Ioan Dumitru Puchianu

îRom‚nia ∫i rom‚nii, europeni de m‚na a doua?“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Fr„m‚nt„rile pe care le declan∫eaz„ Ón r‚ndul popula˛iei apropiata aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, fac, de multe ori, ca bucuria s„ fie umbrit„ de sentimentul unei victorii nemeritate. Este o realitate, un fapt indubitabil, dovedit prin sondajele efectuate la nivelul popula˛iei din ˛„rile deja membre ale U.E. c„ Rom‚nia intr„ Ón marea familie european„ Ómpotriva voin˛ei celei mai mari p„r˛i a membrilor s„i. O majoritate zdrobitoare a membrilor de r‚nd din clubul european s-a declarat Ómpotriva ader„rii ˛„rii noastre la U.E., iar presa a speculat din plin curentul de opinie popular exprimat de ace∫tia. ™i totu∫i liderii ˛„rilor Uniunii Europene au recomandat aceast„ aderare, ba chiar au fixat ∫i termenul pentru data de 1 ianuarie 2007, adic„ Ón mai pu˛in de dou„ luni.

Decizia liderilor ˛„rilor U.E. de a nu ˛ine cont de dorin˛ele populare din ˛„rile lor, Ón favoarea Rom‚niei, a fost interpretat„ la Bucure∫ti ca un gest datorat exclusiv dib„ciei cu care ˛ara noastr„ a ∫tiut s„ conving„ politic c„ meritam acest gest din partea Europei. Lucrurile nu stau Óns„ deloc a∫a. Din contr„, liderii politici vesteuropeni sunt foarte dedica˛i intereselor ˛„rilor lor ∫i popula˛iei locale, doar c„ privesc lucrurile pe termen mult mai lung dec‚t realitatea imediat urm„toare. Œ∫i asum„ astfel un risc politic enorm, pentru c„ orice decizie luat„ contra voin˛ei populare trebuie bine c‚nt„rit„ ∫i explicat„ Ón contextul general al binelui na˛ional Ón viitor, nu Ón prezent. S„ nu uit„m reac˛ia negativ„ a electoratului francez ∫i olandez care chiar a votat contra Constitu˛iei Europene ∫i implicit contra extinderii U.E., ∫i asta numai din ideea unui pericol ∫i atac la propria bun„stare na˛ional„ ∫i personal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 166/17.XI.2006 Dar rom‚nii nu constituie o amenin˛are pentru locurile de munc„ sau pentru bun„starea muncitorului occidental, ba dimpotriv„. Deficitul de for˛„ de munc„ Ón U.E. este estimat la circa 30 milioane de persoane Ón urm„torii 10 ani, deci muncitorii rom‚ni vor absorbi o parte din locurile vacante. ™i probabil c„ vor fi tot acele locuri de munc„, ca ∫i p‚n„ acum, prost pl„tite ∫i Ón domeniile Ón care muncitorul european nu se Ónghesuie s„ munceasc„. Apoi mai este aspectul etnic ∫i cultural, deloc de neglijat Óntr-o Europ„ b‚ntuit„ de curente xenofobe ∫i zguduit„ de atentate extremiste de sorginte religioas„. Rom‚nii sunt un popor cre∫tin, muncitor, au o cultur„ european„ peste media multor ˛„ri membre deja Ón U.E. ∫i, indiferent de credin˛„, nu au porniri teroristo-sinuciga∫e Ón numele religiei.

Dac„ cumva muncitorii vest-europeni Ó∫i vor pierde locurile de munc„, aceasta nu se va Ónt‚mpla din cauza rom‚nilor, ci din cauza invaziei pe pia˛„ de produse asiatice atractive ∫i mult mai competitive, iar liderii ˛„rilor Uniunii Europene au Ón˛eles asta. Guvernele europene au sim˛it c„ ˛„rile lor, membre ale U.E., pierd an de an teren Ón competi˛ia mondial„ ∫i, deci, solu˛ia cea mai la Óndem‚n„ este o extindere spre Est. Se deschid astfel noi pie˛e de desfacere ∫i se absorb noi for˛e de munc„. Avantajul Uniunii Europene pe pia˛a mondial„ este tocmai contopirea for˛ei de munc„ ieftine din Est cu tehnologia avansat„ ∫i capitalul financiar din Vest.