Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 octombrie 2018
Declarații politice · Trimis la votul final
Găvrilă Ghilea
Discurs
„Iresponsabilitatea complice a autorităților statului”
De câteva zile, la nivel național, se desfășoară un amplu exercițiu de simulare a intervenției instituțiilor abilitate și autorităților publice în cazul producerii unui cutremur major, iar bilanțul provizoriu al acestui posibil sinistru atinge deja dimensiuni apocaliptice.
Conform scenariului acestei aplicații, seismul simulat a avut magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 140 km în zona Vrancea, iar, ca urmare a propagării undei sale de șoc pe direcția sud-vest, București–Alexandria–Sofia, respectiv nord-est, Iași–Chișinău, s-a soldat cu distrugerea și avarierea a numeroase clădiri ale administrației publice centrale și locale, unități medicale, clădiri de locuit, obiective sociale, precum și a infrastructurii de transport și furnizare de utilități.
Un prim bilanț realizat de autorități la 12 ore după producerea cataclismului indică 450 de persoane decedate, peste 1.700 persoane rănite, mai mult de 3.200 persoane dispărute, numărul sinistraților apropiindu-se de 30.000.
Numărul persoanelor care și-au pierdut viața a crescut însă de peste cinci ori la 24 de ore de la înregistrarea seismului, în timp ce numărul răniților și al persoanelor dispărute practic se dublează, iar cel al cetățenilor afectați trece de 130.000.
Potrivit informațiilor diseminate de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cel mai distructiv cutremur de până acum de pe teritoriul României, înregistrat la 4 martie 1977, cu o magnitudine similară celui simulat în prezent, s-a soldat cu 1.578 de persoane decedate, dintre care 90% în București, respectiv 11.321 persoane rănite, prăbușirea sau avarierea gravă a 32.897 de locuințe și afectarea a 763 de unități industriale.
Aceeași sursă citează un raport al Băncii Mondiale realizat în anul 1978, care indică pagube economice totale în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% numai în București.
În condițiile în care, conform expertizelor realizate, Capitala are și în prezent 113 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, însumând 3.400 de apartamente, respectiv 291 de clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic, însumând alte 7.705 apartamente, bilanțul tragic al cutremurului din 1977 poate fi oricând reeditat și chiar depășit în cazul unui sinistru similar.
Cele doar 20 de imobile consolidate în ultimii ani nu însumează decât 518 apartamente, adică mai puțin de 5% din numărul celor care, în ipoteza unui cutremur major, de magnitudinea celui din scenariul actual, vor îngropa sub moloz viețile a mii de concetățeni nevinovați, condamnați la moarte de iresponsabilitatea complice a autorităților statului.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.