ∫i stabilitate politic„? Da! Ei sunt oamenii care se b„teau cu pumnii Ón piept c„ fac opozi˛ie unui partid care Óncearc„ ∫i, Ón cele mai multe cazuri, a ∫i reu∫it s„ elaboreze ∫i s„ pun„ Ón practic„ proiecte Ón folosul comunit„˛ii.

Fostul candidat la Prim„ria Ia∫iului Ón anul 2000 ∫i posibilul candidat pentru acest an al P.N.L. — Ia∫i a demisionat din partid ∫i a anun˛at c„ vrea s„ candideze independent.

Pre∫edintele P.N.L. — Ia∫i a demisionat ∫i el, din cauza neÓn˛elegerilor din filiala local„. Candidatul anun˛at Ón gura mare, Ón urm„ cu c‚teva luni, s-a dovedit a fi doar o gogori˛„ aruncat„ publicului.

De fapt, jocurile din interiorul acestui partid au dus la autodistrugere. Oamenii care mai puteau face c‚te ceva se retrag sau pleac„ la alte partide. Cei care r„m‚n sunt debusola˛i ∫i caut„ puncte de sprijin Ón mla∫tina unor afaceri∫ti obscuri, care ar urma s„ profite de pe urma ob˛inerii vreunui post Ón Parlament sau Ón consiliul local sau jude˛ean.

M„ mir cum se mai poate pune problema unei candidaturi din partea celor care nu reu∫esc, Ón nici un fel, s„ Ó∫i spele rufele Ón familie ∫i s„ treac„ la lucruri constructive. Este clar c„ nimeni nu va Ónghi˛i g„lu∫tele nes„rate aruncate publicului de c„tre cei care mai cred c„ reprezint„ o for˛„ politic„, Óntr-un ora∫ care, de at‚t de multe ori, a ar„tat repulsie pentru jocuri murdare ∫i afaceri∫ti de carton.

Nu pot dec‚t s„ Ómi exprim mirarea fa˛„ de ac˛iunile membrilor P.N.L. care au func˛ii de conducere ∫i dezaprobarea fa˛„ de Óncerc„rile celor care Ó∫i doresc cu disperare s„ se aga˛e de scaunele care nu li se cuvin, care nu li s-au cuvenit niciodat„ ∫i care nu sunt de nasul

lor. P„cat! P„cat c„, Ónc„, Ó∫i mai permit s„ Ó∫i expun„ punctele de vedere ∫i s„ b„l„c„reasc„ Ón public imaginea unui ora∫ care a fost creat„ Ón sute de ani de oameni de valoare, care nu pot fi asocia˛i cu numele acestor peneli∫ti nici Ón co∫marurile cele mai ur‚te.

Declara˛ie politic„ intitulat„: îTrucurile Opozi˛iei“

V„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint Ón plenul Camerei c‚teva considerente referitoare la preconizatele mo˛iuni ini˛iate de adversarii no∫tri politici, referitoare la aderarea la Uniunea European„ ∫i adop˛iile interna˛ionale. Nu contest„m dreptul Opozi˛iei de a-∫i exercita dezacordul fa˛„ de ini˛iativele ∫i ac˛iunile Guvernului Ón problemele majore ale societ„˛ii rom‚ne∫ti prin intermediul mo˛iunilor simple sau de cenzur„. Ceea ce st‚rne∫te indignarea noastr„ ∫i a opiniei publice este ignorarea realit„˛ilor rom‚ne∫ti, complexitatea ∫i multitudinea problemelor c„rora actualul Guvern trebuie s„ le fac„ fa˛„, precum ∫i contextul interna˛ional Ón care au loc demersurile noastre spre integrarea Ón Uniunea European„.

Dar pe autori Ói cuno∫ti dup„ oper„. F„c‚nd mult zgomot pentru nimic, lipsi˛i de idei ∫i pragmatism, adversarii no∫tri politici folosesc arma perfid„ a calomniei, strecur‚nd Ón demersurile lor veninul minciunilor, convin∫i fiind c„, de pe urma acestor ponegriri, m„car un strop tot va r„m‚ne Ón sufletul oamenilor. Nimic mai fals, domnilor!

Dup„ ce, Ón trecuta legislatur„, Alian˛a P.D.—P.N.L. ∫i ceilal˛i acoli˛i au dus ˛ara Ón pragul colapsului, Óndep„rt‚nd Rom‚nia de structurile europene ∫i euroatlantice, pierz‚nd Óncrederea partenerilor no∫tri occidentali, Guvernul Adrian N„stase a muncit din greu pentru a corecta deciziile haotice ale fostei guvern„ri, ref„c‚nd Óncrederea comunit„˛ii interna˛ionale fa˛„ de Rom‚nia.

Dar cum obi∫nuin˛a e a doua natur„, Ón loc s„ pun„ um„rul la reconstruc˛ia ˛„rii, s„-∫i pun„ capacitatea Ón slujba interesului na˛ional, opozi˛ia obstruc˛ioneaz„ demersurile politice ale Guvernului, transform‚ndu-se Ón îcavaleri ai tristei figuri“. Ei uit„ c„ rezultatele favorabile ale ˛„rii se ob˛in prin eforturi comune ale clasei politice.

Cu inteligen˛„ ∫i efort, Guvernul Adrian N„stase cl„de∫te viitorul Rom‚niei, iar Dumnezeu este de partea celor puternici ∫i drep˛i.

Calitatea ac˛iunii politice nu poate fi desp„r˛it„ de felul Ón care reprezentan˛ii tuturor partidelor — parlamentare sau nu — se raporteaz„ la ac˛iunea Ómpotriva corup˛iei. Œn acest moment al necesit„˛ii unirii tuturor eforturilor pentru a atinge ˛inta Óncheierii negocierilor cu Uniunea European„ Ón 2004 ∫i admiterea Ón prestigiosul club european Ón 2007, un e∫ec al ac˛iunilor anticorup˛ie ar Ónsemna nu numai biruin˛a demagogiei Ón via˛a politic„, dar ∫i Óndep„rtarea clasei politice de cet„˛enii ˛„rii.

Nu este prima dat„ c‚nd apar propuneri de ac˛iuni ∫i ac˛iuni anticorup˛ie. Din p„cate, o spun cu toat„ r„spunderea, Ón pofida unor succese recunoscute ale institu˛iilor abilitate, o parte a clasei politice a transformat lupta anticorup˛ie Óntr-un mesaj populist. Œn primii 10 ani scur∫i dup„ decembrie 1989, care au inclus at‚t guvern„ri de st‚nga, c‚t ∫i de dreapta, nu s-a reu∫it

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 definirea corect„ a acestei pl„gi economico-sociale ∫i, de aceea, nu au fost formulate solu˛iile pentru ea.

Acum, Ón 2004, dup„ admiterea Rom‚niei ca membru cu drepturi depline Ón NATO ∫i c‚nd negocierile cu Uniunea European„ necesit„ un ritm extrem de sus˛inut, este necesar s„ ne mobiliz„m pentru a rezolva rapid c‚t mai multe dintre problemele care se g„sesc Ón suspensie.

P‚n„ Ón acest moment s-a vorbit despre corup˛ie mai ales pentru a se acuza partidul aflat la guvernare sau conducerea sa. Acum trebuie s„ constat„m cu r„spundere c„ fenomenul corup˛iei se reg„se∫te la toate nivelurile societ„˛ii.

Poate cel mai greu de suportat pentru cet„˛enii pe care Ói reprezent„m Ón Parlament — m„ refer la reprezentan˛ii tuturor partidelor parlamentare — a devenit corup˛ia Óntre˛inut„ de o birocra˛ie a c„rei caracteristic„ este dat„ de interesul pentru propria supravie˛uire. Aceast„ corup˛ie este cea mai dureroas„, pentru c„ se manifest„ la nivel local, Ón administra˛ia local„, ∫i love∫te Ón mod direct cet„˛eanul. Ea na∫te nemul˛umiri concrete.

Este necesar ca Óntreaga clas„ politic„ s„ intervin„ categoric pentru a elimina aceste forme de corup˛ie. De cele mai multe ori, astfel de interven˛ii nici m„car nu necesit„ fonduri mari, ci doar o identificare corect„ a problemelor ∫i o ferm„ voin˛„ de ac˛iune.

îCe fel de politicieni se tem de pres„?“

Este incontestabil faptul c„ nu de pu˛ine ori anumi˛i reprezentan˛i ai mass-media nu reu∫esc s„ fie suficient

de clari ori bine informa˛i atunci c‚nd abordeaz„ o serie de subiecte referitoare la cutare sau cutare om politic. Rezult„ Ón anumite situa˛ii momente penibile, cu neÓn˛elegeri de ambele p„r˛i sau chiar tensiuni.

Dincolo de toate aceste episoade regretabile, un lucru este esen˛ial: omul politic care se manifest„ cu nervozitate, ostilitate sau pur ∫i simplu fuge de Óntreb„rile unui jurnalist nu reprezint„ dec‚t un exemplu despre cum nu trebuie s„ fie un adev„rat om politic.

Dac„ nu este amestecat Ón afaceri tenebroase, un astfel de personaj manifest„ o devastatoare incultur„, nereu∫ind s„ lege dou„ fraze Ón mod corect sau privind un text scris Óntr-o limb„ str„in„ s„ se cutremure de spaim„ asemenea unui aborigen dintr-o insul„ izolat„ care vede pentru prima dat„ Ón via˛a lui un cal.

Asemenea politicieni sunt Óns„ extrem de insolen˛i atunci c‚nd se afl„ Óntre adulatorii proprii — majoritatea de foarte slab„ calitate moral„ ∫i intelectual„ — ∫i adopt„ tonuri de dispre˛ absolut — lucru care mi se pare cel mai grav — fa˛„ de oamenii nec„ji˛i care vin la ei solicit‚ndu-le un c‚t de mic ajutor.

Ace∫ti ciocoi de tip nou, grobieni, impertinen˛i Óns„ fundamental incul˛i, se cred atunci buricul p„m‚ntului ∫i au impresia c„ lumea Óncepe ∫i se sf‚r∫e∫te cu ei.

Este aproape firesc ca pentru asemenea specimene politice un ziarist inteligent ∫i curajos s„ par„ de-a dreptul obraznic, dac„ nu chiar insuportabil.

Troglodi˛ilor cu func˛ii le cedeaz„ nervii ∫i reac˛ioneaz„ penibil, furios, incalificabil pentru o societate pe care ne-o dorim cu to˛ii normal„, democratic„.

Trist este faptul c„ manifest„rile unor asemenea indivizi fac de ru∫ine Óntreaga clas„ politic„, ∫i a∫a cu o cot„ extrem de sc„zut„ Ón topul Óncrederii populare.

O singur„ solu˛ie, a∫adar: afar„ din politic„ cu dinozaurii antieuropeni!

îO transformare sub semnul Óntreb„rii“

Corneliu Vadim Tudor a dorit s„ se remarce tot mai mult Ón ultimul timp. Ne˛in‚nd cont de valorile ∫i programul politic al partidului pe care Ól conduce, dar nici de numeroasele declara˛ii afirmate de-a lungul anilor, liderul P.R.M. ∫i-a cosmetizat brusc discursul ∫i a ap„rut Óntr-o nou„ Ónf„˛i∫are — cea de sus˛in„tor al principiului egalit„˛ii tuturor etniilor, f„r„ nici un fel de discriminare.

Œn primul r‚nd, Vadim Tudor adreseaz„ o scrisoare comunit„˛ilor evreie∫ti din Rom‚nia Ón care se men˛ioneaz„ c„ sus˛ine c„ a f„cut o gre∫eal„ atunci c‚nd a negat Holocaustul din Rom‚nia care a avut loc Óntre anii 1941 ∫i 1944.

Era de a∫teptat ca Vadim s„ utilizeze orice tactici care l-ar favoriza Ón cursa electoral„ pentru Pre∫edin˛ia Rom‚niei.

Aceste declara˛ii cinice ∫i demagogice nici nu s-au l„sat a∫teptate. Imediat au ap„rut Ón pres„ zeci de declara˛ii. Mai pu˛in Óns„ au fost v„zute ∫i f„cute fapte concrete care s„ mai ∫i confirme cele afirmate.

Discursul lui Vadim este unul obi∫nuit, adic„ Ón esen˛„ bazat pe minciun„, c„ci tot o minciun„ este ∫i schimbarea sa de opinii de la an la an sau chiar de la o zi la alta.

Dac„ la Ónceput s-a lansat sub lozinci antieuropene, mai t‚rziu Vadim a devenit tolerant ∫i chiar sus˛in„tor al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 acestora. Dup„ ce a ap„rut cu mai multe lozinci antisemite, acum se arat„ un sus˛in„tor al tuturor na˛ionalit„˛ilor. Cu toate acestea, nu se pot ∫terge at‚t de u∫or decadele de ur„, rasism ∫i xenofobie exprimate de liderul P.R.M. nu numai Ómpotriva evreilor, ci ∫i Ómpotriva popula˛iei rome ∫i a minorit„˛ii maghiare din aceast„ ˛ar„.

Se demonstreaz„ Ónc„ o dat„ faptul c„ Vadim nu face altceva dec‚t s„ Óntind„ ni∫te capcane cinice, Ón scopuri populiste.

Œn acest fel, singura modalitate de a convinge poporul rom‚n ∫i opinia public„ interna˛ional„ de sinceritatea schimb„rii ar fi cea de a nu o instrumentaliza Ón scopuri electorale, adic„ de a nu se referi la ea deloc.

Circul organizat de C.V. Tudor Ón aceast„ perioad„ pe tema schimb„rii sale la fa˛„ a atins propor˛ii comune de dezaprobare.

îLegea pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord“

S„pt„m‚na trecut„, Ón cadrul unei ∫edin˛e comune, Parlamentul a aprobat Ón unanimitate, fapt rar Ónt‚lnit, Legea pentru aderarea Rom‚niei la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord.

Aceast„ lege consfin˛e∫te noua calitate a identit„˛ii Rom‚niei Ón lume ∫i o nou„ demnitate bine meritat„ a Armatei Rom‚ne.

De asemenea, arat„ c„ atunci c‚nd toate for˛ele politice din ˛ar„ sunt unite reu∫im s„ redescoperim voca˛ia ∫i meritele noastre ca na˛iune ∫i spirit ∫i s„ trecem definitiv Ón partea cea mai bun„ a istoriei Na˛iunii Rom‚ne.

Domnul Ion Iliescu, Pre∫edintele Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, primul-ministru al Rom‚niei, ∫i ceilal˛i colegi din Parlament care au vorbit despre Ónsemn„tatea acestui act au apreciat c„ faptul acesta este rezultatul unui proces de acumul„ri ∫i transform„ri profunde ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, urmare a unor mari eforturi realizate cu tenacitate ∫i r„bdare îdublate de reforme interne pe toate domeniile de activitate — militar„, social„, al corup˛iei, birocra˛iei ∫i al mentalit„˛ilor Ónvechite“.

Aderarea Rom‚niei la NATO a reprezentat un obiectiv prioritar constant al politicii externe Óncep‚nd din 1990. El a Óntrunit permanent adeziunea a 70—90% din popula˛ia ˛„rii ∫i a avut sprijinul Óntregului spectru politic rom‚nesc.

Astfel, pe fondul rezultatelor pozitive Ónregistrate Ón plan economic Ón ultimii 3 ani, a fost posibil„ accelerarea

ridic„rii nivelului de compatibilitate a institu˛iilor rom‚ne∫ti, a Armatei Rom‚ne, a procedurilor de lucru specifice Alian˛ei.

De apreciat c„ to˛i vorbitorii au remarcat performan˛ele ∫i reforma din armat„ ∫i au eviden˛iat faptul c„ Ón acest moment reforma structural„ ∫i opera˛ional„ Ón armat„ este Óncheiat„ Ón propor˛ie de 85%, iar Rom‚nia are azi cea mai important„ contribu˛ie militar„ dintre toate statele invitate s„ adere la NATO.

Dup„ ce ani de zile Rom‚nia s-a considerat a fi o ˛ar„ îimportatoare de securitate“, ast„zi militarii sau poli˛i∫tii no∫tri sunt Ón Irak, Afganistan, Bosnia sau Kosovo pentru a exporta securitate.

Decorarea de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, prin domnul Adrian N„stase, primul-ministru al Rom‚niei, cu ordinul _Virtutea Militar„_ Ón grad de cavaler cu Ónsemne militare a drapelului de lupt„ al Batalionului 26 infanterie îScorpionii Ro∫ii“ reprezint„ pre˛uirea conduc„torilor Rom‚niei manifestat„ fa˛„ de unitatea cu cea mai consistent„ participare la ac˛iunile de stabilizare din Irak ∫i din alte misiuni.

Declara˛ie politic„: îInvestitorii chinezi sunt interesa˛i de economia buzoian„“.

Vizita domnului prim-ministru Adrian N„stase Ón R. P. Chinez„ a reprezentat un real succes Ón dezvoltarea rela˛iilor rom‚no-chineze, iar rezultatele acesteia, f„r„ Óndoial„, nu vor Ónt‚rzia s„ apar„.

Construirea unui pod peste Dun„re la Br„ila, realizarea unor ∫osele importante Ón Rom‚nia sunt tot at‚tea exemple care confirm„ faptul c„ poporul chinez este nu numai un prieten al poporului rom‚n, dar ∫i un aliat de n„dejde al ˛„rii noastre Ón mersul spre Ónainte.

Œn contextul celor prezentate, doresc s„ informez Camera Deputa˛ilor despre faptul c„, Ón partea a doua a lunii februarie 2004, o delega˛ie a Ministerului Comer˛ului, condus„ de ambasadorul R. P. Chineze la Bucure∫ti, Excelen˛a sa Xu Jian, a f„cut o vizit„ Ón jude˛ul Buz„u.

Œn sala îCabinet“ din sediul Prefecturii Buz„u, delega˛ia chinez„ s-a Ónt‚lnit cu domnul dr. Ion Vasile, prefectul jude˛ului Buz„u, ∫i cu domnul Viorel Constantinescu, pre∫edintele Consiliului jude˛ean.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Scopul vizitei a fost acela de documentare ∫i schimb de experien˛„, cunoscut fiind faptul c„ nu este prima oar„ c‚nd jude˛ul nostru prime∫te o vizit„ a prietenilor chinezi.

Au fost prezentate delega˛iei chineze informa˛ii generale despre infrastructura, facilit„˛ile ∫i poten˛ialul economic al jude˛ului.

Asistentul ministrului comer˛ului, Chen Jian, consider„ c„ rela˛iile economice chinezo-rom‚ne se vor dezvolta continuu ∫i c„ societ„˛ile comerciale din ˛ara prieten„ vor fi interesate s„ investeasc„ Ón economia buzoian„, Ón special Ón domeniul aliment„rilor cu ap„ ∫i al hidrocentralelor.

De asemenea, exist„ reale ∫anse ca o prim„ investi˛ie de amploare s„ se concretizeze prin construirea unui parc tehnologic la Buz„u, situa˛ie Ón care jude˛ul ar fi primul din ˛ar„ unde oamenii de afaceri chinezi vor construi un asemenea obiectiv.

De altfel, acest subiect a fost abordat ∫i de domnul prim-ministru Adrian N„stase Ón urma Ónt‚lnirilor cu oficialii chinezi cu ocazia Forumului Economic de la Beijing.

Declara˛ie politic„: îSolda˛ii p„cii“.

Suntem la un pas de NATO. Realiz„rile zise îepocale“ sunt tr‚mbi˛ate de mai-marii puterii pe toate lungimile de und„. Nu se prea vorbe∫te despre miliardele de dolari care vor reprezenta costurile acestei solicit„ri, dar s„ sper„m c„ va da Dumnezeu vreme bun„ ∫i recolte bogate. De altfel, aceast„ integrare nici nu este un lucru r„u, ba este un r„u necesar acum, c‚nd toat„ lumea care tot vorbe∫te despre pace se tot preg„te∫te de r„zboi. Aici, la noi, ni se tot spune c„ totul, ∫i Ónc„ ceva pe deasupra, s-a f„cut de c„tre P.S.D.

Œn ˛ara aceasta, de 3 ani nu exist„ dec‚t P.S.D. ∫i U.D.M.R., str‚ns unite la bine ∫i la r„u. ™i aceasta cam a∫a este, pentru c„ despre ceilal˛i se vorbe∫te pu˛in, ca Ón plin feudalism, c‚nd domnii rom‚ni duceau r„zboaie cu turcii, iar suveranii c„rora le erau Ónchina˛i ∫i care nici nu prea ∫tiau unde s-a dat o b„t„lie sau alta se numeau c‚∫tig„tori ∫i d„deau baluri pe la cur˛ile imperiale ca s„ se laude cu victoriile. Cam a∫a ∫i cu poporul rom‚n ∫i conduc„torii s„i actuali.

De asemenea, nu se spune c„, date fiind interesele NATO Ón zon„ ∫i posibilit„˛ile strategice oferite de teritoriul rom‚nesc, chiar dac„ nu am satisface nici o condi˛ie, ∫i tot am fi fost admi∫i, dar este mai interesant s„ solici˛i acest lucru, pentru c„, cine cere pl„te∫te.

De acum ne a∫teapt„ etape importante Ón istoria noastr„ na˛ional„. Cum se construie∫te noua societate rom‚neasc„ pentru mileniul III, societatea care trebuie s„ asculte ∫i s„ voteze, se poate deduce din c‚teva date statistice: din raportul autorit„˛ilor rom‚ne c„tre UNESCO

pentru Conferin˛a îEduca˛ia pentru to˛i Ón Europa ∫i America de Nord“, la Var∫ovia, Ón februarie 2000, se deduce c„ 4% din popula˛ia Rom‚niei, Ónsemn‚nd 778.000 de persoane av‚nd v‚rsta peste 10 ani, erau analfabe˛i.

Dintre adul˛ii care nu ∫tiu s„ scrie ∫i s„ citeasc„, cei mai mul˛i sunt femei, 75% din totalul femeilor ∫i al persoanelor av‚nd v‚rsta peste 65 de ani, Ónsemn‚nd peste 52% din totalul analfabe˛ilor la acea dat„. La cei sub 34 de ani, rata cea mai mare se Ónt‚lne∫te la cei cu v‚rstele de 15—19 ani. Abandonul ∫colar era, la Ónceput de 2000, de 0,9%, fa˛„ de 0,6%, c‚t era Ón 1993.

Declara˛ie politic„: îDemersuri antagonice“.

Ultima perioad„ de timp a fost revelatoare pentru scena politic„ rom‚neasc„. De∫i acuzele s-au situat Ón top pe ordinea de zi, iar pozi˛iile de gen ultimatum au fost mai uzitate ca niciodat„, se poate spune c„ situa˛ia s-a decantat.

Pornesc Ón demersul meu de la un simplu exemplu de atitudine din via˛a politic„ rom‚neasc„.

Œn urm„ cu doar c‚teva s„pt„m‚ni ne aflam pu∫i Óntr-o situa˛ie sensibil„ generat„ de amendamentele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 europarlamentarilor din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. Œn slujba gestion„rii acelei crize s-au pus ∫i reprezentan˛ii opozi˛iei. Efectuarea de lobby pentru Rom‚nia de c„tre cei la care am f„cut referire a fost un gest apreciat ∫i salutat de c„tre reprezentan˛ii P.S.D. Dar, dac„ amenin˛„rile cu suspendarea negocierilor cu Uniunea European„ au speriat opozi˛ia, acum, c‚nd decizia Comisiei a fost de îreorientare a strategiei de aderare“, opozi˛ia r„sufl„ ∫i se Ónghesuie Ón a cere demisia Guvernului.

Diletantismul opozi˛iei este evident Ón cazul Partidului Na˛ional Liberal, care, dup„ ce Ó∫i trimite emisarii Ón Parlamentul European, jubileaz„ atunci c‚nd este vorba de critici aduse procesului de aderare a ˛„rii noastre de c„tre liberalul european Graham Watson, dovedind clar c„ nu Ón˛elege s„ se alinieze unui mod coerent de a face politic„.

Œncurcat„ Ón propriile-i b‚lbe, actuala opozi˛ie nu face dec‚t s„ sporeasc„ starea de nedumerire a publicului rom‚nesc, care — din p„cate — nu mai ∫tie probabil de ce parte se afl„ aceasta din urm„. Atitudinea opozi˛iei care a dat impresia c„ Ón˛elege necesitatea conjug„rii for˛elor Ón vederea realiz„rii de lobby cu privire la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ i-a conferit acesteia oarecare coeren˛„ Ón actul politic. Œns„ actuala dorin˛„ de demitere a Guvernului, acum, dup„ ce Guvernul, privind cu seriozitate semnalul de alarm„ reprezentat de votul Comisiei pentru afaceri externe, s-a angajat s„ ac˛ioneze Ón perioada urm„toare pentru a r„spunde preocup„rilor forurilor Uniunii Europene — preocup„ri care reprezint„ totodat„ ∫i puncte pe agenda de politic„ intern„, puncte esen˛iale pentru dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti —, nu face dec‚t s„-i anuleze ∫i r„m„∫i˛a de logic„ care Ói r„m„sese.

îDrumul spre normalitate“

Acum dou„ s„pt„m‚ni, la Sinaia, s-au reunit — cum a fost informat„ opinia public„ —, Grupurile parlamentare ale P.S.D., Delega˛ia permanent„ a partidului ∫i membrii Cabinetului N„stase. S-a discutat despre felul Ón care P.S.D. — Ón postura de partid de guvern„m‚nt — asigur„ desf„∫urarea reformei ∫i, Ón acela∫i timp, realizarea unor programe sociale ambi˛ioase, importante pentru cet„˛enii Rom‚niei.

Œntrebarea care s-a pus este foarte simpl„ Ón fond: cum vom face, pentru ca schimb„rile din Rom‚nia, at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i Ón plan institu˛ional sau Ón politica extern„, s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ al cet„˛enilor ˛„rii?

Chiar dac„ ne apropiem de statutul de membru NATO — de pild„, cum ∫ti˛i deja, toate parlamentele statelor membre au ratificat Tratatul de aderare, totu∫i, via˛a r„m‚ne Ónc„ foarte dificil„ pentru mul˛i dintre rom‚ni —, este important pentru noi s„ ne ocup„m cu ∫i mai mult„

aten˛ie de crearea de locuri noi de munc„, de noi investi˛ii, interne ∫i externe, s„ fim mai Óndr„zne˛i, mai prezen˛i Ón rela˛ia cu cet„˛enii, s„ finaliz„m proiectele pe care le-am Ónceput ∫i care pot s„ schimbe via˛a multor rom‚ni.

Este vorba de felul Ón care vom trata Ón continuare problema salariului minim pe economie, dar, p‚n„ la urm„, salarii mai mari, care s„ rezulte dintr-o activitate economic„ s„n„toas„. Ne-am angajat s„ cre„m un buget pentru cre∫tere economic„, dar ∫i pentru a realiza programe de echitate ∫i de justi˛ie social„. Cum? Aplic‚nd ferm bugetul pe care-l avem, dar ∫i prin corec˛ii care pot fi f„cute, corec˛ii prin venituri suplimentare provenite din privatiz„ri, printr-o mai bun„ colectare a obliga˛iilor de stat.

Este Ónc„ un drum foarte lung de parcurs, pe care trebuie s„-l realiz„m to˛i. Sigur, avem serioase obiective Ón lupta anticorup˛ie, pentru aplicarea ferm„ a legisla˛iei ˛„rii ∫i at‚tea alte probleme importante. Sunt domenii Ón care am avut o performan˛„ mai slab„. ™tim, cel pu˛in acum, care este direc˛ia corect„.

Ceva pozitiv Óncepe s„ se Ónt‚mple Ón Rom‚nia.

Doar dac„ e∫ti r„uvoitor nu observi acest lucru, ∫i nu este numai meritul Partidului Social Democrat, la guvernare. Este vorba de un efort pe care poporul rom‚n l-a realizat dup„ 1989 ∫i care Óncepe s„ dea rezultate, iar datoria noastr„, la nivel politic, parlamentar, guvernamental sau Ón administra˛ia local„ este s„ asigur„m stabilitatea ∫i continuitatea necesare pentru consolidarea acestor rezultate. S„ avem creditul popula˛iei ˛„rii pentru a continua ce am Ónceput bine.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Tema pe care doresc s-o abordez ast„zi se refer„ la îCre∫terea accelerat„ a produsului intern brut (P.I.B.), cerin˛a esen˛ial„ pentru viitorul Rom‚niei“.

Datorit„ politicii economice promovate de Guvernul Rom‚niei, exist„ toate premisele ca Ón cei 4 ani de guvernare s„ se realizeze o cre∫tere medie anual„ a

P.I.B. de peste 5% (5,7% Ón 2001, 4,9% Ón 2002, 4,9 Ón 2003 ∫i 5,5% prev„zut pentru anul 2004).

Aceasta confirm„ caracterul durabil ∫i sustenabil al dezvolt„rii noastre economice.

Realizarea unui ritm al P.I.B. Ón 2003 de 4,9% Ón condi˛iile unei conjuncturi externe mai pu˛in favorabile ∫i ale unui slab an agricol reprezint„, desigur, o performan˛„ notabil„.

Ea reflect„ evolu˛ia favorabil„ a produc˛iei industriale, a construc˛iilor ∫i a sectorului de servicii. La aceast„ performan˛„ a contribuit Óntr-o m„sur„ Ónsemnat„ majorarea consumului final cu 6,9% ∫i a form„rii brute a capitalului fix cu 9,2%.

De∫i realiz„rile Ón cei 4 ani de guvernare P.S.D. sunt importante, totu∫i, ˛in‚nd seama de intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Óncep‚nd cu ianuarie 2007, se impune o reflec˛ie mai larg„ cu privire la cerin˛ele obiective privind evolu˛ia acestui indicator Ón viitor.

Ea este necesar„ Óntruc‚t anul 2004, potrivit unui studiu recent al Comisiei Economice pentru Europa a Na˛iunilor Unite (UNECE), va Ónsemna o accelerare a cre∫terii economice, de 4,5% pentru Europa de Est. De altfel, toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene tind spre Ómbun„t„˛irea performan˛elor Ón acest domeniu.

f n‚nd seama de aceste repere, dac„ Rom‚nia va p„stra ∫i Ón viitorii ani un ritm mediu anual al cre∫terii economice de 5%, pentru eliminarea decalajelor economice care ne despart de unele ˛„ri cum sunt Grecia, Portugalia sau Spania ar fi necesar„ o perioad„ de 35—96 ani. Chiar ∫i fa˛„ de vecina noastr„ Ungaria, perioada necesar„ ar fi de 40 de ani.

Concluzia care se poate re˛ine dintr-o astfel de analiz„ a tendin˛elor pe plan european const„ Ón faptul c„ pentru viitor un ritm mediu anual de cre∫tere economic„ de 5% pentru Rom‚nia nu se poate considera satisf„c„tor. Poten˛ialul economic al ˛„rii noastre, for˛a sa de munc„ calificat„ poate ∫i trebuie s„ ofere mult mai mult.

V„ mul˛umesc tuturor ∫i v„ doresc o zi dup„ dorin˛a dumneavoastr„.

Da˛i-mi voie s„ deschidem a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi, prima fiind dedicat„ interven˛iilor politice.

V„ anun˛ c„, din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 284, 61 sunt absen˛i.

Œnainte de a Óncepe dezbaterea primului proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ supun aten˛iei ∫i votului dumneavoastr„ dou„ comisii de mediere; prima prive∫te proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, unde sunt propu∫i colegii no∫tri Florin Iordache, Minodora Cliveti, Ioan Timi∫, Florina Jipa, Emil Boc, Andrei Chiliman, Székely Zoltán.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

A doua comisie de mediere prive∫te proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2003 privind protec˛ia social„ a salaria˛ilor disponibiliza˛i prin concedieri colective din sectorul sanitar Ón cadrul procesului de restructurare ∫i organizare. Sunt propu∫i: Smaranda Dobrescu, Dumitru Buzatu, Pavel Todoran, Ioan Andrei, Ion MÓnzÓn„, Eugen Costel Popescu, Gheorghe Barbu.

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Ieri am am‚nat, la cererea domnului deputat Márton, propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Micfal„u prin reorganizarea comunei Malna∫.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a depus raportul suplimentar, Ó∫i men˛in solu˛ia de respingere.

Domnule Márton, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i propunerea.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Eu cred totu∫i c„ cel pu˛in procedural exist„ o mic„ problem„ cu acest raport de respingere, sus˛inut, pentru c„ pute˛i s„ citi˛i din raport c„, din 24 de membri, sunt prezen˛i 22 ∫i au votat pentru 11. V„ rog s„ face˛i

calculul asupra majorit„˛ii decizionale, conform regulamentului.

Domnule pre∫edinte Ioan Oltean, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ie public„.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Procedural nu exist„ nici un element care s„ pun„ sub semnul Óntreb„rii hot„r‚rea pe care comisia a luat-o. Vreau s„ subliniez c„, cu foarte mult„ aten˛ie, membrii Comisiei pentru administra˛ie public„ s-au aplecat asupra acestei propuneri pe care domnul deputat a Ónaintat-o, Ón ciuda faptului c„ a avut o atitudine totalmente lipsit„ de respect fa˛„ de membrii comisiei, element pe care Ól trecem cu vederea ∫i care nu a avut nici o influen˛„ asupra deciziei, asupra hot„r‚rii luate — pe mine m„ surprinde Ón continuare atitudinea domnului deputat, dar, m„ rog, nu m„ voi opri asupra acesteia. Cert este c„ propunerea de Ónfiin˛are a comunei Micfal„u nu Óndepline∫te condi˛iile prev„zute de Legea nr. 351/2001 ∫i, din aceste motive absolut obiective, comisia a Óntocmit un raport de respingere. De altfel, ∫i raportul suplimentar care a fost depus ast„zi vine s„ sus˛in„ aceast„ hot„r‚re a Comisiei pentru administra˛ie public„.

De aceea, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, v-a∫ ruga s„ sus˛ine˛i raportul comisiei ∫i s„ vota˛i pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Mul˛umesc.

Domnul Márton, Ón˛eleg c„ mai dori˛i s„ interveni˛i. Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„ citesc din raportul comisiei, care poart„ nr. 26/1.672/25.02.2004, alin. 4, Óncep‚nd cu num„rarea de la subsol, sau alin. 7 al raportului zice a∫a: îLa lucr„rile comisiei din data de 25 februarie 2004 au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din totalul de 24 membri ai Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic“. Iar cu un alineat mai la vale, deci penultimul alineat, zice bolduit: îRaportul de respingere a fost aprobat de comisie cu 11 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere“. Nu ∫tiu ce s-a Ónt‚mplat cu ceilal˛i care nu sunt trecu˛i aici, s-or fi dus afar„, or fi fost prezen˛i ∫i n-or fi votat. Indiferent, regulamentul prevede c„ majoritatea este necesar„ dintre cei prezen˛i. Din 22 prezen˛i au votat 11 pentru. Asta nu e majoritatea, ci exact jum„tatea dintre cei prezen˛i.

Ca atare, cel pu˛in aceast„ problem„ procedural„ ar fi trebuit s„ se reia Ón discu˛ie. Eu am mai subliniat necesitatea dezbaterii Ón comun a acestei comune, am Ón˛eles c„… Iar„∫i nu Ón˛eleg de ce comisia nu a primit nici avizul Consiliului Legislativ, de∫i to˛i deputa˛ii pot s„ verifice c„ noi am primit deja Ón casetele noastre pentru comuna Bixad. Solicit Ón continuare, mai ales c„ cel pu˛in

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 eu nu cunosc c„ ar fi existat o ∫edin˛„ a comisiei — c‚nd a fost aceasta, c‚˛i au fost prezen˛i…

Ca atare, eu solicit, cu respect, rediscutarea acestei probleme Ón integralitatea sa ∫i, evident, v„ spun sincer, cu orice solu˛ie dat„ de comisie, Ón dezbaterea, Ón integralitatea sa a problemei, o s„ accept aceast„ solu˛ie. Deocamdat„ am cel pu˛in temei regulamentar ca s„ solicit rediscutarea acestei probleme.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Sigur c„ pe mine m„ surprinde la modul efectiv nepl„cut felul Ón care domnul deputat Márton Óncearc„ s„ justifice un punct de vedere care vine Óntr-un flagrant conflict cu prevederile Legii nr. 351.

Domnia sa aici face abstrac˛ie de prevederile legale ∫i Óncearc„ s„ justifice doar prin prisma interesului propriu de a Ónfiin˛a o comun„ Ón jude˛ul Covasna, de∫i comisia a manifestat Óntotdeauna o disponibilitate exagerat„ fa˛„ de toate propunerile legislative, inclusiv fa˛„ de domnul deputat Márton. Este o chestiune asupra c„reia poate c„ Domnia sa ar trebui s„ mai reflecteze.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ niciodat„, inclusiv la aceast„ propunere legislativ„, comisia nu a lucrat Ón afara cvorumului necesar prev„zut Ón Regulamentul Camerei ∫i Ón regulamentul comisiei.

De altfel, num„rul de persoane nominalizate Ón raport denot„ cu certitudine c„ a fost luat„ o hot„r‚re Óntr-o majoritate de necontestat.

Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

De asemenea, trebuie s„ subliniez faptul c„ Óntre cele trei propuneri de Ónfiin˛are a trei comune noi, prin reorganizarea unei comune, nu exist„ o leg„tur„ de natur„ a ne Ómpiedica s„ ne pronun˛„m asupra acestei propuneri legislative.

Propunerea de Ónfiin˛are a comunei Bixad care, din motive probabil obiective, n-a ajuns Ónc„ pe masa de lucru a comisiei nu depinde de votul pe care ast„zi plenul Camerei Deputa˛ilor Ól va da asupra acestei propuneri legislative.

Este o propunere de sine st„t„toare, care va fi dezb„tut„ cu certitudine Ón momentul Ón care comisia va fi sesizat„ ∫i se va lua o decizie care nu va fi nici pe departe influen˛at„ de ceea ce se va hot„rÓ ast„zi.

De aceea, domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor colegi, am rug„mintea de a v„ pronun˛a Ón sensul sus˛inerii acestui raport, cu precizarea, dac„ mai este necesar„, c„ Guvernul nu a sus˛inut aceast„ propunere legislativ„, c„ la lucr„rile comisiei a participat ∫i un reprezentant al Guvernului care, de asemenea, ∫i-a Ónsu∫it ∫i a sus˛inut punctul de vedere al Guvernului, acela de a nu se adopta aceast„ propunere legislativ„.

## Dac„ mai sunt interven˛ii?

Vom supune votului final propunerea comisiei Ón ∫edin˛a de ast„zi destinat„ votului final.

Œn continuare, urmeaz„ punctul 11 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile administra˛iei publice.

Pofti˛i, domnule ministru, s„ v„ sus˛ine˛i proiectul, din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ordonan˛a Guvernului nr. 80 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice a fost adoptat„ Ón anul 2001, Ón vederea limit„rii unor cheltuieli f„cute de institu˛iile publice, a∫a cum erau ele definite Ón Legea finan˛elor publice, ∫i a fost un act normativ ce se adresa tuturor institu˛iilor ∫i autorit„˛ilor publice, indiferent de modul Ón care se finan˛au acestea.

Experien˛a acumulat„ de la data adopt„rii acestui act normativ a ar„tat c„ limitarea drastic„ a cheltuielilor institu˛iilor ∫i autorit„˛ilor publice, precum ∫i normarea strict„ a personalului unora dintre acestea pot determina sincope Ón activitatea institu˛iilor respective exact Ón perioade sau Ón momente c‚nd acestea trebuiau s„ desf„∫oare o activitate intens„.

Œn acest sens, prin Ordonan˛a nr. 85 s-a urm„rit eliminarea acestor disfunc˛ionalit„˛i din derularea activit„˛ilor administrative.

Astfel, pentru a se evita blocarea activit„˛ilor autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, autorit„˛i c„rora Ón ultimii doi ani le-au fost transmise numeroase noi atribu˛ii, ce au fost preluate de autorit„˛ile locale Ón virtutea descentraliz„rii serviciilor publice ∫i apropierii acestora de cet„˛ean, s-a propus renun˛area la normarea strict„, printr-un act normativ cu putere de lege, a num„rului de personal din aparatul propriu al consiliilor locale, consiliilor jude˛ene ∫i al Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti, aceast„ normare urm‚nd s„ se fac„ de c„tre fiecare autoritate Ón parte, Ón func˛ie de problematica specific„ din respectiva unitate administrativteritorial„ ∫i de resursele financiare de care aceasta dispune, Ón virtutea principiului autonomiei locale, principiu consfin˛it at‚t de Constitu˛ie, c‚t ∫i de Legea administra˛iei publice locale.

Domnul pre∫edinte Oltean.

V„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„, spre a lua

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Ón dezbatere, pentru Óntocmirea raportului de fond, Ordonan˛a Guvernului nr. 80/2000, modificat„ prin Ordonan˛a Guvernului nr. 85/2003.

Œn acela∫i timp cu dezbaterea pe marginea acestei ordonan˛e, a fost luat„ Ón dezbatere ∫i propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Œn urma unor discu˛ii la nivelul comisiei ∫i Ón prezen˛a reprezentantului Guvernului, domnul ministru Mircea Alexandru, s-a c„zut de acord ca o parte din amendamentele existente Ón propunerea legislativ„ s„ se reg„seasc„, s„ fie Óncorporate Ón raportul privind Ordonan˛a nr. 85 de modificare a Ordonan˛ei nr. 80.

Œn consecin˛„, a fost Óntocmit un raport suplimentar, care a fost depus Ón termen Ón casetele colegilor no∫tri ∫i care este ast„zi luat Ón dezbatere.

Raportul este favorabil ∫i, Ón consecin˛„, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi, v„ rug„m s„-l sus˛ine˛i Ón forma Ón care a fost depus din partea comisiei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat, pofti˛i la dezbateri generale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Am intervenit numai pentru a sublinia faptul c„ nu s-a renun˛at la ideea de baz„ a ordonan˛ei, de a se exercita o maxim„ aten˛ie asupra diminu„rii cheltuielilor publice care vizeaz„ normativul de personal, cheltuielile cu convorbiri telefonice, normativul de ma∫ini, cheltuielile cu carburantul ∫i alte lucruri ce ˛in de func˛ionarea administra˛iei. Numai c„ s-a operat o distinc˛ie. Grija pentru diminuarea cheltuielilor publice este partajat„ Óntre administra˛ia central„ ∫i administra˛ia local„. Este mult mai important s„ avem autorit„˛i care sunt extrem de atente c‚nd voteaz„ bugetul localit„˛ii, unit„˛ii administrativ-teritoriale, s„ nu existe exces Ón ceea ce prive∫te sumele propuse pentru plata salariilor, pentru cheltuielile de carburant, pentru telefonie, pentru convorbiri. Este mult mai important s„ se exercite acest drept de control asupra modului cum se cheltuiesc banii publici.

De altfel, Ordonan˛a nr. 45 privind finan˛ele publice locale stabile∫te foarte clar c„ dimensionarea, fundamentarea ∫i utilizarea resurselor fondurilor publice locale pentru func˛ionarea administra˛iei se fac Ón strict„ corelare cu posibilit„˛ile de Óncasare ∫i cu veniturile ∫i conform priorit„˛ilor pe care ∫i le stabilesc autorit„˛ile.

Deci este important s„ avem consilii locale atente c‚nd voteaz„ bugetul ∫i este evident Ómpotriva spiritului autonomiei s„ decidem ca Óntr-un îpat al lui Procust“, de undeva, de la o anumit„ distan˛„, care sunt cheltuielile pentru telefoane, pentru deplas„ri Ón teritoriu, c‚nd jude˛ele au dimensiuni at‚t de diferite.

De aceea vreau s„ subliniez, chiar Ómpotriva unor comentarii din pres„, c„ spiritul economiei cu privire la cheltuielile publice a r„mas, numai c„ s-a transferat celor care sunt Ón drept s„ controleze acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Pofti˛i, domnule deputat. Domnul deputat Dinu, din partea P.R.M.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am fost consilier local patru ani de zile la Bra∫ov. Œntr-unul din ani, prim„ria a venit ∫i a solicitat, la jum„tatea anului, cre∫terea cheltuielilor cu telefoanele, de fapt, dublarea cheltuielilor cu telefoanele. Atunci, consiliul local din care f„ceam parte a ini˛iat o analiz„ la s‚nge a cheltuielilor care s-au f„cut pe telefoane ∫i a constatat c„, de fapt, Ón Prim„ria Bra∫ov, cu zero se putea ie∫i Ón re˛eaua interurban„ ∫i vorbi fiecare cum credea de cuviin˛„, dintre salaria˛ii prim„riei. Am luat m„sura, imediat, s„ vin„ cineva de specialitate ∫i s„ opreasc„ ie∫irea la interurban prin cifra 0.

Iat„ cum consiliul local de acolo, v„z‚nd c„ se Óncalc„ ni∫te reguli ∫i se putea ie∫i foarte u∫or dintr-un buget alocat, a reu∫it s„ revad„ aceast„ chestiune ∫i s„ pun„ fr‚n„ la cheltuirea banului public Ón mod cu totul necontrolat. Dar de la acel sistem ∫i p‚n„ la a impune printr-un act normativ la nivel central unde s„ se Óncadreze ∫i Ón ce limite s„ se Óncadreze prim„riile ∫i consiliile locale, legate de cheltuieli, mi se pare totu∫i un mare abuz. Ori l„s„m administra˛iei publice locale, independente din punct de vedere al administr„rii fondurilor, ori dispuneau la nivel central ∫i ne Óntoarcem la partidul comunist, Ón care totul este centralizat ∫i toat„ lumea dispune, sau central se dispune asupra modului cum trebuie cheltuit banul public.

Mi se pare c„ cei 31 de consilieri, de exemplu, la Bra∫ov, au capacitatea necesar„ s„ poat„ interpreta priorit„˛ile care sunt la nivel local ∫i modul cum se distribuie sau cum se repartizeaz„ sumele Ón vederea satisfacerii procesului administrativ.

Mie mi se pare o ingerin˛„ a Guvernului total deplasat„ a veni ∫i a controla c‚˛i bani s„ se cheltuiasc„ pe telefoane, pe autoturisme, pe ma∫ini ∫i a∫a mai departe.

Deci p„rerea mea este c„ asist„m la o Ónc„lcare din nou a principiilor autonomiei administr„rii fondurilor proprii, a Ónc„lc„rii Cartei europene a drepturilor administra˛iei publice locale de a-∫i stabili resursele at‚t la venituri, dar ∫i la cheltuieli, ∫i nu v„d sau nu vedem de ce totu∫i acum se intervine din nou s„ se pun„ botni˛„ administra˛iei publice. Ori respect„m principiul administr„rii ∫i autonomiei administra˛iei, cel pu˛in din punct de vedere al administr„rii financiare materiale locale, ori facem ceva centralizat ∫i ne Óntoarcem la partidul comunist. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dobre, din partea Partidului Na˛ional Liberal.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

f n ∫i eu s„ remarc c„, dup„ trei ani de zile, Guvernul respect„ ceva mai mult consiliile locale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 respectiv consiliile jude˛ene, permi˛‚ndu-le s„-∫i stabileasc„ o serie de cheltuieli, a∫a cum consider„ ele de cuviin˛„. ™i noi, care Óntotdeauna am sprijinit principiul autonomiei locale, salut„m acest lucru.

Œn acela∫i timp, nu pot s„ nu remarc c„ aceast„ relaxare a pozi˛iei majorit„˛ii P.S.D. fa˛„ de posibilit„˛ile de a cheltui ale consiliilor locale ∫i consiliilor jude˛ene vine Óntr-un an electoral, c‚nd, probabil, a∫a cum se Ónt‚mpl„ de altfel deja Ón teritoriu, Óntreaga administra˛ie de stat a intrat Ón campania electoral„.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i. Reprezentantul U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu, Ón primul r‚nd, a∫ dori s„ salut amendamentele admise la acest act normativ ∫i fac acest lucru pentru c„ eu zic c„ am realizat, prin aceste amendamente, o jum„tate de pas Ón direc˛ia administra˛iei locale ∫i ar fi cazul ca acest gest s„ aib„ o continuare Ón viitorul apropiat.

Dac„ Rom‚nia nu ar avea statutul de ˛ar„ Ón tranzi˛ie, atunci, un asemenea act normativ ar fi de neconceput, pentru c„, Ón momentul Ón care administra˛ia public„ local„ func˛ioneaz„ pe baza unei legi organice care Ónscrie la capitolul principii unele ca cel privind autonomia local„, principiul descentraliz„rii, al deconcentr„rii, al subsidiarit„˛ii, asemenea interven˛ii ale puterii centrale, practic, sunt neavenite.

De ce, totu∫i, ne prinde bine statutul de ˛ar„ Ón tranzi˛ie? Pentru c„, Óntr-un stat de drept, Óntr-o democra˛ie clasic„, exist„ o sanc˛iune, ∫i o sanc˛iune care de multe ori love∫te foarte dur. Aceasta este votul pe care-l exprim„ cet„˛enii la alegerile locale.

Totu∫i, se pare c„ la noi Ónc„ aceast„ sanc˛iune nu ∫i-a ocupat locul pe care ar trebui s„-l ocupe.

Deci, pe undeva, eu privesc aceast„ chestiune ca pe un compromis. Œn 2001 s-au introdus ni∫te restric˛ii, datorit„ faptului c„ Ón perioada anterioar„ administra˛iile locale — haide˛i, s-o spunem, totu∫i, pe ∫leau! — au f„cut ni∫te excese fa˛„ de mijloacele pe care le aveau la dispozi˛ie. Eu a∫ fi cel mai fericit dac„, dup„, haide˛i s„-i spunem acest avertisment de trei ani, autorit„˛ile locale ar realiza ∫i for˛a votului cu care trebuie s„ se confrunte din 4 Ón 4 ani ∫i dr„muirea banului public s-ar face prin aceast„ prism„. Atunci eu cred c„ Óntr-o perioad„ Óntr-adev„r scurt„, Óntr-un viitor foarte apropiat putem face ∫i cealalt„ jum„tate de pas ∫i s„ elimin„m ce a mai r„mas Ón aceste ordonan˛e.

V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Ioan Oltean.

De data aceasta, vorbe∫te Ón numele Grupului parlamentar al P.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi s„ exprim c‚teva considerente pe marginea acestui act normativ ce a intrat Ón dezbaterea

Camerei Deputa˛ilor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

O dat„ cu votarea Legii nr. 215, Legea administra˛iei publice locale, se consacra definitiv ∫i irevocabil, Ón opinia mea, necesitatea principiilor autonomiei locale ∫i financiare, a principiilor descentraliz„rii ∫i deconcentr„rii.

Se dovedea, absolut f„r„ echivoc, necesitatea unei autonomii locale totale pentru autorit„˛ile publice locale, consiliul local ∫i primar.

Œn temeiul acestei legi, consiliul local era abilitat s„ stabileasc„ normativele de personal, s„ stabileasc„ normativele de cheltuieli, av‚nd toat„ libertatea s„ se raporteze la posibilit„˛ile materiale ale acestuia, la necesit„˛ile concrete pe care el, ca autoritate public„ local„, era chemat s„ le rezolve.

De aceea, mare a fost surprinderea pentru mine ∫i pentru reprezentan˛ii Partidului Democrat c‚nd, prin Ordonan˛a nr. 80/2001, Guvernul N„stase venea ∫i limita Ón mod paradoxal atribu˛ii care erau deja consacrate prin acte normative Ónc„ din 1991.

Œn felul acesta, atributul consiliului local de a-∫i stabili num„rul de personal, de a-∫i stabili cheltuielile referitoare la carburan˛i, la num„r de ma∫ini din dot„ri, la num„rul de telefoane ∫i de impulsuri care s„ fie consumate Ón raport de ni∫te criterii absolut subiective veneau ∫i Ónc„lcau Ón mod flagrant principiul autonomiei locale.

Pentru a vedea care este reac˛ia autorit„˛ilor locale, la nivelul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s-au purtat discu˛ii cu reprezentan˛i ai Federa˛iei Autorit„˛ilor Publice Locale, care, Ón unanimitate, au subliniat necesitatea abrog„rii acestor prevederi, pentru a le da posibilitatea s„-∫i gestioneze unitatea administrativ-teritorial„, Ón raport cu posibilit„˛ile ∫i cu realit„˛ile concrete la nivelul fiec„rei unit„˛i administrativ-teritoriale.

Œn urma acestor dezbateri, s-a n„scut o propunere legislativ„ semnat„ de mai mul˛i membri ai Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, care era Óntru totul Ón consens cu ceea ce au solicitat reprezentan˛ii Federa˛iei Autorit„˛ilor Locale, ∫i anume abrogarea acelor prevederi din Ordonan˛a nr. 80, care veneau s„ limiteze atribu˛iile acestora.

Trecem, stima˛i colegi, la dezbaterea proiectului de lege.

- V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul de lege adoptat

- de Senat ∫i raportul suplimentar al comisiei.

- La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut. Adoptat Ón unanimitate.

- Textul articolului unic, Ón formularea Senatului.

- Urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 1 din raportul

- suplimentar.

Admis amendamentul, modificat textul articolului unic, Ón sensul c„ ordonan˛a se aprob„ cu urm„toarele modific„ri.

Comisia propune, prin amendamentul nr. 2, modificarea art. 1 alin. 2, deci introducerea Ón legea de modificare a punctului 1, Ón locul actualului punct 1.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 2?

Admis amendamentul, se introduce punctul 1 la legea de modificare, prin care se decide modificarea alin. 2 al art. 1.

- Cu privire la titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i

- obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I.

Nu sunt obiec˛iuni.

Votat Ón unanimitate.

La actualul punct 1 din ordonan˛„, cel cu privire la modificarea art. 2, comisia nu a avut amendamente, nici Senatul nu a intervenit.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu.

- Votat Ón formula din ordonan˛„.

- Punctul 2 din ordonan˛„ vizeaz„ art. 7.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

- Punctul 2 — votat Ón formula din ordonan˛„.

- Œns„ v-a∫ ruga s„ observa˛i amendamentul nr. 4 din

- raportul suplimentar, prin care comisia abrog„ art. 3.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 4? Admis amendamentul, se abrog„ art. 3.

- V„ rog s„ urm„ri˛i, de asemenea, amendamentul

- nr. 5; pentru art. 5 din ordonan˛„, comisia propune amendarea acestuia.

- Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul nr. 5?

Admis amendamentul, modificat art. 5 din ordonan˛„.

- Prin amendamentul nr. 6, comisia propune

Din partea comisiei de ap„rare? Domnul deputat Virgil Popescu, ave˛i cuv‚ntul!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a luat Ón dezbatere pentru avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, acest proiect de lege. Am avut la Óndem‚n„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, avize favorabile de la Comisia pentru politic„ extern„, Comisia pentru buget ∫i finan˛e ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a hot„r‚t avizarea favorabil„ Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Pofti˛i, domnule Vasilescu!

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Mai trebuie ad„ugat, fa˛„ de ceea ce a spus doamna secretar de stat, faptul c„ prin adoptarea acestui proiect de lege, avem posibilitatea s„ ne racord„m la un sistem informa˛ional care s„ ne permit„ s„ protej„m statul rom‚n, Ón ceea ce prive∫te stabilirea unor contracte pe care al˛ii le-au refuzat, Ón ideea c„ ar aduce, s„ spunem anumite indicii, c„ ar putea servi la folosirea lor Ón scopuri, s„ spunem, ilegale. E vorba de substan˛e

chimice toxice, ∫i acest lucru ne apropie mai mult de Uniunea European„ ∫i de un mod de a reglementa principial ∫i eficient acest domeniu.

V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt interven˛ii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege Ón formula adoptat„ de Senat, cum ne-a propus ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 2 ∫i 3. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Art. 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege. Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile, destinat acestui scop.

Urm„torul proiect, cel de la punctul 13 — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil„.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i, din partea ministerului, pofti˛i, domnule secretar de stat de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii ∫i adopt„rii se propune modificarea ∫i completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil„.

Principalele prevederi ale proiectului de lege Ón discu˛ie se refer„ la modificarea articolelor care vizeaz„: — posibilitatea Ónscrierii Ón registrele de stare civil„ rom‚ne aflate la misiunile diplomatice ∫i oficiile consulare ale Rom‚niei Ón str„in„tate a actelor de stare civil„;

— eliberarea extraselor de pe certificatele de stare civil„ f„r„ plata taxelor solicitate la acest moment, mai ales c„ solicitan˛ii pl„tesc taxe consulare pentru acest serviciu;

— introducerea unei noi categorii de persoane care pot s„ constate contraven˛iile ∫i s„ aplice sanc˛iunile prev„zute Ón lege, ca fiind personal anume destinat din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i, de asemenea, corelarea prevederilor Legii nr. 119/1996 cu legisla˛ia actual„ Ón materie.

Precizez faptul c„ suntem de acord cu toate amendamentele propuse Ón raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Av‚nd Ón vedere toate aceste aspecte, precum ∫i raportul favorabil Óntocmit de comisia de specialitate men˛ionat„, v„ adresez rug„mintea s„ aproba˛i textul proiectului de lege Ón forma propus„.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Ioan Oltean, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia a fost sesizat„ cu proiectul de lege pentru avizare Ón fond, proiect de lege ce vizeaz„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil„.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere ∫i avizele favorabile emise de c„tre Consiliul Legislativ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Dezbaterile s-au desf„∫urat Ón prezen˛a unor reprezentan˛i ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, au fost Ónsu∫ite o mul˛ime de amendamente care au vizat Ómbun„t„˛irea acestui text de lege, iar raportul Óntocmit de c„tre comisie este unul favorabil ∫i v„ rug„m, stima˛i colegi, s„-l sus˛ine˛i ∫i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Pofti˛i, domnule deputat Kovács.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Trebuie s„ m„rturisesc c„ prima dat„ c‚nd am citit expunerea de motive am r„mas Ónc‚ntat, Óns„ dup„ aceea am devenit un pic dezam„git, pentru c„, a∫a cum spunea un coleg nu demult, cu vreo dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„, nu expunerea de motive are for˛„ juridic„, ci norma juridic„ aprobat„ Ón Parlament.

Prima fraz„ care face introducerea la expunerea de motive precizeaz„ c„ îactele de stare civil„ se Óntocmesc Ón interesul statului ∫i al persoanei“. Or, tocmai aici avem deficien˛„ serioas„ la aceast„ Lege nr. 119/1996.

Din p„cate, legea din 1996, de∫i s-a Óndep„rtat cu ceva de legisla˛ia din anii 1960 ∫i 1970, totu∫i a p„strat Ón mare parte condi˛iile restrictive din acele acte normative. Eu salut aceste modific„ri care s-au f„cut, dar vizavi de acest interes al statului ∫i al persoanei, eu a∫ dori s„ subliniez faptul c„, Óntr-un stat de drept, datoria legiuitorului este s„ protejeze Ón primul r‚nd persoana, ∫i nu statul. La ce anume m„ refer? Nu am insistat ca aceste amendamente s„ apar„ la amendamente respinse, pentru c„ Óntreaga lege mai trebuie modificat„ ∫i reg‚ndit„, dar doresc s„ semnalez acest lucru.

Dac„ la art. 42, dup„ alin. 1 am introdus dou„ alineate prin care d„m o facilitate cet„˛enilor rom‚ni afla˛i Ón str„in„tate, ale c„ror acte de stare civil„ au fost Ónregistrate de c„tre autorit„˛ile str„ine, s„ le transcrie direct la misiunea diplomatic„, la art. 43 nu mai respect„m, la alin. 3 ∫i 4, aceast„ facilitate pe care tocmai am acordat-o Ón articolul precedent. Aici, la alin. 3, Ón teza a doua, c‚nd se spune c„: îTranscrierea actelor de stare civil„ ∫i Ónscrierea men˛iunilor primite din str„in„tate se efectueaz„ cu aprobarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor“, introducem sau p„str„m o restric˛ie din anii ’60 ∫i ’70, care Ón acest moment nu se mai justific„. Dac„ Ón teza urm„toare Ól oblig„m pe cet„˛eanul rom‚n ca Ón termen de 6 luni de la Óntoarcerea Ón ˛ar„ sau de la primirea din str„in„tate a certificatului s„-∫i cear„ transcrierea acestuia pentru

autoritatea central„, nici nu ne g‚ndim ca eventual s„ fix„m un termen Ón care s„-l oblig„m s„ efectueze aceste acte de verificare. Iar Ón secolul al XXI-lea ar fi at‚t de simplu ca printr-o re˛ea computerizat„, cu cele 42 de servicii de stare civil„ de la fiecare consiliu jude˛ean ∫i al capitalei cu Ministerul Administra˛iei, s„ se realizeze aceste verific„ri pe cale electronic„, nu Ón interval de s„pt„m‚ni sau de luni, ci Óntr-un interval de c‚teva ore. Ar fi de dorit acest lucru.

Domnule ministru, dori˛i s„ comenta˛i? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia, Ón formula adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni?

Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I. Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 din art. I, cel cu privire la alin. 3 al art. 3, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Admis amendamentul, modificat punctul din legea de modificare.

Punctul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia n-a avut. Votat Ón unanimitate.

La punctul 3 din lege v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat punctul 3 din lege.

Punctul 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La punctul 5 din legea de modificare, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 3. Este admis amendamentul, modificat punctul 5.

Punctele 6, 7, 8, 9 — comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

La punctul 10, urm„ri˛i amendamentul 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Admis amendamentul, modificat punctul 10.

Art. II. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Comisia n-a avut. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final ast„zi.

La punctul 14, stima˛i colegi, exist„ unele probleme. Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice. Exist„ o propunere a comisiei ∫i a ini˛iatorilor. Ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ dou„ dintre articolele proiectului de lege implic„ o anumit„ ingerin˛„ Ón activitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 instan˛elor de judecat„, ini˛iatorii ∫i comisia propun retrimiterea pentru un raport suplimentar. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Chiliman dore∫te s„ intervin„, probabil Ón acela∫i sens.

## Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Œn afar„ de aceast„ problem„ care s-a ridicat anterior ∫i care Óntr-adev„r este real„, vreau s„ v„ spun c„ aceast„ propunere legislativ„ completeaz„ o ordonan˛„ de urgen˛„ din anul 2001, care a fost adoptat„ printr-o lege Ón anul 2002, dac„ nu m„ Ón∫el. Marea problem„ este c„ e vorba de punerea Ón valoare a unor construc˛ii aflate pe teritoriul unor comune, ∫i unele dintre aceste construc˛ii au fost cerute de fo∫tii proprietari — spun unele, nu toate —, de fo∫tii proprietari prin procedurile administrative ale Legii nr. 10 din 2001 sau prin cele ale Legii nr. 1 din 2000.

Deci sunt dou„ legi prin care au fost cerute unele dintre ele ∫i cred c„ ar trebui ca s„ apar„ undeva Ón textul legii ∫i o referire la acest aspect, pentru c„, altminteri, risc„m s„ mai ad„ug„m ni∫te sume, ∫i nu neglijabile, la totalul desp„gubirilor pe care statul rom‚n va trebui s„ le suporte, indiferent dac„ vrea sau nu vrea ∫i indiferent cine este sau cine va fi la putere.

Ca atare, din acest motiv al reducerii sumei acestor desp„gubiri, cred c„ este nevoie s„ se ia m„suri de precau˛ie Ón acest text de lege ∫i din cauza asta propunerea mea era s„ fie retrimis la comisie ∫i s„ se adauge ∫i asemenea prevederi Ón textul acestei legi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

## Stima˛i colegi,

Eu am f„cut o propunere la cererea de am‚nare a Ministerului Justi˛iei, pre∫edintele comisiei a f„cut o propunere de a fi restituit proiectul la comisie, unde nu s-a discutat ∫i Ón prezen˛a Ministerului Justi˛iei.

V„ supun spre aprobare aceast„ ultim„ propunere votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Termen 10 zile pentru a se Óntocmi raport suplimentar.

Rog reprezentan˛ii ministrului pentru rela˛ia cu Parlamentul s„ sesizeze Ministerul Justi˛iei ∫i s„ se prezinte la comisie c‚nd se va stabili.

## Stima˛i colegi,

Trecem la punctul 16, propunerea legislativ„ privind consilierea obligatorie Ón cazul Óntreruperii de sarcin„.

Comisia? Ini˛iatorul este aici? Nu este. V-a∫ ruga pe dumneavoastr„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Privind propunerea legislativ„ referitoare la consilierea obligatorie Ón cazul Óntreruperii de sarcin„, vrem s„ subliniem faptul c„ este o m„sur„ legislativ„ care se Ónscrie Ón programul Óncuraj„rii realiz„rii unor produse de concep˛ie de calitate. Aceast„ consiliere Ónainte de sarcin„ ∫i tot acest proces implic„ o foarte bun„ punere la punct legislativ„, este un proiect Ón acord cu reglement„rile europene pe acest plan ∫i consider„m c„ va reprezenta un progres Ón domeniul acesta, al natalit„˛ii, Ón care ˛ara noastr„ se confrunt„ cu foarte multe dificult„˛i.

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul, Ón forma prezentat„ de comisie.

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt obiec˛ii? Ini˛iatorul, v„ rog, la dezbateri generale? Da, de la Ministerul S„n„t„˛ii, v„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt de acord, Ón principiu, dar vreau s„ v„ dau o situa˛ie de fapt. Proiectul a fost discutat Ón comisie, Ministerul Justi˛iei a fost invitat, n-a venit, este o Óntreag„ discu˛ie, Ministerul Justi˛iei dorind s„ ia Institutul de Medicin„ Legal„ ∫i nereu∫ind timp de doi ani.

## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Ministerul S„n„t„˛ii apreciaz„ ca bine venit„ ini˛iativa legislativ„ a Comisiei de s„n„tate Ón ceea ce prive∫te consilierea obligatorie Ón cazul Óntreruperii de sarcin„ ∫i reproducerea uman„ asistat„ medical.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Œn contextul general al legisla˛iei europene se circumscrie, de fapt, ∫i acest act normativ, care vine s„ sprijine cre∫terea natalit„˛ii, Ómbun„t„˛irea indicilor de natalitate ∫i s„ rezolve Ón plan educa˛ional activitatea de na∫tere, creare ∫i procreare Ón Rom‚nia.

El reglementeaz„ cadrul legal la nivel european ∫i acoper„ prin defini˛iile tuturor termenilor utiliza˛i nivelul de indicatori de oportunit„˛i folosi˛i de Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii. Ministerul S„n„t„˛ii sus˛ine adoptarea ini˛iativei legislative Ón forma prezentat„ prin raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale? Grupurile parlamentare, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

La titlul legii comisia a avut un amendament. Dac„ urm„ri˛i amendamentul din raportul comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat amendamentul comisiei.

Capitolul I — îDispozi˛ii generale“. Comisia n-a avut

- nici o observa˛ie. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt observa˛ii?

V„ rog.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Am avut un amendament la art. 1 ∫i sus˛in acest amendament, cu introducerea dreptului la via˛„ sexual„ Ón form„ liber consim˛it„, pentru c„ eu consider c„ drepturile privind s„n„tatea reproducerii popula˛iei se bazeaz„ pe acest drept.

Da. Dac„ mai sunt observa˛ii? Nu sunt.

Sunt obligat s„ supun aprob„rii amendamentul, Ón varianta comisiei.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate pentru amendamentul formulat de comisie.

La art. 2 dac„ sunt observa˛ii? Comisia a avut amendament. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i.

Art. 2 alin. 1, votat Ón formularea adoptat„ de comisie.

Punctele a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), Ón varianta comisiei. Dac„ sunt alte observa˛ii? Nu sunt.

Votate Ón varianta comisiei.

Alin. 2. De asemenea, comisia a avut amendamente. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate, Ón varianta comisiei.

Lit. a), b) dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

Se introduce la art. 3 un nou text. Comisia a propus acest lucru. Dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? V„ rog.

Deci, dac„ Ómi permite˛i, eu am un amendament general, care se refer„ la schimbarea, Ónlocuirea terminologiei folosite Ón Óntreaga lege, pe textul legii, ∫i anume terminologia care se refer„ la beneficiarul serviciului medical: cuplu ∫i indivizi, cuplu, cuplu viabil, cuplu reproductiv asistat medical, cuplu infertil, cuplu beneficiar etc.

Eu consider c„ aceast„ formulare, îcuplu“, este discriminatorie, pentru c„ elimin„ de la… exclude de la accesul la acest serviciu medical femeia singur„ sau b„rbatul singur, deoarece mai departe se define∫te acest cuplu ca fiind un cuplu viabil, un cuplu c„s„torit sau care tr„ie∫te Ón concubinaj, m„ rog, Óntr-un termen de… s„ fie c„s„torit sau care probeaz„ o via˛„ comun„ de cel pu˛in doi ani. Deci este o discriminare flagrant„, deoarece noi avem, v„ reamintesc c„ avem o Constitu˛ie care se refer„ la ni∫te prevederi care se refer„ la nediscriminare, avem legi speciale, ca Legea nr. 48/2002, care aprob„ Ordonan˛a Guvernului nr. 137 din 2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, care la art. 1 alin. 2 spune foarte clar c„: îPrincipiile egalit„˛ii Óntre cet„˛eni ∫i nediscrimin„rii sunt garantate Ón special Ón exercitarea urm„toarelor drepturi.“ ™i la punctul i)… v) se refer„ la îdreptul de s„n„tate“.

Totodat„, Ordonan˛a Guvernului nr. 77/2003, pe care am adoptat-o s„pt„m‚na trecut„, la art. 2 alin. 1 spune a∫a: îPrin discriminare se Ón˛elege orice deosebire, excludere, restric˛ie sau preferin˛„, pe baz„ de ras„, na˛ionalitate. etc., gen, orientare sexual„.“

Iar la alin. 2 se spune urm„torul lucru: îSunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonan˛e, prevederile care dezavantajeaz„ anumite persoane“… printre altele. Totodat„, v„ reamintesc c„ avem anumite acte interna˛ionale care se refer„ la nediscriminare, printre care exist„ ∫i Conven˛ia Na˛iunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fa˛„ de femei, care a fost ratificat„ de Rom‚nia Ón 1982 ∫i care spune foarte clar la art. 1 c„: îExpresia de discriminare fa˛„ de femei vizeaz„ orice diferen˛iere, excludere sau restric˛ie bazat„ pe sex, care are drept efect sau scop s„ compromit„ sau s„ anihileze recunoa∫terea, beneficiul ∫i exercitarea de c„tre femei, indiferent de starea lor matrimonial„, pe baza egalit„˛ii dintre femei ∫i b„rba˛i, a drepturilor omului.“

Ave˛i vreun amendament aici, concret, c„ sunt 20 de puncte?! Nu ne-a˛i spus nimic.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la cele spuse de distinsa noastr„ coleg„, Pataki, vreau s„ v„ informez c„ Ón comisia noastr„ au avut loc dezbateri foarte serioase pe aceast„ tem„.

De asemenea, am c„utat ∫i experien˛a interna˛ional„. Œnlocuirea termenului îcuplu“ cu îpersoane“ implic„ dreptul a dou„ persoane de a adopta un copil. Œnlocuind cu îpersoan„“, Ónseamn„ c„ noi d„m posibilitatea de adop˛ie pentru persoanele homosexuale. Discu˛ia a fost foarte ad‚nc„ Ón comisie ∫i, dup„ matur„ chibzuin˛„, dup„… a se vedea ∫i experien˛a altor state… noi am ajuns la concluzia c„ acest amendament trebuie respins, iar eu sus˛in punctul de vedere al comisiei, de respingere a acestui amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

™i eu v„ mul˛umesc.

Cu acest amendament putem s„ fim de acord.

Reprezentantul Ministerului S„n„t„˛ii, sunte˛i de acord? Da. Am Ón˛eles.

Cine este pentru amendamentul doamnei Pataki, Ón varianta propus„? Cine este pentru? Mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt. Amendamentul a fost admis.

Punctele 2 ∫i 3, varianta comisiei.

Sunt observa˛ii? Nu sunt. Mul˛umesc.

Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii la articolul legii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 6, alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votate Ón unanimitate.

Art. 7, alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votate Ón unanimitate.

Art. 7 alin. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 8, alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6 ∫i 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votate Ón unanimitate.

Art. 9, alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votate Ón unanimitate.

Capitolul III. Dup„ art. 9, comisia a propus introducerea capitolului III. Dac„ la titlul capitolului ave˛i observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Œn capitolul III, art. 10 dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 11, lit. a), b), c), d) ∫i e). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 12, alin. 1, 2, 3 ∫i 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 13, lit. a), b), c), d). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Alin. 2 de la art. 13. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 14, lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Am propus un alineat nou, 1, care sun„ astfel: îOrice persoan„ are libertatea de a decide asupra num„rului copiilor ∫i momentului na∫terii lor, precum ∫i asupra problemelor legate de s„n„tatea sa reproductiv„, f„r„ constr‚ngere ∫i f„r„ s„ fie influen˛at„.“

Consider c„ acest capitol trebuie s„ Ónceap„ nu cu dreptul unei persoane de a fi informat„ asupra s„n„t„˛ii reproducerii umane, ci s„ fie statuat acest drept fundamental.

Da. Domnul pre∫edinte, ce p„rere ave˛i? V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

A∫ avea o interven˛ie procedural„ ∫i a∫ vrea s„-l consult ∫i pe domnul pre∫edinte al comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Analiz‚nd acum textul proiectului de lege, un text de mare importan˛„ pentru sistemul juridic rom‚nesc, pentru c„ se reglementeaz„ pentru prima dat„ Ón Rom‚nia situa˛ii care Ón legisla˛ia comparat„ au dat na∫tere la discu˛ii care se Óntind pe parcursul a 5, 10, 15 ani de zile. E vorba de drepturile mamei purt„toare, e vorba de inseminarea artificial„, e vorba de drepturile copilului rezultat din inseminare artificial„, e vorba de filia˛ia copilului rezultat pe aceast„ cale, unde sunt chestiuni juridice de profunzime, dac„ are dreptul sau nu copilul s„ vin„ la mo∫tenirea p„rintelui biologic sau la p„rintele social.

Aceste chestiuni trebuie tratate cu maxim„ seriozitate ∫i, domnule pre∫edinte, a∫ avea propunerea constructiv„ de a retrimite aceast„ component„, aceast„ parte care vizeaz„ partea juridic„, consecin˛ele juridice ale reproducerii medicale asistate, ale insemin„rii in vitro, ale mamei purt„toare, ale mamei-surogat, pentru condi˛ia juridic„ a copilului, la Comisia juridic„, pentru a preg„ti un cadru juridic adecvat ∫i a nu arunca Ón practic„ o lege care, dup„ aceea, va crea probleme multiple Ón aplicarea ei, cu privire la paternitatea copilului, cu privire la drepturile succesorale, cu privire la starea civil„, motiv pentru care v-am solicita, domnule pre∫edinte, pentru aceast„ component„ care ˛ine de aspectele juridice, s„ fie consultat„ ∫i Comisia juridic„.

V„ mul˛umesc.

Da. Domnule pre∫edinte, v„ rog, punctul de vedere al comisiei, legat de aceast„ propunere.

Acest proiect a fost foarte bine dezb„tut Ón comisie, cu consultarea unui larg colectiv Ón care au fost ∫i juri∫ti, Ón care au fost v‚rfurile ginecologiei ∫i obstetricii din Rom‚nia. Eu, Ón principiu, sigur c„ sunt de acord cu faptul c„ poate s„ fie Ómbun„t„˛it.

Œn acest sens, eu v-a∫ ruga s„ ni-l aproba˛i Ón forma Ón care l-am trecut prin comisie ∫i, Óntruc‚t este dup„ vechea legislatur„, el va trece ∫i la Senat, unde noi vom putea s„ facem, Ón cazul Ón care vor fi propuneri, s„-l Ómbun„t„˛im prin procedura obi∫nuit„ a acestui proiect.

Deci v-am ruga, domnule pre∫edinte, s„ permite˛i s„-l trecem.

Bun. Sunt nevoit…

V„ rog, domnule Sassu!

Trebuie s„ ˛inem cont Óns„ c„ Comisia juridic„ a avizat, totu∫i, acest proiect.

Sigur, e o discu˛ie foarte important„, pentru c„ p‚n„ la urm„ este vorba de drepturile unui copil ∫i, cel pu˛in din punctul meu de vedere, mie mi se pare c„ textul nu este… s-ar putea s„ nu fie acoperitor.

Cred c„ o consultare cu Comisia juridic„ exact pe aceast„ parte nu ar prinde deloc r„u, pentru ca s„ discut„m o chestiune care ˛ine Ón primul r‚nd de o problem„ juridic„, de drepturi succesorale, de alte tipuri de genul „sta.

E un punct de vedere personal. Mi-e c„ facem o lege ∫i consecin˛ele juridice vor fi altele. Cele medicale sunt Ón regul„, vorbesc de cele juridice.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Cel pu˛in a∫a cum rezult„ din raportul comisiei, numai raportul Consiliului Legislativ a fost avut Ón vedere Ón alc„tuirea proiectului, ∫i personal, nu ∫tiu dac„ colegii mei… eu nu-mi amintesc s„ fi trecut un asemenea proiect pe la Comisia juridic„, nici m„car Ón forma avizului, pentru a-l putea lua Ón dezbatere.

Dup„ cum pute˛i observa, Ón raport se men˛ioneaz„ c„: î… la Óntocmirea prezentului raport de Ónlocuire, comisia a avut Ón vedere ∫i avizul primit de la Consiliul Legislativ.“

F„r„ nici un fel de aviz din partea Comisiei juridice, ∫i mie mi se pare firesc ca un proiect de lege cu un mare impact juridic…

V„ rog s„ constata˛i c„ acele probleme care exist„ Ón legisla˛ia comparat„ cu privire la dreptul mamelor purt„toare, dac„ mama purt„toare are dreptul s„ p„streze copilul… E o chestiune at‚t de sensibil„ Ón dreptul comparat, Ónc‚t legea aceasta nu o reglementeaz„. Bun! Convine mamei purt„toare s„ dea na∫tere biologic copilului, are ea dreptul s„ Ól p„streze… ∫i aici discu˛iile sunt Ómp„r˛ite.

Unii spun c„ nu, nu are dreptul s„-l p„streze, pentru c„ a existat un fel de contract, ∫i mama social„ va trebui s„ preia copilul. Al˛ii spun: îNu! Datorit„ faptului c„ se dezvolt„ anumite sentimente materne“… ∫i a∫a mai departe, are un interval de 2—3 luni de zile, Ón care ea s„ opteze dac„ las„ copilul mamei sociale sau nu…

Deci din acest punct de vedere cred c„ aceste chestiuni ar trebui tratate cu maxim„ responsabilitate, fiind vorba de un proiect inedit pentru via˛a juridic„ din Rom‚nia, inclusiv pentru via˛a medical„, motiv pentru care am solicita s„ da˛i posibilitatea Comisiei juridice s„ Ó∫i poat„ pronun˛a, chiar ∫i sub forma avizului, punctul de vedere.

Evident, fondul ar fi ideal, s„ putem fi coautori, s„ dezbatem, Ómpreun„ cu Comisia de s„n„tate, pe componenta juridic„, at‚t. Nu ne intereseaz„ componen˛a medical„, unde nu ne pricepem, evident!

Œnainte de a da cuv‚ntul comisiei, a∫ ruga liderii grupurilor parlamentare s„ invite Ón sal„ to˛i deputa˛ii, pentru votul final.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De∫i a∫ vrea s„ subliniez, cu tot respectul cuvenit fa˛„ de colegii mei care au vorbit Ónainte, fraze de tipul îs„ fie tratat cu toat„ seriozitatea“, v„ rog s„ m„ crede˛i, Comisia pentru s„n„tate a acestei distinse Camere este o comisie care trateaz„ totul cu toat„ seriozitatea. Dar, Ón aceste condi˛ii, Óntruc‚t s-au ivit aceste discu˛ii ∫i Óntotdeauna poate fi loc de mai bine, eu a∫ propune ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 art. 17, care are at‚ta Ónc„rc„tur„ juridic„, s„ nu-l vot„m acum ∫i s„ revin„ ∫i la Comisia juridic„, pentru aviz, ∫i s„ putem s„-i d„m drumul mai departe.

Sper c„ nu voi mai avea obiec˛ii ∫i la aceast„ concesie.

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ fac o precizare ∫i s„-mi cer scuze dac„ am folosit un cuv‚nt impropriu, nu am vrut s„ folosesc cuv‚ntul îseriozitate“ Ón sensul impropriu, de a spune c„ — Doamne fere∫te! — la Comisia pentru s„n„tate nu se dezbat Óntr-o manier„ serioas„ problemele avute. Nu, Ón nici un caz! Ci doream s„ subliniez faptul c„, din punct de vedere juridic, trebuie s„ trat„m cu maxim„ seriozitate aspecte care sunt Ón acest moment controversate, cu respectul, evident, pentru munca ∫i activitatea Comisiei pentru s„n„tate. ™i-mi cer scuze, domnule pre∫edinte, dac„ cuv‚ntul meu a fost Ón˛eles Ón alt sens.

Haide˛i s„-l finaliz„m! Haide˛i, c„ trecem prea complicat…

Distinse coleg, nu era cazul s„ v„ prezenta˛i scuze. Œmi prezint ∫i eu scuze fa˛„ de dumneavoastr„, dac„ formularea mea a l„sat s„ se vad„ aceast„ inten˛ie. Suntem cu to˛ii convin∫i c„ se lucreaz„ bine la s„n„tate. V„ mul˛umesc.

Supun la vot propunerea, ∫i a comisiei, ∫i a domnului deputat Boc, aceea de a restitui art. 17 ∫i 18 la comisie.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri, dac„ sunt? Nu sunt.

Termen de 10 zile pentru aceast„ dezbatere. Este suficient. Mul˛umesc.

V„ rog, domnule secretar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Toat„ admira˛ia mea pentru presta˛ia deosebit de serioas„ a comisiei Ón redactarea acestor texte.

Eu am o singur„ Óntrebare, la art. 18, care spune urm„torul lucru: îInseminarea conjugal„ este folosit„ Ón cazul impoten˛ei so˛ului.“ S„ Ón˛eleg din aceast„ formulare c„ ne referim la ni∫te so˛i de rezerv„, de schimb? Inseminarea conjugal„ este folosit„ Ón cazul impoten˛ei so˛ului. Termenul îconjugal“ aici mie mi se pare de comentat.

De aceea, sunt de acord cu retrimiterea la comisie, ca s„ se pronun˛e ∫i asupra acestei chestiuni. V„ mul˛umesc.

Da. ™i eu v„ mul˛umesc. Trecem mai departe.

Art. 19, alin. 1, 2, 3, 4, 5 ∫i 6. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 20. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 21, lit. a), b), c), d), e), f), g). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

- Votat Ón unanimitate. Mul˛umesc.

Art. 22, alin. 1, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 23, alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii. Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 24, alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 25, alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 26, alin. 1, 2, 3, 4 ∫i 5. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Art. 27. Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate.

Art. 28, lit. a), b), c), d) ∫i e). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 29. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 30, alin. 1, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Mul˛umesc.

Art. 31. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

La punctul 9 din raport se propune ca art. 8, 9 ∫i 10 s„ fie eliminate. Dac„ sunt observa˛ii la acest lucru? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La capitolul II, care devine IV, cu titlul nemodificat, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La punctul 11 din raport se propune ca art. 11 s„ devin„ art. 32, Ón reformularea comisiei. Alin. 1, 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Se introduce un nou text pentru art. 33. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

La capitolul III, care devine capitolul V dup„ o nou„ reformulare, art. 34, alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Votat Ón unanimitate.

Art. 35, alin. 1 ∫i 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Punctul 15 din raport, la art. 12 se propune eliminarea.

Punctul 16 din raport, se propune ca art. 13 s„ devin„ art. 36, Ón reformularea: art. 36 cu alin. 1, 2 ∫i 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Apari˛ia unor discrepan˛e Óntre pensiile stabilite potrivit legisla˛iei anterioare este un aspect cunoscut. Dar, din p„cate, m„surile suplimentare de recorelare a pensiilor sunt incomplete ∫i duc la apari˛ia unor noi discrepan˛e.

Cei mai vitregi˛i sunt pensionarii din 1998, care, de∫i au pensia stabilit„ ∫i plafonat„ ca ∫i cei din 1997, calculul f„c‚ndu-se Ón baza acelora∫i acte normative, nu au beneficiat, p‚n„ Ón anul 2003, de recorel„ri ale pensiei, iar index„rile au fost acordate Ón procente mult diminuate fa˛„ de cei pensiona˛i anterior.

Œn consecin˛„, Ón prezent, pensionarii anului 1998 au pensii mult mai mici, la condi˛ii egale, dec‚t cei pensiona˛i Ón anul anterior. ™i diferen˛a se accentueaz„ datorit„ mecanismului de recorelare defavorabil acestora, pus Ón func˛iune de Guvern prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.315 din 2001.

A devenit evident„ necesitatea complet„rii art. 68 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii cu un alineat care s„ oblige Executivul ca Programul privind m„surile suplimentare de recorelare a pensiilor s„ fie astfel elaborat Ónc‚t pensionarii din 1998 s„ beneficieze de acelea∫i m„suri ca ∫i pensionarii ale c„ror drepturi s-au deschis Ón cursul anului 1997.

Drept urmare, am ini˛iat un proiect de lege privind completarea art. 168 din Legea nr. 19 privind sistemul public de pensii, astfel Ónc‚t ∫i cei din 1998 s„ beneficieze de m„surile suplimentare de recorelare ca ∫i cei din 1997. At‚ta a fost.

Da. Mul˛umesc. Comisia, v-a∫ ruga.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ v„ propune respingerea acestei ini˛iative legislative pentru urm„toarele considerente.

Primul, conform prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.474 din 2002 privind aplicarea Ón luna ianuarie 2003 a celei de a treia etape de recorelare a pensiilor din sistemul public, Óncep‚nd cu aceast„ etap„ de recorelare, respectiv cu data de 1 ianuarie 2003, au intrat Ón procesul de recorelare ∫i pensionarii pentru limit„ de v‚rst„ cu vechime integral„, ale c„ror drepturi s-au deschis Ón anul 1998, proces de recorelare care se va Óncheia dup„ cele dou„ etape din 2004.

Deci acesta era obiectul propunerii legislative.

Œn al doilea r‚nd, modificarea art. 168 din Legea nr. 19 ar perturba Óntregul sistem de recorelare aplicat p‚n„ Ón prezent, cre‚nd dezechilibru Ón sistem, deoarece reglementarea modului de recorelare a pensiilor doar pentru o anumit„ categorie de pensionari, aceia din 1998, ar pune sub semnul Óntreb„rii legalitatea emiterii hot„r‚rilor de guvern Ón ceea ce prive∫te realizarea procesului de recorelare Ón prezent, pierz‚ndu-se temeiul legal al acord„rii recorel„rii pentru celelalte categorii.

Din aceste considerente, Comisia pentru munc„ v„ propune respingerea ini˛iativei legislative.

Dezbateri generale.

Dac„ grupurile parlamentare vor s„ participe la dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale.

Vom propune votului final propunerea legislativ„ de respingere.

Trecem la punctul 18. Propunerea legislativ„ privind sus˛inerea sporului demografic natural prin protejarea mamelor care au n„scut ∫i au p„strat Ón Óngrijire trei sau mai mul˛i copii.

Ini˛iatorul. Nu este.

Comisia, atunci.

V-a∫ ruga, doamna deputat.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ v„ propune respingerea acestei ini˛iative, din urm„toarele considerente: primul, familiile cu copii Ón Óntre˛inere beneficiaz„ de o serie de m„suri de sprijin, cum sunt: aloca˛ia suplimentar„ ce se acord„ pentru familiile care au Ón Óntre˛inere doi sau mai mul˛i copii, aloca˛ia de Óntre˛inere pentru copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament, produse lactate ∫i de panifica˛ie, aloca˛ia pentru copii nou-n„scu˛i, ajutorul social, bursa de ∫colarizare, bursa pentru continuarea studiilor, ajutoare financiare, ajutoare de urgen˛„.

Parte dintre aceste ajutoare au fost acordate prin lege, dup„ ce a fost depus„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care, prin apari˛ia acestora, a ajuns, Ón parte, f„r„ subiect.

Œn al doilea r‚nd, ini˛iativa legislativ„ propune acordarea unor ajutoare pentru mamele care nu realizeaz„ venituri salariale, ceea ce nu este de natur„ s„ Óncurajeze femeile Ón c„utarea ∫i men˛inerea unui loc de munc„ ∫i Ón asigurarea unui echilibru Óntre via˛a de familie ∫i via˛a profesional„.

Acesta este unul dintre principalele motive pentru care nu vom acorda niciodat„ un ajutor Ón mod special mamelor care nu au serviciu ∫i nu sunt Ón c„utarea unui loc de munc„.

V„ mul˛umim.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Nu. Vom supune votului final propunerea de respingere a acestei ini˛iative legislative.

Avem trei propuneri legislative pentru care s-a Óntocmit un singur raport, ∫i anume: propunerea legislativ„ pentru completarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón perioada 1950—1961; apoi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón perioada 1950—1961, precum ∫i propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón perioada 1950—1961.

Ini˛iatorii dac„ sunt? V„ rog.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sunt trei propuneri legislative care suport„ un singur raport al Comisiei noastre pentru munc„, ∫i anume o ini˛iativ„ legislativ„ pe care am depus-o Ón nume propriu eu, o ini˛iativ„ legislativ„ care a fost depus„ de domnul Viorel Coifan ∫i Ónc„ o ini˛iativ„ legislativ„ depus„ de c„tre domnul Valeriu Gheorghe.

Aceste trei ini˛iative legislative, pe care noi le sus˛inem, vizeaz„ o serie de rom‚ni care Ón perioada ’50-’61 au efectuat stagiul militar la munc„, la îdiribau“ — a∫a cum era pe timpuri —, pentru c„ proveneau din familii care atunci erau considerate ca familii contra regimului, familii de chiaburi sau de p„rin˛i care au fost aresta˛i pe temei politic, ∫i atunci copiii acestor familii nu puteau s„-∫i execute stagiul militar sub arm„, ci erau trimi∫i Ón deta∫amente de munc„ din cadrul acestei direc˛ii de munc„, s„-∫i satisfac„ stagiul militar.

Œn livretul lor militar figureaz„ c„ au efectuat serviciul militar Ón aceste deta∫amente de munc„, dar nu li se recunoa∫te absolut nici un drept.

Pe acest temei, noi am considerat Óntemeiat„, pertinent„ ∫i concludent„ ini˛iativa noastr„ legislativ„ ∫i v„ solicit„m s„ vota˛i nu pentru respingere, ci pentru ca aceast„ ini˛iativ„ s„-∫i aib„ finalitatea. Oamenii sunt foarte pu˛ini azi Ón Rom‚nia care tr„iesc, ∫i au peste 65 de ani. Merit„ ∫i ei, m„car acum, o recunoa∫tere pentru ceea ce au f„cut.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Doamna deputat Dobrescu.

Un punct de vedere…

P„i, dup„ comisie se fac dezbateri…

Sunt unul dintre ini˛iatori.

Sunte˛i ini˛iator. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Unul dintre ini˛iatori fiind ∫i Partidul Democrat, dorim s„ sus˛inem adoptarea acestei propuneri legislative, care nu face altceva dec‚t s„ restabileasc„ un drept ∫i s„ asigure egalitatea de tratament a tuturor persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii, Ón perioada 1950—1961, prin includerea Ón r‚ndul beneficiarilor ∫i a persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón Óntreprinderile militare de construc˛ii ∫i Ón brig„zile de lucru ale C.F.R.-ului.

Fiind vorba, practic, de aceea∫i situa˛ie, credem c„ principiul egalit„˛ii de tratament trebuie s„ fie respectat, ∫i toate persoanele care Ón acea perioad„ au desf„∫urat

serviciul militar, stagiul militar, de fapt, Ón cadrul Direc˛iei Generale a Muncii, s„ beneficieze de drepturile prev„zute de lege. Oricum, sunt foarte pu˛ine aceste persoane. Am‚narea ∫i tergiversarea aplic„rii legii nu va face dec‚t s„ r„m‚n„, probabil, inaplicabil„ aceast„ lege, pentru c„ nu vor mai fi persoane cu privire la care s„ se aplice aceast„ lege. ™i cred c„ ar fi un semn de respect ∫i de responsabilitate politic„ din partea noastr„, pentru c„ at‚ta vreme c‚t mai sunt Ón via˛„ asemenea persoane, s„ le acord„m recuno∫tin˛a noastr„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Œnainte de a da cuv‚ntul doamnei pre∫edinte Dobrescu, a∫ vrea s„ salut„m delega˛ia Parlamentului columbian, format„ din senatori ∫i deputa˛i, care ne viziteaz„ Camera.

S„-i aplaud„m, ∫i s„ le ur„m îBun venit!“

Mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte Dobrescu, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune respingerea celor trei ini˛iative legislative care au, practic, acela∫i subiect, ∫i anume: extinderea categoriei care a primit prin Legea nr. 309 anumite repara˛ii — adic„ cei care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Serviciului Muncii, Ón perioada ’50-’61, cu alte categorii care au satisf„cut serviciul militar Ón cadrul M.F.A., nu Ón cadrul Serviciului Muncii. Deci este vorba de alt„ lege, alt titlu, ∫i care au lucrat Ón cadrul construc˛iilor sau C.F.R.

Motivele pentru care Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune respingerea sunt urm„toarele:

Direc˛ia General„ a Serviciului Muncii a fiin˛at Ón perioada ’50-’61 ∫i a fost o structur„ Ón cadrul Ministerului Construc˛iilor, ∫i nu al armatei. Acolo munceau tineri ce reprezentau surplus de contingent ∫i erau supu∫i unui travaliu deosebit de greu, sistematic. Deci at‚t f„ceau, munceau.

De∫i acestor tineri li se asimila acest stagiu ca stagiu militar, ei nu depuneau jur„m‚nt, nu erau instrui˛i, nu purtau uniform„. Deci acestei categorii ne-am adresat prin Legea nr. 309.

Toate celelalte categorii propuse prin cele trei ini˛iative legislative, propun repara˛ii pentru persoane, pentru tineri care ∫i-au satisf„cut stagiul militar Ón acea perioad„, dar Ón structuri ale Ministerului For˛elor Armate, beneficiind de instruc˛ie militar„, depun‚nd jur„m‚nt militar de credin˛„ ∫i prest‚nd, nesistematic, munci dificile Ón construc˛ii sau la C.F.R. Deci este un alt regim.

Asemenea situa˛ii nu au fost specifice perioadei 1950—1961, ci s-au manifestat p‚n„ Ón decembrie 1989, c‚nd to˛i tinerii care prestau serviciul militar, Ón afar„ de instruc˛ie f„ceau ∫i multe, multe alte lucruri grele ∫i penibile. Accept‚ndu-le, aceste categorii, Ón prevederile Legii nr. 309, nu vom putea refuza Óncadrarea Ón categoria îrepara˛iilor“ a tuturor tinerilor ce ∫i-au satisf„cut stagiul militar p‚n„ Ón 1989.

Am putea ajunge la concluzia periculoas„ ∫i complet eronat„ c„ satisfacerea stagiului militar, act constitu˛ional

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 ∫i civic obligatoriu, necesit„ repara˛ii ∫i trebuie recompensat„. Ca atare, suntem convin∫i c„ aceste trei propuneri legislative sunt incorecte.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale sunt lu„ri de cuv‚nt? V„ rog, domnule deputat Kerekes, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dup„ cum a˛i aflat, sunt trei ini˛iative legislative cu acela∫i obiect, cu mici diferen˛ieri, eventual la titlu ∫i la un articol, art. 1. Dar, de fapt, este vorba de acela∫i obiect.

Trebuie s„ distingem Óntre cele dou„ categorii: e vorba despre o categorie a c„rei situa˛ie am reglementat-o prin Legea nr. 309/2002, ∫i anume a persoanelor care ∫i-au efectuat serviciul militar Ón perioada 1950—1961 Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii.

™tim foarte bine cine au fost aceste persoane, pentru ce au fost duse la aceast„ munc„ for˛at„. Cum v-am spus, aceast„ problem„ am reu∫it s„ o reglement„m prin acea lege, ∫i anume Legea nr. 309/2002.

Cele trei ini˛iative legislative propun extinderea sferei de aplicare a acestei reglement„ri ∫i asupra persoanelor care tot Ón aceea∫i perioad„, 1950—1961, ∫i-au satisf„cut serviciul militar Ón cadrul Óntreprinderilor de construc˛ii apar˛in‚nd Ministerului For˛elor Armate din acea perioad„.

Trebuie s„ subliniem un lucru: toate cele dou„ categorii au avut aceea∫i soart„, acela∫i tratament, au lucrat exact a∫a, Ón cadrul acestor deta∫amente de munc„.

Grupul nostru parlamentar consider„ c„ nu putem face deosebire Óntre aceste dou„ categorii ∫i ar fi ra˛ional s„ rezolv„m, s„ solu˛ion„m cumva ∫i problema acestei categorii, a celor care ∫i-au satisf„cut serviciul militar Ón cadrul Óntreprinderilor de construc˛ii apar˛in‚nd Ministerului For˛elor Armate.

Pentru aceste motive, noi consider„m c„ ar fi ra˛ional s„ le trimitem, aceste trei ini˛iative legislative, s„ le trimitem Ónapoi la comisie, pentru a g„si o eventual„ solu˛ie pentru rezolvarea acestei propuneri.

Œn afar„ de acest lucru trebuie s„ men˛ionez ∫i faptul c„, Ón cadrul solu˛ion„rii — hai s„ zicem a∫a — c‚t mai rezonabile a acestei situa˛ii, s-au n„scut ni∫te hot„r‚ri definitive ∫i irevocabile la nivelul Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, care acoper„ acest gol legislativ. Deci acord„ aceste drepturi ∫i categoriei despre care este vorba. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Coifan, din partea Grupului liberal.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œncep prin a spune c„ m„ bucur„ c„ Grupul parlamentar al U.D.M.R. a Ón˛eles exact sensul propunerilor noastre legislative.

Stimat„ doamn„ Smaranda Dobrescu, noi nu ne referim la cei care au cules porumbul; nu ne referim nici la cei care au muncit pe la diverse obiective, Ón mod episodic, ci noi ne referim la trei categorii distincte: Direc˛ia General„ a Serviciului Muncii, Direc˛ia Œntreprinderilor de Construc˛ii ∫i Brig„zile C.F.R., care cu certitudine c„ au avut ca element comun, munca.

Pentru c„ a∫ veni ∫i v-a∫ pune o Óntrebare: atunci, ce diferen˛„ era Óntre un soldat — ca instruc˛ie — care efectua serviciul militar Óntr-o companie de infanterie, s„ spunem, ∫i unul care f„cea Óntr-o companie de construc˛ii, pentru c„ atunci — dup„ teoria dumneavoastr„ — ar fi avut acela∫i tratament militar, Ón sensul c„ f„ceau aceea∫i instruc˛ie de front, dar, Ón plus, cei de la construc˛ii efectuau ∫i munc„.

Noi credem c„ teza este eronat„. Prin urmare, solicit„m retrimiterea la comisie a celor trei ini˛iative legislative. De altfel, noi am depus o singur„ ini˛iativ„, care a fost revizuit„. Dorim s„ se fac„ dreptate. Nu este normal ca s„ fie beneficiar„ doar o singur„ categorie, ci to˛i aceia care, datorit„ originii lor sociale considerate proaste, au fost trimi∫i s„ fac„ munc„. Ei nu au fost instrui˛i militar, a∫a cum au fost instrui˛i ceilal˛i recru˛i.

Prin urmare, stima˛i colegi, v„ solicit, din partea Grupului P.N.L., s„ retrimitem la discu˛ie aceste propuneri legislative.

V„ rog, domnul deputat Buzatu, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mie nici prin minte nu mi-a trecut c„ dup„ explica˛iile complete, a∫ spune, pe care le-am oferit Ón dezbaterea acestor proiecte de lege Ón comisii domnului deputat care a vorbit Ónaintea mea, n-a Ón˛eles esen˛a propunerilor sale, esen˛a fals„ a propunerilor pe care le-au f„cut. Am crezut atunci c„ doar din ata∫ament fa˛„ de propunerile pe care le-au depus s-au mai cramponat, a∫a, pu˛in, Ón dezbaterea lor la comisie pentru a fi adoptate, dar, Ón final, Ón˛eleg‚nd toate aceste argumente, vor renun˛a la sus˛inerea lor Ón plen.

Sunt absolut uimit acum c„ se cere retrimiterea la comisie, f„r„ a se Óncerca s„ vedem care este esen˛a, practic, a acestor propuneri. ™i pentru ca s„ vedem esen˛a propunerilor actuale, trebuie s„ vedem care au fost ra˛iunile pentru care am adoptat Legea nr. 309.

Œn Legea nr. 309 am acordat ni∫te repara˛ii acelor persoane care au f„cut sau, a∫a-zis, au satisf„cut stagiul militar Ón Direc˛ia General„ a Serviciului Muncii. Suntem semnatari ai Conven˛iei pentru interzicerea muncii for˛ate. Cei care au f„cut Ón aceste deta∫amente au fost asimila˛i acelora care au f„cut munc„ for˛at„, ∫i Ón consecin˛„, puteau s„ beneficieze de repara˛ii.

Ceilal˛i militari care au f„cut, au satisf„cut serviciul militar Ón unit„˛ile consacrate ale armatei rom‚ne, care au prestat jur„m‚nt, care au f„cut instruc˛ie, sigur c„ au suportat ∫i ei rigorile regimului de atunci, dar nu exist„ pentru ace∫tia nici o Óndrept„˛ire pentru a beneficia de repara˛ii, cu at‚t mai mult cu c‚t s-ar introduce o discriminare major„ Óntre aceia care au satisf„cut serviciul militar p‚n„ Ón 1961 ∫i dup„ 1961. Noi ∫tim c„ unit„˛ile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 acestea, Ón special care erau catalogate ca unit„˛i de geniu, c„i ferate, de construc˛ii, drumuri etc. au func˛ionat p‚n„ Ón 1989.

Care este diferen˛a dintre un militar care a satisf„cut stagiul militar Óntr-o unitate din aceasta, consacrat„, a armatei rom‚ne, Ón perioada ’50-’61, ∫i un militar care a satisf„cut serviciul militar Ón aceea∫i unitate Ón anul 1962?

Dac„ nici lucrul acesta nu poate s„-i conving„ pe colegii no∫tri de absurditatea acestei propuneri, nici absurdul propunerii, deci, nu poate s„-i conving„ s„ renun˛e, atunci eu cred c„ singura modalitate este doar votul. Nici vorb„ s„ se mai discute lucrurile acestea Ón Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Óntruc‚t au fost aduse toate argumentele, ele au fost dezb„tute pe r‚nd ∫i au fost exprimate ∫i toate punctele de vedere, inclusiv ale Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, care a respins aceast„ idee, ∫i a ar„tat ∫i de ce.

Stima˛i colegi, n-avem timp de povestiri.

Aici dac„ sunt observa˛ii pertinente la propuneri? S-a luat cuv‚ntul din partea fiec„rui grup parlamentar.

V-a∫ supune la vot propunerea privind retrimiterea la comisie, ca s„ o vot„m, s„ nu fie nici un fel de discu˛ie.

Deci supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea de trimitere la comisie a celor trei propuneri legislative.

Cine este pentru? 62 voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 105 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Ultima propunere din aceast„ ∫edin˛„, referitoare la declararea satului Boi˛a comun„, prin reorganizarea ora∫ului T„lmaciu din Sibiu, jude˛ul Sibiu.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te?

Domnul pre∫edinte Oltean, v-a∫ ruga.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Raportul suplimentar al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic este de respingere a acestei propuneri legislative, Óntruc‚t ea a fost cuprins„ Ón anexa la proiectul de Lege privind Ónfiin˛area unor noi comune, proiect de lege care a fost deja adoptat Ón Camera Deputa˛ilor.

Deci, r„m‚n‚nd f„r„ obiect aceast„ propunere, comisia propune s„ fie respins„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Vom trimite proiectul votului final.

Stima˛i colegi,

Constat„m c„ am Óncheiat ordinea de zi.

Œnchidem ∫edin˛a cu dou„ amendamente.

Primul, la ora 15,00 v„ invit s„ veni˛i la ∫edin˛a comun„ cu Senatul.

Al doilea, joi, activitate Ón comisii.

- V„ mul˛umesc.

Propunerea a fost respins„.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 22/9.III.2004 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul 91.200 lei