Monitorul Oficial·Partea II·16 iunie 2006
other
Daniel Buda
Discurs
îS„ se restructureze, primesc, dar s„ nu se schimbe nimic...!“
Restructurarea Guvernului este o datorie de mult scadent„ pentru Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ D.A. P.N.L.P.D. ∫i pentru Coali˛ia de guvern„m‚nt. Œn momentul form„rii Guvernului am f„cut cu to˛ii o promisiune, inclusiv premierul Ón discursul de Ónvestitur„ Ón Parlament, respectiv aceea c„ Ón ∫ase luni noua majoritate va veni cu o restructurare menit„ a eficientiza mecanismul de func˛ionare a Executivului. Mai mult, Ón timpul campaniei electorale din 2004, C„lin Popescu-T„riceanu declara c„ îmodul stufos Ón care arat„ Guvernul ast„zi este Óntruchiparea incompeten˛ei actualei puteri“.
Dincolo de faptul c„ actuala structur„ a Guvernului corespunde concep˛iei tandemului N„stase-Cozm‚nc„, practica politic„ Ónregistreaz„ faptul c„ ori de c‚te ori se schimb„ puterea, Guvernul este construit potrivit programului ∫i concep˛iei despre guvernare a celor care au c‚∫tigat alegerile. Oricum exist„ o anumit„ percep˛ie c„ unele structuri ∫i oameni mo∫teni˛i de la P.S.D. au r„mas Ón picioare, astfel Ónc‚t cet„˛enii nu percep schimbarea puterii sau pot spune c„ actuala putere nu are o concep˛ie proprie cu privire la exercitarea actului de guvernare.
Desigur, exist„ motive obiective pentru care restructurarea Guvernului nu a putut fi f„cut„ mai devreme: inunda˛iile, gripa aviar„, raportul de ˛ar„. Poate c„ ∫i preconizatele alegeri anticipate de anul trecut au contribuit la am‚narea unei restructur„ri care s-ar fi produs oricum Ón urma acestor anticipate.
Œn acest moment nu exist„ nici un motiv obiectiv Ón a am‚na restructurarea. Raportul Comisiei din 16 mai ne-a ar„tat c„ mai avem multe de f„cut pentru ca data de 1 ianuarie 2007 s„ devin„ o dat„ cert„ a ader„rii. Nu m„ refer la stegule˛ele ro∫ii, ci mai mult la cele galbene, care sunt mai multe, ∫i ∫tim foarte bine cum st„ situa˛ia Ón acele domenii.
Raportul de ˛ar„ din noiembrie va fi unul capital ∫i tocmai din acest motiv se impune cre∫terea performan˛ei administrative a structurilor guvernamentale. Un prim pas Ón aceast„ direc˛ie Ól constituie reducerea num„rul de portofolii, renun˛area la mini∫trii delega˛i, diminuarea num„rului de agen˛ii guvernamentale, av‚nd toate ca efect eliminarea paralelismelor dintre diverse structuri guvernamentale ∫i reducerea birocra˛iei.
Oamenii a∫teapt„ decizii rapide ∫i competente de la autorit„˛i, care s„ nu se calce pe picioare Ón materie de competen˛e ∫i care s„ fie desemnate dup„ modelele existente Ón Uniunea European„. Aceast„ eliminare a paralelismelor — numai dac„ ne g‚ndim la diversele structuri care exist„ Ón subordinea primului-ministru, fie Ón subordinea Guvernului, fie Ón subordinea ministerelor — necesit„ comasarea unora ∫i dispari˛ia altora.
Dorim s„ intr„m Ón Uniunea European„, dar pentru aceasta trebuie s„ fim preg„ti˛i cu structuri care se Ónt‚lnesc Ón Uniunea European„. Nu e normal s„ intr„m Ón U.E. ∫i dup„ aceea s„ a∫tept„m un an de zile s„ ne compatibiliz„m structurile guvernamentale ∫i institu˛ionale cu cele existente acolo. Œn U.E. exist„ o medie a ministerelor de 15—17 membri. Dac„ Germania, la dimensiunile ∫i popula˛ia ei, are 16 portofolii guvernamentale, cred c„ ∫i Rom‚nia ar putea face efortul s„ aib„ tot at‚tea. Diferen˛a dintre num„rul nostru de mini∫tri ∫i cel al mini∫trilor germani este dat„, evident, de eficien˛„.