Dumitru Avram

îRom‚nia, cea mai s„rac„ ˛ar„ din Uniunea European„“

Dincolo de orice logic„ normal„, Rom‚nia nu este numai cel mai s„rac membru al U.E., al„turi de Bulgaria, dar ∫i locul Ón care turbulen˛ele politice au c„p„tat un caracter permanent. De multe ori, rom‚nii au sentimentul c„ la Bruxelles ori nu se cunoa∫te cu exactitate ceea ce se Ónt‚mpl„ la noi, ori mai-marii europeni ne las„ Ón

mocirla noastr„ d‚mbovi˛ean„, cu aceste obiceiuri politice balcanice greu de abandonat.

O statistic„ recent„ enumera, printre noile state membre, dou„ regiuni — una Ón Cehia, Praga, ∫i cealalt„ Ón Slovacia, Bratislava — aflate printre cele bogate Ón cadrul Uniunii. Toate celelalte zone care au cel mai mic P.I.B. pe cap de locuitor se afl„ Ón Bulgaria, Polonia ∫i, mai ales, Ón Rom‚nia, care de˛ine 24% din s„r„cia Uniunii, opt regiuni dintre Dun„re ∫i Carpa˛i afl‚ndu-se sub 75% din media european„.

Bruxellesul vrea s„ aloce noilor state intrate Ón Uniune 177 miliarde de euro fonduri de convergen˛„ ∫i 50 miliarde de euro fonduri de coeziune, ultimele pentru ˛„rile ceva mai r„s„rite. Ne Óntreb„m, Ón aceste condi˛ii, ce soart„ va avea partea ce ni se cuvine din aceast„ sum„ imens„ Ón condi˛iile Ón care — ca la noi, la nimeni! — de doi ani Óncoace tot Óntr-un scandal politic o ˛inem. Cel mai mare sprijin pe care Comisia European„ ∫i Parlamentul European ni-l pot da Ón acest moment este s„ trateze cu obiectivitate clasa politic„ rom‚neasc„, indiferent dac„ este vorba de putere sau de opozi˛ie, s„ vegheze asupra vendetei menite s„ asigure perpetuarea la putere a unei mafii economico-financiare extrem de puternice ∫i de periculoase, generatoare de corup˛ie la cel mai Ónalt nivel.

Bruxellesul ∫i Strasbourgul trebuie s„ se asigure c„ Ón Rom‚nia vor avea loc alegeri libere ∫i corecte, s„ Ón˛eleag„ faptul c„ instrumentul cel mai par∫iv prin care se Óncearc„ ∫i ast„zi r„sturnarea imaginii exacte a unor personalit„˛i ∫i partide politice Ól constituie sondajele de opinie, pe c‚t de mincinoase, pe at‚t de nocive pentru viitorul acestei ˛„ri.

Comisia European„ a avut curiozitatea s„ vad„ ∫i care sunt locuitorii ferici˛i ai b„tr‚nului continent. Aici Ói Óntrecem pe bulgari, dar suntem departe de nem˛i, italieni sau francezi. ™omajul, costul vie˛ii, pensiile, ca ∫i incertitudinea unui loc de munc„, stresul, Ón general, provoac„ Óngrijor„rile cele mai mari.

Anali∫tii str„ini observ„ cu tot mai mult„ acuitate c„ de la 1 ianuarie 2007, c‚nd Rom‚nia a devenit membr„ a Uniunii Europene, primul-ministru ∫i pre∫edintele nu Ó∫i ascund divergen˛ele de vederi. Deja s-a ajuns la punctul Ón care nu mai este posibil ca ei s„-∫i exercite func˛iile Ón tandem, disputele dintre cei doi Óncep‚nd, Ón sf‚r∫it, s„ supere ∫i Bruxellesul.

Rom‚nia este v„zut„ azi Ón lume Ón dou„ ipostaze paradoxale: ori e vorba de un Rai, cum este acel sat muscelean coco˛at pe dealuri, Ma˛„u, unde deasupra caselor de lemn Óncrustat se v„d c„pi˛ele de f‚n Ónconjurate de flori ∫i de garduri f„cute pentru prieteni, ori e mahalaua, unde lumea se mai adun„, c‚nd ∫i c‚nd, pe banca de la poart„, ca s„ pun„ ˛ara la cale, a∫a, de florile m„rului, o mahala din care nu lipsesc mai ales in∫ii din buricul t‚rgului, care fac politic„ prin fel de fel de palate.