îRom‚nia — ˛ara cu dou„ Coduri penale ∫i dou„ strategii na˛ionale anticorup˛ie. Fostul pre∫edinte al APADOR-CH, ajuns ministru al justi˛iei, propune legiferarea atentatelor la adresa drepturilor omului ∫i cet„˛eanului“
Ne afl„m Ón fa˛a unei situa˛ii greu de apreciat ∫i imposibil de calificat. Rom‚nia are dou„ Coduri penale. Cel Ón vigoare, adoptat Ón 1968 ∫i repetat modificat, f„r„ Óns„ a fi legea penal„ necesar„ momentului, ∫i noul Cod
penal adoptat prin Legea nr. 301/2004, a c„rui intrare Ón vigoare a fost prorogat„ pentru data de 1 septembrie 2006.
Proiectul supus ast„zi Camerei Deputa˛ilor pentru dezbatere pe fond nu are nici o leg„tur„ cu noul Cod penal, ci cu cel Ón vigoare, a c„rui aplicare Ónceteaz„ peste 3 luni ∫i jum„tate. A∫adar, de ce mai avem nevoie de modificarea pentru 3 luni ∫i jum„tate a Codului de procedur„ penal„, care, _expressis verbis_ , vizeaz„ aplicarea vechiului Cod penal? Cum va deveni operant la 1 septembrie anul curent noul Cod penal, f„r„ un nou Cod de procedur„ penal„?
Trebuie, de asemenea, observat c„ adoptarea de c„tre Senat a proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ s-a realizat, la 2 martie 2006, f„r„ avizele Comisiei pentru drepturile omului ∫i ale Consiliului Suprem al Magistraturii, care sunt ulterioare adopt„rii, respectiv din 22 ∫i 30 martie 2006.
Œn alt„ ordine de idei, dup„ cum reiese din raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor nr. 136/2006, onor Ministerul Justi˛iei a revenit asupra proiectului cu numeroase amendamente, dup„ ce acesta a fost adoptat de Senat, ceea ce Ónseamn„ nu numai o eludare a competen˛elor Camerei superioare de a se pronun˛a asupra integralit„˛ii proiectului, ci un abuz de nepermis pentru de˛in„toarea portofoliului Ministerului Justi˛iei, care, Ón acest fel, ˛ine s„ arate na˛iunii genul lec˛iilor de democra˛ie pe care le-a deprins ca fost pre∫edinte al Asocia˛iei Drepturilor Omului din Rom‚nia — Comitetul Helsinki.
Din examinarea propunerilor de modificare ∫i completare a Codului de procedur„ penal„, cu excep˛ia celor ce privesc art. 91[1] —91[7] , referitoare la intercept„rile ∫i Ónregistr„rile comunica˛iilor ca mijloace de prob„, nu rezult„ elemente de noutate substan˛iale, care s„ justifice iar„∫i îc‚rpeala“ unei legi ruginite, a c„rei aplicare nu mai este posibil„, a∫a cum men˛ionam, dup„ 1 septembrie anul curent.
Œn ceea ce prive∫te modific„rile ∫i complet„rile aduse articolelor referitoare la mijlocul de prob„ const‚nd Ón procesul-verbal de redare a Ónregistr„rii comunica˛iilor, Ón pofida unui ambalaj ispititor, sunt evidente, pentru orice observator avizat, tentativele de a se legifera ca practic„ permanent„ atentatele la drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului ∫i cet„˛eanului, fapt f„r„ precedent nici chiar Ón istoria regimurilor totalitare din Rom‚nia ∫i, de asemenea, nemaiÓnt‚lnite Ón legisla˛ia ∫i jurispruden˛a existente Ón prezent Ón plan mondial. Argumentele:
Intercept„rile ar putea fi realizate pentru dovedirea preg„tirii ∫i s„v‚r∫irii oric„rei infrac˛iuni pentru care urm„rirea penal„ se dispune din oficiu.
(1) Situa˛iile care privesc preg„tirea sau s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni pentru care urm„rirea penal„ se efectueaz„ din oficiu acoper„, practic, Óntreg spectrul de infrac˛iuni prev„zute de Codul penal, respectiv 189 din totalul de 207 infrac˛iuni incriminate de legea penal„ a regimului politic abolit Ón decembrie 1989.
Este de-a dreptul incredibil ∫i halucinant cum posibilit„˛ile ∫i condi˛iile de restr‚ngere a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor rom‚ni se propun a fi reglementate av‚nd ca referin˛„ Codul penal al Republicii Socialiste Rom‚nia!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006
Prin aceast„ propunere _de lege ferenda_ se deschid posibilit„˛i nelimitate de a se utiliza, f„r„ discern„m‚nt ∫i Óntr-un total dispre˛ fa˛„ de drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale, mijloacele de investigare cele mai intruzive, care constituie grave atentate la valorile constitu˛ionale, supreme, de libertate ∫i demnitate a omului, reprezentate de via˛a intim„, familial„ ∫i privat„ ∫i de inviolabilitatea comunica˛iilor persoanei. Trebuie observat ∫i sever sanc˛ionat acest atentat flagrant la drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale, prin care se Óncearc„ a se legifera, Ón premier„ mondial„, posibilitatea utiliz„rii intercept„rilor pentru cvasitotalitatea infrac˛iunilor prev„zute de Codul penal, pe o durat„ de 6 luni.
Œn ceea ce prive∫te durata de valabilitate a autoriza˛iei de supraveghere prin interceptare, ca pre∫edinte al APADOR-CH, doamna ministru ne atr„gea aten˛ia: îRecomandarea 1.402 precizeaz„ clar la lit. b) alin. (2) c„ durata de valabilitate poate fi de maximum 3 luni, f„r„ men˛ionarea vreunei posibilit„˛i de prelungire“. Nu pot Óns„ s„ nu men˛ionez faptul c„ n-a fost remarcat„ ∫i apreciat„ propunerea prin care îdac„ Ón primele dou„ luni de interceptare, denumite perioada relevant„, nu se ob˛in elemente informative relevante, interceptarea Ónceteaz„ (...)“.
Pe cale de consecin˛„, devine extrem de suspect„ aceast„ schimbare de atitudine a doamnei ministru, dovad„ c„, Ón acest caz, nu mai primeaz„ concep˛ia ∫i principiile juridice, ci interesele politicii partidului care a propulsat-o s„ conduc„ programarea dezordinii juridice na˛ionale. Posibilitatea reÓnnoirii judec„tore∫ti a termenului trebuie strict condi˛ionat„ de elementele informative cu valoare probatorie ob˛inute Ón interiorul termenului anterior.
Pe cale de consecin˛„, reamintindu-i doamnei ministru c„ Ón luna aprilie 2003, ca fost pre∫edinte al Asocia˛iei pentru Ap„rarea Drepturilor Omului Ón Rom‚nia — Comitetul Helsinki, mi-a criticat propunerea de ini˛iativ„ legislativ„ privind intercept„rile, folosindu-se tocmai de argumentul c„ sfera infrac˛iunilor pentru care se viza interceptarea ar fi mult prea larg„, Ón condi˛iile Ón care, pe baza a numeroase argumente de drept comparat, erau avute Ón vedere strict numai acele infrac˛iuni care, prin gravitate, mod de operare ori iminen˛a pericolului pentru valori supreme, definite constitu˛ional, impun utilizarea intercept„rilor ca m„sur„ rezonabil„ ∫i acceptat„ Óntr-o societate democratic„, Ói cerem imperativ enumerarea restrictiv„ a faptelor pentru a c„ror dovedire se vor utiliza intercept„rile ca mijloc de prob„. Asemenea mijloace de prob„ nu erau permise nici de Codul de procedur„ penal„ ceau∫ist.
(2) Œnregistrarea convorbirilor dintre avocat ∫i partea reprezentat„, care nu se admite ca prob„ Ón justi˛ie dec‚t de c„tre legisla˛ia unui num„r foarte mic de state ∫i pentru situa˛ii cu totul excep˛ionale ∫i strict la aprecierea pe fiecare spe˛„ de c„tre pre∫edintele instan˛ei, ar urma s„ poat„ fi folosit„ ca mijloc de prob„ Ón situa˛ia a 189 infrac˛iuni din totalul de 207 incriminate de îCodul penal Nicolae Ceau∫escu“, care a succedat îCodului penal Carol al II-lea“, un alt dictator al Rom‚niei secolului al XX-lea.
Este incredibil, dar a∫a scrie, negru pe alb, Ón amendamentele cu care doamna ministru a venit, Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, la propriile propuneri.
(3) Dac„ Ón prezent legea permite, Ón cazuri excep˛ionale, efectuarea intercept„rii de c„tre procuror f„r„ autorizarea judec„torului, pe o durat„ de cel mult 24 de ore, Ón noua reglementare termenul ar urma s„ fie de 3 zile, iar confirmarea judec„torului s„ se solicite dup„ alte 3 zile, acesta urm‚nd a se pronun˛a Ón 24 de ore. Deci dac„ judec„torul va constata nelegalitatea ∫i netemeinicia intercept„rii, îva dispune Óncetarea de Óndat„“... dup„ o s„pt„m‚n„!
Aceasta, Ón condi˛iile Ón care doamna ministru, Ón calitatea de˛inut„ Ón 2003, ne atr„gea aten˛ia: îrecomandarea 1.402 (...) precizeaz„ c„ judec„torii trebuie s„ fie disponibili 24 de ore din 24 pentru emiterea autoriz„rilor (...)“.
(4) Convorbirile sau comunic„rile interceptate ar urma s„ poat„ fi folosite ∫i Ón orice alt„ cauz„ penal„, chiar dac„ ini˛ial autorizarea este emis„ pe o motiva˛ie strict circumscris„ unor indicii temeinice, Ón direct„ rela˛ie cu o sarcin„ de proba˛iuni determinat„.
Este Ón afara oric„rei imagina˛ii s„n„toase! Nic„ieri Ón lume nu este posibil„ o asemenea lips„ de limite. Dimpotriv„, strict enumerativ, se prev„d doar cazurile de pericol grav ∫i iminent pentru via˛a cuiva sau pentru securitatea na˛ional„.
Personal, Ón propunerile noastre de _lege ferenda_ , am fost extrem de parcimonios sub acest aspect, av‚nd Ón vedere nu orice alte infrac˛iuni, ci pe cele care privesc via˛a cuiva, terorismul, securitatea na˛ional„, crima organizat„, secretele de stat sau secrete N.A.T.O.
Doamna ministru propune ca autorizarea s„ se cear„ pe o anumit„ fapt„, dar rezultatele intercept„rii s„ poat„ fi folosite pentru oricare din alte 197 infrac˛iuni. Este ∫i greu de Ónchipuit ce por˛i largi spre nem„rginite abuzuri ∫i incomensurabile ilegalit„˛i dore∫te s„ deschid„ ministrul justi˛iei!
(5) îAmendamentele“ aduse de doamna ministru propriei ini˛iative legislative contravin pe fond ∫i reglement„rilor europene privind protec˛ia datelor personale.
A∫a, de exemplu, se vine cu propunerea aberant„ ca, Ón acele cazuri Ón care datele rezultate din intercept„ri nu pot sus˛ine trimiterea Ón judecat„, acestea s„ se p„streze p‚n„ la expirarea termenului de prescrip˛ie a r„spunderii penale pentru fapta ce nu a fost constatat„.
Halal prezum˛ie de nevinov„˛ie! Halal protec˛ie a datelor personale! Compasiune ˛ie, popor rom‚n, pentru excesul de zel cu care ministrul justi˛iei Ó˛i declar„ decesul speran˛ei Ón dreptul la justi˛ie!
(6) Œn alt„ ordine de idei, tot Ón ceea ce prive∫te protec˛ia datelor personale ∫i obliga˛ia autorit„˛ilor publice de a respecta via˛a intim„, familial„ ∫i privat„ a cet„˛enilor, ini˛iativa legislativ„ a ministrului justi˛iei nu are Ón vedere procedurile de anonimizare ∫i neincludere Ón transcrieri ale aspectelor care exced scopului intercept„rii ∫i care, men˛inute ∫i arhivate, devin baze de date personale speciale referitoare la convingeri, obiceiuri, via˛a intim„, rela˛iile familiale, s„n„tate ∫i altele asemenea, Ón leg„tur„ cu care este interzis„ Ón primul r‚nd culegerea ∫i cu at‚t mai pu˛in stocarea.
(7) Este neechivoc„ inten˛ia multiplic„rii centrelor de supraveghere electronic„, audio, foto-video ∫i G.S.M. a popula˛iei, fiind prev„zut„ dotarea Ón acest scop ∫i a Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Iar cum acesta nu va putea fi opera˛ional Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/2.VI.2006
ariile de competen˛„ teritorial„ ale Parchetelor de pe l‚ng„ cur˛ile de apel, urmeaz„ ca ∫i acestea s„ fie dotate corespunz„tor.
Dar, p‚n„ c‚nd va fi realizat„ aceast„ re˛ea na˛ional„ de interceptare, Ónregistrare ∫i redare a comunica˛iilor interceptate, acest mijloc de prob„ nu va mai fi utilizat cel pu˛in 1–2 ani, perioada minim„ de creare a infrastructurii necesare ∫i a specializ„rii personalului deservent. Este tocmai perioada de timp necesar„ ca, prin temporizarea cauzelor penale de corup˛ie aflate pe rol sau pe cale de a se instrumenta, marii corup„tori ∫i corup˛i s„ valorifice Ónv„˛„mintele cazurilor îRompetrol“, îRafo“ ∫i altele.
Œn concluzie, propunerile de modificare ∫i completare a Codului de procedur„ penal„ nu urm„resc, Ón fapt, aplicarea lor, ci eliminarea posibilit„˛ii realiz„rii proba˛iunii prin interceptarea comunica˛iilor, motiv pentru care propun:
1. Respingerea proiectului de lege.
2. Prezentarea de c„tre Ministerul Justi˛iei a proiectului noului Cod de procedur„ penal„, astfel ca la 1 septembrie 2006 s„ poat„ deveni operant noul Cod penal, iar Rom‚nia s„ nu mai fie ˛ara unicat cu dou„ Coduri penale.
Pentru a acoperi titlul declara˛iei politice, Ói aduc la cuno∫tin˛„ doamnei ministru al justi˛iei c„ Rom‚nia are nu numai dou„ Coduri penale, ci ∫i dou„ strategii na˛ionale anticorup˛ie pe perioada 2005—2007: prima adoptat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004, neabrogat„, iar a doua, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 231 din 30 martie 2005. Cu a∫a ministru, a∫a justi˛ie!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.