Dan Hora˛iu Buzatu

îRemember 13—15 iunie“

Conform tuturor sondajelor de opinie, o majoritate cov‚r∫itoare a rom‚nilor Ó∫i doresc s„ devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Legat de aceast„ op˛iune Ómi pun o Óntrebare retoric„: oare dac„ Ion Iliescu ∫i ga∫ca lui de Ónt‚rzia˛i ai istoriei nu ar fi organizat desf„∫urarea evenimentelor din 13—15 iunie, Rom‚nia ar fi fost admis„ Ón Casa European„?

Exact acum 16 ani, Bucure∫tiul a fost gazda unor evenimente care ne-au Óntors cu zeci de ani Ón urm„ ∫i ne-au gonit din anticamera Europei. Da, acesta este adev„rul. Interven˛iei Ón for˛„ mineristo-securisto-fesenist„ din 13—15 iunie 1990 Ói dator„m acum faptul c„ nu suntem Ón familia Uniunii Europene, c„ nu avem Ónc„ o reform„ institu˛ional„ la standarde europene ∫i o clas„ politic„ modern„.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat acum 16 ani a reprezentat o reeditare a obiceiurilor bol∫evicilor din perioada 1945— 1947, c‚nd treptat-treptat au acaparat prin for˛„ ∫i ho˛ie puterea Ón Rom‚nia. Œn anii ’40, bol∫evicii aveau Ón spate efectivele Armatei Ro∫ii. Acum 16 ani, urma∫ii bol∫evicilor, feseni∫tii, au avut — dac„ este s„ ˛inem cont de afirma˛iile disidentului rus Bukovski — O.K.-ul tacit al Kremlinului.

Din p„cate, nici dup„ 16 ani o mare parte dintre principalii vinova˛i nu au fost tra∫i la r„spundere. Unii se afl„ chiar printre noi, Ón Parlament. Ion Iliescu, cel care a mul˛umit din inim„ minerilor, refuz„ ∫i ast„zi, cu obstina˛ie, s„ recunoasc„ r„ul f„cut de ace∫tia, de securi∫tii disimula˛i ∫i de c„tre agitatorii F.S.N., unei Capitale care Óncerca s„ reintre dup„ 45 de ani Ón circuitul civiliza˛iei europene.

Nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi nimeni nu a fost tras la r„spundere pentru marile diversiuni de genul ma∫inilor de f„cut dolari fal∫i, a drogurilor ∫i a armamentului, îg„site“ la sediile centrale ale P.N.L. ∫i P.N.fi.C.D., diversiuni Ón urma c„rora logistica din sediile P.N.L. ∫i P.N.fi.C.D. a avut mult de suferit. Nici p‚n„ ast„zi nu se cunoa∫te num„rul mor˛ilor din acea perioad„. Se cunoa∫te un singur lucru: cel pu˛in 50%, dac„ nu mai mult, dintre zecile de mii de tineri care au participat la cele mai pa∫nice, dar ∫i cele mai lungi manifest„ri de protest din estul Europei au decis s„ imigreze. Canada, Statele Unite, Suedia, Germania sunt numai c‚teva dintre ˛„rile care ∫i-au Ómbog„˛it panoplia de intelectuali, adev„rate creiere, din Rom‚nia, creiere care au fost sufletul Pie˛ei Universit„˛ii.

Cu toat„ opozi˛ia de atunci a F.S.N.-ului, istoria nu a putut fi oprit„ Ón loc. Demonstra˛iile din Pia˛a Universit„˛ii aveau dou„ revendic„ri majore: Ónfiin˛area unui post de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 televiziune independent ∫i aplicarea punctului 8 al Proclama˛iei de la Timi∫oara. La ora actual„ exist„ numeroase televiziuni alternative la cea public„, iar punctul 8 este pe cale s„ se transforme Ón Legea lustra˛iei. O lege care, ca ∫i acum 16 ani, nu este agreat„ de urma∫ii F.S.N.-ului.