Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 16 iunie 2006 · monitorul.ai

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îClujul“.

Ora∫ul de pe Some∫, Clujul, pare a fi pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc un adev„rat tranzistor. Acesta, dac„ v„ mai aminti˛i, are trei constituen˛i esen˛iali: baza, emitorul ∫i colectorul.

Ne intereseaz„ componenta median„, Ón ordinea enumer„rii, pentru c„ din str„vechiul _municipium_ , adev„rat emitor, au descins, pe r‚nd, Ón Cetatea lui Bucur, mini∫tri de profil, pentru a ocupa biroul oferit — politic ∫i algoritmic — Ón imobilul din strada Berthelot.

A fost c‚ndva domnul profesor Marga, filozof sub˛ire, rafinat, cu studii de specialitate la Freiburg im Breisgau, cu articole de ˛inut„ publicate Ón reviste de specialitate din Statele Unite, Germania, Austria, Elve˛ia.

Dar, conform parafrazei, cel mai dificil lucru este s„ fii filozof Ón propria ˛ar„, ministeriatul Domniei sale din perioada C.D.R.-ist„ n-a reu∫it s„ se ridice dec‚t la nivelul ultramodest pe care l-a atins acea construc˛ie politic„ Ón ansamblul s„u, siajul unei guvern„ri nefericite ajung‚nd p‚n„ Ón zilele noastre.

I-a urmat psihopedagogul Mircea Miclea, un personaj discret ∫i pitoresc, dar care a confundat Estul cu Vestul ∫i s-a retras discret Ón arealul meditativ al Feleacului, l„s‚nd raporturile dintre cosmos ∫i haos total basculate Ón favoarea ultimului.

Solu˛ia aleas„ — actul unilateral de voin˛„ ∫i suficient de onorabil — demisia.

Dar cum _repetitio est mater_ ..., un nou universitar clujean, domnul H„rd„u, specialist Ón administrarea c„minelor studen˛e∫ti, descinde pe D‚mbovi˛a, de∫i era convins, pentru a-l cita, c„ îzilele sale ca ministru erau num„rate“ Ónc„ de c‚nd a plecat la Bucure∫ti.

Pe drum, versurile lui Co∫buc îDe ce m-a˛i luat de l‚ng„ voi,/ De ce m-a˛i dus de-acas„?“ luaser„ propor˛iile unui proces de inten˛ie, pe care mai-marii s„i politic, domnii Boc ∫i Buda, i-l intentaser„ f„r„ nici o explica˛ie.

îNu ∫tiu ce r„u mare am f„cut s„ m„ trimit„ aici! Mie Ómi venea foarte bine c„ma∫a de prefect, Óns„ mi-au dat una de ministru, care seam„n„ mai mult cu o c„ma∫„ de for˛„“. Dup„ un timp s-a acomodat, a reu∫it s„ aduc„ Ón fa˛a ministerului s„u Sf‚nta Treime a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc — profesorii, elevii, p„rin˛ii.

Mai mult, are satisfac˛ia de a-∫i fi scris demisia de mai bine de o lun„, dar acela∫i cuplu — îB.B.“ — nu l-a l„sat s„ o depun„.

Œntre timp, s-a mai Ónt‚lnit cu liderii Alian˛ei Na˛ionale a Organiza˛iilor Studen˛e∫ti din Rom‚nia, unde a emis c‚teva panseuri delicioase: îBanii educa˛iei cresc ochii ca la melc“; îDe c‚nd sunt la minister parc„ sunt Ón filmul «Filantropica»“; îŒntre profesori ∫i studen˛i sunt parteneriate malefice, ∫i unii, ∫i al˛ii fiind «la∫i ∫i bandi˛i»“.

S-a rev„zut cu inspectorii ∫colari generali, unde a f„cut pe moralistul, afirm‚nd c„: îNu sunt de acord s„ Ónlocuim so˛iile altora cu so˛iile noastre“. S„ fi trimis o înevinovat„“ aluzie c„tre colegul s„u de partid, domnul

Blaga, ∫i trec‚nd sub t„cere schimb„rile de directori f„cute pe criterii politice?! ™i cam at‚t. Sau poate am gre∫it. Or mai fi ∫i altele, dar chemarea Ónainta∫ilor ∫i dorul de M„n„∫tur, coroborate cu demisia _ante factum_ , Ól vor Óntoarce Ón Mecca transilvan„, dac„ nu va fi remaniat de premierul C„lin Popescu-T„riceanu.

™i, pe drum, din nou Ól va trezi din toropeala îÓmplinirilor“ celebrul s„u g‚nd-obsesie: îNu ∫tiu ce r„u mare am f„cut?!“.

™tim noi!

V„ mul˛umesc.

Costache Mircea

#30017

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Ast„zi m„ voi referi la o m„sur„ pe care o va Óntreprinde, ne anun˛„ ∫eful fiscului, domnul Sebastian Bodu, care a g„sit de cuviin˛„ s„ trateze Ón mod egal c‚∫tigul licit, averile realizate de unii prin munc„, cu plata d„rilor c„tre stat la ceea ce al˛ii nu pot justifica.

Domnia sa ne anun˛„ c„ vrea s„ introduc„ impozitarea cu 16%, cu aceea∫i valoare a cotei unice de impozitare, prin urmare, ∫i a averilor pe care unii nu le pot justifica.

™i cum este bine ∫tiut c„ ceea ce nu po˛i justifica Ónseamn„ c„ nu ai c‚∫tigat cinstit, c„ ai realizat prin combina˛ii necurate, prin furt, prin ho˛ie, stau ∫i m„ Óntreb: îCe semnal d„ actuala putere? Ce vrea s„ Ónsemne tratamentul egal al c‚∫tigurilor realizate cinstit, corect, cu respectarea legalit„˛ii, ∫i a averilor, a veniturilor care nu se pot justifica.“

Repet: a nu le putea justifica Ónseamn„ a fi realizate ilegal, prin furt. Tratamentul egal, prin impozitarea cu 16% ∫i a ceea ce au realizat oamenii prin munc„ ∫i a ceea ce au furat unii Ón ultimii 16 ani, arat„, emblematic, concep˛ia despre munc„ ∫i via˛„ a actualei guvern„ri.

Au mai f„cut ∫i al˛ii gre∫eli: exista, Ón perioada 2000— 2004, un minister al controlului, Ón locul actualei institu˛ii pe care o conduce Excelen˛a sa distinsul Sebastian Bodu, om de anvergur„ european„, dac„ Ói privi˛i figura de recidivist v„ pute˛i imediat l„muri cum poate, cine poate s„ trateze Ón mod egal munca cinstit„, c‚∫tigul cinstit, cu averile realizate prin jaf, impozit‚ndu-le la fel, cu 16%. Pentru ei este acela∫i lucru!

A existat, spuneam, un minister al controlului, condus de un anume domn Bl„nculescu, care nu prea avea voie s„ se ocupe de marile probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Era trimis s„ controleze m„rarul prin pie˛e, Ól risipeau pe bietul om Ón laturi derizorii, dar parc„ nu venise, chiar a∫a, s„ ne spun„ pe fa˛„ c„ sunt pro∫ti de tot cei care Óncearc„ s„ tr„iasc„ ∫i s„ supravie˛uiasc„ prin sudoare, prin munc„, prin efort.

Dac„ vine domnul Bodu ∫i propune impozitarea cu aceea∫i cot„, de 16%, ∫i a averilor realizate prin fraud„, ∫i a Ómprumuturilor nereturnate la b„nci, p„i atunci unde mai este dreptatea ∫i unde mai este adev„rul unora care au prostit Ónc„ o dat„ ∫i Ónc„ o dat„ na˛iunea rom‚n„, c„ vor veni s„ Óncerce m„car s„ fac„ dreptate, dac„ vii cu o cot„ egal„ ∫i pe munca cinstit„ ∫i pe furt?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Atunci dreptate au avut cei care n-au mai returnat banii la b„nci, li s-a spus, probabil, Ómprumuta˛i c‚t de mult, c„ nu ve˛i da nimic Ónapoi, pentru c„ vrem s„ distrugem Óntregul sistem bancar. Dreptate au avut cei care au f„cut credite fictive, ici-colo, ∫i au pus m‚na pe fabrici pe care le-au v‚ndut la fier vechi! Dreptate au avut cei care au jefuit tot patrimoniul public din Rom‚nia!

Pentru c„ la ora asta pentru domnul Bodu lucrurile sunt clare, ∫i c„ a realizat un om o c„su˛„ pe palmele lui ∫i pe munca ∫i pe sudoarea lui, ∫i c„ a realizat ceva pe sacrificii ∫i cu riscuri, ∫i dac„ a stat numai pe furat, pe jaf, de 16 ani, la el tot una este: 16%!

Sta˛i, c„ nici n-au mai aplicat-o! Deocamdat„ impozit„m numai munca cinstit„. Dincolo, pe jaf, cota de 16% este doar anun˛at„, pentru a lua pulsul societ„˛ii rom‚ne∫ti. Nu sunt foarte sigur c„ o vor aplica ∫i pe aceea.

Iat„ Ón ce hal a ajuns societatea rom‚neasc„, ∫i mai uita˛i-v„ Ónc„ o dat„ la imaginea lui, c‚nd apare, a∫a, s„ vede˛i cum arat„ un ministru Ón concep˛ia actualei puteri.

Oana Manolescu

#33688

îO mare iubire are totdeauna pu˛ine cuvinte“ Stimat„ doamn„ pre∫edint„, Stima˛i colegi deputa˛i,

Sunt onorat„ de a v„ face o scurt„ informare ∫i de la tribuna Camerei Deputa˛ilor doresc a v„ vorbi despre ultimele 4 zile ale s„pt„m‚nii trecute, c‚nd municipiul T‚rgu-Jiu s-a putut considera ca o adev„rat„ capital„ de suflet a ˛„rii. Pentru c„ ora∫ul de pe Jiu a Ómplinit 600 de ani.

Printr-un document semnat îIo, Mircea Voievod, prin mila lui Dumnezeu Domn“, sunt atesta˛i cei 600 de ani de la prima sa pomenire ca sude˛ al Jiului, de∫i localitatea, dup„ Ptolemeu, este mult, mult mai veche. Am numit-o o a doua capital„ pentru c‚teva zile, deoarece gorjeni din toat„ ˛ara au venit Ón aceste zile spre ora∫ul lor de suflet, T‚rgu-Jiu, capitala jude˛ului natal, spre a-∫i onora Ónainta∫ii ∫i vechimea ∫i a-i s„rb„tori tinere˛ea ∫i puterea.

T‚rgu-Jiul a fost cu secole Ón urm„ proprietatea puternicilor boieri olteni: Cantacuzinii, Br„iloii, Glogovenii, Benge∫tii, Ovedenii. A fost gazd„ a lui Mihai Viteazul, a lui Matei Basarab, a lui ™erban Cantacuzino, a lui Constantin Br‚ncoveanu, a lui Alexandru Ghica, a lui Alexandru Ioan Cuza, a lui Carol I, a prin˛ului Ferdinand. A fost centrul unui puternic curent contra suzeranit„˛ii turce∫ti ∫i al unei mi∫c„ri na˛ionaliste, a fost de multe ori trecut îprin foc ∫i sabie“ de c„tre turci. Dar ∫i alte nume celebre Ón ˛ar„ ∫i str„in„tate au plecat din T‚rgu-Jiu: Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Cristian Tell, Ecaterina Teodoroiu, Constantin Br‚ncu∫i, Numa Frumu∫anu, Petru Dumitriu, Nicu Milo∫escu, Vasile Militaru, Elvira Godeanu, Iosif Keber, Popescu-Voite∫ti, Aristizza Romanescu, Alexandru ™tefulescu, Aretia T„t„r„scu, George Usc„tescu ∫i mul˛i, mul˛i al˛ii.

O dat„ cu dezvoltarea sa economic„ ∫i cultural„, municipiul T‚rgu-Jiu a crescut ∫i va cre∫te prin locuitorii s„i. El este acas„ pentru fiecare gorjean.

Am dorit s„ aduc un omagiu modest Ón cuvinte uria∫e Ón suflet T‚rgu-Jiului de ieri ∫i de azi, T‚rgu-Jiului m‚ndru, vioi ∫i puternic, iar manifest„rile organizate de c„tre municipalitate cu prilejul celor 600 de ani de atestare documentar„ au pus toate acestea Ón eviden˛„ din plin.

T‚rgu-Jiul este m‚ndru de tot ceea ce a realizat ∫i realizeaz„ mereu prin spiritul oltenilor s„i de la munte, urma∫i ai pandurilor lui Tudor.

Dumnezeu s„ binecuv‚nteze capitala gorjean„ ∫i multe secole fericite s„ aib„ de acum Ónainte frumosul municipiu de pe Jiu!

V„ mul˛umesc.

Mihai Dumitriu

#36335

Mul˛umesc frumos, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia politic„ de ast„zi eu am intitulat-o sugestiv: îS„r„cia ∫i guvernarea portocalie“.

Politica de dreapta a actualei Coali˛ii P.N.L.-P.D.-P.C.U.D.M.R. se reflect„ ∫i Ón domeniul social, Ón sensul c„ prin noile taxe, accize, impozite ∫i cre∫teri de pre˛uri au de suferit cei cu venituri mici ∫i cei f„r„ venituri.

V„ aduc Ón aten˛ie c‚teva dintre m„surile propuse de Guvernul Alian˛ei D.A., care m„resc decalajul dintre cei boga˛i, care reprezint„ 20% din popula˛ia ˛„rii, ∫i cei s„raci ∫i foarte s„raci.

Scumpirea gazelor ∫i a curentului electric cu 1 iulie 2006 va afecta toate categoriile de cet„˛eni, cu prioritate pensionarii ∫i cet„˛enii cu venituri modeste sau f„r„ venituri.

Dac„ 1000 metri cubi gaze naturale din produc˛ia intern„ cost„ 110 dolari, Ón compara˛ie cu 300 dolari pentru gazele din import, Óncep‚nd cu 2007 pre˛urile la gazele naturale din produc˛ia intern„ se vor alinia la cele din import.

Practic, Ón urm„torii 2 ani, pre˛ul gazelor ∫i al curentului electric se va dubla.

Ultimele dezv„luiri privind furtul de energie electric„ arat„ cum este cheltuit banul public ∫i cine se Ómbog„˛e∫te pe spinarea rom‚nilor.

Noul Cod fiscal, prin taxele instituite de Guvernul portocaliu, este o dovad„ a erorii istorice a impozitului pe venit de 16%, pentru a umple golurile financiare provocate de aceast„ cot„ unic„ de impozitare de pe urma c„reia au beneficiat 400 de mii de persoane, Ón detrimentul celor 7—8 milioane de rom‚ni pl„titori de taxe ∫i impozite.

Noul Cod fiscal prevede taxe ∫i impozite duble sau chiar triple fa˛„ de anul 2006.

Vor cre∫te substan˛ial impozitele pe propriet„˛i, locuin˛e, ma∫ini, pe mediu.

Provocator de mare va fi fiscalizarea agriculturii.

Impozitarea for˛ei de munc„ la un nivel foarte ridicat, prev„zut„ de Codul fiscal, va afecta salaria˛ii afla˛i la baza piramidei salariale.

De asemenea, impozitarea profitului ∫i a dividendelor, fiecare cu c‚te 16%, total 32%, va conduce la îmoartea“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 microÓntreprinderilor care desf„∫oar„ activit„˛i economice legale.

Ministrul de finan˛e Vl„descu motiveaz„ sarcastic: îM„ chinuiesc s„ v„ iau banii!“.

Toate acestea vor arunca Rom‚nia Óntr-un colaps financiar ∫i un haos de nedescris.

Gripa aviar„, care este îo gogori˛„“, a produs Ón bugetul statului o gaur„ de zeci de milioane de euro ∫i a Ómpins spre dezastru mii de gospod„rii ˛„r„ne∫ti ∫i spre faliment peste 60% dintre produc„torii avicoli priva˛i.

Flutur este un demagog, pentru c„ de la instalarea Domniei sale Ón func˛ie a acaparat politic responsabilit„˛ile majorit„˛ii direc˛iilor agricole ∫i silvice din Rom‚nia, Ónsc„un‚nd îspeciali∫ti lipitori de afi∫e“ care fac jocurile gripei aviare ∫i ale clientelismului politic al celor afla˛i la guvernare. Aprecierea de mai sus apar˛ine propriilor parteneri democra˛i din Alian˛a D.A.

Practic, avem Ón fa˛„ peisajul unei lupte politice Ón Coali˛ia P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R., Ón˛esat de neputin˛e, incompeten˛„, lips„ de onoare ∫i de pricepere, unde se afl„ o hait„ de ∫acali.

Cea mai mare corup˛ie este cea promovat„ prin legi care r„spund unor grupuri de interese, legi promovate prin asumarea Guvernului sau prin aprobare tacit„.

Reforma spitalelor declan∫at„ de ministrul contabil specialist C.A.P. nu este dec‚t o banal„ ∫i mecanic„ politizare excesiv„ a conducerii spitalelor si a celorlalte func˛ii, cu victime colaterale. Din p„cate, totul se sparge Ón capul oamenilor bolnavi, care au nevoie de Óngrijire medical„ ∫i spitalizare, ca s„ nu mai vorbim despre pensionarii care umbl„ dup„ medicamente compensate, form‚nd cozi interminabile la farmacii.

Dac„ la cele de mai sus, care au produs ∫i vor produce s„r„cie ∫i suferin˛„, ad„ug„m criza din agricultur„ ∫i Ónv„˛„m‚nt, avem tabloul Guvern„rii Alian˛ei D.A., mai bine zis al nonguvern„rii ˛„rii de c„tre îspeciali∫tii“ portocalii:

fiara e slobod„, nu liber„, iar poporul este fericit, pentru c„ habar n-are c‚t de r„u o duce! V„ mul˛umesc.

Grigore Cr„ciunescu

#40612

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Exist„ la aceast„ or„ foarte multe voci care cer schimbarea ministrului s„n„t„˛ii pentru faptul c„ ar fi dus sistemul de s„n„tate public„ din Rom‚nia Ón stare de faliment.

Nu mai vreau s„ revin asupra faptului c„ guvernarea anterioar„ a l„sat sistemul cu datorii de zeci de miliarde, Óntr-o stare jalnic„ ∫i de colaps.

Doresc s„ scot Ón eviden˛„ doar acele fapte care au Óncercat s„ repun„ sistemul pe linia de plutire.

A∫ aminti, Ón acest sens, plata a peste 30 mii miliarde lei vechi pentru furnizorii de medicamente ∫i acoperirea cheltuielilor la o serie de spitale care au putut justifica datoriile pe care le aveau.

Vreau s„ scot Ón eviden˛„ faptul c„, Ón aceast„ perioad„, a fost trecut prin Parlament proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 privind v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale cu destina˛ia de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.

Œn urma punerii Ón aplicare a acestui proiect de lege, aproximativ 10.000 de cabinete medicale vor trece Ón proprietate privat„. S-a lucrat mult la acest proiect de lege, pentru ca acesta s„ ias„ Óntr-o form„ c‚t mai bun„.

A trebuit s„ Ómbin„m, pe de o parte, principiul liberal, ∫i anume c„ nimeni nu poate primi nimic gratuit, iar pe de alt„ parte, s„ ˛inem cont de importan˛a domeniului de activitate ∫i s„ stabilim prin lege pre˛urile pe metru p„trat pentru fiecare cabinet medical, Ón func˛ie de gradul localit„˛ii, la ni∫te valori modice.

F„r„ a amplifica lucrurile ∫i dac„ suntem de bun„credin˛„ trebuie s„ constat„m c„ este primul mare pas f„cut Ón ceea ce prive∫te reforma din sistemul sanitar.

Aceast„ lege a fost a∫teptat„ de to˛i medicii de familie, de to˛i medicii denti∫ti, de to˛i cei care muncesc Ón cabinete, care desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical de peste 16 ani de zile. Am dat medicului, prin aceast„ lege, libertatea de a-∫i gestiona Óntreaga activitate dup„ un management propriu, astfel Ónc‚t calitatea actului medical s„ creasc„.

Medicul nu mai depinde, Ón ceea ce prive∫te amenajarea cabinetului, de proprietatea asupra spa˛iului Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, ∫i Ón consecin˛„, nu va mai depinde de rela˛iile cu primarul, de rela˛iile cu consiliul local, de rela˛iile cu spitalul sau Direc˛ia S„n„tate Public„.

Am reu∫it prin aceast„ lege ca medicii s„ nu mai fie categoria social„ folosit„ ca mas„ de manevr„ electoral„ de c„tre diverse partide politice.

Prin aceast„ lege am dorit s„-l responsabiliz„m pe medic, s„-l leg„m mai mult de comunitate. Este ∫tiut c„ medicii nu au venituri mari, ∫i Ónc„ mul˛i ani de aici Óncolo pensiile celor care au lucrat Ón domeniu vor fi mici.

Ca urmare, ne-am g‚ndit c„ prin transformarea medicilor din chiria∫i Ón proprietari, ace∫tia, odat„ ajun∫i la v‚rsta de pensionare, s„-∫i poat„ vinde cabinetele medicale, ∫i Ón acest fel s„-∫i poat„ completa veniturile de dup„ pensionare.

Am stabilit prin lege c„ destina˛ia acestor spa˛ii nu poate fi schimbat„ dec‚t Ón condi˛ii excep˛ionale, astfel Ónc‚t comunitatea s„ nu aib„ de suferit.

Am mai urm„rit, de asemenea, s„ implic„m mai mult medicul, ∫i mai pu˛in statul, Ón acordarea asisten˛ei medicale la nivelul asisten˛ei primare.

Fiecare medic va fi preocupat s„-∫i g„seasc„ un Ónlocuitor, s„-l ia al„turi pentru a-i Ómp„rt„∫i din propria experien˛„, pentru a-i cunoa∫te clientela care se adreseaz„ respectivului cabinet medical, ∫i toate acestea pentru ca titularul s„-∫i poat„ recupera investi˛iile atunci c‚nd va ie∫i la pensie.

Œn aceast„ perioad„ Ón care ne-am confruntat din nou cu inunda˛ii, Ón aceast„ perioad„ Ón care a ap„rut al doilea val de grip„ aviar„, un asemenea eveniment de importan˛„ major„ din sistemul sanitar trece aproape neobservat.

Stima˛i colegi, s-a comentat mult faptul c„ destituirea consiliilor de administra˛ie ∫i a conducerilor actuale ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 spitalelor va duce la o centralizare excesiv„ privind numirea noilor conduceri interimare ale spitalelor.

V„ pot informa c„ aproximativ 60% din fo∫tii directori de spital au r„mas Ón func˛ii Ón aceast„ perioad„ de interimat, iar ministrul nu a f„cut nici o modificare Ón numirea acestor func˛ii, fa˛„ de ceea ce i s-a comunicat de c„tre Direc˛iile de s„n„tate public„ ∫i care au fost avizate de prefect.

Desigur, excep˛iile Ónt„resc regula ∫i au fost cazuri Ón care au ap„rut neconcordan˛e ∫i trebuie analizat de ce ∫i cum.

Am men˛ionat toate cele de mai sus pentru a ar„ta ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón domeniul s„n„t„˛ii de c‚nd acest minister este condus de ministrul Nicol„escu. ™i este normal ∫i firesc ca marile personalit„˛i ale lumii medicale rom‚ne∫ti s„ nu fie de acord cu actualul ministru, deoarece Legea privind incompatibilitatea a fost pus„ Ón practic„.

E mult sau pu˛in, e r„u sau bine, timpul ne va dovedi! Cert este c„ pa∫ii f„cu˛i nu mai pot fi da˛i Ónapoi, iar rezultatele se vor vedea pe parcurs. Dac„ vrem cu adev„rat s„ schimb„m din temelii modul de abordare privind s„n„tatea public„ din Rom‚nia trebuie s„ lu„m m„suri ferme, acestea fiind absolut necesare Ón sectorul de activitate poate cel mai conservator din Rom‚nia.

Œnchei prin a spune c„ via˛a a dovedit pentru fiecare Ón parte c„, pentru a ne fi mai bine, mai Ónt‚i trebuie s„ ne fie mai greu ∫i, uneori, chiar foarte greu. V„ mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#46295

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edint„,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inerea mafiei lemnului de c„tre reprezentan˛ii Regiei Na˛ionale a P„durilor este un fenomen obi∫nuit. Fosta ∫i actuala direc˛ie a îRomsilvei“ a Óntocmit raporturi prin care, de∫i a descris Ón bun„ parte faptele grave, reale privind Ónc„lcarea regimului silvic ∫i a legisla˛iei Ón vigoare de c„tre personalul silvic Ón subordine, constatate la fa˛a locului, Óns„, Óntotdeauna a permis c‚te o g„selni˛„ pentru a-i salva pe infractori.

Cazul cel mai concret Ón acest sens Ól reprezint„ raportul privind verificarea aspectelor din raportul G„rzii Na˛ionale de Mediu, Ónregistrat la Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“ sub nr. 22.762/21 noiembrie 2003, precum ∫i a ilegalit„˛ilor men˛ionate de mine Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din data de 18 noiembrie 2003, Ónregistrate la regie sub nr. 22.977/28 noiembrie 2003.

Din textul raportului reiese clar c„ fostul director pentru fondul forestier din acea vreme, domnul Constantin Corduneanu, a constatat Ónc„lcarea grav„ a Ordinului ministrului nr. 225/1997 privind folosirea, gestionarea ∫i p„strarea ciocanelor silvice de marcat. Mai concret, Domnia sa, Ón raport, men˛ioneaz„ urm„toarele: îMarcarea partizii nr. 1.506, suprapus„ peste 1.505, s-a f„cut cu acela∫i ciocan silvic, Ón afara perioadei pentru

care a fost emis„ delega˛ia de marcare. Pentru aceast„ fapt„ a fost sanc˛ionat ∫eful de district Ón cauz„. Pentru valorificarea masei lemnoase fasonate nu s-au Óncheiat contracte, masa lemnoas„ factur‚ndu-se doar pe baza procesului-verbal de licita˛ie“.

Totodat„, redactorul raportului aminte∫te c„ pentru folosirea ilegal„ a ciocanului a fost sanc˛ionat ∫eful de district Ón cauz„, Incze Jószef, din cadrul Districtului Silvic I Ditr„u, fostul Ocol Silvic de Stat Gheorgheni, jude˛ul Harghita. Pentru c„ acest fapt reprezint„ o grav„ infrac˛iune pe linie profesional„, domnul Corduneanu trebuia s„ sesizeze organele abilitate ale statului, pentru a lua m„surile corespunz„toare.

Baz‚ndu-m„ pe textul raportului, m-am adresat procuraturii, cu referire la Dosarul nr. 426/P/2005, pentru a afla rezultatele cercet„rii. Œns„ trebuia s„-mi dau seama c„ at‚t domnul director al îRomsilva“, c‚t ∫i noua conducere a Direc˛iei Silvice Miercurea Ciuc au mu∫amalizat cazul.

Exist„ dou„ posibilit„˛i.

1. Dac„ a fost sanc˛ionat ∫eful de district, cum se afirm„, domnul Corduneanu, Ón raportul nr. 328/16 ianuarie 2004, ar fi trebuit s„ Ónceap„ urm„rirea penal„ potrivit Codului silvic, fapt„ prev„zut„ ∫i pedepsit„ conform art. 100 alin. 1, ∫i era necesar ca acest fapt s„ fie considerat ∫i abuz Ón serviciu contra intereselor publice, dat fiind faptul c„ aceast„ obliga˛ie intra Ón fi∫a postului ∫i a contractului colectiv de munc„ Óncheiat pentru acea perioad„ ∫i a unor dispozi˛ii primite ∫i preluate de la Regia Na˛ional„ a P„durilor, pentru respectare.

2. Exist„ posibilitatea ca ordinele domnului Corduneanu s„ nu fi fost respectate de c„tre actuala conducere a Direc˛iei Silvice Harghita, de c„tre domnul director C„t„lin Mutic„, care tot timpul colabora cu fosta directoare tehnic„ ∫i cu fostul ∫ef de ocol al Ocolului de Stat Gheorgheni pentru mu∫amalizarea infrac˛iunilor.

Cele dou„ variante posibile au stat la baza adresei trimise Ón ziua de 2 mai 2006, cu nr. 37/2 februarie 2006, a Parchetului de pe l‚ng„ Judec„toria Gheorgheni, din care rezult„ clar c„ infrac˛iunea respectiv„ nici nu a ajuns la organele abilitate ale statului pentru cercetarea cazului.

Prin urmare, un abuz at‚t de grav, prin care se Óncalc„ legisla˛ia silvic„, din cauza unor directori care au mu∫amalizat ho˛ia n-a ajuns Ón stadiul cercet„rii.

Stimate domnule ministru Gheorghe Flutur,

P‚n„ c‚nd ve˛i sus˛ine aceast„ armat„ parazit„ din structura Regiei Na˛ionale a P„durilor îRomsilva“, care, prin activitatea sa, nu face altceva dec‚t s„ acopere infrac˛iunile?

C‚nd va fi sanc˛ionat sau schimbat din func˛ie vreun director din structurile îRomsilvei“, pentru c„ protejeaz„ pe infractori?

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mircia Giurgiu

#51294

™colarii rom‚ni, Ón special cei din Cluj-Napoca, au un motiv de bucurie: Trupa de Teatru îPozna∫ii“ din ClujNapoca, alc„tuit„ din 12 elevi ai clasei I de la ™coala îIoan Lupa∫“ din Cluj-Napoca, jude˛ul Cluj, av‚nd drept coordonator de trup„ pe doamna institutor Iulia Chende, a c‚∫tigat premiul îCea mai bun„ trup„“ la Festivalul Interna˛ional de Teatru pentru Elevi îGeorge Constantin“, care a avut loc la Bucure∫ti Ón perioada 3—4 iunie 2006. Premiul a fost acordat de un juriu format din copiii care au participat la festival.

Juriul de profesioni∫ti, din care au f„cut parte Victor Rebengiuc, Cristian Alexandrescu, Mihai Constantin, Ion Lucian, Irina Petrescu ∫i Diana Melnic, a acordat trupei din Cluj-Napoca premiul pentru rol secundar masculin, Alexandru Irimie∫, ∫i premiul de popularitate pentru spectacolul îCei trei purcelu∫i“, precum ∫i un premiu pentru participare.

Trupa de Teatru îPozna∫ii“ a fost Ónfiin˛at„ Ón luna octombrie 2005, iar activitatea trupei a constat Ón exerci˛ii de dic˛ie, de memorare ∫i interpretare a unor texte adaptate dup„ pove∫ti ∫i basme clasice, cunoscute de copii. Œn urma acestora, s-a n„scut spectacolul îCapra cu trei iezi“, adaptare dup„ Ion Creang„, ∫i care a fost prezentat la Biblioteca Jude˛ean„ îOctavian Goga“ din Cluj-Napoca Ón cadrul Concursului de oratorie îPersonajele copil„riei mele“. Cu aceast„ ocazie, ∫colarii au fost premia˛i pentru acurate˛e ∫i nuan˛ata exprimare oral„.

A doua pies„ de teatru, îCei trei purcelu∫i“, adaptare dup„ Fra˛ii Grimm, a fost preg„tit„ Ómpreun„ cu doamna profesoar„ de limba ∫i literatur„ rom‚n„ Eliza B‚ldea (regia) ∫i doamna institutor Iulia Chende (coordonator).

Dup„ ob˛inerea premiului I la Festivalul Na˛ional de Teatru pentru Ciclu Primar îO masc„ r‚de, o masc„ pl‚nge“, din 29 aprilie 2006, de la Ocna Mure∫, trupa îPozna∫ii“ a fost preluat„ ∫i preg„tit„ de Adina Ungur (actor p„pu∫ar la Teatrul de P„pu∫i îPuck“ din ClujNapoca). Œn urma colabor„rii cu profesion∫ti, trupa de teatru ∫i-a Ómbun„t„˛it presta˛ia scenic„ (dic˛ie, joc Ón spa˛iul scenic cu decor, interpretare vocal„, mimic„, expresivitate).

De remarcat faptul c„ p„rin˛ii au colaborat pe tot acest parcurs cu ∫coala, ajut‚ndu-i pe copii, i-au Ónso˛it la toate concursurile din localitate ∫i din ˛ar„.

Acest lucru, adic„ o colaborare Óntre institu˛iile de profil ∫i p„rin˛i, ar trebui s„ existe Ón toate ∫colile din ˛ar„, astfel, timpul liber al elevilor ar fi ocupat cu ceva

constructiv ∫i amuzant, iar criminalitatea juvenil„ ar fi Óntr-o continu„ descre∫tere.

Gra˛iela Denisa Iordache

#54409

Ascult sala, doamn„ pre∫edint„, doar at‚t.

A∫ vrea s„ Óncep aceast„ declara˛ie politic„ prin a spune c„ motivul pentru care m„ aflu ast„zi aici nu este a enumera din nou lipsurile pe care Codul fiscal, Ón forma actual„, care a ajuns Ón Senat, le are, lipsuri care sunt cunoscute, lipsuri pe care le-am mai men˛ionat, dar c„rora a∫ vrea s„ le fac o scurt„ Ón∫iruire, ∫i anume: un tratament total inconsecvent ∫i total lipsit de orice sprijin pentru mediul de afaceri, ∫i m„ refer cu prec„dere aici Ón ceea ce prive∫te microÓntreprinderile, tratamentul fiscal al microÓntreprinderilor; al doilea aspect este cel referitor la impozitarea de pe pia˛a de capital; cel de-al treilea aspect se refer„ la neimpozitarea profitului reinvestit Ón domeniul microÓntreprinderilor. Nu a∫ vrea Óns„ s„ m„ rezum la aceste trei-patru aspecte pe care le-am men˛ionat mai sus.

V„ spuneam c„ motivul pentru care m„ aflu ast„zi aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, este faptul c„ acest Cod fiscal nici la ora actual„ nu are fundamentul s„u de baz„, ∫i anume strategia fiscal„ c„reia trebuie s„-i corespund„ ∫i care ar fi trebuit s„ stea la baza elabor„rii acestui Cod fiscal. Faptul c„ nu avem ast„zi aceast„ strategie fiscal„ ne face pe noi s„ ducem lips„ de orice baz„ de compara˛ie, de orice motiva˛ie Ón ceea ce prive∫te m„surile legiferate prin acest Cod fiscal.

Iat„ de ce ne trezim Ón fa˛a unor declara˛ii controversate, cel pu˛in controversate, ale Ministerului Finan˛elor. Dac„ Óntr-un r„spuns la o interpelare, primit foarte recent de c„tre mine de la Ministerul Finan˛elor, se specifica c„ Ón anul 2007 trecerea la impozitul pe profit pentru microÓntreprinderi va Ónsemna o pierdere la bugetul de stat de 1.000 de miliarde de lei vechi, ast„zi de diminea˛„ s-a anun˛at pe toate posturile de televiziune ∫i de radio c„ Ministerul Finan˛elor a anun˛at un plus de venituri din acest regim fiscal de 3,5 milioane de euro.

Œntrebarea pe care v-o punem ast„zi, domnule ministru al finan˛elor, este c‚nd a f„cut calculul Ministerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Finan˛elor corect: acum dou„ s„pt„m‚ni sau acum? Care v„ sunt temeiurile Ón baza c„rora schimba˛i cifrele de la o s„pt„m‚n„ la alta? Cine face aceste estim„ri Ón cadrul Ministerul Finan˛elor? Exist„ Óntr-adev„r un corp de profesioni∫ti Ón acest minister?

Consider„m c„ este timpul ca Ón Parlament s„ veni˛i, s„ discuta˛i cu membrii Comisiilor pentru buget, finan˛e ∫i s„ pune˛i pe mesele lor de lucru calcule profesioniste, ∫i nu doar declara˛ii politice.

V„ mul˛umesc.

Monalisa G„leteanu

#57174

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ din aceast„ diminea˛„ se intituleaz„ îGuvernan˛ii, confrunta˛i din nou cu o criz„ Ón Ónv„˛„m‚nt!“

Œn contextul unui haos na˛ional generat de incompeten˛a Executivului de a-∫i exercita puterea, pe l‚ng„ gripa aviar„, inunda˛iile trecute ∫i viitoare, cu tot ce au l„sat ∫i vor l„sa Ón urma lor: s„r„cie, foamete ∫i boli, se Óntrevede acum o recidiv„ a protestelor profesorilor. Cadrele didactice regret„ Óncetarea grevei generale de anul trecut, fiind total nemul˛umite ∫i dezam„gite profund de neputin˛a ∫i ignoran˛a actualei puteri Ón respectarea acordului Óncheiat Ón luna noiembrie 2005.

Lipsa de interes pe care o manifest„ actuala guvernare fa˛„ de cadrele didactice de la semnarea acestei Ón˛elegeri ∫i p‚n„ Ón prezent, faptul c„ problema Legii salariz„rii nu a fost rezolvat„, nealocarea c„tre Ónv„˛„m‚nt a sumei de 1,1 miliarde lei destinat„ investi˛iilor, infrastructurii ∫i dot„rilor sunt doar c‚teva dintre motivele ra˛ionale care vor duce la o nou„ grev„ general„ Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Atitudinea partidelor aflate acum la putere, care au Ónc„lcat nu numai promisiunile din campania electoral„, dar mai ales prevederile acordului semnat cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, este cu at‚t mai Óngrijor„toare cu c‚t pune Ón pericol Óncheierea anului ∫colar ∫i buna desf„∫urare a examenelor na˛ionale care vor avea loc Ón perioada urm„toare.

Profit‚nd de spiritul civic, de responsabilitatea misiunii asumate, de a purta pe umeri formarea personalit„˛ii tinerei genera˛ii, ∫i de buna educa˛ie a cadrelor didactice, care au crezut Ón onoare ∫i Ón respectarea cuv‚ntului dat, actuala putere dovede∫te Ónc„ o dat„ c„ face doar promisiuni am„gitoare pe care Óns„ nu le sus˛ine prin fapte reale care s„ ateste respectarea angajamentelor luate. S„ fi uitat actuala putere Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, care prevede clar faptul c„ Ónv„˛„m‚ntul constituie prioritate na˛ional„ ∫i contribuie la p„strarea identit„˛ii na˛ionale? Unde altundeva, dac„ nu Ón ∫coal„, se formeaz„, se instruiesc ∫i se educ„ genera˛iile viitoare?

V„ mul˛umesc.

Ioan Aurel Rus

#59511

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îRemaniere — am‚nare — restructurare — demisie“.

Sunt cuvinte auzite foarte des Ón politica rom‚neasc„. Ele sunt spuse de oameni puternici, de oameni tremur‚nd, de frico∫i, de neputincio∫i, de pl‚ng„re˛i ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de bolnavi. Bolnavi de boli grele, bolnavi de putere, bolnavi de scaun, bolnavi de minciun„, furt, asociere de tip mafiot, bolnavi de maladii greu de scris pe h‚rtie.

Pentru ace∫tia, cuvintele din titlu sunt foarte grele, neÓn˛elese, insuportabile, cuvinte ce nu pot fi puse Ón practic„. De ce s„ fie ei remania˛i? Ce r„u au f„cut? Œnc„ nu ∫i-au umplut conturile, nu ∫i-au a∫ezat odraslele, nu ∫i-au r„spl„tit gorilele ce i-au ajutat s„ ajung„ sus. De ce s„ fie ei restructura˛i? Las„ restructur„rile s„ se aplice Ón mediile de jos, de jos, de jos de tot! S„ se restructureze ∫omerii, aurolacii, muritorii de foame, sinuciga∫ii chiar, dar nu ei, cei de sus!

Ei sunt îale∫ii“, ei sunt înumi˛ii“, ei sunt îdesemna˛ii“ na˛iei rom‚ne ∫i ei nu pot fi remania˛i, nici restructura˛i, ei te pot am„gi, dar nu suport„ s„ fie am„gi˛i.

Am‚nare, da! S„ fie am‚nate anticipatele, s„ fie am‚nat„ majorarea salariilor, recalcularea pensiilor, s„ fie am‚nate cele ce merg; s„ fie totul am‚nat, ca lor s„ le mearg„ bine!

S„ nu vorbi˛i de demisie. Acest cuv‚nt nu-l cunosc. Ei au ajuns sus-pu∫i ∫i nu ∫tiu s„ coboare prin demisie. Ca s„ demisionezi trebuie s„ ai demnitate, s„ fii puternic, s„-˛i asumi gre∫elile ∫i neÓmplinirile. Ei nu ∫tiu de a∫a ceva. Ei ∫tiu c„ adev„rul Ól spun cei îbolnavi de adev„r“, cum s„-l spun„ ∫i s„-l recunoasc„ ei, mai-marii puterii, îgrangurii“ Alian˛ei ∫i din alte partide?!

S„ nu-i Óntreba˛i de avere, c„ se sup„r„. De le spui c„ ar putea s„ piard„ ceva, le devii du∫man. S„ le c‚n˛i Ón strun„, Óns„, asta Ó∫i doresc. S„ faci opozi˛ie, dar s„ nu-i superi.

Ia pleca˛i o dat„ de la putere, ho˛ilor! Prea ne crede˛i pro∫ti pe to˛i. Vine ziua judec„˛ii Ón fa˛a electoratului. Prea a˛i v‚ndut totul pe nimic, Ómbog„˛indu-v„ pe voi ∫i s„r„cind acest popor nevinovat ∫i cu mult bun-sim˛.

Ia Óncerca˛i s„ v„ preg„ti˛i demisiile ∫i nu veni˛i cu restructurarea ∫i remanierea! Mai uita˛i-v„ Ón oglind„ ∫i vede˛i cum viciile vie˛ii v-au ur‚˛it fa˛a ∫i v-au transformat Ón mon∫tri. Noi tr„im Óntr-o lume a realit„˛ii. Nu v„ mai putem suporta. Pleca˛i! Pleca˛i!... Da˛i o ∫ans„ de integrare Rom‚niei ∫i nu-i fr‚na˛i traiectoria, nu-i distruge˛i viitorul doar de dragul vostru ∫i alor vo∫tri.

Pleca˛i! Pleca˛i odat„!

Face˛i loc for˛elor na˛ionaliste s„n„toase, curate ∫i neÓnregimentate Ón afaceri murdare. E vremea noastr„, a celor cura˛i, cinsti˛i ∫i drep˛i!

E vremea lui Vadim ∫i a Partidului Rom‚nia Mare! E vremea primenirii clasei politice ∫i cur„˛irii ˛„rii de structurile de tip mafiot. Europa nu v„ poate primi. Nu c„ a˛i fi prea mul˛i, dar pericolul e c„ voi i-a˛i strica ∫i pe cei din Europa. Boala voastr„ e maladie malign„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Cuprinde totul Ón jur. Cei s„n„to∫i se Ómboln„vesc Ón jurul vostru. Piei drace!

Rom‚ni, trezi˛i-v„!

Doamne, ocrote∫te-i pe rom‚ni!

Ioan Stan

#63265

Declara˛ia mea are titlul îPentru pensionari, costurile de Óntre˛inere, ale medicamentelor ∫i ale alimentelor au devenit de nesuportat“.

Sub povara anilor ∫i dezam„gi˛i de via˛„, pensionarii, cei care au trudit din greu pentru ca guvernan˛ii de ast„zi s„ aib„ ce vinde ∫i privatiza, au ajuns Ón Guvernarea îDreptate ∫i Adev„r“ ca unii dintre ei s„-∫i pun„ cap„t zilelor, iar cei care r„zbesc Ón aceast„ stare de mizerie extrem„ cer∫esc la por˛ile b„ncilor ∫i ale Casei de Ajutor Reciproc Ómprumuturi pentru plata facturilor la utilit„˛i ∫i procurarea de medicamente.

Frecven˛a ∫i amploarea scumpirilor la energia termic„, la energia electric„, la gaz metan, a medicamentelor ∫i a alimentelor i-a prins complet nepreg„ti˛i pe pensionarii suceveni, care s-au v„zut pu∫i Ón situa˛ia de a Ómprumuta bani de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor pentru a nu ajunge datornici la Óntre˛inere sau muritori de foame. Numai Ón municipiul F„lticeni, Ón anul 2005, pensionarii s-au Ómprumut cu peste 40 de miliarde de lei vechi, suma medie Ómprumutat„ fiind de 4—5 milioane lunar. Datoriile ∫i urgen˛ele medicale i-au f„cut pe unii pensionari s„-∫i scoat„ verigheta de pe deget, s„ o lase amanet sau s„ o v‚nd„ pe un pre˛ de nimic, pentru a-∫i procura fie medicamentele recomandate de medic, fie pentru plata utilit„˛ilor la Óntre˛inere.

C‚t despre hran„, se mul˛umesc de multe ori cu ceai, ∫i acesta, neÓndulcit, ∫i o felie de p‚ine care, Ón ultima perioad„, s-a scumpit, ∫i aceasta, cu aproape 50%.

Unde sunt, domnilor guvernan˛i, promisiunile dumneavoastr„, f„cute at‚t de r„spicat Ón campania electoral„? ™tia˛i c„ din ianuarie 2005 p‚n„ Ón aprilie 2006 pre˛ul unui metru cub de gaz metan a crescut cu 60%? Dac„ un metru cub de gaz metan, Ón ianuarie 2005, costa 6.174.000 de lei vechi, Ón aprilie 2006, valoarea unui metru cub a ajuns la 9.180.000 de lei vechi. Dac„ acest ritm de cre∫tere se men˛ine, Ón ianuarie 2007 un metru cub de gaz va ajunge peste 12.100.000 lei vechi.

™i nu numai pre˛ul gazelor s-a scumpit! Trece˛i, v„ rug„m, pe la alimentara din col˛ ∫i ve˛i vedea binefacerile sloganului îS„ tr„i˛i bine!“ reflectate Ón pre˛uri aproape dublate la ulei, zah„r, orez, f„in„ ∫i produse din carne.

™i, ca tac‚mul s„ fie complet, a˛i mai contribuit cu ceva la s„n„tatea b„tr‚nilor no∫tri, prin reforma din s„n„tate, reduc‚nd paturile Ón spitale, major‚nd pre˛urile la unele medicamente, schimb‚nd din directorii de spitale ∫i pension‚nd medici cu experien˛„. Asta da reform„! Ce-or fi av‚nd pensionarii de c‚∫tigat din aceast„ reform„ numai domnul ministru Nicol„escu poate s„ ne spun„!

Domnilor guvernan˛i, cobor‚˛i din Palatul Victoria ∫i ve˛i vedea o ˛ar„ trist„, obosit„ de zgomotul ∫i de a∫teptarea promisiunilor f„cute Ón campania electoral„,

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna deputat Daniela Buruian„.

Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ deputat.

Daniela Buruian„-Aprodu

#66195

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Doamnelor ∫i domnilor,

Art. 1 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei spune: îForma de guvern„m‚nt a statului rom‚n este republica“.

Hai s„ vedem ce se petrece Ón c‚teva dintre republicile din Uniunea European„: Germania — familia ultimului kaizer, Wilhelm al II-lea de Hohenzollern, are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„; Austria — familia imperial„ de Habsburg are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„, neav‚nd dreptul nici la cet„˛enie austriac„; Fran˛a — capul casei regale de Bourbon, contele de Paris, are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„; Italia — familia regal„ de Savoia are interdic˛ie de a intra Ón ˛ar„, iar toate averile i-au fost confiscate; Grecia — averile regale au fost confiscate, regele trimis Ón exil ∫i interdic˛ie pentru toat„ familia regal„ de a intra Ón ˛ar„.

Spre deosebire de aceste ˛„ri civilizate, Rom‚nia, mai precis guvernele ce au condus-o dup„ revolu˛ie, a adus Ón ˛ar„ familia regal„. Dac„ ar fi adus-o doar Óntr-o excursie, mai treac„-mearg„. Œns„ b„tr‚na ∫andrama regal„ a dat de bine ∫i nu se mai d„ plecat„.

P„i unde s„-i fie mai bine lui Mi∫u de Hohenzollern dec‚t Ón Rom‚nia, unde nu numai c„ nu l-a Óntrebat nimeni ce a f„cut cu tablourile statului rom‚n, Ón valoare de 500 de milioane dolari, pe care le pr„duise c‚nd plecase, Ón 1947, dar mai ∫i prime∫te palate ∫i b„net c‚t s„ se Óngroape el ∫i toat„ familia sa.

Œn loc s„ fie judecat de Tribunalul Penal Interna˛ional de la Haga pentru crime Ómpotriva umanit„˛ii ∫i s„ fie at‚rnat ca Mussolini, fostul aliat al lui Hitler ∫i Stalin, a primit, p‚n„ acum, Palatul îElisabeta“ din Bucure∫ti ∫i Castelul S„v‚r∫in.

Ca s„ aib„ ∫i guri˛ele pofticioase ale celor 5 fete cucuiete regale ce hali, Ón cur‚nd, Guvernul lui îS„ tr„i˛i bine!“ Ói va da moliei regale Castelul Pele∫, Castelul Peli∫or ∫i doar 18.000 hectare de p„dure la Sinaia.

Urm‚nd exemplul lacomei molii regale, de aiurea, de nic„ieri, a mai ap„rut o alt„ alte˛„, rupt„ Ón cur ∫i le∫inat„ de foame, care a primit de urgen˛„, nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t Castelul Bran din jude˛ul Bra∫ov. F„r„ minime verific„ri necesare, autorit„˛ile portocalii ale Rom‚niei s-au f„cut pre∫ ∫i au dat acest castel, o adev„rat„ bijuterie a patrimoniului na˛ional, f„r„ s„ clipeasc„, de∫i, de departe, se simte un pronun˛at miros de ∫pag„.

Una peste alta, p‚n„ acum s-au g„sit 300 milioane de euro pentru ace∫ti maimu˛oi cu preten˛ii de alte˛e regale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 ™i tot pentru ace∫ti parazi˛i regali, bie˛ii republicani rom‚ni dau circa 20 milioane de euro, adic„ 700 miliarde lei pe an, ca s„ fie bine p„zi˛i, bine Ómbr„ca˛i ∫i s„ aib„ ma˛ul c‚t mai gros, cu ∫ampanie fin„ ∫i icre negre.

Partea proast„ este c„ pentru poporul republican nu s-au mai g„sit bani pentru: 100 de milioane de euro pentru p„gubi˛ii depun„tori la C.E.C. pentru autoturisme îDacia“ ∫i 200 de milioane de euro pentru cei 300.000 p„gubi˛i F.N.I., escrocherie girat„ de acela∫i C.E.C. Œntre timp, Guvernul preg„te∫te C.E.C.-ul pentru a∫a-zisa privatizare, din care cei men˛iona˛i mai sus vor r„m‚ne cu buza umflat„.

De aceea, Partidul Rom‚nia Mare propune ca domnul Mihai de Hohenzollern s„ fie deferit Tribunalului Interna˛ional Penal de la Haga, Ón calitate de criminal de r„zboi, a∫a cum cer mai multe organiza˛ii evreie∫ti interna˛ionale, s„ i se confi∫te averea, iar din ea s„ fie desp„gubi˛i cei de la C.E.C. ∫i F.N.I.

Pentru c„ de la prietenul Cotrocenilor, Sorin Ovidiu VÓntu, sunt slabe speran˛e s„ mai ia statul ceva Ónapoi! V„ mul˛umesc.

Ioan Munteanu

#69946

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Stima˛i colegi,

Ascult‚nd-o aici pe doamna deputat Monalisa G„l„teanu ∫i pe domnul deputat Bentu, am ales aceea∫i tem„: îEduca˛ie à la H„rd„u“.

Œn vreme ce mai-marii ˛„rii Óncearc„ s„-i conving„ pe rom‚ni de progresele din diverse domenii Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„, ministrul democrat al educa˛iei iese la ramp„ cu declara˛ii ∫ocante, surprinz„toare: îŒnv„˛„m‚ntul rom‚nesc este Óntr-o continu„ c„dere, iar problemele Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar sunt cele mai acute“, spunea domnul H„rd„u la recenta Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii asocia˛iilor de p„rin˛i.

Un alt citat: îSistemul nu e dispus la reform„, a∫a c„ avem nevoie de presiunea p„rin˛ilor ∫i a copiilor. Voi trebuie s„ da˛i cu pumnul Ón mas„!“ (?!).

V„dit dep„∫it de numeroasele probleme din sistem ∫i incapabil s„ conduc„ ministerul ce i-a fost Óncredin˛at, domnul ministru sus˛ine c„ nu se teme de remaniere ∫i nici de liberali, c„ demisia este deja scris„, dar c„ oamenii din partid nu l-au l„sat s-o depun„, ∫i spune: îBoc ∫i cu Buda au dat cu pumnul Ón mas„ ∫i m-au convins s„ nu plec“. Se pare c„ legea pumnului Ón mas„ este la mare trecere Ón activitatea sa!

Œn buna tradi˛ie a zicerilor memorabile lansate de c„tre pre∫edintele P.D.-ist al ˛„rii, ministrul democrat se ap„r„ Óntr-un mod cel pu˛in ridicol: îNu ∫tiu ce r„u mare am f„cut s„ m„ trimit„ aici. Mie Ómi venea foarte bine c„ma∫a de prefect, Óns„ mi-au dat una de ministru, care seam„n„ mai mult cu o c„ma∫„ de for˛„. Dar sunt fericit, i-am rupt m‚necile.“ F„r„ comentarii!

C„ locul s„u era mai degrab„ la administra˛ia c„minelor studen˛e∫ti, ∫i nu Óntr-un minister at‚t de important, o dovede∫te ∫i faptul c„ este dep„∫it de

responsabilit„˛ile ce-i revin ∫i rupt de realit„˛ile ∫colii: îPe mine s„ m„ l„sa˛i Ón pace!“, spune d‚nsul. îEu vreau presiuni asupra ∫colii, nu asupra Ministerului Educa˛iei!“

La fel de rapid se deta∫eaz„ de r„spundere ministrul H„rd„u ∫i atunci c‚nd vine vorba despre schimb„rile abuzive ale directorilor de ∫coli, d‚nd vina pe inspectorii generali. Iar c‚nd se refer„ la criteriile de competen˛„ ce trebuie s„ stea la baza desemn„rii directorilor, afirma˛ia este ∫i mai colorat„: îNu sunt de acord s„ Ónlocuim so˛iile altora cu so˛iile noastre“. ™tie el ce ∫tie despre numirile fondate pe cumetrie!

Ce educa˛ie face un ministru care Ó∫i blameaz„ colegii Ón fa˛a p„rin˛ilor, care nu ∫tie s„ aprecieze eforturile profesorilor care Óncearc„ s„ evite pr„bu∫irea sistemului ∫ubrezit de at‚tea experimente?

Care sunt solu˛iile pentru schimbarea macazului, at‚ta timp c‚t ministrul se complace Ón conservatorism ∫i practici Ónvechite, consider‚nd c„ nu-i nevoie s„ st„p‚ne∫ti calculatorul ca s„ fii ministru Ón domeniul ∫tiin˛ei ∫i educa˛iei? (Of, c‚t ne aducem aminte de Suzana G‚dea!)

Iar c‚nd premierul T„riceanu i-a repro∫at c„ nu ∫tie s„ cheltuiasc„ banii aloca˛i Ónv„˛„m‚ntului, H„rd„u n-a g„sit alt r„spuns dec‚t acesta: îPolitizarea Ónv„˛„m‚ntului este ∫i cauza subfinan˛„rii lui cronice, pentru c„ nu este un domeniu care s„ dea rezultate electorale pe termen scurt“.

Consider c„ este foarte grav„ o asemenea formulare. Omul care ar trebui s„ dea tonul Ón materie de elegan˛„ a exprim„rii, din Ónaltul fotoliu pe care-l ocup„, cel care are datoria s„ promoveze o comunicare armonioas„ Óntre factorii responsabili — profesori, elevi, p„rin˛i, autorit„˛i locale — dovede∫te, prin acest limbaj neacademic, nepricepere ∫i incompeten˛„, dar ∫i faptul c„ este cel mai slab ministru al Ónv„˛„m‚ntului din ultimii 16 ani.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Emil Radu Moldovan

#73727

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îTr„iasc„ clientela politic„, c„ci restul nu conteaz„!“.

M„ Óntreb dac„ Alian˛a portocalie mai are ∫i alte preocup„ri Ón afara celor de salvare a imaginii pe care ∫i-o compromite cu fiecare zi care trece. Una dintre p„c„lelile cele mai dureroase pentru poporul rom‚n a fost cea a felului Ón care au ales s„ gestioneze gripa aviar„.

Ast„zi m„ opresc la un singur aspect, cel al dezinfec˛iilor care s-au dovedit simpl„ ap„ de ploaie ∫i praf aruncat Ón ochii Europei.

Nu ∫tiu cum v-a˛i Ónchipuit, domnilor guvernan˛i, c„ pute˛i prosti cet„˛eanul de r‚nd cu oameni Ómbr„ca˛i ca la NASA care au transformat filtrele de dezinfec˛ie Ón sp„l„torii auto.

Faptul c„ a˛i deturnat milioane de euro din banii publici c„tre o firm„-fantom„, f„r„ cifr„ de afaceri sau m„car un sediu stabil, a transformat o m„sur„ vital„ pentru s„n„tatea popula˛iei Óntr-un fiasco de prost gust, ale c„rui consecin˛e puteau fi fatale pentru rom‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Œn condi˛iile Ón care exist„ multiple firme rom‚ne∫ti consacrate Ón producerea de substan˛e dezinfectante, a˛i preferat evitarea unei licita˛ii pentru a v„ satisface clientela politic„ cu pre˛ul vie˛ii rom‚nilor.

A˛i Ónc„lcat flagrant legea achizi˛iilor publice, Óncredin˛‚nd direct unui S.R.L.-fantom„ achizi˛ionarea ∫i livrarea substan˛elor dezinfectante, neverificate din punct de vedere al eficien˛ei Ón laboratoare specializate. Drept consecin˛„, Ón schimbul sutelor de miliarde pl„tite acestei firme ne-am ales cu o sp„lare a ma∫inii cu ap„ din Dun„re ∫i z‚mbetul sarcastic al celor care erau acolo pentru a ne proteja via˛a.

Se pare c„ interesele de grup Ónc„ sunt mai importante dec‚t s„n„tatea noastr„, pentru c„ Ón orice ˛ar„ civilizat„ o asemenea m„sur„ ar fi atras dup„ sine consecin˛e pentru cei implica˛i.

Cer s„ se fac„ o anchet„ la nivelul ministerului care a dat banii acestei firme, Ón acest caz Ministerul Transporturilor, ∫i s„ fie tra∫i la r„spundere to˛i cei care au pus via˛a milioanelor de rom‚ni Ón pericol.

M„ Óntreb c‚t v„ ve˛i mai juca cu via˛a noastr„ ∫i c‚nd ve˛i privi spre oameni f„r„ a vedea Ón ei poten˛ial electoral, ci poporul pentru care ar trebui s„ lupta˛i.

Ru∫ine pentru indiferen˛a cu care ne sfida˛i zilnic ∫i nu uita˛i c„ cine seam„n„ v‚nt... culege furtun„! Mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#76286

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ îCu ce responsabilitate propune˛i Codul fiscal, stima˛i guvernan˛i?“

Implica˛iile Codului fiscal sunt foarte importante sub aspectul echilibrului necesar Ón func˛ionarea ∫i stimularea activit„˛ilor economice ∫i realizarea veniturilor bugetare Ón perspectiva obiectivelor legate de cofinan˛„rile cerute de integrarea Ón structurile Uniunii Europene.

Abordarea Ón detaliu se va face Ón momentul discu˛iei proiectului de lege la nivelul Parlamentului.

Doresc, Óns„, Ón acest moment, c‚nd se anun˛„ facerea acestuia dup„ mo∫irea Óndelungat„ la nivelul Guvernului, s„ prezint atitudinea celor care conduc Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i anume au evitat orice discu˛ie, orice r„spuns la Óntreb„rile opozi˛iei, ale patronatului ∫i ale societ„˛ii civile.

Probabil s-a dorit o lovitur„-∫oc, asem„n„toare cu cea de stabilire a cotei unice de impozitare de 16%. Nici acum, nici atunci nu s-a f„cut nici o evaluare. Nu s-au realizat simul„rile specifice de cuantificare a implica˛iilor m„surilor luate. Orice abordare de acest gen are dou„ laturi, ∫i anume latura politic„ ∫i latura tehnic„.

M„surile tehnice luate Ómbrac„ dorin˛a politic„ de atragere a resurselor financiare c„tre bugetul de stat pe seama celor mul˛i, pentru care perioada de tranzi˛ie nu a adus bun„starea mult dorit„.

Aurel Dobrescu, f„c‚nd o analiz„ complet„ asupra Legii unific„rii administrative din 1925, ar„ta c„ autorit„˛ile

comunale au primit sarcini noi ∫i la Óntrebarea din ce s„ tr„iasc„ comunele r„spunsul liberalilor a fost foarte concret, ∫i anume au pornit potopul de taxe care sunt pe o form„ de mari pentru s„rac ∫i pentru bogat, introduc‚nd, Ón disperare de cauz„, 49 de noi instrumente financiare de taxare.

Stima˛i guvernan˛i, ce mult se aseam„n„ situa˛ia prezent„ cu cea din 1925.

Ce implica˛ii va avea continuarea politicii fiscale a guvern„rii D.A.?

Œn primul r‚nd, este afectat mediul de afaceri. Planurile de afaceri construite au nevoie de stabilitate, de date predictibile, elemente necesare pentru cre∫terea economic„ ∫i pentru consolidarea mecanismelor economiei de pia˛„.

Doresc s„ transmit Óngrijorarea oamenilor de afaceri din jude˛ul Cluj pentru dou„ domenii: activitatea Óntreprinderilor mici ∫i activitatea firmelor specializate Ón IT. Astfel, microÓntreprinderile vor fi impozitate cu 16% Ón loc de 1,5% cu c‚t au fost impozitate Ón timpul guvern„rii P.S.D., iar prin noile prevederi se elimin„ scutirea de impozit pe venit la nivelul speciali∫tilor din domeniul IT.

Parcul industrial îTetarom“ din Cluj-Napoca a reu∫it s„ atrag„ pe platform„ importante firme de specialitate Ón tehnologiile de v‚rf. Ce se va Ónt‚mpla cu aceste firme Ón momentul Ón care facilit„˛ile vor fi eliminate? Vom spune din nou c„ func˛ioneaz„ mecanismele economiei de pia˛„ sau vom recunoa∫te c„, sub influen˛a efectelor negative, microÓntreprinderile vor da faliment, va cre∫te evaziunea fiscal„, iar Óncas„rile la buget vor fi Ón sc„dere?!

Ce respect are Alian˛a D.A. fa˛„ de mediul de afaceri, fa˛„ de programul propriu de guvernare ∫i fa˛„ de obligativitatea dezvolt„rii economice Ón contextul integr„rii Ón structurile Uniunii Europene?

Prin noul Cod fiscal pune˛i Ón pericol realizarea veniturilor la bugetul de stat.

V„ asuma˛i aceast„ responsabilitate, stima˛i guvernan˛i?

V„ mul˛umesc.

Mihaela Adriana Rusu

#79868

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCodul fiscal d„uneaz„ societ„˛ii“.

Dup„ ce s-a am‚nat de at‚tea ori, Codul fiscal a fost discutat Ón ∫edin˛a de Guvern de s„pt„m‚na trecut„. Noul Cod fiscal trebuia s„ intre Ón vigoare, ini˛ial, din iulie 2006, apoi modificat ∫i r„smodificat, ca, ulterior, data intr„rii Ón vigoare s„ fie 1 ianuarie 2007.

S-au auzit mai multe voci spun‚nd c„ este pentru prima oar„ c‚nd un asemenea proiect de lege este finalizat cu ∫ase luni mai repede fa˛„ de data intr„rii Ón vigoare. Dar acesta mai trebuie dezb„tut Ón Parlament ∫i abia dup„ aceea publicat Ón îMonitorul Oficial“. Se poate spune c„ se intr„ Ón criz„ de timp.

Noul Cod fiscal ne aduce noi taxe ∫i impozite, cu care rom‚nii, de altfel, s-au obi∫nuit. Extinderea bazei de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 impozitare reprezint„ principalul obiectiv al noului proiect de Cod fiscal. Astfel, vor fi eliminate o serie de facilit„˛i fiscale, introduc‚ndu-se noi taxe sau majorarea celor vechi.

Astfel, se poate vorbi despre impozitarea profitului microÓntreprinderilor cu 16%. Acestea nu mai pot alege impozitul de 3% pe cifra de afaceri. O alt„ categorie de cet„˛eni impozita˛i vor fi agricultorii, care vor vira 2% din veniturile ob˛inute din v‚nzarea produselor agricole.

Taxele majorate nu ocolesc nici proprietarii de ma∫ini. Astfel, ma∫inile cu o capacitate cilindric„ sub 1.600 centimetri cubi vor pl„ti 560.000 lei vechi, dublu fa˛„ de c‚t pl„tesc Ón prezent. Œn aceast„ categorie se pot exemplifica ma∫inile îDacia“, mijloc de transport al celor mul˛i, care nu Ó∫i permit o ma∫in„ mai scump„, dar care, din p„cate, conform noului Cod fiscal, vor pl„ti un impozit dublu fa˛„ de impozitul actual.

Nu sunt scuti˛i nici proprietarii de ma∫ini scumpe, impozitul pentru autoturismele ce dep„∫esc 2.000 centimetri cubi Ól vor pl„ti de peste zece ori Ón plus, adic„ peste 6 milioane lei. Numai motocicletele, marea pasiune a actualului premier C„lin Popescu-T„riceanu, se pare c„ se vor impozita mai pu˛in.

Din c‚te a declarat ministrul finan˛elor Óntr-o conferin˛„ de pres„ televizat„, premierul a fost interesat doar de aplicarea unui impozit c‚t mai mic acestora, deoarece, dup„ cum bine ∫tim, este un Ómp„timit al acestora. Impozitul de 16% va fi pl„tit ∫i de proprietarii locuin˛elor care dep„∫esc 150 metri p„tra˛i.

Prin acest Cod fiscal, guvernan˛ii actuali ne demonstreaz„, de fapt, incompeten˛a acestora, repercusiunile care apar din cauza aplic„rii cotei unice, lipsa unei strategii fiscale.

Men˛inerea principalelor taxe, respectiv cota unic„ ∫i taxa pe valoarea ad„ugat„, a creat un gol imens Ón bugetul de stat, gol nerecunoscut, de altfel, de actualul Cabinet. Aceasta a fost o decizie politic„ de punere Ón practic„ a unei promisiuni electorale. Men˛inerea celor dou„ impozite are la baz„ interese politice, ∫i nu economice, decizie politic„ cu repercusiuni grave pentru anii urm„tori.

Codul fiscal va afecta at‚t popula˛ia, c‚t ∫i Óntreg mediul de afaceri al Rom‚niei, acesta din urm„ consider‚nd c„ acest Cod fiscal, modificat de at‚tea ori p‚n„ acum, a declan∫at un haos.

Din p„cate, acest Guvern este capabil s„ pun„ taxa ∫i pe centimetrul de aer inspirat de popula˛ie ∫i consider c„ rom‚nii nu s-ar mira dac„ s-ar aplica o asemenea m„sur„. Actualii guvernan˛i de at‚t sunt Ón stare: s„ m„reasc„ birurile la stat! De fapt, dau cu o m‚n„ ∫i cu cealalt„ iau Ónzecit din buzunarele rom‚nilor.

V„ mul˛umesc.

Vasile Mocanu

#83523

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Declara˛ia de ast„zi este intitulat„ î500 de zile de mers Ón gol“.

Nu este nici o Ónt‚mplare c„ publicarea Raportului de ˛ar„ a coincis cu Ómplinirea a 500 de zile de guvernare a

noii puteri. Documentul a dat cel mai bun diagnostic presta˛iei actualului Cabinet: e∫ec.

Partidele din fruntea ˛„rii nu au reu∫it Óndeplinirea obiectivului principal pe care ∫i-l propuseser„ Ón urm„ cu un an ∫i jum„tate: ob˛inerea, la 16 mai, a certitudinii integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ la data de 1 ianuarie 2007.

Cauzele acestui e∫ec ustur„tor sunt multiple, Óns„ toate au la baz„ incapacitatea guvernan˛ilor de a propune o strategie coerent„ de dezvoltare a ˛„rii.

Dac„ este s„ fim c‚t se poate de cinsti˛i, ar fi ∫i greu s„ se Ónt‚mple a∫a ceva, de vreme ce Coali˛ia de la guvernare apare ca un amestec nefericit de interese contradictorii.

De un an ∫i jum„tate, guvernan˛ii ne ofer„, Ón loc de rezultate ale activit„˛ii lor, doar circ mediatic. Am asistat zi de zi la lupte Óntre palate, la declara˛ii belicoase Óntre parteneri, la tr„d„ri ∫i lovituri sub centur„ Óntre îprieteni“ (remarca˛i ghilimelele!), la pamflete ∫i Ónjur„turi pe sub musta˛„.

Nu a lipsit mult s„ asist„m pe holurile Parlamentului Rom‚niei — unde, de regul„, se face lobby, ∫i nu box — ∫i la o corec˛ie aplicat„ de un democrat unui liberal, date fiind pozi˛iile ireconciliabile ale celor doi fa˛„ de o anumit„ lege.

Œn aceste condi˛ii, c‚nd guvernarea s-a transformat Óntr-un spectacol de prost gust, cum s„ mai fie vorba de rezultate?!

De 500 de zile, guvernarea merge Ón gol, ca o biciclet„ c„reia i-a s„rit lan˛ul. Este ∫i motivul pentru care toate domeniile importante ale societ„˛ii sufer„. Uita˛i-v„ ce se Ónt‚mpl„ Ón s„n„tate, Ón agricultur„, Ón finan˛e. Œn 2004, actuala Coali˛ie a preluat de la P.S.D. o ˛ar„ preg„tit„ de aderare, pe care au dus-o la un pas de a rata integrarea Ón Uniunea European„.

Foarte recent, P.S.D. a f„cut o ofert„ de colaborare puterii pe zona de integrare european„. Mesajul nostru este clar: dac„ vrem aderare Ón Uniunea European„ la timpul potrivit, folosi˛i-i pe adev„ra˛ii speciali∫ti! Œn caz contrar, va suferi popula˛ia Rom‚niei. Nu cred c„ ne putem permite a∫a ceva.

V„ mul˛umesc.

Alecsandru ™tiuc„

#85934

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. îMarea migra˛ie“

Atacurile vehemente ale P.D.-ului Ón perioada preelectoral„ ∫i electoral„ 2004 erau centrate pe tendin˛ele partidului-stat, aflat atunci la putere, pe corup˛ie, proclam‚nd cu misticism adev„rul ∫i dreptatea absolut„. A fost condamnat„ migra˛ia politic„, ca fiind cel mai mare r„u al politicii rom‚ne∫ti. P.D.-ul, prin portavocea central„ (l-am numit aici pe domnul pre∫edinte Boc) cerea salubrizarea politic„: nu primim pe nimeni Ón partidul nostru dintre cei care p„r„sesc alte partide; cei de la P.D. care au probleme cu justi˛ia s„ se predea, n-au ce c„uta Ón partidul nostru; cei care au plecat de la noi la P.S.D. o dat„ cu venirea sa la putere nu au ce c„uta Ónapoi!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Alian˛a D.A., Ón loc s„ guverneze, îelectoreaz„“ la nesf‚r∫it, aflat„ sub seduc˛ia volupt„˛ii puterii, a iluziei îpartidului-stat“.

De la Cotroceni p‚n„ la organiza˛ia local„ P.D. to˛i nutresc speran˛a Óntr-un Parlament unicameral, Ón care acest partid s„ se reg„seasc„ Óntr-o propor˛ie de peste 90% ∫i s„ primeasc„ totodat„ Ónalta misiune de a alege pre∫edintele ˛„rii, ignor‚ndu-se rolul cet„˛eanului.

Œn acest efort, Ón jude˛e P.D.-ul se afl„ pe primul loc Ón racolarea consilierilor locali, a primarilor, a oricui este dispus s„ accepte s„ intre Ón prea-marea familie a P.D.-ului. Cine pleac„ de la alte partide vine la P.D., atras de mirajul partidului atotst„p‚nitor. Dar atunci c‚nd prime∫ti avertiz„ri directe legate de men˛inerea pe post, c‚nd ˛i se flutur„ un dosar îreactivat“, c‚nd ˛i se promit miliarde (de unde?!) pentru rezolvarea unor probleme ale comunit„˛ii — pentru unii acestea devin adev„rate ∫anse. ™i asta pentru c„ ace∫ti oameni nu au o constr‚ngere interioar„ sau, altfel spus, au caren˛e grave de caracter. Unii dintre ei se Óntorc acas„, dup„ ce au f„cut stagii Ón P.S.D., pentru acelea∫i motive (func˛ii, posturi, avantaje ∫.a.).

Dac„ un primar are probleme de s„n„tate ∫i suport„ ∫i o opera˛ie (nimeni nu poarte fi scutit de o astfel de situa˛ie nefericit„, chiar dac„ este vorba de un pre∫edinte de ˛ar„) ∫i, Ónt‚mpl„tor, este ∫i de la P.S.D., P.N.L.-ul ∫i P.D.-ul, sub sloganul îDrept„˛ii ∫i Adev„rului“, simt c„ este momentul unui referendum pentru schimbarea primarului. Nici m„car nu putem socoti c„ o astfel de nelegiuire apar˛ine politicului. Ea tr„deaz„, f„r„ drept de t„gad„, c„ ace∫ti oameni nu mai au nici o fric„ de Dumnezeu. Atunci, unde ar mai avea loc legea, morala ∫i omenia?!

Tr„im, f„r„ entuziasm, tristul, dezolantul spectacol al marii migra˛ii.

Veni˛i, privighetoarea c‚nt„ la P.D.! Dar liliacul este ve∫tejit de neadev„r, de nedreptate ∫i de minciun„! Mul˛umesc.

Petru C„lian

#89200

V„ mul˛umesc. Doamn„ pre∫edint„,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îFor˛a de munc„ t‚n„r„, Óncotro?“

Aderarea la Uniunea European„ reprezint„, Ón acest moment, o prioritate a politicii rom‚ne∫ti, iar Ón acest context unul dintre obiectivele esen˛iale al alinierii la strategia european„ Ól constituie domeniul ocup„rii for˛ei de munc„ ∫i, Ón special, a celei tinere, ca for˛„ de

munc„ adaptabil„ ∫i capabil„ s„ reac˛ioneze rapid la evolu˛ia, Ón standarde europene, a economiei rom‚ne∫ti.

Realizarea cu succes a acestui obiectiv depinde de eforturile concertate ale institu˛iilor guvernamentale, ale societ„˛ii civile, ale mediului de afaceri ∫i ale fiec„rui cet„˛ean Ón parte.

A∫a cum se cunoa∫te, dezvoltarea pie˛ei muncii depinde de cre∫terea puterii economice a Rom‚niei, dar evolu˛ia indicatorilor macroeconomici ilustreaz„ faptul c„ activitatea economic„ a Rom‚niei se caracterizeaz„, Ón prezent, printr-o evolu˛ie sinuoas„, m„surile de reform„ aplicate nefiind Óntotdeauna cele mai adecvate, aceasta relev‚ndu-se prin ciclurile de cre∫tere ∫i descre∫tere economice Ónregistrate.

Œn acest sens, este tot mai evident faptul c„ relansarea cre∫terii economice a devenit o necesitate a politicii macroeconomice, pornindu-se de la importan˛a sa at‚t pentru asigurarea condi˛iilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea European„, c‚t ∫i pentru cre∫terea nivelului de trai.

Dar, a∫a cum se ∫tie, Ón condi˛iile acceler„rii restructur„rii ∫i sporirii insecurit„˛ii la locul de munc„, pe pia˛a muncii s-a acumulat un mare num„r de probleme sociale, ocuparea for˛ei de munc„ devenind una dintre zonele tensionate ale economiei rom‚ne∫ti.

Astfel, Rom‚nia s-a confruntat ∫i Ónc„ mai Ónt‚mpin„ dificult„˛i Ón privin˛a crizei ocup„rii for˛ei de munc„, Ón condi˛iile declinului economic instalat Ón ultimul deceniu. De asemenea, involu˛iile din economie au restr‚ns posibilit„˛ile de ocupare a for˛ei de munc„, reduc‚ndu-se num„rul popula˛iei active ocupate, respectiv rata de activitate ∫i de ocupare, ∫omajul acutiz‚ndu-se, iar Ón privin˛a tinerilor sporind emigr„rile Ón scopul ob˛inerii unor locuri de munc„ mai bine pl„tite.

Pentru a stopa c‚t mai urgent aceste fenomene, Guvernul este obligat s„ adopte o strategie coordonat„ de ocupare a for˛ei de munc„ ∫i, Ón special, s„ promoveze o for˛„ de munc„ format„, calificat„ ∫i adaptabil„, precum ∫i pie˛e ale muncii capabile s„ reac˛ioneze rapid la evolu˛ia economiei, Ón scopul realiz„rii obiectivelor asumate Ón vederea integr„rii Ón structurile europene.

Astfel, prin adoptarea de legi noi, europene, s-ar putea g„si solu˛ii de Óncurajare ∫i sus˛inere a domeniului ocup„rii for˛ei de munc„, prin ini˛iative care s„ urm„reasc„ dezvoltarea schimburilor de informa˛ii, precum ∫i promovarea unor abord„ri novatoare Ón acest sens, Ón special prin recurgerea la proiecte ∫i politici de dezvoltare a acestui domeniu.

Evolu˛ia ocup„rii for˛ei de munc„ va putea fi, Ón acest fel, influen˛at„ de c‚˛iva factori. Pe de o parte, o legisla˛ie stabil„, european„ va favoriza fluxul de investi˛ii str„ine, care va genera noi locuri de munc„. Pe de alt„ parte, dezvoltarea I.M.M.-urilor ar contribui pozitiv asupra cre∫terii gradului de dezvoltare ∫i ocupare, mai ales sub aspectul muncii salariale. Din aceste considerente, Guvernul trebuie s„ acorde o aten˛ie deosebit„ recalific„rii ∫i reconversiei for˛ei de munc„.

De asemenea, trebuie analizate condi˛iile Ón care certificatele de studii ∫i diplomele de absolvire ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior din ˛ara noastr„ pot fi recunoscute pe plan european ∫i interna˛ional.

Mai trebuie avut„ Ón vedere promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 de referin˛„ Ón Óntregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de motivare a muncii.

Prin prisma celor relevate mai sus, apreciez c„ Guvernul trebuie, mai mult ca oric‚nd, s„ adopte o viziune pragmatic„, deschis„ spre economia real„, spre armonizarea legisla˛iei noastre cu cea european„ Ón domeniul ocup„rii for˛ei de munc„ ∫i al dezvolt„rii pie˛ei muncii la nivel european ∫i interna˛ional.

V„ mul˛umesc.

de senator al Rom‚niei, iar faptul c„ a min˛it Ón declara˛ia de avere ∫i de interese are implica˛ii penale.

A∫adar nu ∫tiu dac„ este vorba de o mu∫amalizare a cazului sau cineva ∫i-a dat seama c„ sunt implica˛ii penale ∫i a trimis dosarul mai departe la Parchetul General al Rom‚niei.

Eu a∫tept s„ v„d ce se va Ónt‚mpla pe viitor ∫i, f„r„ Óndoial„, m„ voi bate ca legea s„ fie aplicat„. Aceast„ lege a∫a proast„ cum o vede doamna Macovei! V„ mul˛umesc.

Lia Olgu˛a Vasilescu

#94069

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Ini˛ial, m„ g‚ndisem la o alt„ declara˛ie politic„ pe care inten˛ionam s„ o depun Ón scris dar, av‚nd Ón vedere ultimele evenimente care s-au petrecut ieri, vreau s„ m„ refer la o cu totul alt„ chestiune.

Dup„ cum ∫tiu majoritatea colegilor, eu am depus o adres„ pe numele doamnei Monica Macovei ∫i a procurorului general al Rom‚niei, Ilie Boto∫, prin care le ceream s„ sesizeze Comisia special„ de control al averii demnitarilor. Potrivit legii, numai Domniile lor pot s„ sesizeze aceast„ comisie Ón diferite cazuri de demnitari.

A∫a cum am anun˛at de la acest microfon, am depus dosare Ón care ar„tam de ce cer s„ fie sesizat„ aceast„ comisie Ón cazul senatorului Radu Berceanu. Mai precis, este vorba despre mai multe firme pe care nu le-a trecut Ón declara˛ia de interese ∫i care apar la Registrul Comer˛ului ∫i, de asemenea, este vorba despre faptul c„ are calitatea de administrator Ón una din aceste firme ∫i acest lucru Ól face incompatibil cu func˛ia de senator al Rom‚niei, dup„ cum bine ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„.

Am constatat ieri, cu stupefac˛ie, c„ aceast„ comisie nu a fost Ónc„ sesizat„. Doamna ministru Macovei ne tot spune c„ aceast„ comisie nu a lucrat niciodat„ p‚n„ acum ∫i de aceea trebuie modificat„ legea. Nici nu avea cum s„ lucreze, de vreme ce numai Domnia sa ∫i domnul Ilie Boto∫ puteau s„ sesizeze aceast„ comisie ∫i n-au f„cut-o niciodat„ p‚n„ acum. Deci nu este vina Parlamentului c„ face legi proaste, este vina doamnei Monica Macovei, care nu aplic„ aceste legi.

A doua chestiune, am aflat tot ieri c„ exist„ un ordin al procurorului general Ilie Boto∫ prin care se constituie un grup tehnic ∫i numai acest grup tehnic vizeaz„ dac„ ajunge mai departe sau nu cererea oric„rei persoane c„tre procurorul general al Rom‚niei ca s„ o predea mai departe acestei comisii specializate. Or, cererea mea a fost respins„ f„r„ nici un fel de motivare, ceea ce este o chestiune deosebit de grav„, nici m„car nu a ajuns pe masa procurorului-∫ef al Rom‚niei, Ón schimb toate datele pe care eu le-am transmis Óntr-un dosar au ajuns la Parchetul General pentru a se transforma Óntr-un dosar penal, dac„ este sau nu este cazul.

Œn aceste condi˛ii, eu nu ∫tiu ce s„ mai cred, nu ∫tiu dac„ este vorba de o mu∫amalizare, pentru c„ este foarte clar pentru toat„ lumea ∫i Ón orice stat normal s-ar fi constatat de la Ónceput c„ domnul Berceanu este incompatibil. De cel pu˛in trei ani ar fi trebuit s„ se constate c„ domnul Berceanu este incompatibil cu func˛ia

Anca Constantinescu

#99553

î5 Iunie — Ziua Mondial„ a Mediului“

La prima Conferin˛„ mondial„ din domeniul protec˛iei mediului, de la Stockholm, 5—16 iunie 1972, la care au participat delega˛i din 114 state, Óntre care ∫i Rom‚nia, ziua de 5 iunie a fost proclamat„ Ziua Mondial„ a Mediului.

Printre numeroasele documente ale acestei manifest„ri de amploare a fost adoptat Planul de ac˛iune privind mediul, ce con˛ine 109 recomand„ri adresate statelor, privind protec˛ia mediului. Acestea, fiind f„r„ for˛„ juridic„ obligatorie, urmau s„ fie puse Ón aplicare prin adoptarea unor reglement„ri na˛ionale Ón concordan˛„ cu aceste texte.

Astfel, acest plan a condus la adoptarea ulterioar„ a altor m„suri, la nivel interna˛ional, regional sau na˛ional, cum ar fi, de exemplu, Carta m„rilor (Protec˛ia M„rii Baltice, Protec˛ia M„rii Negre, Protec˛ia Antarcticii).

Documentul principal al acestei conferin˛e este Declara˛ia final„ asupra mediului, care porne∫te de la premisa c„ omul este, Ón acela∫i timp, creatorul ∫i distrug„torul ambian˛ei care Ói ofer„ suportul fizic al vie˛ii ∫i posibilitatea de a se dezvolta din punct de vedere social, intelectual, moral ∫i spiritual. Totodat„, declara˛ia subliniaz„ leg„tura organic„ dintre protec˛ia mediului ∫i progresul economic ∫i social al popoarelor, Ón contextul elimin„rii efectelor negative ale subdezvolt„rii.

Protec˛ia mediului este o problem„ a tuturor, pe de o parte a dezvolt„rii societ„˛ii, iar pe de alt„ parte a redres„rii, conserv„rii ∫i ocrotirii mediului. Pentru a rezolva Óntr-un mod c‚t mai eficient aceast„ problem„, s-a trecut la elaborarea unor strategii Ón domeniu, precum ∫i a unor planuri de ac˛iune la nivel interna˛ional, european, na˛ional, regional ∫i local.

O strategie privind protec˛ia mediului trebuie s„ defineasc„ liniile generale, principiile, direc˛iile, obiectivele ∫i criteriile de identificare a ac˛iunilor care s„ conduc„ la o dezvoltare economic„ ∫i social„ durabil„ ∫i care s„ ˛in„ seama de problematica privind mediul. Planul de ac˛iune trebuie s„ con˛in„ obiective ∫i sarcini concretizate ∫i cuantificate Ón timp, spa˛iu ∫i Ón privin˛a costurilor. F„r„ ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabil„. Dezvoltarea durabil„ include protec˛ia mediului, iar protec˛ia mediului condi˛ioneaz„ dezvoltarea durabil„.

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ presupune ∫i o atent„ gestionare a mediului ∫i a resurselor naturale. Œn acest sens, Ministerul Mediului deruleaz„ programe coerente Ón vederea conserv„rii ∫i ocrotirii mediului.

M„ folosesc de acest prilej pentru a-mi exprima disponibilitatea pentru colabor„ri cu partenerii guvernamentali ∫i societatea civil„ Ón vederea ob˛inerii unor rezultate pozitive.

Andrian Sirojea Mihei

#102276

Declara˛ie politic„: îMediul, frate cu bulgarul!“ Stima˛i colegi,

Œn fiecare an, pe data de 5 Iunie, este s„rb„torit„ pe plan interna˛ional Ziua Mondial„ a Mediului. Anul acesta, manifest„rile se desf„∫oar„ sub deviza îStoparea de∫ertific„rii Ón zonele afectate de ariditate“.

Evident, doamn„ Sulfina Barbu, acesta nu este cazul la noi Ónc„, unde inunda˛iile ∫i modul Ón care autorit„˛ile au reu∫it a∫a-zis s„ le previn„ au avut grij„ s„ fie evitat„ de∫ertificarea.

Œns„, a∫ dori s„ propun o alt„ deviz„, care tot prin grija ministerului pe care Ól conduce˛i se impune: îStoparea de∫ertific„rii Ón zonele litorale afectate de ariditatea deciziilor Ministerului Mediului“.

Pe data de 1 iunie, teoretic, a Ónceput sezonul estival. Minunat! V„ imagina˛i deja plajele Óntinse, pesc„ru∫ii, umbrelu˛ele ∫i ∫ezlongurile, vuietul ∫i briza m„rii, terasele deschise ∫i c‚te alte modalit„˛i de divertisment, menite s„ v„ desprind„ de atmosfera de munc„ ∫i s„ v„ asigure o binemeritat„ vacan˛„.

Ei bine, a∫ dori s„ v„ prezint o alt„ versiune ∫i dac„ a∫ avea un retroproiector v-a∫ prezenta ∫i fotografii, Ónso˛ite poate de un fond sonor al trupei îSistem“.

S„ Óncepem: plajele, da, sunt Óntinse, iar pe toat„ Óntinderea lor g„si˛i o mare diversitate de peturi, Ónvelitori de la diverse dulciuri (p„strate poate pentru cei ce particip„ la promo˛ii), h‚rtii ∫i c‚rpe, scoici, lemne, paie, sticle ∫i cioburi ∫i c‚te ∫i mai c‚te, astfel Ónc‚t banalii s‚mburi de piersici par inofensive juc„rii ale pesc„ru∫ilor. Umbrelu˛ele ∫i ∫ezlongurile visate sunt eventual teanc, din loc Ón loc, deoarece datorit„ onor ministerului Ónc„ nu s-a l„murit care plaj„ a cui este ∫i dac„ este ∫i cel ce o de˛ine nu are cui s„ o paseze, evident, pe bani mai mul˛i dec‚t a luat statul cel cuminte.

Pentru pesc„ru∫i ∫i mare se pare c„ Ónc„ nu s-a g„sit o ordonan˛„ care s„ le Ónchid„ gura.

Œns„, urmeaz„ terasele. Mai ceva dec‚t Ón cazul ∫ezlongurilor, Ónt‚i s-a interzis construirea de beachbaruri, ba chiar s-a decis d„r‚marea c‚torva care mai rezistaser„. Nu de mult s-a decis totu∫i c„ d„ bine s„ existe. Dar problema este Ónc„ disputat„. Unii construiesc, al˛ii nu Ónc„. Pe plajele de˛inute de cei ce au c‚∫tigat licita˛ia! ™i nu de c„tre ei!

Zonele de plaj„ adjudecate au fost c‚∫tigate de firme care nu au leg„tur„ cu turismul, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón alte ˛„ri unde operatorii hotelieri sunt cei care administreaz„ plajele. Autorit„˛ile trebuiau s„ organizeze licita˛ia pentru concesionarea plajelor la sf‚r∫itul sezonului estival trecut, ∫i nu la Ónceputul acestui sezon, pentru ca operatorii s„ aib„ timp s„ le amenajeze corespunz„tor, iar agen˛iile de turism s„ poat„ s„ Ó∫i preg„teasc„ oferte coerente.

S„ v„ mai spun ∫i c‚teva dintre titlurile de prin ziare îZece la sut„ dintre rom‚ni Óntorc spatele turismului autohton“, îRom‚nia Óncaseaz„ din turism mai pu˛in ca Ungaria ∫i Bulgaria“, îMai mult de 15 mii de turi∫ti str„ini ∫i-au anulat concediile pe litoralul rom‚nesc“. Cred c„ sunt de categoria îNo comment“. ™i nu da˛i vina doar pe gripa aviar„!

Rom‚nii, dup„ cum a˛i observat cu ocazia s„rb„torilor de Pa∫ti ∫i a zilelor libere de 1 Mai, rom‚nii au prins gustul Bulgariei, care, p‚n„ la urm„, nici nu e cu at‚t de mult mai departe dec‚t litoralul rom‚nesc, ca distan˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 vorbind, dar ca raport calitate—pre˛ se pare c„ este. ™i cum ar putea fi altfel c‚nd acolo nu se schimb„ anual proprietarii, metoda de Ónchiriere sau concesionare, permisiunea de a avea o teras„ sau nu etc.!

Bine, pe de alt„ parte, lucr„rile la calea ferat„ care au Ónceput chiar Ónainte de 1 mai ∫i cum simultan au Ónceput ∫i lucr„ri pe tronsoanele de autostrad„, s-ar putea ca aceasta s„ fie chiar strategia comun„ a celor dou„ ministere de a-i ˛ine departe pe rom‚ni de litoralul bulg„resc. Sau mai bine spus, de litoral. Rom‚nesc sau bulg„resc.

Litoralul rom‚nesc are o lungime de aproximativ 245 de kilometri, iar litoralul bulg„resc are aproximativ 380 de kilometri ∫i e amenajat Ón propor˛ie de 80%. La noi Ónc„ nu se ∫tie clar care por˛iune de plaj„ a cui e, dar s„ mai fie amenajate! Nici o plaj„ rom‚neasc„ nu Óndepline∫te condi˛iile interna˛ionale de calitate pentru a fi inclus„ Ón programul îBlue-flag“, iar bulgarii au aproximativ 14 zone de plaj„ atestate conform normelor interna˛ionale.

Dumneavoastr„ ce a˛i alege?

Iar doamna ministru abia acum, Ón sezon, s-a g‚ndit la varianta de a se consulta cu hotelierii. Abia acum... cu plajele deja concesionate, cu str„inii care au venit din mai ∫i s-au umplut de nervi pentru c„ nimic nu era deschis sau amenajat (nu c„ acum ar fi!)... abia acum, deci, sunt Óntreba˛i cei care au investit deja ∫i au experien˛„ Ón turism.

A∫ dori s„ v„ Óntreb, doamn„ Barbu, dac„ anul acesta, la sf‚r∫itul sezonului, turismul rom‚nesc la malul m„rii iese Ón pierdere, v„ asuma˛i r„spunderea pentru deciziile stranii pe care de doi ani le lua˛i cu foarte pu˛in Ónainte de Ónceputul sezonului, bulvers‚nd toate activit„˛ile de pe litoral?

™i dac„ totu∫i ve˛i r„m‚ne Ón func˛ie p‚n„ la Ónceputul sezonului estival 2007, ne promite˛i c„ orice alte ordonan˛e ve˛i da ∫i orice experimente abracadabrante ve˛i decide s„ face˛i, legate de litoral, le lua˛i m„car de prin februarie-martie, ca s„ se poat„ stabiliza — oricum a˛i pofti dumneavoastr„ — Ón 2007 activit„˛ile p‚n„ c‚nd vin turi∫tii? Sau convoca˛i o Óntrunire cu domnul ministru al transporturilor, cu cel al agriculturii ∫i cu ∫eful dumneavoastr„ direct ∫i transmite˛i popula˛iei un flutura∫ despre Ónc„ un sezon estival reu∫it, Ón ciuda intemperiilor...

™i Ón final, pentru c„ a˛i luat dou„ decizii aleatorii care au f„cut r„u, una pe termen lung ∫i alta pe termen scurt, avizarea negativ„ a proiectului ∫oselei de coast„ care ar fi avut finan˛are extern„ ∫i licita˛iile pentru concesionarea plajelor f„cute abia cu pu˛in Ónainte de acest sezon, vreau s„ v„ Óntreb ce alte surprize ne mai preg„ti˛i? De Ziua Mediului poate ne face˛i surpriza ca sub pretextul unei inspec˛ii la Ónceput de sezon s„ veni˛i pe litoral ∫i s„ v„ Ónfrupta˛i din bucuria de a vedea ∫antierele Ón lucru, terasele unde m‚ncarea Ó˛i este îcondimentat„“ de la construc˛ia de al„turi ∫i nu te po˛i auzi cu cei din jur din cauza flexurilor ∫i compresoarelor ∫i s„ face˛i plaj„ pe prosopul a∫ezat Óntre gunoaiele pe care Ónc„ concesionarii nu s-au decis cine s„ le str‚ng„, asta dac„ nu ave˛i o alternativ„ îvienez„“ pentru petrecerea vacan˛ei la soare!

Sau... poate ne face˛i o alt„ surpriz„...

Administra˛ia Na˛ional„ de Meteorologie a emis avertiz„ri meteorologice privind Ónregistrarea unor cantit„˛i Ónsemnate de precipita˛ii, cantit„˛i de 40 de litri/metrul p„trat, p‚n„ la 80 de litri/metrul p„trat, cele mai afectate

bazine hidrografice vor fi cele din zonele de vest ∫i de centru ale ˛„rii. V„ spun asta ca s„ nu fie luat iar prin surprindere ministerul pe care Ól conduce˛i... ∫i poate, s„ face˛i oarece preg„tiri privind acest aspect.

Aurel Gubandru

#109274

Recent, la Buz„u, a avut loc manifestarea organizat„ cu ocazia inaugur„rii Bibliotecii Franceze, ca filial„ a Bibliotecii Jude˛ene îVasile Voiculescu“, constituind un liant important Óntre civiliza˛ia rom‚n„ ∫i cea francez„, reu∫it„ dup„ Óncerc„ri pe parcursul a 15 ani.

La manifestare au fost prezen˛i reprezentan˛i ai Ambasadei Franceze din Bucure∫ti, ai Ministerului Afacerilor Externe, pre∫edintele îLion Club“ din Fran˛a ∫i pre∫edintele îLion Club“ Buz„u, reprezentan˛i ai Consiliului Jude˛ean Buz„u, directorul Bibliotecii jude˛ene, deputa˛i de Buz„u, directorii unor importante institu˛ii de cultur„ buzoiene, precum ∫i Doru Novacovici, pre∫edintele Uniunii Mondiale a Rom‚nilor Liberi, ini˛iatorul acestui proiect.

Reprezentanta Ambasadei Franceze la Bucure∫ti, Aurelie Richard, s-a ar„tat impresionat„ de eforturile f„cute de autorit„˛ile locale pentru a finaliza proiectul acestei biblioteci ∫i a declarat, printre altele, c„ sub semnul francofoniei pe plan cultural vor fi organizate o serie de festivaluri, av‚nd ca punct forte Seminarul Francofoniei care, Ón luna septembrie, va reuni, la Bucure∫ti, numero∫i ∫efi de stat ∫i de Guvern ai ˛„rilor membre Ón Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei.

Biblioteca Francez„ din Buz„u de˛ine Ón prezent circa 8.000 de volume, toate provenite din dona˛ii din Fran˛a, num„rul acestora urm‚nd s„ creasc„ ca urmare a colabor„rii dintre cele dou„ ˛„ri, prin organizarea unor ac˛iuni comune dedicate acestui scop.

Ca membru al ˛„rilor francofone Ón Rom‚nia, cultura francez„ este foarte apreciat„, exist‚nd mul˛i cet„˛eni interesa˛i de studiul acestei limbi, lucru ce va fi Ónlesnit pentru buzoieni de aceast„ filial„ a Bibliotecii jude˛ene.

Prezent fiind la inaugurarea Bibliotecii Franceze la Buz„u, am constatat c„ vestea deschiderii a st‚rnit interesul buzoienilor ∫i Ón special al elevilor ∫i profesorilor ∫i sper ca aceast„ colaborare cu partea francez„ s„ continue ∫i s„ se extind„, pentru a putea func˛iona ca o bibliotec„ modern„.

Este un eveniment care Óncununeaz„ un efort deloc u∫or al unui vis Ómplinit.

Gabriel Sandu

#111380

îMai putem vorbi de calitate Ón educa˛ia rom‚neasc„?“ De∫i am promis c„ nu vom mai fi vreodat„ Ón situa˛ia Ón care s„ nu ∫tim dac„ o s„ ne trimitem copiii la ∫coal„ m‚ine sau nu, m„ v„d nevoit s„ constat c„ blocarea sf‚r∫itului de an ∫colar a devenit o tradi˛ie rom‚neasc„ de var„.

Reforma nev„zut„ a ministrului Mihail H„rd„u Ó∫i arat„ efectele Óntr-o nou„ grev„ a profesorilor. Marii perdan˛i ai dezacordurilor dintre sindicate ∫i minister sunt Óns„ elevii ∫i p„rin˛ii, care nu ∫tiu ce s„ fac„ ∫i Óncotro s„ mearg„.

Cum ne putem a∫tepta s„ avem un sistem educa˛ional performant, dac„ nu suntem Ón stare s„ asigur„m o minim„ continuitate Ón programul ∫colar?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Prevederile din acordul cu Guvernul, care a dus la suspendarea grevei profesorilor Ón luna noiembrie, nu au fost respectate.

Sumele alocate pentru investi˛ii Ón infrastructur„, dot„ri etc. se situeaz„ la doar 9% din ceea ce s-a promis Ón 2005. Mai mult, nu a fost elaborat„ o lege a salariz„rii care s„ pun„, Ón sf‚r∫it, ni∫te baze clare ∫i transparente Ón ceea ce prive∫te sistemul de salarizare a personalului din Ónv„˛„m‚nt. Termenul pentru aceast„ lege a fost 15 aprilie.

Œn momentul Ón care domnul H„rd„u ∫i-a asumat mandatul de ministru al educa˛iei, am presupus Ón mod normal faptul c„ Domnia sa cunoa∫te foarte bine particularit„˛ile ∫i cerin˛ele specifice postului Ón care se afl„.

Mi se pare inadmisibil faptul c„, Ón momentul Ón care exist„ fonduri externe virtual nelimitate pentru proiecte de educa˛ie, ministerul nu face un program de informare ∫i asisten˛„ pentru accesarea acestor fonduri.

Nu este o problem„ de bani, este o problem„ de management. Œn cazul Ón care managementul de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ar fi fost unul performant, nu m„ Óndoiesc de faptul c„ acum nu am fi mai avut asemenea probleme.

R„m‚ne totu∫i o mare problem„: elevii ∫i p„rin˛ii sunt ˛inu˛i Óntr-o tensiune total„, ca Óntre ciocan ∫i nicoval„, de c„tre domnul H„rd„u, care transmite p„rin˛ilor c„ ei sunt cei care ar trebui s„ dea cu pumnul Ón mas„, pe de o parte, ∫i de salaria˛ii din Ónv„˛„m‚nt care amenin˛„ cu blocarea anului ∫colar, de cealalt„ parte.

Cred totu∫i c„ a venit timpul s„ ne g‚ndim Ón primul r‚nd la oameni, ∫i nu s„ declin„m responsabilit„˛i.

Petru Movil„

#113717

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ultima vreme, Ón interiorul Coali˛iei de guvern„m‚nt, se vorbe∫te tot mai des despre unele schimb„ri posibile ∫i necesare la nivelul Executivului.

Œn mod firesc, presa a preluat tema cu entuziasm, transform‚nd-o Óntr-un subiect de dezbatere public„ Ón care se Ónt‚lnesc ∫i se ciocnesc cele mai diverse p„reri ∫i solu˛ii.

Tema este cu adev„rat important„, iar solu˛iile preconizate de partidele componente ale Coali˛iei difer„ uneori la nivelul detaliilor, alteori la nivel esen˛ial.

P.D. a exprimat, prin vocea pre∫edintelui s„u, domnul Emil Boc, un punct de vedere clar ∫i tran∫ant Ón aceast„ chestiune, iar grupul nostru parlamentar Ól va sprijini f„r„ rezerve.

Œnainte de toate, P.D. nu accept„ o simpl„ remaniere, adic„ o simpl„ schimbare de persoane, de∫i, f„r„ Óndoial„, nu putem nega nici importan˛a unei remanieri. Noi dorim o restructurare sensibil„ a Guvernului, care s„ duc„ Ón principal la o reducere a num„rului de portofolii ∫i de agen˛ii subordonate acestuia; consider„m, de exemplu, c„ nu sunt necesare 3 posturi de vicepremier, ci maximum unul, cu responsabilit„˛i foarte clare.

De ce dorim aceast„ restructurare? Pentru c„, mai Ónainte de toate, acest lucru a fost Ónscris Ón Programul de guvernare cu care am c‚∫tigat alegerile. Am promis atunci rom‚nilor c„ vom simplifica structura unui Executiv pe care fosta guvernare o umflase p‚n„ la dimensiuni inacceptabile, motivul pentru care P.S.D.-ul f„cuse acest lucru fiind satisfacerea propriei clientele politice.

Œn al doilea r‚nd, s-a observat, Ón acest an ∫i jum„tate de la preluarea puterii, c„ multe dintre numeroasele agen˛ii subordonate Executivului au atribu˛ii care se suprapun, urmarea fiind o cheltuire inutil„ a banilor publici, dar ∫i o eficien˛„ sc„zut„ a actului de conducere din cauza conflictului de competen˛e Óntre agen˛ii.

Guvernul Ónsu∫i are prea multe portofolii Ón compara˛ie cu majoritatea guvernelor din U.E: trei func˛ii de vicepremier, unele de mini∫tri delega˛i ∫i numeroase de secretar de stat s-au dovedit a fi mult prea multe pentru un Guvern eficient al unei ˛„ri ca Rom‚nia. De ce nu s-a f„cut restructurarea p‚n„ acum?

™tiu c„ anul 2005 a fost unul tragic pentru Rom‚nia, care a fost lovit„ de cele mai mari inunda˛ii din istoria noastr„. Anul acesta ne-a lovit gripa aviar„, dar eu sunt convins c„ vom reu∫i s„ o stop„m Ón scurt timp.

Indiferent Óns„ de cum vor evolua lucrurile, s„ nu uit„m ce este cel mai important: Raportul de ˛ar„ al C.E. din mai ∫i cel care va veni Ón octombrie ∫i care va fi hot„r‚tor. Or, din mai p‚n„ Ón octombrie Rom‚nia va trebui s„ dovedeasc„ faptul c„ este capabil„ de integrarea Ón UE la 1 ianuarie 2007. Dar acest lucru, dup„ p„rerea noastr„, nu este posibil cu un Guvern supradimensionat, cu agen˛ii care se calc„ pe picioare unele pe altele, cu o cohort„ de func˛ionari cu responsabilit„˛i prea restr‚nse.

Œn fa˛a a ceea ce ne a∫teapt„ Ón octombrie, nici un argument Ómpotriva restructur„rii nu rezist„.

Œn sf‚r∫it, dar nu Ón ultimul r‚nd, Alian˛a trebuie s„ respecte promisiunea f„cut„ rom‚nilor de a construi un Guvern mai ieftin ∫i mai eficient.

Grupul nostru parlamentar va sprijini, f„r„ rezerve, aceast„ ini˛iativ„ a P.D.

Valeriu Gheorghe

#116964

Rom‚nia este direct interesat„ de promovarea regiunii M„rii Negre Ón contextul unei politici externe active, conduse de Ministerul de Externe, politici ce sunt puse Ón serviciul promov„rii cooper„rii, democratiz„rii, stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii pe continentul european.

Forumul organizat la Bucure∫ti se adreseaz„, Ón primul r‚nd, actorilor interesa˛i Ón regiunea M„rii Negre. Temele principale aduse Ón discu˛ie au fost evaluarea problemelor reale ale acestui spa˛iu, priorit„˛ile de ac˛iune ∫i modalit„˛ile optime de conturare a unor planuri comune.

Valoarea strategic„ a zonei const„ Ón poten˛ialul neexploatat, de nod de leg„tur„ Óntre est ∫i vest. Œn opinia mea, aceast„ zon„, de multe ori marginalizat„, poate constitui un adev„rat pilon de sus˛inere a demersurilor ini˛iate de c„tre institu˛iile europene Ón privin˛a combaterii criminalit„˛ii ori Ón privin˛a extinderii comunit„˛ilor democratice, pentru a numi doar dou„ astfel de exemple.

Acest forum este punctul de plecare Ón elaborarea unei strategii privind abordarea regiunii nu ca o periferie a Europei, ci ca o parte a spa˛iului european ∫i euroatlantic, la Ónceputul secolului al XXI-lea. Consolidarea unei regiuni a M„rii Negre democratice ∫i dezvoltate, ce se bucur„ de stabilitate ∫i cre∫tere economic„ durabil„, contribuie la securitatea regiunii ∫i a Óntregului continent.

Consider c„ stabilitatea Óntr-o anumit„ zon„ se datoreaz„, Ón principal, dialogului permanent care favorizeaz„, la r‚ndul lui, dezvoltarea economic„, permi˛‚nd regiunii s„ evolueze din postura marginalit„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 spre centrul noului spa˛iu politic ∫i de securitate european. Statele din regiune nu pot face fa˛„ eficient provoc„rilor din domeniul securit„˛ii dac„ ac˛ioneaz„ singure, izolate.

Numeroase organiza˛ii regionale ∫i interna˛ionale trateaz„ aspecte legate de securitate, democra˛ie ∫i economie. Cu toate acestea, nu exist„ un cadru pentru dialog ∫i interac˛iune Óntre actorii interesa˛i, care s„ fie mai pu˛in institu˛ionalizat ∫i mai mult orientat c„tre rezultate.

Ce poate aduce nou acest forum este cre∫terea Óncrederii reciproce ∫i promovarea proiectelor regionale care vin Ón Ónt‚mpinarea adev„ratelor nevoi ale regiunii Óntr-o manier„ de cooperare, bazat„ pe solidaritate ∫i transparen˛„. Regiunea M„rii Negre are nevoie de politici proactive, de canale de influen˛„, de noi oportunit„˛i pentru dialog, capabile s„ schimbe mentalit„˛i ∫i s„ identifice cei mai potrivi˛i purt„tori de mesaje ∫i catalizatori ai ac˛iunii, pentru atingerea scopului nostru comun.

Cine le poate r„spunde de ce sistemul educa˛ional este lacunar Ón toate cele trei aspecte, cantitativ, calitativ ∫i educativ, de ce exist„ discriminare Ón r‚ndul copiilor cu dizabilit„˛i, de ce nu se iau m„suri pentru combaterea violen˛ei Ón ∫coli, de ce statul ofer„ unui elev doar 13,3% din c‚t are nevoie pentru a se duce zilnic la ∫coal„, excluz‚nd alimentele necesare pentru un copil bine hr„nit, Ómbr„c„mintea sau logistica, absolut obligatorii pentru continuarea procesului educa˛ional Ón familie.

Consiliul Copiilor îSpune“ a dat dovad„ de maturitate ∫i seriozitate Ón dezbaterile purtate, solicit‚nd o implicare activ„ a lor Ón luarea deciziilor, precum ∫i la planificarea, implementarea, monitorizarea ∫i evaluarea tuturor problemelor care au leg„tur„ cu drepturile copilului.

V„ propun s„ demonstr„m c„ am Ón˛eles demersul lor ∫i c„ vom ˛ine cont de el consult‚nd copiii ori de c‚te ori vorbim despre drepturile lor, reafirm‚ndu-ne obliga˛ia de a ac˛iona Ón vederea protej„rii ∫i promov„rii drepturilor tuturor copiilor, inclusiv ale adolescen˛ilor.

S„ le respect„m demnitatea ∫i s„ asigur„m o lume mai bun„ pentru to˛i copiii!

Doina Mic∫unica Dre˛canu

#120735

## îCopiii au dreptul s„ fie asculta˛i“

De 1 Iunie, copiii s-au g‚ndit c„ au dreptul s„ fie asculta˛i. De aceea au organizat Ón acea dat„ o dezbatere la Palatul Parlamentului la care au invitat parlamentari din 5 comisii permanente, s„ le asculte problemele cu care se confrunt„, s„ le r„spund„ la Óntreb„rile pe care ∫i le pun ∫i, eventual, s„ preia Ón ini˛iative legislative o parte dintre ideile ∫i solu˛iile lor concrete.

Consiliul Copiilor îSpune“ este o ini˛iativ„ a Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului ∫i beneficiaz„ de finan˛are prin intermediul proiectului PHARE îCampania de educa˛ie privind drepturile copilului“. Consiliul Copiilor este un forum de discu˛ii al c„rui scop este de a oferi copiilor ∫i tinerilor oportunitatea de a-∫i exprima opiniile ∫i de a fi asculta˛i de politicieni, autorit„˛i locale, media, de a ajuta la mobilizarea copiilor, p„rin˛ilor ∫i a comunit„˛ii, pentru protec˛ia ∫i promovarea drepturilor lor.

Subiectele dezb„tute au o importan˛„ deosebit„ pentru ei: calitatea educa˛iei, discriminarea, violen˛a Ón ∫coli, modalit„˛i de petrecere a timpului liber. Ei au demonstrat c„ Ó∫i cunosc drepturile ∫i le-au exprimat Ón limbajul lor: îAm dreptul la o educa˛ie potrivit„ aptitudinilor mele“; îAm dreptul la Óngrijire special„ pentru nevoile mele speciale“; îAm dreptul s„ primesc Óngrijiri medicale“; îAm dreptul s„ fiu tratat la fel, indiferent de culoarea mea, de ras„, sex, limb„ sau religie“; îAm dreptul s„ vorbesc ∫i s„ fiu ascultat“; îAm dreptul s„ fiu m‚ndru de lucrurile Ón care cred ∫i de tradi˛ia mea“.

Articolul 12 din Conven˛ia O.N.U. cu privire la drepturile copilului, ratificat„ ∫i de Rom‚nia, d„ dreptul copilului de a-∫i exprima liber opinia asupra oric„rei probleme care Ól prive∫te.

Din p„cate, la Óntrebarea de ce nu sunt ∫i ei consulta˛i la legiferarea drepturilor lor nu a putut r„spunde nici unul dintre pu˛inii parlamentari prezen˛i.

Noi, Ón dubla calitate pe care o avem, de adul˛i ∫i de parlamentari, ar fi trebuit s„ lu„m Ón considerare ∫i opiniile lor, ˛in‚nd cont de v‚rsta ∫i de gradul lor de maturitate.

Din p„cate, nu a fost singura Óntrebare la care nu au primit r„spuns.

Gabriela Nedelcu

#122949

îMinistrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu este obligat s„-∫i dea demisia“

Reforma sistemului sanitar pe care a˛i propus-o se dovede∫te, a∫a cum a˛i fost avertizat, c„ nu este dec‚t o antireform„, domnule ministru economist al s„n„t„˛ii!

Efectele negative ale reformei geniale din sistemul medical rom‚nesc, implementate prin noul pachet legislativ ce a intrat Ón vigoare pe 28 mai 2006, nu au Ónt‚rziat s„ apar„.

Astfel, Ónc„ din prima zi a lunii iunie Óntreg bugetul alocat pentru medicamente compensate ∫i gratuite a fost epuizat. Rom‚nii mor la cozile din farmacii!

Peste 400 de directori de spitale vor fi schimba˛i din func˛ie, iar consiliile de administra˛ie din aceste spitale vor fi dizolvate. Numirile interimare pe care le-a˛i f„cut p‚n„ la aceast„ dat„ dovedesc politizarea sistemului. Œn aceste func˛ii a˛i numit doar clientela partidelor aflate la guvernare (exemplu: C„t„lin Florin CÓrstoiu, noul director medical la Spitalul de Urgen˛„ Bucure∫ti, este fiul prefectului de Arge∫ Ion CÓrstoiu, fin al pre∫edintelui Rom‚niei Traian B„sescu). C‚t de eficien˛i vor fi ace∫ti supermanageri Ón condi˛iile Ón care bugetele alocate r„m‚n neschimbate?!

Peste 2.000 de doctori vor fi pensiona˛i for˛at, Ónc„lc‚nd astfel normele Uniunii Europene, unde v‚rsta de pensionare a medicilor este de 65 de ani. A˛i evaluat ce consecin˛„ nefast„ asupra actului medical o va avea pensionarea for˛at„ a peste 2.000 de medici speciali∫ti, Ón condi˛iile Ón care sistemul medical are o criz„ de personal accentuat„? Cine va desp„gubi medicii care au Óncheiat contracte de leasing, contracte de comodat, concesiune sau Ónchiriere a cabinetelor medicale p‚n„ la v‚rsta de pensionare actual„?

Œn concluzie, domnule ministru C.A.P.-ist al s„n„t„˛ii: — Aceast„ reform„ este Ómpotriva cet„˛enilor din Rom‚nia.

— Prin aceste legi a˛i creat un adev„rat haos Ón sistemul sanitar.

— Prin aceste m„suri fura˛i, practic, rom‚nilor un drept garantat: dreptul la s„n„tate.

De aceea ave˛i obliga˛ia fa˛„ de to˛i rom‚nii s„ v„ prezenta˛i demisia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006

Aurel Olarean

#125079

îPsihoza gripei aviare — element de instabilitate politic„ ∫i economic„“

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn haosul general creat de apari˛ia gripei aviare Ón peste 120 de localit„˛i, factorii responsabili cu gestionarea crizei nu fac dec‚t s„ sporeasc„ ∫i mai mult confuzia. Declara˛iile din media se lovesc cap Ón cap, concluziile sunt departe de a fi finalizate ∫i, totu∫i, nu exist„ zi Ón care s„ nu fie avansat„ o nou„ ipotez„, mai fantezist„ ca prima... Declara˛iile speciali∫tilor nu sunt la unison, ceea ce nu face dec‚t s„ sporeasc„ haosul ∫i neÓncrederea Ón m„surile luate. Impresia general„ este c„ autorit„˛ile au fost luate pe nepreg„tite, c„ nimeni nu a anticipat c„ focarele inactive pe perioada de iarn„ se vor reactiva prim„vara, a∫a c„ fiecare jude˛ a f„cut cum a crezut de cuviin˛„. Nu se poate sau nu se vrea ca strategia aplicat„ de Ministerul Agriculturii s„ fie Ón˛eleas„ ∫i asta spore∫te confuzia.

S„ nu uit„m c„, Ón afar„ de aspectul sanitar general, exist„ ∫i aspectul uman, respectiv mii de oameni sunt Ónchi∫i Ón zone de carantin„, via˛a lor cotidian„ este grav perturbat„ ∫i nici m„car nu se ∫tie c‚t va mai dura aceast„ nebunie.

Dac„ criza din 2005 a fost stins„ ∫i focarele izolate relativ repede fiind vorba de cazuri izolate Ón localit„˛i mici, Ón prezent localit„˛ile sunt dep„∫ite de situa˛ie. Fiind vorba despre o extindere a bolii, plec‚ndu-se de la unit„˛i avicole mari cu v‚nz„ri de zeci de mii de p„s„ri, este necesar„ o strategie unitar„ la nivel na˛ional, strategie care se pare c„ nu exist„. Este tardiv ∫i inutil acum s„ fie schimbat un director sau doi de la direc˛iile veterinare jude˛ene. Normal era ca ace∫ti directori s„ fie preg„ti˛i Ónainte pentru situa˛ii de criz„.

Factorii de r„spundere au trecut la m„suri radicale, f„r„ a fi Óns„ siguri de rezultate. Personal nu ∫tiu dac„ eutanasierea Ón mas„ a p„s„rilor dintr-o localitate poate stinge focarul. Sunt speciali∫ti care sus˛in exact contrariul: p„s„rile trebuiau l„sate Ón via˛„, dar Ónchise Ón spa˛ii sigure ∫i izolate, ∫i astfel o parte dintre ele se imunizau la virusul gripei aviare. La sf‚r∫itul campaniei o s„ solicit Ministerului Agriculturii informa˛ii despre sumele cheltuite, ca s„ avem o idee despre rentabilitatea m„surilor luate, ∫i tare m„ tem c„ deja ∫tiu rezultatul!

™i Ón tot acest haos mediatic intervine ∫i declara˛iaraport a S.R.I., o declara˛ie lipsit„ de fond ∫i f„r„ nici o acoperire Ón fapte. Este grav s„ afirmi c„ virusul a fost importat de la p„s„rile din dou„ ˛„ri vecine care nu au declarat nici un caz de grip„ aviar„ la O.M.S. Œn calitate de serviciu de informa˛ii al unei ˛„ri trebuie s„-˛i asumi r„spunderea pentru astfel de afirma˛ii ∫i, mai ales, s„ le sus˛ii cu probe indubitabile, or, p‚n„ acum, nu am auzit s„ existe astfel de probe. Sau poate exist„, dar S.R.I., dup„ ce a aruncat informa˛ia presei, nu a mai f„cut publice ∫i documentele respective.

Putem fi Óns„ siguri de un lucru: industria avicol„ din Rom‚nia este Ón pragul falimentului, ∫i asta dup„ ce p‚n„ acum era una dintre cele mai profitabile. O reducere brusc„ a v‚nz„rilor cu 60—80% nu poate fi suportat„ de nici un produc„tor din resurse proprii, a∫a c„ mul˛i vor trage definitiv obloanele. Oricum, imaginea Rom‚niei pe pia˛a industriei agroalimentare europene era nesigur„, deci Ón condi˛iile actuale concuren˛a extern„ va elimina de pe pia˛„ industria avicol„ rom‚neasc„.

Probabil c„ exist„ ∫i factori naturali externi, dar principala r„spundere a acestui dezastru apar˛ine unor speciali∫ti iresponsabili ∫i total nepreg„ti˛i Ón situa˛ii de criz„.

Aurel Vl„doiu

#128680

Declara˛ie politic„: îP.S.D. Óntinde o m‚n„ de ajutor puterii portocalii“

Procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ este Ón pericol de a fi sabotat de stru˛oc„mila politic„ portocalie, de puterea care se afl„ vremelnic la conducerea ˛„rii. Œn loc s„ se apuce serios de treab„ ∫i s„ surmonteze îhandicapurile“ ar„tate de U.E. Ón Raportul de ˛ar„ din 16 mai 2006, dar ∫i Ón alte scrisori de avertizare anterioare, guvernan˛ii no∫tri s-au apucat de restructur„ri ale Guvernului ∫i de îp„ruieli“ infantile.

Cele patru stegule˛e ro∫ii ∫i patruzeci ∫i patru stegule˛e galbene, pe domenii care ˛in strict de activitatea de guvernare, nu se rezolv„ prin declara˛ii politice triumfaliste ∫i pline de verv„, a∫a cum a f„cut premierul T„riceanu Ón plenul Parlamentului, ci printr-un calendar de ac˛iuni concrete.

Certurile din interiorul coali˛iei de guvernare au atins cote alarmante, iar politicienii P.N.L., P.D., U.D.M.R. ∫i P.C. nu se mai pot concentra pentru atingerea obiectivului fundamental pentru ˛ara noastr„: integrarea Ón Uniunea European„.

Oamenii puterii au probleme mult mai importante de rezolvat acum: reÓmp„r˛irea îciolanului“, circul mediatic, joaca de-a îuite gripa aviar„, nu e gripa aviar„!“.

Uniunea European„ este cu ochii pe noi, ne-a dat o ∫ans„ p‚n„ Ón luna octombrie pentru a sc„pa de cartona∫ele ro∫ii ∫i galbene, care at‚rn„ ca ni∫te pietre de moar„. Este Ón pericol Óntregul efort de ani de zile Óntreprins de ˛ara noastr„ pentru integrarea Ón U.E.!

Partidul Social Democrat face un apel c„tre Óntreaga clas„ politic„.

Este important, ast„zi, mai mult ca oric‚nd, ca toate for˛ele politice parlamentare ∫i neparlamentare s„-∫i dea m‚na pentru a duce Rom‚nia Ón marea familie european„, acolo unde Ói este locul.

Facem un apel primului-ministru s„ vin„ urgent Ón fa˛a Parlamentului ∫i s„-∫i asume r„spunderea, conform Constitu˛iei, pe un calendar clar de responsabilit„˛i, obiective ∫i termene precise, pentru ca la Raportul de monitorizare din toamn„ s„ ne prezent„m cu temele f„cute ∫i s„ primim, Ón sf‚r∫it, unda verde de la Uniunea European„!

De asemenea, Parlamentul ∫i Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„ trebuie s„ fac„ lobby pe l‚ng„ cele ∫apte parlamente, care urmeaz„ s„ ratifice tratatul de aderare a Rom‚niei la U.E.

A∫adar, este nevoie acum de consens na˛ional. P.S.D. are oameni competen˛i, care pot s„ lucreze Ómpreun„ cu oamenii puterii pentru a ajuta Guvernul Ón aceast„ perioad„ dificil„. Œntindem o m‚n„ de ajutor politicienilor portocalii, dar condamn„m cu fermitate aceast„ pasivitate iresponsabil„!

Liviu Bogdan Ciuc„

#131273

îModelul european Ón sport trebuie aplicat ∫i Ón Rom‚nia“

Activitatea sportiv„ este un fenomen extrem de important pentru societate, aceasta implic‚nd un num„r

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 mare de persoane ∫i contribuind la formarea unui mod de via˛„ s„n„tos.

Œn societatea modern„, sportul, privit sub triplu aspect — competi˛ie, activitate fizic„, spectacol —, beneficiaz„ de o organizare adecvat„, ˛in‚nd cont de legi ∫i regulamente. Sportul ast„zi este specializat ∫i orientat spre record, iar activit„˛ile sportive au devenit elemente aduc„toare de profit pentru multe persoane ∫i firme.

Statul, reprezentat de organiza˛iile guvernamentale, intervine Ón dezvoltarea sportului din mai multe motive: unele pot fi de natur„ social„ — a oferi popula˛iei o baz„ din ce Ón ce mai larg„ pentru divertisment ∫i educa˛ie, dar ∫i o cale de Ónt„rire a s„n„t„˛ii, iar altele, de natur„ institu˛ional„, prin Óndeplinirea unor obiective de politic„ extern„, respectiv Ómbun„t„˛irea rela˛iilor interna˛ionale.

Uniunea European„ este din ce Ón ce mai preocupat„ de dezvoltarea sportului la nivel comunitar, fie c„ se nume∫te sport pentru amatori sau sport profesionist. Trei mari domenii ale politicii comunitare se intersecteaz„ cu sportul: libertatea de circula˛ie, concuren˛a ∫i politica audiovizualului.

Defini˛ia oficial„ a sportului, singura, de altfel, este dat„ de Carta european„ a sportului, elaborat„ de Consiliul Europei, Ón articolul 2. Sportul este definit ca o serie de activit„˛i fizice care, Óntr-o competi˛ie, organizat„ sau nu, au ca obiect ameliorarea condi˛iei fizice sau psihice, dezvoltarea rela˛iilor sociale sau ob˛inerea de rezultate Ón diferite competi˛ii.

Pe plan economic, sportul este un sector Ón plin„ expansiune, iar Ón Europa s-a dezvoltat rapid Ón ultimii ani, progresul economic ∫i social a facilitat at‚t dezvoltarea sportului, c‚t ∫i a marilor organiza˛ii. Sub aspect economic sportul reprezint„ sectorul cu cea mai spectaculoas„ dezvoltare.

Un sector sportiv Ón care statele europene au investit sunt bazele sportive cu tot ce Ónseamn„ ele: s„lile de Ónc„lzire, s„lile de masaj, vestiare, bazine cu ap„, cabinete medico-sportive, cabinete pentru antrenori, puncte cu ap„ potabil„ ∫i locuri rezervate pentru parcarea vehiculelor.

Europenii, a∫adar, acord„ o importan˛„ sporit„ mi∫c„rii sportive, iar pentru noi acest lucru ar trebui s„ constituie un model de urmat. Transpunerea modelului european de sport Ón Rom‚nia ar trebui f„cut„ cu maxim„ responsabilitate ∫i urgen˛„, pentru c„ noi avem destule valori care Óntr-un astfel de cadru s-ar dezvolta ∫i ar performa mult mai mult.

De asemenea, implicarea statului ar trebui s„ fie mai eficient„, Ón special Ón g„sirea surselor de finan˛are pentru sportul rom‚nesc, care dup„ colapsul regimului comunist din 1989 a intrat Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie.

Claudius Mihail Zaharia

#134188

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De Ziua Œn„l˛„rii Domnului, la f ganca, Ón Basarabia de Sud, a fost inaugurat Cimitirul militar de la f ganca al osta∫ilor rom‚ni c„zu˛i pentru recucerirea Basarabiei de la ocupantul sovietic Ón iulie 1941.

Ceea ce a r„mas Ón istorie drept b„t„lia de la f ganca a fost de fapt ansamblul luptelor date de Corpul 5 al Armatei Rom‚ne Ón intervalul 22 iunie—16 iulie 1941 pentru for˛area liniei Prutului Ón sectorul F„lciu-Bogd„ne∫ti ∫i cucerirea zonei fortificate de pe malul opus al r‚ului,

zona f ganca—Stoene∫ti—Leca—Epureni, cu centrul tactic Ón satul f ganca.

Trecerea Prutului ∫i Ómpingerea ru∫ilor c„tre Nistru au costat scump. Datele de˛inute de autorit„˛i arat„ c„ Ón total au murit la f ganca 26.000 de osta∫i rom‚ni. A fost cea mai mare jertf„ a Armatei Rom‚ne. Eroii Ónhuma˛i Ón Cimitirul de la f ganca proveneau din: regimentele 1/2 ∫i 2/9 V‚n„tori de Gard„, 6 Infanterie Gard„, 3 Artilerie Gard„, 1, 11, 12, 17, 21 ∫i 24 Infanterie, 5 ∫i 30 Artilerie, 3 Artilerie Grea, 8 C„l„ra∫i, 5 Pionieri, Compania 40 Anticar ∫i Flotila 1 V‚n„toare.

Œn acest loc, Ón memoria eroilor rom‚ni c„zu˛i la datorie, Ón 1942 a fost ridicat„ o troi˛„ sfin˛it„, iar cimitirul a fost amenajat Ón condi˛iile acelei perioade, cu cruci ∫i morminte. Comuni∫tii Óns„ au intrat cu caii ∫i au arat cimitirul, iar crucile osta∫ilor au fost distruse ∫i Óngropate la funda˛iile colhozurilor.

P‚n„ Ón anul 2005, la 60 de ani de la Óncheierea r„zboiului, singurul semn al recuno∫tin˛ei rom‚ne∫ti era o troi˛„, instalat„ Ón 2004 pe locul fostului cimitir de Asocia˛ia Cultural„ îRom‚nia din inima mea“ din Bistri˛aN„s„ud ∫i erau Óncepute demersurile pentru ridicarea unei m‚n„stiri Ón apropierea fostului cimitir rom‚nesc de campanie.

Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor, institu˛ie care s-a implicat Ónc„ de la Ónfiin˛area sa Ón 2004 Ón reabilitarea celor mai importante locuri de Ónhumare a eroilor rom‚ni care au fost distruse dup„ Óncheierea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Ón 2005 a reu∫it s„ ob˛in„ resursele necesare pentru reamenajarea Cimitirului de Onoare de la f ganca, iar la 9 iunie 2005 a lansat ac˛iunile de reabilitare, transform‚nd aceast„ localitate Ón loc de reculegere Ón memoria celor peste 71.000 de militari rom‚ni c„zu˛i Ón Campania din Est (iunie 1941—august 1944).

La evenimentul de lansare a acestui monument al istoriei Rom‚niei au participat Maiestatea sa regele Mihai I al Rom‚niei, comandantul Armatei Rom‚ne Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, Ónso˛it de principele Radu, colonel Ón Armata Rom‚n„, Ministrul Ap„r„rii Na˛ionale, reprezentan˛i ai Pre∫edin˛iei, Guvernului ∫i Parlamentului Rom‚niei, veterani ai Armatei Rom‚ne ∫i oficialit„˛i din Republica Moldova.

Regele Mihai ∫i ministrul Teodor Atanasiu au onorat prin prezen˛„ solda˛ii rom‚ni c„zu˛i pe c‚mpurile de lupt„ ∫i au depus personal coroane la crucile Ónsemnate îOsta∫ necunoscut“, cinstind eroii rom‚ni care se odihnesc la f ganca, a∫a cum merit„ to˛i cei care ∫i-au dat via˛a pentru neam ∫i ˛ar„.

Prin participarea la acest eveniment, regele Mihai a ar„tat din nou puternica apreciere pe care o are fa˛„ de Rom‚nia, iar domnul Teodor Atanasiu a dovedit din nou importan˛a pe care Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale o d„ comemor„rii ∫i cinstirii eroilor rom‚ni.

Œnchei aceast„ declara˛ie prin a-mi manifesta recuno∫tin˛a fa˛„ de eforturile depuse de Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor Ón vederea p„str„rii vii a memoriei solda˛ilor rom‚ni c„zu˛i pe c‚mpurile de lupt„ ∫i prin a cita pe generalul Ón retragere Teodor Halic, participant la luptele din iunie—iulie 1941 de pe linia Prutului pentru redob‚ndirea Bucovinei de Nord ∫i a Basarabiei, care spunea: îNumele eroilor ar trebui ∫tiute pe dinafar„ ∫i rostite ca o rug„ciune“.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006

Traian Constantin Iga∫

#138077

Declara˛ie politic„: îDespre corup˛ie ∫i corup˛i“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu de mult timp, am asistat la un fenomen mai pu˛in Ónt‚lnit Ón ultima vreme Ón societatea rom‚neasc„. Rom‚nia, Óntreaga Europ„ ∫i nu numai ele au v„zut c„ Óntr-adev„r un guvern postdecembrist a luat Ón sf‚r∫it îtaurul de coarne“, declan∫‚nd ∫i la propriu, nu numai la figurat, lupta Ómpotriva corup˛iei. Procesul a Ónceput cu _capo di tutti capi_ , dac„-mi permite˛i s„ m„ exprim a∫a: Adrian N„stase, cel care a dat und„ verde Ón Rom‚nia pentru marea corup˛ie ∫i pentru ridicarea acesteia la nivel de performan˛„. Toate demersurile Óncepute au fost salutate ∫i luate Ón considerare, apreciate chiar de c„tre Uniunea European„.

Œns„ trebuie s„ remarc un lucru mai pu˛in dorit. Ceea ce s-a Ónceput pare, ∫i sper s„ fie doar o impresie de moment, c„ stagneaz„, lucru care nu ne favorizeaz„ deloc pentru octombrie 2006. Combaterea corup˛iei r„m‚ne Ónc„ un obiectiv al actualului Guvern. Forurile europene au salutat ∫i ele m„surile luate de Executiv pentru garantarea independen˛ei Ón justi˛ie. De asemenea, au fost men˛ionate progresele f„cute de c„tre Rom‚nia, dar s-a ∫i precizat, lucru peste care nu trebuie s„ trecem, c„ aceste demersuri trebuie imperativ s„ continue. Acest lucru Ól doresc ∫i eu, la fel ca fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri.

Dac„ Ón 16 mai, la prezentarea Raportului de monitorizare al Comisiei Europene, Rom‚nia a primit un îstegule˛ verde“ la capacitatea institu˛ional„ de protejare a intereselor financiare ale U.E., la fel de adev„rat este ∫i faptul c„ acelea∫i autorit„˛i europene doresc din partea noastr„ atingerea unor standarde comune Ón domeniul garant„rii intereselor Uniunii Ón noile, ca ∫i Ón vechile state membre. Trebuie, Ón mod preponderent, s„ acord„m o aten˛ie deosebit„ preg„tirii de tineri magistra˛i, pentru ca ei s„ fie cei care pot s„ Ón˛eleag„ mai bine mecanismele europene.

Nu trebuie s„ uit„m un lucru deosebit de important, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i: corup˛ia nu va disp„rea o dat„ cu intrarea noastr„ Ón U.E. Dovad„ Ón acest sens stau unele ˛„ri din estul Europei care s-au al„turat deja Uniunii, dar care se confrunt„ Ónc„ cu acest flagel. Cred c„ Rom‚nia a f„cut deja un pas important Ón aceast„ lupt„, dar, cred, este doar primul ∫i sper din tot sufletul s„-i vedem c‚t de repede ∫i pe urm„torii.

Cu to˛ii trebuie s„ depunem eforturi suplimentare pentru combaterea corup˛iei at‚t la nivel Ónalt, dar nu numai. S„ nu uit„m ∫i de cea de la nivel mai sc„zut, cum ar fi cea din administra˛iile publice locale, unde multe din structurile vechi s-au p„strat Ónc„ Ón structurile locale. Nu toate, dar multe dintre ele n-au reu∫it a fi schimbate, iar acestea sunt cele care Ón guvern„rile P.S.D.-iste au f„cut fraude nenum„rate, Óncep‚nd de la v‚nz„ri de terenuri, titluri de proprietate ∫i multe altele. Dovad„ Ón acest sens stau enorm de multele procese pe fond funciar. Dac„ nu se vor lua m„suri ∫i Ón acest domeniu, este clar pentru toat„ lumea nu numai c„ nu se va Óndrepta nimic, ci ∫i c„ ele vor continua s„ se produc„. Or, acest lucru nu mai poate continua la infinit.

Rom‚nia trebuie s„ adere la U.E. Ón ianuarie 2006, Óns„ monitorizarea eforturilor depuse de noi Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, la toate nivelurile ei, va continua ∫i dup„ aderare. Avem norocul de a beneficia Ón acest moment de voci care afirm„ cu glas tare c„ Rom‚nia

merit„ s„ adere la U.E. Ón ianuarie 2007, dar la fel de adev„rat este c„ acelea∫i voci mai spun un lucru pe care nu trebuie s„-l uit„m: de∫i ˛ara a f„cut progrese Ón solu˛ionarea acestei probleme Ón ultimul an, corup˛ia continu„ s„ r„m‚n„ una dintre principalele probleme Ón contextul ader„rii la U.E. Cu to˛ii trebuie s„ facem presiuni asupra Guvernului pentru a continua eforturile de combatere a corup˛iei ∫i pentru sporirea nivelului de integritate public.

Corup˛ia ∫i infrac˛iunile conexe acesteia au un impact dezastruos asupra calit„˛ii guvern„rii ∫i dezvolt„rii ˛„rii, asupra sectorului politic, economic ∫i social.

O latur„ important„ a activit„˛ii de prevenire o reprezint„ educa˛ia civic„, care trebuie axat„ pe sensibilizarea opiniei publice referitor la pericolul pe care-l constituie corup˛ia ∫i pentru crearea Ón societate a atitudinii de intoleran˛„ fa˛„ de acest fenomen. La nivel na˛ional trebuie s„ punem un accent mai mare ∫i pe o cooperare mai eficient„ cu alte institu˛ii, cu sectorul privat ∫i societatea civil„, utiliz‚nd Ón mod ra˛ional capacit„˛ile ∫i posibilit„˛ile specifice ale acestora la ob˛inerea rezultatelor finale comune Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii acestei corup˛ii, dar ∫i a infrac˛iunilor conexe.

Sunt convins c„ unindu-ne eforturile ∫i continu‚nd ceea ce-am Ónceput vom reu∫i s„ mai reducem aceast„ maladie na˛ional„.

Nu trebuie s„ ne a∫tept„m la rezultate mari cu eforturi mici, la fel cum nu trebuie s„ ne Ómb„t„m cu ap„ rece, crez‚nd c„ ea va disp„rea Ón totalitate Óntr-un timp scurt. Munca este doar la Ónceput. Sper„m ca institu˛iile abilitate s„-∫i uneasc„ eforturile pentru a vedea mai multe rezultate. Nu vor face dec‚t s„ ne ajute o dat„ cu aderarea Ón Uniune.

V„ mul˛umesc.

Cornelia Ardelean

#143234

## Stima˛i colegi,

Greva prelungit„ de anul trecut a profesorilor a afectat profund calitatea actului didactic. Programa ∫colar„ a fost dat„ peste cap, elevii au fost nevoi˛i s„ fac„ recuper„ri Ón zilele destinate odihnei pentru a parcurge Óntreaga materie prev„zut„ Ón planul de Ónv„˛„m‚nt, s-a f„cut Ón mod evident rabat de la calitatea pred„rii pentru a se acoperi toat„ materia. Din fericire, conflictul sindical a fost stopat Ónainte ca ac˛iunile de protest s„ compromit„ total anul ∫colar. ™tim cu to˛ii c„ sindicatele au ajuns Ón cele din urm„, dup„ negocieri anevoioase, la un acord cu guvernan˛ii pentru solu˛ionarea, Ón timp, a unor revendic„ri, evit‚ndu-se astfel Ónghe˛area anului ∫colar.

Din p„cate, constat„m cu regret zilele acestea c„ m„surile asumate de c„tre Guvern nu au fost solu˛ionate Ón timpul stabilit. Sindicatele din Ónv„˛„m‚nt au anun˛at, dup„ o Ónt‚lnire cu ministrul Ónv„˛„m‚ntului, c„ acord„ un termen de 10—12 zile Executivului condus de domnul C„lin Popescu T„riceanu pentru a implementa deciziile asumate.

Consider c„ este moral ca Guvernul s„-∫i respecte obliga˛iile convenite de comun acord cu liderii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt. Nerespectarea acestor obliga˛ii nu face dec‚t s„ ad‚nceasc„ ∫i s„ radicalizeze conflictul social, nicidecum s„ rezolve problemele Ón discu˛ie. Dac„ guvernan˛ii nu respect„ acordul semnat, anuleaz„ practic credibilitatea mini∫trilor ∫i a primului-ministru nu numai Ón fa˛a celor care Ói reprezint„ pe profesori, ci Ón fa˛a oric„ror parteneri sociali care vor apela la negocieri Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 viitor. Astfel de practici nu fac dec‚t s„ radicalizeze formele de dialog ∫i de protest, s„ mute dezbaterile ∫i schimburile de idei de la birouri Ón strad„.

Este important ca, Ón perioada urm„toare, reprezentan˛ii Guvernului s„ ia Ón serios dialogul cu reprezentan˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt ∫i s„ expun„ cu claritate ∫i responsabilitate m„surile pe care ∫i le-au propus pentru a nu ajunge, din nou, Óntr-o situa˛ie de criz„. Scopul acestui dialog trebuie s„ fie asigurarea desf„∫ur„rii actului didactic f„r„ convulsii ∫i f„r„ tensiuni. O nou„ grev„ a cadrelor didactice la finalul anului ∫colar ar avea efecte grave asupra Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, ale c„rei consecin˛e le-ar suporta, Ón primul r‚nd, elevii ∫i p„rin˛ii.

Costic„ Macale˛i

#145615

Declara˛ie politic„: îExamenele na˛ionale, Ón pericol“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Constat„m, din nou, cu Óngrijorare c„ dasc„lii amenin˛„ din nou c„ vor boicota sf‚r∫itul anului ∫colar ∫i nu vor participa la organizarea examenelor na˛ionale.

Potrivit unei scrisori deschise trimise pre∫edintelui Traian B„sescu, Federa˛ia Sindicatelor din Œnv„˛„m‚nt îSpiru Haret“ reclam„ faptul c„ reprezentan˛ii Guvernului continu„ s„ trateze cu dispre˛ profesorii ∫i organiza˛iile sindicale reprezentative din domeniul educa˛iei.

Sindicali∫tii precizeaz„ c„ prevederile acordului semnat Ón noiembrie anul trecut trebuiau aplicate de la 1 ianuarie ∫i c„ la 1 iunie urma s„ fie f„cut„ o evaluare a stadiului la care s-a ajuns. De asemenea, ace∫tia sus˛in faptul c„ Guvernul a alocat doar 9% din suma prev„zut„, care ar fi trebuit s„ fie de 1,1 miliarde de euro. Œn plus, proiectul de Lege a salariz„rii personalului din Ónv„˛„m‚nt ce trebuia finalizat p‚n„ la 15 aprilie nu este gata nici p‚n„ ast„zi. Œn plus, federa˛iile sindicale trebuiau s„ desemneze speciali∫ti care s„ participe la elaborarea legii, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat deoarece reprezentan˛ii Executivului nu au adresat invita˛iile. La r‚ndul lor, reprezentan˛ii Federa˛iei Sindicatelor Libere din Œnv„˛„m‚nt (F.S.L.I.) protesteaz„ fa˛„ de atitudinea de total dispre˛ pe care Alian˛a D.A. ∫i Coali˛ia de guvernare continu„ s„ o manifeste fa˛„ de Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc.

Ca dovad„ c„ Guvernul nu dore∫te s„ rezolve dolean˛ele pentru care s-a angajat, la ultima Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii sindicali∫tilor din Ónv„˛„m‚nt a participat, din partea Executivului, doar ministrul educa˛iei Mihail H„rd„u ∫i nimeni din partea Ministerului Finan˛elor.

Potrivit propunerii Guvernului, salariile personalului didactic sau nedidactic urmau sa fie majorate cu aproape 12% (cu 5,5% la 1 ianuarie 2006 fa˛„ de nivelul din decembrie 2005 ∫i cu 6% de la 1 septembrie 2006 fa˛„ de august 2006).

Consider c„ aceast„ atitudine e o dovad„ Ón plus a incapacit„˛ii Guvernului T„riceanu de a administra problemele publice. Œn plus, pe l‚ng„ diletantismul cu care Alian˛a D.A. ne-a obi∫nuit, se vede Ónc„ o dat„ c„ nu se poate pune baz„ pe nici o promisiune pe care actualii guvernan˛i au f„cut-o, o fac sau o vor mai face Ón viitor.

Ca reprezentant al cet„˛enilor care m-au trimis Ón Parlament solicit Guvernului T„riceanu s„ rezolve imediat ∫i pe deplin revendic„rile profesorilor, deoarece neorganizarea examenelor na˛ionale din cauza protestelor sindicale, de altfel, justificate, ar Ónsemna nerespectarea

dreptului constitu˛ional la educa˛ie pentru o genera˛ie Óntreag„ de copii, iar vina ar apar˛ine Ón Óntregime Alian˛ei portocalii.

Cristian Mihai Adomni˛ei

#148326

îPrim„riile ∫i consiliile locale — elemente fundamentale Ón ecua˛ia Ónv„˛„m‚ntului Ón mediul rural“

De cur‚nd a debutat la nivel na˛ional programul îFiecare copil are nevoie de un profesor“. Cu aceast„ ocazie am participat la o serie de Ónt‚lniri Ón ∫colile din mediul rural unde am analizat Ómpreun„ cu elevii ∫i cadrele didactice problematica Ónv„˛„m‚ntului Ón mediul rural.

Ceea ce se remarc„ de la bun Ónceput este senza˛ia pregnant„ at‚t a elevilor, c‚t ∫i a cadrelor didactice c„ exist„ diferen˛e majore Óntre ei ∫i cei din ∫colile din ora∫e, g‚ndurile ∫i speran˛ele lor fiind de a ajunge s„ predea sau s„ Ónve˛e Ón ora∫. BineÓn˛eles c„ o atare stare de spirit nu este de natur„ s„ motiveze pe nimeni, iar nevoile de ordin primordial, cum ar fi securitatea Ón cadrul ∫colii, lipsa apei curente, lipsa c„ldurii, lipsa mijloacelor de transport sunt problemele de prim ordin expuse, calitatea materialelor didactice ∫i procesul de Ónv„˛„m‚nt Ón sine r„m‚n‚nd pe un plan secundar.

Multe dintre problemele expuse ˛in de finan˛area ∫i managerierea lor de c„tre consiliile locale ∫i prim„rii, unde, Ón func˛ie de interesul acestora, situa˛ia este mai bun„ sau mai tensionat„. Œngr„direa perimetrului ∫colii, repartizarea judicioas„ a autobuzului ∫colar, decontarea navetei profesorilor, Óntocmirea unor proiecte de finan˛are pentru necesit„˛ile ∫colii sunt un atribut al autorit„˛ilor locale. Ar trebui deci ca interesul prim„riilor s„ fie maxim Ón a asigura un proces de Ónv„˛„m‚nt de calitate, motiv‚nd profesorii ∫i stimul‚nd prin condi˛iile din ∫coal„ educa˛ia copiilor din comune.

To˛i cei implica˛i trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ nici un parlamentar, nici un minister nu va veni Ón propria lor îgr„din„“ s„ identifice problemele, s„ le prioritizeze, s„ elaboreze o strategie de rezolvare a acestora ∫i s„ managerieze resursele locale.

Comunitatea trebuie s„ fie receptiv„ la problemele ∫colii, pentru c„ nu exist„ familie care la un moment dat s„ nu fie interesat„ de ∫coal„, fie pentru copiii lor, fie pentru cei ai cuno∫tin˛elor sau prietenilor.

A∫tept cu ner„bdare platformele electorale ale primarilor ∫i consilierilor locali, pentru a putea identifica Ón c‚te dintre comune, cel pu˛in la nivel declarativ, ∫coala e o prioritate ∫i exist„ o strategie de dezvoltare durabil„, pentru c„ situa˛ia Ón acest moment este profund nemul˛umitoare.

Cristian Alexandru Boureanu

#150715

Declara˛ie politic„: îCriza gripei aviare“

Declara˛iile f„cute la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute de domnul Cezar Preda referitoare la ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, sunt inoportune ∫i nedrepte.

F„r„ a dori s„ fiu avocatul ministrului Gheorghe Flutur, a∫ vrea s„ subliniez, Ón primul r‚nd, caracterul inoportun al unui astfel de comportament politic. A ataca un ministru al Alian˛ei P.N.L.-P.D. Óntr-un moment Ón care opozi˛ia face tot posibilul s„ c‚∫tige puncte pe seama unei situa˛ii sociale grave reprezint„ cel pu˛in o gre∫eal„ de oportunitate politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 f n s„ reamintesc c„, spre deosebire de criza precedent„ de grip„ aviar„, cea izbucnit„ recent a dep„∫it pragul de a fi numai o problem„ tehnic„ a c„rei solu˛ionare s„ depind„ de competen˛ele unui singur minister.

Din p„cate, toate tunurile au fost puse pe ministrul Flutur, care a avut parte de atacuri nedrepte, Óntr-o perioad„ Ón care siguran˛a popula˛iei a fost principala sa prioritate.

Gheorghe Flutur a fost ∫i este unul dintre pilonii solidarit„˛ii Ón cadrul Alian˛ei ∫i consider c„ ar fi o dovad„ de corectitudine ∫i de moralitate din partea colegilor de Alian˛„, Ón primul r‚nd, dar ∫i de Coali˛ie, s„-i acorde sus˛inerea politic„ ∫i public„ necesare, cel pu˛in p‚n„ la dep„∫irea crizei. O evaluare ∫i eventual o g„sire a vinova˛ilor va trebui f„cut„ ulterior Ón cadrul structurilor de conducere ale Alian˛ei.

Ministrul Gheorghe Flutur ∫i-a dovedit competen˛a ∫i puterea de munc„ de-a lungul mandatului s„u ∫i este p„cat c„ acum i se pun Ón c‚rc„ lucruri pe care nici un ministru P.N.L., P.D. sau P.S.D. nu le-ar fi putut controla Ón conjunctura actual„.

Doresc s„ fac un modest apel la Ón˛elegere colegial„ ∫i la sanc˛ionarea demagogiei opozi˛iei, care profit„ de temerile popula˛iei Ón interes propriu.

Cristian Silviu Bu∫oi

#152625

îSitua˛ia politic„ din Republica Moldova“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i reprezentan˛i ai mass-media,

Am avut ocazia de a participa, Ón urm„ cu c‚teva zile, al„turi de o delega˛ie a liberalilor olandezi, la o vizit„ Ón Republica Moldova. Obiectivul nostru era acela de a purta discu˛ii cu toate partidele liberale din Moldova, dar ∫i acela de a face o analiz„ a contextului politic din ˛ara de peste Prut. Pentru aceasta, am avut discu˛ii cu reprezentan˛ii organiza˛iilor interna˛ionale, ai corpului diplomatic, ai societ„˛ii civile, ai partidelor politice de orientare liberal„.

Scena politic„ a Republicii Modova, dar ∫i economia, c‚t ∫i mass-media public„ sunt controlate Óntr-un mod autoritar de Partidul Comunist. For˛ele de opozi˛ie au ∫anse foarte mici de a se face cunoscute electoratului, Ón condi˛iile Ón care media este obedient„ puterii, iar Óntreprinz„torii priva˛i sunt reticen˛i Ón a sus˛ine opozi˛ia, de teama unor consecin˛e la adresa afacerilor lor.

Republica Moldova are Óns„ nevoie de a se Óndrepta c„tre Europa. Societatea trebuie s„ devin„ una cu adev„rat democratic„, economia trebuie s„ se transforme dintr-o economie de tip clientelar, specific„ spa˛iului fostei Uniuni Sovietice, Óntr-o economie de pia˛„ concuren˛ial„, dominat„ de libera ini˛iativ„ ∫i de competi˛ie. Pentru aceasta, va fi nevoie de o transformare profund„, Ón sensul moderniz„rii societ„˛ii moldovene. ™i aici politicienii ∫i liderii de opinie ai societ„˛ii civile din Rom‚nia pot juca un rol.

Œn ceea ce prive∫te Ónt„rirea for˛elor de orientare liberal„, Partidul Na˛ional Liberal, Ón postura de cea mai important„ for˛„ politic„ a coali˛iei de guvernare din Rom‚nia, are datoria istoric„ de a sus˛ine ∫i Ónt„ri dezvoltarea ideilor ∫i partidelor liberale din Republica Moldova.

Partidul Na˛ional Liberal Ó∫i ofer„ disponibilitatea de a sus˛ine procesul de unificare a partidelor de orientare liberal„ din Republica Moldova, Ón condi˛iile Ón care Ón

istoria sa recent„ P.N.L. a reu∫it unificarea for˛elor politice liberale din Rom‚nia.

P.N.L. va sus˛ine accederea cu statut de membru observator la Partidului Liberal European (ELDR) ∫i la Interna˛ionala Liberal„ (LI) a celor dou„ partide liberale parlamentare care au depus aplica˛ii — Alian˛a îMoldova Noastr„“ ∫i Partidul Social Liberal.

Œmpreun„ cu partenerii no∫tri externi — Funda˛ia îFriedrich Naumann“ ∫i Partidul Liberal din Olanda (VVD), P.N.L. Ó∫i va intensifica programul ac˛iunilor comune cu liberalii moldoveni pentru a doua jum„tate a anului 2006. Œn plus, Tineretul Na˛ional Liberal va implica Ón continuare tinerii liberali moldoveni Ón toate ac˛iunile sale din perioada urm„toare — ∫coli politice, seminare, dezbateri publice.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Rom‚nia va deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Acest moment istoric trebuie s„ devin„ pentru Republica Moldova un impuls major Ón vederea moderniz„rii ∫i democratiz„rii spa˛iului de peste Prut, Ón vederea unei mai intense apropieri a republicii de Uniunea European„, iar noi avem datoria de a sprijini activ aceast„ transformare.

Dan ™tefan Motreanu

#155770

Declara˛ie politic„ îDemagogia, arm„ politic„ de baz„ a P.S.D.“

Purt„torul de cuv‚nt al fostului partid de guvern„m‚nt, senatorul Cristian Diaconescu, a anun˛at duminic„ c„ P.S.D. dore∫te s„ vin„ Ón sprijinul actualei puteri ∫i s„ ne îdea cadou“ lista cu obiectivele concrete, const‚nd Ón legi ∫i m„suri care trebuie adoptate p‚n„ la Raportul de ˛ar„ din luna octombrie. Domnul Diaconescu sus˛ine c„ aceast„ list„ ar fi trebuit elaborat„ de Guvern Ón cele dou„ s„pt„m‚ni care au trecut de la raportul de monitorizare prezentat de Comisia European„ pe 16 mai, Óns„ îGuvernul este preocupat de restructurare, ∫i nu de integrarea european„“.

Sincer s„ fiu, nu m„ mir„ deloc aceste declara˛ii ale purt„torului de cuv‚nt al P.S.D. Liderii acestui partid aflat Óntr-o faz„ avansat„ de disolu˛ie Óncearc„ s„ mascheze aceast„ etap„ nefast„ prin care trece P.S.D. printr-o mimare a unei activit„˛i proeuropene, activitate prin care sper„ s„ mai atrag„ c‚teva procente Ón sondaje, de∫i este mai mult dec‚t evident c„ laboratoarele din Kiseleff nu mai reu∫esc s„ conving„ pe nimeni, nu mai reu∫esc s„ p„c„leasc„ electoratul.

Stau ∫i Ómi pun mai multe Óntreb„ri. Chiar cred liderii P.S.D. c„ actualul Guvern nu are nimic pe agenda european„? Chiar cred liderii P.S.D. c„ la Palatul Victoria se discut„ numai despre restructurare, iar problemele legate de integrare au fost trecute Ón plan secund? Chiar cred liderii P.S.D. c„ actualul Cabinet a uitat de interesul na˛ional? Cu siguran˛„, liderii P.S.D. ∫tiu care sunt realit„˛ile de la Palatul Victoria. ™i c„ acestea nu corespund cu viziunea pe care Óncearc„ s„ o inoculeze popula˛iei. Dar c‚nd e∫ti dep„∫it de evenimentele negative care se petrec Ón propria ta curte trebuie s„ faci eforturi cu iz electoral care s„ aduc„ atingere imaginii adversarului politic ∫i s„ ˛i-o cosmetizezi pe a ta.

f n‚nd cont de acest aspect, nici m„car nu merit„ s„ comentez îcadoul“ pe care P.S.D. se ofer„ cu larghe˛e s„ Ól fac„ actualei guvern„ri.

Totu∫i, exist„ necesitatea unui comentariu dintr-un alt unghi de vedere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 P.S.D., la un an ∫i jum„tate dup„ ce a p„r„sit Palatul Victoria, Ó∫i anun˛„ disponibilitatea de a rezolva priorit„˛ile integr„rii. De ce nu a f„cut acest lucru Ón cei patru ani c‚nd s-a aflat la guvernare?! Nu sunt un demolator ∫i nu pot s„ afirm c„ P.S.D. nu a f„cut nici un pas pe traseul integr„rii. Nu a f„cut Óns„ suficien˛i ∫i nu a f„cut pa∫ii decisivi.

De aceea, plec‚nd de la acest aspect, pot afirma c„ P.S.D. se afl„ Ón pozi˛ia lupului moralist. Fo∫tii guvernan˛i uit„ Ón primul r‚nd c„ agenda privind integrarea, a Cabinetului T„riceanu, a fost din start grevat„ de faptul c„ P.S.D. a l„sat o mo∫tenire deloc str„lucit„. A l„sat 14 stegule˛e ro∫ii, ceea ce a Ónc„rcat vizibil agenda actual„, pentru c„ primele demersuri au constat Ón rezolvarea a ceea ce nu s-a f„cut Ón guvernarea trecut„.

™i, nu Ón ultim„ instan˛„, dac„ bunele inten˛ii ale P.S.D. ar fi reale, atunci parlamentarii acestui partid nu ar fi trebuit s„ bage be˛e Ón roate la dezbaterile ∫i adoptarea unor acte normative prioritare pentru integrare.

Modul Ón care a ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ P.S.D. Ón Parlament dovede∫te mai mult o inten˛ie de a Óncetini rezolvarea priorit„˛ilor legislative pentru integrare.

f n‚nd cont de aceste aspecte, se poate trage o concluzie f„r„ drept de apel: demagogia este arma politic„ num„rul unu a P.S.D.

Daniel Buda

#159243

îS„ se restructureze, primesc, dar s„ nu se schimbe nimic...!“

Restructurarea Guvernului este o datorie de mult scadent„ pentru Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ D.A. P.N.L.P.D. ∫i pentru Coali˛ia de guvern„m‚nt. Œn momentul form„rii Guvernului am f„cut cu to˛ii o promisiune, inclusiv premierul Ón discursul de Ónvestitur„ Ón Parlament, respectiv aceea c„ Ón ∫ase luni noua majoritate va veni cu o restructurare menit„ a eficientiza mecanismul de func˛ionare a Executivului. Mai mult, Ón timpul campaniei electorale din 2004, C„lin Popescu-T„riceanu declara c„ îmodul stufos Ón care arat„ Guvernul ast„zi este Óntruchiparea incompeten˛ei actualei puteri“.

Dincolo de faptul c„ actuala structur„ a Guvernului corespunde concep˛iei tandemului N„stase-Cozm‚nc„, practica politic„ Ónregistreaz„ faptul c„ ori de c‚te ori se schimb„ puterea, Guvernul este construit potrivit programului ∫i concep˛iei despre guvernare a celor care au c‚∫tigat alegerile. Oricum exist„ o anumit„ percep˛ie c„ unele structuri ∫i oameni mo∫teni˛i de la P.S.D. au r„mas Ón picioare, astfel Ónc‚t cet„˛enii nu percep schimbarea puterii sau pot spune c„ actuala putere nu are o concep˛ie proprie cu privire la exercitarea actului de guvernare.

Desigur, exist„ motive obiective pentru care restructurarea Guvernului nu a putut fi f„cut„ mai devreme: inunda˛iile, gripa aviar„, raportul de ˛ar„. Poate c„ ∫i preconizatele alegeri anticipate de anul trecut au contribuit la am‚narea unei restructur„ri care s-ar fi produs oricum Ón urma acestor anticipate.

Œn acest moment nu exist„ nici un motiv obiectiv Ón a am‚na restructurarea. Raportul Comisiei din 16 mai ne-a ar„tat c„ mai avem multe de f„cut pentru ca data de 1 ianuarie 2007 s„ devin„ o dat„ cert„ a ader„rii. Nu m„ refer la stegule˛ele ro∫ii, ci mai mult la cele galbene, care sunt mai multe, ∫i ∫tim foarte bine cum st„ situa˛ia Ón acele domenii.

Raportul de ˛ar„ din noiembrie va fi unul capital ∫i tocmai din acest motiv se impune cre∫terea performan˛ei administrative a structurilor guvernamentale. Un prim pas Ón aceast„ direc˛ie Ól constituie reducerea num„rul de portofolii, renun˛area la mini∫trii delega˛i, diminuarea num„rului de agen˛ii guvernamentale, av‚nd toate ca efect eliminarea paralelismelor dintre diverse structuri guvernamentale ∫i reducerea birocra˛iei.

Oamenii a∫teapt„ decizii rapide ∫i competente de la autorit„˛i, care s„ nu se calce pe picioare Ón materie de competen˛e ∫i care s„ fie desemnate dup„ modelele existente Ón Uniunea European„. Aceast„ eliminare a paralelismelor — numai dac„ ne g‚ndim la diversele structuri care exist„ Ón subordinea primului-ministru, fie Ón subordinea Guvernului, fie Ón subordinea ministerelor — necesit„ comasarea unora ∫i dispari˛ia altora.

Dorim s„ intr„m Ón Uniunea European„, dar pentru aceasta trebuie s„ fim preg„ti˛i cu structuri care se Ónt‚lnesc Ón Uniunea European„. Nu e normal s„ intr„m Ón U.E. ∫i dup„ aceea s„ a∫tept„m un an de zile s„ ne compatibiliz„m structurile guvernamentale ∫i institu˛ionale cu cele existente acolo. Œn U.E. exist„ o medie a ministerelor de 15—17 membri. Dac„ Germania, la dimensiunile ∫i popula˛ia ei, are 16 portofolii guvernamentale, cred c„ ∫i Rom‚nia ar putea face efortul s„ aib„ tot at‚tea. Diferen˛a dintre num„rul nostru de mini∫tri ∫i cel al mini∫trilor germani este dat„, evident, de eficien˛„.

Nu Ón ultimul r‚nd, restructurarea trebuie s„ aduc„ ∫i o economisire a banului public. Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ va presupune ∫i contribu˛ii financiare din partea statului rom‚n. Este adev„rat c„ sumele pe care le vom primi vor fi mai mari dec‚t contribu˛ia noastr„, dar contribu˛ia noastr„ va fi cert„, Ón timp ce sumele primite vor trebui atrase pe baz„ de proiecte. ™i se pare c„ atunci c‚nd e vorba de proiecte Óncepe s„ ne doar„ capul. Ar fi o dovad„ de responsabilitate din partea guvernan˛ilor dac„ prin restructurarea Executivului s-ar produce ∫i o reducere a cheltuielilor la v‚rf, sumele respective put‚nd fi redirec˛ionate ca o contribu˛ie a Rom‚niei la bugetul U.E.

Œn fa˛a acestor argumente obiective nu to˛i colegii de coali˛ie au reac˛ionat constructiv sau, mai bine spus, au fost de acord cu restructurarea, dar aceasta s„ se opreasc„ la poarta propriilor partide, dup„ modelul din comedia lui Nenea Iancu: îS„ se revizuiasc„, primesc, dar s„ nu se schimbe nimic!“.

Prin vocea liderului s„u, U.D.M.R. a declarat: îNu am putea s„ accept„m ca influen˛a ∫i ponderea U.D.M.R. Ón Guvern s„ scad„“. Mai mult, U.D.M.R. vrea trei ministere plus func˛ia de vicepremier. Œnt‚mpl„tor sau nu, cu ocazia discu˛iilor pe tema restructur„rii, U.D.M.R. repune pe tapet problema proiectului Legii statutului minorit„˛ilor na˛ionale. Prietenii din Comisia juridic„ ∫tiu de ce!

La r‚ndul s„u, P.C. nu este dispus s„ renun˛e la nici unul dintre posturile de˛inute Ón prezent: vicepremier ∫i ministru la economie, Ón plus dorind Ónc„ dou„. A∫adar, restructurare, îdar nu pentru c„˛ei!“.

Restructurarea nu porne∫te de la persoane, ci de la obiective care ˛in de banul public, de economisirea acestuia ∫i de eficientizarea mecanismelor de func˛ionare a Guvernului.

Marin Sorescu avea dreptate: îOri m„re∫ti ciolanul, ori r„re∫ti din c‚ini!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006

Daniela Popa

#164536

Declara˛ie politic„ privind o serie de m„suri care se impun Ón sistemul public de pensii.

La art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale se enun˛„ principiile de baz„ ce stau la baza sistemului public de pensii din Rom‚nia: cel al unicit„˛ii, al egalit„˛ii, al solidarit„˛ii sociale, al obligativit„˛ii, al contributivit„˛ii, al reparti˛iei ∫i cel al autonomiei.

Partidul Conservator propune, Ón completare, principiul echit„˛ii sociale Ón sistemul public de pensii. De∫i la lit. b) se specific„ principiul egalit„˛ii, care îasigur„ tuturor participan˛ilor la sistemul public de pensii, contribuabili ∫i beneficiari, un tratament nediscriminatoriu Ón ceea ce prive∫te drepturile ∫i obliga˛iile prev„zute de lege“, totu∫i este nevoie ca legisla˛ia s„ prevad„ ∫i principiul echit„˛ii sociale, care s„ asigure pensii egale pentru acelea∫i condi˛ii de munc„ ∫i perioade egale de contribu˛ie la sistemul public de pensii.

Toate deciziile de recalculare ∫i recorelare a pensiilor luate de guvernele de dup„ 1989, indiferent de partidele care le-au alc„tuit, nu au reu∫it s„ aduc„ echitatea dorit„ Óntre pensionari. Guvernele de p‚n„ acum nu au reu∫it s„ clarifice aceast„ problem„ Óntr-o manier„ clar„, de-a lungul timpului lu‚ndu-se numeroase m„suri, legisla˛ia fiind modificat„ p‚n„ la punctul Ón care a bulversat pur ∫i simplu func˛ionarii de la casele de pensii.

Este nevoie ca legisla˛ia Ón vigoare s„ reevalueze toate pensiile, Ón sensul aducerii veniturilor la acela∫i nivel pentru pensionarii care au avut aceea∫i Óncadrare Ón munc„ ∫i aceea∫i perioad„ de contribu˛ie, dar au ie∫it la pensie Ón ani diferi˛i. Astfel, dup„ stabilirea cuantumului pensiei Ón lei se trece la calcularea acestuia Ón euro. Valoarea rezultat„ este valabil„ pentru to˛i pensionarii care Ónregistreaz„ acelea∫i condi˛ii de munc„ ∫i perioade egale de contribu˛ie la sistemul public de pensii, indiferent de anul ie∫irii la pensie. Datorit„ faptului c„ pensia este stabilit„ Ón euro, rezolv„m ∫i problema pe care Guvernul o Ónt‚mpin„ periodic, aceea a index„rilor ∫i major„rilor Ón func˛ie de infla˛ie.

Raport‚ndu-ne la aceast„ paritate, cuantumul pensiei r„m‚ne constant.

O alt„ categorie defavorizat„ este cea a pensionarilor din agricultur„, care Ón prezent au o pensie de c‚teva sute de mii de lei vechi. Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceste sume la momentul actual nu mai Ónseamn„ aproape nimic, dar ∫i faptul c„ integrarea Ón Uniunea European„ Ói va afecta cu prec„dere pe cei care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón domeniul agriculturii, consider„m c„ se impun m„suri prin care s„ se dubleze cuantumul acestor pensii.

De asemenea, Partidul Conservator propune ∫i solicit„ Guvernului analizarea posibilit„˛ii de suplimentare — p‚n„ la dublare — a num„rului de biletele de odihn„ ∫i tratament balnear, av‚nd Ón vedere c„ oferta actual„ nu poate acoperi solicit„rile din partea beneficiarilor.

O alt„ m„sur„ se refer„ la reducerea num„rului de pensionari pe caz de boal„ ∫i a celor care se pensioneaz„ anticipat. P‚n„ Ón anul 1995 Ón Rom‚nia se Ónregistrau circa 150.000 de pensionari pe caz de boal„, dup„ acest an num„rul lor ajung‚nd la peste un milion.

Pentru stoparea tendin˛ei de cre∫tere ∫i Ón cazul pension„rii anticipate, propunem men˛inerea cuantumului pensiei ob˛inute Ónaintea v‚rstei de pensionare ∫i dup„ Ómplinirea v‚rstei standard de pensionare.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ majoritatea pensionarilor au pensii extrem de mici, insuficiente pentru un trai decent, propunem ca pensiile mai mici dec‚t salariul minim pe economie s„ se majoreze cu 15%.

Desigur c„ apare Óntrebarea de unde facem rost de sumele necesare acoperirii major„rilor de pensii propuse de noi. Problema se rezolv„ prin mecanismul colect„rii constante, care impune un comportament riguros la nivelul societ„˛ilor comerciale, ∫i anume la ridicarea fondului de salarii s„ se verifice ∫i plata C.A.S.-ului. Dac„ aceasta nu s-a efectuat, societatea comercial„ Ón cauz„ fiind obligat„ s„ procedeze la plata contribu˛iei, dup„ care s„ poat„ beneficia de fondul destinat salariilor. Tot Ón aceast„ privin˛„, propunem ca executarea silit„ a societ„˛ilor comerciale care nu vireaz„ la timp C.A.S.-ul s„ se fac„ de c„tre Casa de Pensii, care poate manifesta un interes mai mare Ón colectarea acestei contribu˛ii Ón compara˛ie cu Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„.

Av‚nd convingerea c„ toate aceste m„suri ar Ónl„tura o serie de inegalit„˛i ∫i nedrept„˛i Ón sistemul public de pensii ∫i c„ ar contribui la Ómbun„t„˛irea situa˛iei pensionarilor din Rom‚nia, Partidul Conservator va ini˛ia o propunere legislativ„ de modificare ∫i completare a legisla˛iei Ón vigoare. Œn acest context, facem un apel la colegii no∫tri din Executiv ∫i din Parlament s„ ne sprijine Ón eforturile noastre de a veni cu solu˛ii la dificult„˛ile pe care le Ónt‚mpin„ pensionarii din Rom‚nia.

Florin Iordache

#169452

îDin ciclul: «S„ supravie˛ui˛i bine!»“

Œnregistr„m, Ón aceste zile, din p„cate, un an ∫i jum„tate de experien˛„ de cum nu trebuie s„ guvernezi ∫i de cum nu trebuie s„ faci politic„.

Din p„cate pentru noi, Óns„∫i expresia îa face politic„“ a dob‚ndit Ón aceast„ perioad„ Ón˛elesuri care sfideaz„ bunul-sim˛, dar„mite teoria universitar„...

A∫a cum nu demult declara unul dintre mini∫trii alian˛ei sau uniunii sau ce o mai fi ea Ón acest moment, îapa vie pentru Alian˛„ este lupta Ómpotriva P.S.D.“, pe m„sura trecerii timpului ∫i maturiz„rii, unii oameni, prin cultur„, educa˛ie, experien˛„ de via˛„, Ó∫i dezvolt„ at‚t cuno∫tin˛ele, c‚t mai ales Ón˛elegerea vie˛ii. Cuv‚ntul îlupt„“ va c„p„ta, astfel, mai multe Ón˛elesuri ∫i conota˛ii, at‚t pozitive, c‚t ∫i negative.

Din p„cate pentru noi, cei care se joac„ ast„zi de-a politica guvernamental„ Ón Rom‚nia nu au trecut testul maturit„˛ii, at‚t pe plan individual, c‚t ∫i politic.

Guvernarea-minune a ultimilor doi ani calendaristici a descoperit lumii Óntregi o faun„ ∫i flor„ cu preten˛ii politicianiste absolut nea∫teptat„.

Am asistat la cele mai tenebroase artere ale vie˛ii de politician, cu multe salturi, dar mai ales cu multe cobor‚∫uri. Din postura noastr„ de politicieni afla˛i pe b„ncile opozi˛iei, via˛a oamenilor pare extrem de grea ∫i ap„s„toare. Am citit cu to˛ii noul pachet de legi privind s„n„tatea ∫i suntem intriga˛i cum, Ón a∫a pu˛in timp, a reu∫it s„ scoat„ oamenii Ón strad„.

A∫ vrea s„ Ói Óntreb pe distin∫ii mei colegi de la putere cum se resimte Ón vene rezultatul muncii lor de 2 ani, c‚nd zi de zi afl„m de la televizor cum oameni tineri se pr„bu∫esc la cozile formate pentru ob˛inerea medicamentelor compensate, nemaiav‚nd puterea s„ reziste la cozi interminabile, care se Óntind de-a lungul orelor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Asta este s„n„tatea pentru care ne lupt„m at‚t de mult? A∫a vrem s„ r„spl„tim electoratul care ne-a trimis Ón Parlament s„ Ói reprezent„m drepturile? Dac„ r„spunsul dumneavoastr„ este afirmativ ∫i continua˛i aceast„ politic„ deficitar„, atunci ideea promovat„ de noi este mult diferit„ de ceea ce consider„ actuala putere c„ este politica.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie, dar nu ∫i pentru spectacolul infantil politicianist, din p„cate nici m„car gratis, pe care Ól prezenta˛i zilnic!

Florin Aurelian Popescu

#171824

Declara˛ie politic„ intitulat„: îP.S.D. ∫i mo˛iunile electorale“

Exact Ón perioada Ón care oficialit„˛ile Uniunii Europene solicit„ clasei politice din Rom‚nia s„ elimine diferendele ∫i s„ fac„ front comun pe traseul integr„rii, P.S.D., aflat Ón c„dere liber„ Ón sondaje, Óncearc„ s„ salveze ce mai poate fi salvat dintr-un fost colos cu picioare de lut ∫i Óncearc„ s„ discrediteze, Ón special Ón ochii Europei, imaginea actualilor guvernan˛i, printr-o avalan∫„ de mo˛iuni simple.

S„pt„m‚na trecut„, Ón Senat a fost Ónaintat„ o mo˛iune-atac Ómpotriva ministrului agriculturii Gheorghe Flutur, iar ieri liderii P.S.D. au anun˛at o mo˛iune prin care va fi atacat ministrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.

Dac„ ar fi c‚t de c‚t justificate ∫i constructive, chiar ∫i din pozi˛ia de deputat al unui partid de guvern„m‚nt, a∫ ˛ine cont de obiec˛iile din demersurile P.S.D. Din dou„ motive Óns„, cele dou„ mo˛iuni nu au nici o justificare. Œn primul r‚nd, pentru c„ respectivele domenii, agricultur„ ∫i s„n„tate, au fost preluate Ón mare suferin˛„ de la fosta guvernare. f n s„ reamintesc, pentru cei care nu mai ˛in minte, c„ Ón 22 noiembrie 2001, respectiv 21 februarie 2002, deputa˛ii P.N.L. ∫i P.D. au Ónaintat dou„ mo˛iuni simple, critic‚nd activitatea Guvernului P.S.D. Ón domeniul s„n„t„˛ii ∫i agriculturii. Cu siguran˛„, firava opozi˛ie liberalo-democrat„ de atunci — Ómpreun„ P.N.L. ∫i P.D. nu aveau dec‚t 50% din c‚˛i deputa˛i are acum Ón opozi˛ie P.S.D. — nu Ó∫i permitea s„ atace gratuit, din ra˛iuni pur electorale, partidul-stat. P.N.L. ∫i P.D. criticau st„ri de fapt dezastruoase din agricultur„ ∫i s„n„tate. Nu vreau s„ intru Ón am„nunte — site-ul Camerei Deputa˛ilor ne este martor —, dar oricine va compara textele mo˛iunilor P.N.L.-P.D. pe cele dou„ teme cu textul mo˛iunii de s„pt„m‚na trecut„ a P.S.D. ∫i cu previzibilul text al celei viitoare va observa clar c„ mo˛iunile anului 2006 nu reprezint„ dec‚t un joc de imagine, o atitudine populist-electoral„ a P.S.D., Ón timp ce cele din 2001 ∫i 2002 reprezentau un veritabil semnal de alarm„ tras de P.N.L. ∫i P.D. Din p„cate, un semnal de alarm„ c‚t se poate de real, iar Ón domeniile respective Ónc„ nu s-a putut repara p‚n„ Ón acest moment, Ón totalitate, prejudiciul generat de fosta guvernare.

Pentru P.S.D. Óns„ nu conteaz„ nimic. Recuperarea — iluzorie — a procentelor din sondaje primeaz„, iar scopul scuz„ mijloacele, chiar dac„ acest scop nu are nimic Ón comun cu interesul na˛ional al Rom‚niei.

Dan Hora˛iu Buzatu

#174334

Declara˛ie politic„ intitulat„: îCu violen˛e, spre integrare“

Ne mai despart c‚teva luni p‚n„ c‚nd Comisia European„ urmeaz„ s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu

aderarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i p‚n„ c‚nd ultimele ∫ase sau ∫apte state care nu au ratificat Ónc„ Tratatul de aderare urmeaz„ s„-∫i dea votul. Œmp„rt„∫esc ∫i eu optimismul de la Palatul Victoria ∫i consider data de 1 ianuarie 2007 drept dat„ a ader„rii.

Cu toate acestea, avem ∫i o problem„: vom adera la 1 ianuarie 2007, dar nu ∫tiu c‚nd ne vom integra Ón Uniunea European„!

Un eveniment petrecut la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute genereaz„ mari semne de Óntrebare privind integrarea. Este vorba despre intoleran˛a manifestat„ de o serie de organiza˛ii obscure ∫i chiar de c„tre unii cet„˛eni afla˛i Ón îpeisaj“ cu ocazia desf„∫ur„rii paradei gay.

f n s„ precizez din start c„ nu sunt un suporter al solicit„rilor privind legalizarea c„s„toriilor Óntre reprezentan˛i ai aceluia∫i sex, lansat de c„tre minorit„˛ile sexuale din Rom‚nia. Sunt adeptul unui comportament normal, de tip european, care prevede convie˛uirea pa∫nic„ ∫i acceptarea existen˛ei minorit„˛ilor sexuale.

Dar de aici ∫i p‚n„ la ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón plin centrul Bucure∫tiului — contramanifesta˛ii, agresiuni fizice ∫i alte violen˛e — este cale lung„.

Violen˛ele Ónregistrate Ón Capital„ ∫i unele lu„ri de pozi˛ie radicale, g„zduite cu generozitate ∫i pe unele canale TV, puncte de vedere ostile, f„r„ argumenta˛ie, nu sunt acceptate Ón Uniunea European„.

Œn Occident, astfel de manifest„ri ostile, Ónso˛ite de acte de violen˛„, sunt apanajul grup„rilor neonaziste sau extremist-radicale ∫i ar fi dezastruos pentru noi s„ se considere c„ ∫i Ón Rom‚nia exist„ astfel de grup„ri.

O manifestare de genul celei de s‚mb„t„ trebuie considerat„ ca punct de plecare al unei dezbateri pe o tem„ dat„, o dezbatere Ón care se pot ∫i trebuie s„ se exprime decent pozi˛ii pro sau contra. Dezbaterea — Ón orice domeniu, de fapt — reprezint„ un exerci˛iu democratic. O dezbatere nu presupune neap„rat ∫i adoptarea, luarea unor decizii, votarea vreunei legi.

Dar c‚nd dezbaterea este Ónlocuit„ cu argumentul b‚tei, al pietrei aruncate Ón capul preopinentului, al Ónjur„turii, ne afl„m Ón afara spa˛iului european.

Dac„ vrem Ón Europa trebuie s„ ne comport„m ca europenii. Altfel, vom face parte doar scriptic din Uniunea European„, contactele oficiale se vor derula normal, dar simplul cet„˛ean va fi privit ca un paria ∫i va fi tratat ca o ciud„˛enie c‚nd va trece de Bor∫ sau N„dlac. Œn cel mai bun caz!

Violen˛ele de s‚mb„t„ au f„cut deja ocolul agen˛iilor de ∫tiri din Occident. Acelea∫i agen˛ii relataser„ cu 24 de ore Ónainte despre crimele unor rom‚ni din Italia ∫i t‚lh„riile altor cona˛ionali de-ai no∫tri, s„v‚r∫ite Ón Spania. ™i nu sunt primele relat„ri de acest gen.

Declara˛ia mea politic„ trebuie luat„ ca un semnal de alarm„. Vom adera la U.E., dar aten˛ie cum ne integr„m!

Horea Dorin Uioreanu

#177291

Declara˛ie politic„ intitulat„: îP.S.D. se ofer„ s„ conduc„ Rom‚nia. De la sediul D.N.A.?“

M-am lovit ieri de c‚teva declara˛ii de-a dreptul ∫ocante ale colegilor de la Partidul Social Democrat. Pentru c„ pre∫edintele Mircea Geoan„ este ocupat cu desenele pe asfalt, l-a desemnat, probabil, pe purt„torul de... îcuvinte ce dau bine“, ∫i anume domnul Cristian Diaconescu, s„ sus˛in„ o conferin˛„ de pres„. ™i pentru ca penibilitatea s„ fie la ea acas„, domnul Diaconescu s-a oferit ca P.S.D. s„ duc„ la cap„t Programul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 guvernare al Alian˛ei ∫i s„ Óntocmeasc„ un program pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Acest concept aberant de-a dreptul ar echivala cu o cedare de bun„voie a prerogativelor Guvernului c„tre P.S.D. Un scenariu de film science-fiction sau, mai bine zis, de groaz„!

Ascult‚nd toate aceste îbune inten˛ii“ ale domnului Diaconescu m„ Óntreb ∫i eu:

De ce nu a venit domnul pre∫edinte Geoan„ s„ fac„ aceast„ propunere, fiind vorba despre un lucru at‚t de important?

A uitat P.S.D. despre amenin˛area cu activarea clauzei de salvgardare Ón domeniul justi˛iei, l„sat„ mo∫tenire Ón urma îgeneroasei“ guvern„ri 2000—2004?

De ce nu vorbe∫te P.S.D. despre corup˛ia generalizat„, traficul de influen˛„ ridicat la nivel de principiu rela˛ional, pe care le-a instaurat Ón cei patru ani Ón care s-a aflat la putere?!

Sunt con∫tient de rolul pe care trebuie s„-l joace Óntr-o societate democratic„ un partid de opozi˛ie. Dar partidul lui Mircea Geoan„ (sau al lui Ion Iliescu?), aflat Óntr-o continu„ c„utare a identit„˛ii pierdute, are unele deraieri nefire∫ti ∫i confund„ opozi˛ia cu puterea. P.S.D. uit„ astfel c„ electoratul l-a trimis pe banca de rezerve Ón 2004 ∫i c„ opinia public„ Ól percepe ca un partid al corup˛ilor. M„ Óntreb cum ar putea P.S.D. s„ conduc„ ˛ara din sediul D.N.A., av‚nd Ón vedere aglomera˛ia liderilor social-democra˛i ce dau cu subsemnatul Ón fiecare zi la aceast„ institu˛ie?!

Vreau s„ cred c„, Ón oscila˛ia dintre un lider formal, Mircea Geoan„, ∫i un conduc„tor informal, Ion Iliescu, P.S.D. va renun˛a la jocurile de imagine sau le va face cu coeren˛„ ∫i logic„. Pentru c„ sunt unele eviden˛e ce nu pot fi ∫terse cu buretele. Oamenii nu uit„ de pe o zi pe alta, iar ipocrizia ∫i lipsa de onestitate se pl„tesc cu v‚rf ∫i Óndesat.

Vreau s„ cred c„ P.S.D. va Ónv„˛a din gre∫elile trecutului, Ónainte de a deveni el Ónsu∫i istorie.

Ioan Dumitru Puchianu

#179789

## îUmilin˛a comunist„ se repet„“

Au trecut 16 ani de c‚nd rom‚nii au ie∫it Ón strad„ pentru libertate ∫i pentru respectarea unor drepturi fundamentale. ™i-au riscat vie˛ile pentru a putea s„ spun„ liber ce g‚ndesc ∫i pentru a uita de umilin˛a cozilor interminabile. Doreau s„ uite listele de ordine care se f„ceau noaptea Ón fa˛a magazinelor pentru a fi siguri c„ reu∫esc s„ cumpere ceva. Numai cei care au tr„it acele vremuri ∫tiu ce Ónseamn„ asta, umilin˛a pe care o sim˛eai ca om, obligat s„ te Ónjose∫ti ca s„ ob˛ii un drept al t„u.

Pentru a sc„pa de umilin˛„ au murit oameni!

™i acum, dup„ at‚˛ia ani, istoria se repet„. La fiecare Ónceput de lun„, sute de mii de oameni, b„tr‚ni sau mai pu˛in b„tr‚ni, Óncep activitatea febril„ de c„utare a medicamentelor. Plafoanele acordate de Casa de Asigur„ri se epuizeaz„ Ón primele zile, a∫a c„ zeci de mii de cet„˛eni pl„titori de taxe ∫i impozite se Óngr„m„desc, dup„ experien˛a comunist„, Ón fa˛a farmaciilor. Haosul este total: se fac liste, se strig„ liste... ∫i toate astea doar pentru un pumn de medicamente vitale pentru s„n„tatea unui om, cet„˛ean al Rom‚niei secolului al XXI-lea. Oamenii sunt dispera˛i, medicamentele sunt, pentru mul˛i dintre ei, vitale, a∫a c„ nu au de ales. Dup„ ce au pl„tit ani de zile asigur„rile sociale, acum se v„d umili˛i din nou, Ón aceea∫i Rom‚nie, dar condus„ de un

alt Guvern, cu o orientare politic„ diferit„, dar care a f„cut la fel de pu˛in pentru ei ca ∫i guvernele anterioare.

Nimeni nu Ón˛elege nimic din explica˛iile confuze ale ministrului Nicol„escu. Teoretic, un pacient bolnav ob˛ine o re˛et„ de la un medic din cadrul sistemului de s„n„tate public. Tot teoretic, orice farmacie ar trebui s„ onoreze aceast„ re˛et„, urm‚nd ca Ón 30—60 de zile Casa de Asigur„ri s„ pl„teasc„ contravaloarea medicamentelor. Circuitul este simplu ∫i a∫a func˛ioneaz„ Ón toat„ Europa, doar c„ Ón Rom‚nia el a fost substan˛ial îÓmbun„t„˛it“. Œmbun„t„˛it Ón sensul negativ, pentru c„ la noi s-au inventat listele cu medicamente care pot sau nu pot s„ fie prescrise ∫i plafoane acordate farmaciilor, astfel c„ am reu∫it s„ transform„m sistemul de s„n„tate public dintr-unul european Óntr-unul haotic, pur d‚mbovi˛ean.

Este c‚t se poate de vizibil c„ totul nu a fost dec‚t o pseudoreform„. Cinismul cu care domnul ministru Nicol„escu Óncearc„ s„ conving„ cet„˛enii de contrariul nu face dec‚t s„ sporeasc„ umilin˛a acestora.

Cum po˛i s„ afirmi Ón mass-media c„ reforma Ón s„n„tate este un succes, c‚nd zeci de mii de oameni sunt umili˛i public? Cum po˛i s„ spui c„ criza medicamentelor a fost rezolvat„, c‚nd cozile din fa˛a farmaciilor le dep„∫esc pe cele, de pe vremea comunismului, la carne? Domnul ministru sau nu ∫tie starea real„ de lucruri, ∫i atunci este vina consilierilor Domniei sale, sau ∫tie, ∫i atunci cinismul s„u Ón declara˛ii este cu at‚t mai grav.

Atunci c‚nd lucrurile vor intra pe f„ga∫ul normal, voi fi primul care s„ recunosc ∫i s„-l felicit pe ministrul s„n„t„˛ii, indiferent de apartenen˛a sa politic„, pentru c„ nu cred c„ starea de s„n„tate a unei na˛iuni are coloratur„ politic„. Dar p‚n„ atunci m„ uit Ón jur ∫i depl‚ng umilin˛a acestui popor, care se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ cear„ medicamentele necesare pentru a supravie˛ui.

Ioan fiundrea

#183059

Declara˛ie politic„ intitulat„ _îAll is possible, the impossible too!“_ sau îTotul este posibil, deci, imposibilul, de asemenea!“

Recent am citit cartea îO lume Óntoars„ pe dos“, Ón care autorul a scris o pies„ anapoda, fiindc„ el consider„ c„ lumea a∫a este, spun‚nd la final c„ Óntr-o societate paradoxal„ nu po˛i s„ fii dec‚t paradoxal.

Am f„cut aceasta introducere pentru a Óncerca s„ v„ expun motivul pentru care consider, Ón aceste zile, c„ absurdul ∫i paradoxul guverneaz„ politica rom‚neasc„.

Desemnarea pre∫edintelui Dan Voiculescu ca vicepremier a st‚rnit un cor de mir„ri ∫i manifest„ri de agresivitate verbal„ ∫i m„ Óntreb de ce?

1. Dac„ exist„ un protocol Óntre 4 partide, Ón care se scrie negru pe alb c„ unul dintre posturile de vicepremier apar˛ine conservatorilor, de ce este a∫a o surpriz„ nominalizarea domnului Voiculescu?

2. Care mai sunt pre∫edin˛ii de partide care au refuzat Ón ultimii 16 ani func˛ii Ón Executiv sau Parlament, ∫tiut fiind c„ domnul Voiculescu a candidat pentru prima oar„ ca senator Ón anul 2005?

3. Care dintre pre∫edin˛ii de partide din Rom‚nia, cu excep˛ia domnului Voiculescu, au mai renun˛at definitiv la afaceri, dup„ ce ∫i-au demonstrat calit„˛ile manageriale, pentru a face doar politic„?

4. Iar apropo de trustul de pres„, de c‚te ori l-a˛i v„zut pe domnul Voiculescu Ón talk-show-uri la Antena 1 Ón 15 ani?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 5. Pe cine ar deranja, cu prezen˛a ∫i personalitatea sa, domnul Voiculescu?

Acestea sunt doar c‚teva dintre Óntreb„rile la care cei care se exprim„ cu at‚ta vehemen˛„ Ómpotriva domnului Voiculescu ar trebui s„ r„spund„, s„-∫i reconsidere mirarea ∫i s„-∫i fac„ propria analiz„ a traseului Ón politic„.

Altfel, lumea absurd„ pe care au construit-o, Ón care nu se respect„ nici un acord, Ón care oamenii politici Ónt‚i au f„cut bani din fonduri publice (drumuri, resurse minerale ∫i naturale), apoi devenind îcomersan˛i“, ∫i Ón care timpul dedicat alergatului dup„ camerele TV reprezint„ activitatea zilnic„, pl„tit„ din bani publici, Óntr-adev„r este paradoxal„ ∫i Óntoars„ pe dos.

™i sunt mul˛i nonpoliticieni, din p„cate, care de 16 ani s-au perindat prin func˛ii ministeriale, guvernamentale ∫i preziden˛iale, singurul efect al consum„rii banilor publici fiind acela ca imposibilul trai al cet„˛enilor acestei ˛„ri s„ fie posibil.

Ion Stan

#185462

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPensionari ∫i ∫omeri, c„uta˛i alte surse de venit pentru a supravie˛ui!“

Aflat de cur‚nd la Bra∫ov, cu îtreburi importante“, ministrul muncii Gheorghe Barbu a emis una dintre cele mai mari inep˛ii spuse vreodat„ de un ministru: pensionarii ∫i ∫omerii s„-∫i mai caute ∫i alte surse de venit! Adic„ bie˛ii oameni v‚rstnici, dac„ mai vor s„ supravie˛uiasc„, s„-∫i duc„ un trai c‚t de c‚t decent, atunci s„ plece la munc„, chiar dac„, poate, unii dintre ei sufer„ de afec˛iuni tipice v‚rstei, nu mai sunt Ón deplin„tatea puterilor sau pur ∫i simplu merit„ ∫i ei s„ se odihneasc„ dup„ o via˛„ de munc„.

C‚t prive∫te ∫omerii, l-a∫ Óntreba pe ministrul cu idei cum vine treaba asta, deoarece, dac„ ∫i-ar g„si am„r‚˛ii oameni de munc„, atunci n-ar mai fi ∫omeri! Sau poate Domnia sa, mai pe ocolite, Ói Óndeamn„ s„ g„seasc„ de lucru la negru, s„ dea Ón cap pe strad„ sau s„ se apuce de furat? Lucrurile nu sunt clare deloc Ón acest sens, de∫i ministrul a fost Óntrebat de ziari∫ti la ce anume se g‚nde∫te c‚nd face o asemenea afirma˛ie. Totul este cu at‚t mai grav cu c‚t oamenii ace∫tia, afecta˛i din punct de vedere financiar, vor avea mari probleme din iarna viitoare, c‚nd se vor elimina subven˛iile pentru energie termic„ ∫i gaz metan. ™i ministrul muncii Ó∫i permite s„-i ia Ón r‚s, s„ bagatelizeze problemele lor, s„ lase Ón voia sor˛ii milioane de rom‚ni!

Ca s„ pun„ ∫i bomboana pe coliv„, ministrul Barbu a mai spus c„, din iarn„, urmeaz„ s„ primeasc„ anumite ajutoare persoanele cu venituri mici, dar a specificat c„ num„rul beneficiarilor va fi foarte mic, deoarece... vezi Doamne, a sc„zut nivelul s„r„ciei Ón Rom‚nia ultimului an!

Cu astfel de Óndemnuri ∫i îpromisiuni“ se adreseaz„ ministrul muncii pensionarilor, ∫omerilor, vorbe care echivaleaz„ cu un dat din umeri.

A∫adar, dac„ nu sunte˛i Ón stare s„ face˛i nimic pentru ace∫ti oameni, l„sa˛i-ne, dom’ ministru, ∫i s„ vin„ altcineva!

Liviu Alexandru Miro∫eanu

#187419

Œn jude˛ul Bac„u exist„ 79 de bibliotecari, majoritatea cu norm„ Óntreag„. Potrivit unei eviden˛e a Bibliotecii Jude˛ene îCostache Sturza“ Bac„u, fondul de carte este

relativ bogat ∫i aceasta datorit„ perioadei dinainte de revolu˛ie, c‚nd bibliotecile comunale erau aprovizionate lunar.

Œn anul 1990, printr-un ordin al primului-ministru, s-a instituit func˛ia de bibliotecar comunal, Óns„ patru ani mai t‚rziu a ap„rut Ordinul nr. 442, conform c„ruia fondurile necesare pentru activit„˛ile bibliotecilor comunale sunt date de prim„riile locale. A fost momentul Ón care s-a bulversat toat„ activitatea. Œn anul 2000, Consiliul Jude˛ean a f„cut o aten˛ionare c„tre to˛i primarii din jude˛ s„ nu desfiin˛eze bibliotecile comunale ∫i or„∫ene∫ti. Ast„zi este doar o aur„ de colaborare cu bibliotecile comunale. Unit„˛ile s„te∫ti au devenit o anex„ manevrabil„ Ón orice loc. Ceea ce este intolerabil Ón func˛ionarea acestor biblioteci este faptul c„ majoritatea cov‚r∫itoare a acestora nu au mai primit vreo carte de ani de zile, Ón ciuda cerin˛elor didactice stringente, legate de lectura din Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i liceal, ca urmare a modific„rii programei ∫colare.

Toate bibliotecile apar˛in prim„riilor. Din cauza fondurilor anemice, primarii jude˛ului Bac„u folosesc bibliotecarii pentru alte sarcini: Ón Buhoci, cea care se ocup„ de bibliotec„ este ∫i casieri˛„, Ón Huruie∫ti este ∫i agent fiscal, iar Ón Pince∫ti agent agricol. Situa˛iile cele mai grave sunt la D„rm„ne∫ti, unde biblioteca nu mai func˛ionez„ de doi ani, ∫i la Bogd„ne∫ti, unde biblioteca a fost desfiin˛at„ pentru a fi instalat chiar sediul prim„riei. De∫i Ón Legea bibliotecilor nr. 334/2002 se prevede c„ Ón comunele care au un num„r de cet„˛eni situat Óntre 2.500 ∫i 5.000 trebuie s„ existe un post de bibliotecar, Ón multe localit„˛i din jude˛ul Bac„u biblioteca r„m‚ne doar un ideal. Amintim Ón acest sens S„rata, Pr„je∫ti, Gioseni.

Despre fondul de carte se pot spune doar dou„ cuvinte dureros de adev„rate: s„r„c„cios ∫i Ónvechit. Chiar dac„ exist„ biblioteci comunale ∫i din fericire sunt mul˛i cititori cu apetit de lectur„, cererea nu se armonizeaz„ deloc cu oferta. Exist„ biblioteci care de aproape zece ani nu au mai primit o carte. Orice t‚n„r Ón formare are nevoie de o bibliotec„ bine dotat„.

Care sunt posibilit„˛ile de ast„zi Ón ceea ce prive∫te bibliotecile se ∫tie: insuficiente, incomplete, cu imense deficite de mijloace tehnico-materiale. Biblioteca jude˛ean„ cedeaz„ la r‚ndul ei fond de carte pentru unit„˛ile comunale ∫i or„∫ene∫ti doar din dona˛iile primite. Num„rul c„r˛ilor este relativ mul˛umitor pentru c‚teva comune: Faraoani — 14.130 volume; Oituz — 15.300 volume; Poduri — 14.000 volume; Filipe∫ti — 13.600 volume; Gura V„ii — 13.600; ™tefan cel Mare — 14.500; Podu Turcului — 20.000.

La polul opus sunt comunele Valea Seac„ — 5.400 volume; Scor˛eni — 5.700; Ardeoani — 6.200; Ca∫in — 6.000. Acestea nu Óndeplinesc condi˛iile legii. Legea bibliotecarilor spune clar: cre∫terea anual„ trebuie s„ fie de 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori. Œns„ peste 80% din bibliotecile jude˛ului nu cump„r„ nici minimul necesar. Concluzia este una singur„: bibliotecile comunale duc lipsa acut„ de carte. Œn ceea ce prive∫te num„rul de cititori raporta˛i de bibliotecile comunale, lucrurile sunt la grani˛a dintre adev„r ∫i minciun„: Podu Turcului — 790 (credibil, pentru c„ biblioteca e Ón curtea unui liceu); Sascut — 600 (biblioteca, l‚ng„ liceu). Altele, Óns„, trebuie verificate: Poduri — 776; Filipe∫ti — 562; Magire∫ti — 680; Berzun˛i — 615.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Pu˛ine biblioteci comunale au sediu propriu. Majoritatea bibliotecilor comunale sunt situate Ón c„minele culturale. Multe dintre biblioteci au sedii Ón cele mai nea∫teptate loca˛ii: Ón casa medicului din ™olon˛, Ón sediul dispensarului, la Poduri, la oficiul po∫tal, la Colone∫ti, Ón foste C.A.P.-uri, la Negreni ∫i Buhoci, Ón dispensarul zootehnic, la Vultureni. Cele mai multe sunt Ón ∫coli: Huruie∫ti, Parava, Podu Turcului, Ag„∫, Berzun˛i, Cleja.

Aceast„ situa˛ie, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia dore∫te s„ se integreze Ón Uniunea European„ Óncep‚nd din ianuarie 2007, este inacceptabil„. Este nevoie, f„r„ Óndoial„, de implicarea Guvernului Rom‚niei pentru rezolvarea acestei probleme cu implica˛ii deosebit de grave Ón timp.

Manuela Mitrea

#191819

îNoua program„ ∫colar„ de istorie pentru clasa a IV-a, o eroare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc!“ Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc are nevoie de o modernizare, de adaptare la cerin˛ele secolului pe care-l tr„im, iar pentru aceasta avem nevoie de viziune. Din p„cate, schimb„rile din sistemul de Ónv„˛„m‚nt nu dovedesc faptul c„ noi am ∫ti ce vrem de la ∫coala rom‚neasc„.

Parte component„ a planului de Ónv„˛„m‚nt, Istoria Rom‚nilor este inclus„, al„turi de Geografia Rom‚niei Ón aria curricular„ îOm ∫i societate“, istoria îbucur‚ndu-se“ de pu˛ine ori de locul pe care-l merit„ Ón planul de Ónv„˛„m‚nt.

Cu toate acestea, Ónv„˛„torii au c„utat s„ trezeasc„ interesul elevilor pentru istorie Ónc„ din clasele primare, prin lec˛iile cu con˛inut istoric studiate la orele de Limba ∫i literatura rom‚n„ Ón clasele a II-a ∫i a III-a, c‚t, mai ales, prin lec˛iile de istorie din clasa a IV-a.

Este cunoscut faptul c„ istoria, ∫i Ón special Istoria Rom‚nilor, nu intr„ Ón categoria disciplinelor preferate de elevi, aceasta dator‚ndu-se abunden˛ei informa˛ionale pe care ∫colarii, indiferent de v‚rst„, sunt obliga˛i s-o re˛in„.

îReforma“ din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc l-a pus pe Ónv„˛„tor fa˛„ Ón fa˛„ cu noile transform„ri: calificativele, manualele alternative, ariile curriculare etc.

Con˛inutul programei ∫colare la istorie era unul accesibil, Óns„ manualele alternative n-au fost concepute — din punct de vedere ∫tiin˛ific — Ón conformitate cu noul curriculum na˛ional, chiar dac„ Ón acest sector al Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc s-au pompat bani grei at‚t editurilor, c‚t ∫i autorilor de manuale, care scoteau pe band„ rulant„ tot felul de apari˛ii editoriale cu uz didactic.

Din p„cate, noua program„, pe care elevii Ónv„˛„m‚ntului primar o vor studia Óncep‚nd cu anul ∫colar 2006—2007, aduce c‚teva transform„ri majore Ón ceea ce prive∫te modalitatea de abordare a fenomenului istoric inacceptabile chiar ∫i de istorici.

De∫i ini˛ial a fost respins„ de Comisia de Ónv„˛„tori ce trebuia s„ avizeze programele ∫colare, aceast„ a∫a-zis„ program„ a fost totu∫i aprobat„ Ón forma propus„, Ón data de 20 aprilie 2005.

Ce ofer„ noua program„ elevilor clasei a IV-a, unor copila∫i de 9—10 ani care Ónc„ mai au probleme cu cititul cursiv sau cu povestitul? Le ofer„ statutul de academician, doctor docent Ón ∫tiin˛ele istoriei, nicidecum îo rec‚∫tigare a interesului elevului fa˛„ de cunoa∫terea trecutului“, a∫a cum ∫i-a definitivat ca scop final actuala program„ ∫colar„.

Motiv‚nd c„ a sc„zut v‚rsta de ∫colaritate ∫i c„ s-a extins durata Ónv„˛„m‚ntului obligatoriu, autorii

pseudoprogramei au uitat, se pare, c„ nu a crescut Ón nici un caz capacitatea de receptare ∫i procesare a informa˛iei de c„tre elevi, la 9 ani.

Aceast„ program„ ∫colar„ consider c„ trebuie s„ se adreseze tuturor elevilor din Rom‚nia, indiferent de zona Ón care locuiesc, de starea social„ a familiei, de dotarea ∫colilor cu biblioteci ∫i calculatoare racordate la Internet, s„ ˛in„ cont de particularit„˛ile de v‚rst„ ale copiilor, de puterea lor de Ón˛elegere a celor studiate.

A∫a cum se prezint„, aceast„ program„ poate fi cel mult o program„ pentru o disciplin„ op˛ional„, ce ar putea fi studiat„ de ni∫te elevi cu poten˛ial material, spiritual ∫i informa˛ional foarte ridicat.

Domnule ministru H„rd„u, dac„ dumneavoastr„ considera˛i oportun„ o asemenea program„ ∫colar„ de istorie la clasa a IV-a, da˛i-mi voie s„ v„ spun, cu tot respectul, c„ v„ Ón∫ela˛i!

Ca parlamentar, ca mam„ ∫i ca cet„˛ean al acestei ˛„ri consider c„ este inadmisibil ca elevii rom‚ni s„ studieze dup„ o asemenea program„ ∫colar„!

îIstoria“ — spunea Nicolae B„lcescu — îeste cea dint‚i carte a unei na˛ii“, iar cadrele didactice ∫i noi to˛i suntem obliga˛i moral sau profesional s„ readucem istoria la adev„rata sa valoare.

Œn acest sens, v„ rog, domnule ministru, s„ analiza˛i cu luciditate aspectul acestei probleme ∫i s„ ac˛iona˛i Ón consecin˛„.

Elevii no∫tri au nevoie de manuale accesibile, calculatoare, biblioteci, bani ∫i timp liber. Œn nici un caz de programe ∫colare de genul celor adoptate de dumneavoastr„!

Marius Iriza

#195908

Dup„ ce îS„pt„m‚na Homosexualilor“ a st‚rnit un val de proteste Ón toat„ Europa civilizat„, a ajuns vremea ca ace∫ti nebuni s„ ias„ ∫i pe str„zile din Rom‚nia.

Un studiu al doctorului Le Vay, neurochirurg la Institutul îSalk“ din S.U.A., publicat Ón 1991, demonstra c„ homosexualitatea este o boal„. Œn urma unei analize anatomice efectuate pe creierul a 41 de persoane, dintre care 16 homosexuali, s-a descoperit c„ Ón cazul persoanelor homosexuale, o structur„ minuscul„ a creierului, botezat„ INH3, cunoscut„ ca fiind activ„ Ón comportamentul sexual al mamiferelor, este de dou„ ori mai mic„. Dup„ aceste constat„ri, Ón mod firesc, homosexualii ar trebui trata˛i ca ni∫te persoane bolnave, nu sprijini˛i pentru a m„r∫„lui pe str„zile din Bucure∫ti.

Este evident c„ Ón acest moment nu se mai poate vorbi de o discriminare a persoanelor cu tendin˛e homosexuale. Nu trebuie uitat Óns„ c„ poporul rom‚n este totu∫i un popor cre∫tin, cu principii s„n„toase, ∫i Ón acest moment nu este preg„tit pentru asemenea manifest„ri. Totu∫i, Ón momentul Ón care se vrea o legalizare a c„s„toriilor Óntre homosexuali, dreptul acestora de a adopta copii, precum ∫i de a face propagand„ perversiunilor Ón ∫coli ∫i Ón locurile publice, pe motiv c„ au îdrepturi“, este totu∫i prea mult! De altfel efectul este contrar dorin˛ei lor.

Œn aceste condi˛ii, ∫i Patriarhia Rom‚n„ a dezaprobat total mar∫ul homosexualilor, consider‚nd c„ acesta este îun atentat la moralitatea vie˛ii publice, la institu˛ia sacr„ a familiei ∫i un pericol pentru formarea genera˛iilor tinere, prin expunerea lor la corupere moral„“.

Nu punem acum Ón discu˛ie implica˛iile pe termen lung ale unei asemenea abera˛ii, Óns„, culmea ironiei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Ministerul S„n„t„˛ii, acest îcopil handicapat“ al Guvernului Rom‚niei, Ón loc s„ g„seasc„ o modalitate de a trata persoanele afectate de aceast„ boal„, g„se∫te de cuviin˛„ s„ finan˛eze un mar∫ prin care homosexualii rom‚ni, beneficiind de o promovare comic„ Ón massmedia, g„sesc de cuviin˛„ s„ Ómp‚nzeasc„ str„zile din Rom‚nia cer‚ndu-∫i îdrepturile“!

Ion Stan

#198058

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPerforman˛ele Guvernului T„riceanu — Rom‚nia, o ˛ar„ expirat„ (I)“

Dup„ aproape 500 de zile de administrare frauduloas„ a treburilor ˛„rii de c„tre un guvern stru˛o-c„mil„, cu o ideologie eteroclit„, liberalo-democrat„ ∫i U.D.M.R.-istoconservatoare, Rom‚nia a devenit o ˛ar„ expirat„.

A expirat, Ón primul r‚nd, ∫i asta este foarte deprimant, grija fa˛„ de s„n„tatea ∫i via˛a na˛iunii.

Constitu˛ia Rom‚niei, Ón dispozi˛iile ei fundamentale — art. 22 îDreptul la via˛„“, art. 27 îDreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii este garantat“ — este ignorat„, ceea ce constituie un atentat la drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛enilor. Goana dup„ medicamentele compensate echivaleaz„, pentru mul˛i rom‚ni s„raci, cu goana dup„ via˛„.

Ironia sor˛ii a f„cut ca zilele trecute s„ fim martorii scenelor dramatice Ón care oameni din interminabile cozi la farmacii au c„zut pe strad„, fiind du∫i cu ambulan˛ele la reanimare.

Œn tot acest timp, ministrul-contabil ∫i cioclul s„n„t„˛ii na˛ionale bulverseaz„ administra˛iile spitalelor, trimi˛‚nd medicii Ón greva foamei ∫i aplic‚nd o lege aberant„, de pensionare fortuit„ a speciali∫tilor de mare valoare, pentru a face loc promov„rilor promise clientelei politice, pe criteriile traficului de influen˛„, o insidioas„ specie a cancerului corup˛iei sistemice promovate — sub masca reformei — de clanul T„ricenilor.

Au expirat, Ón al doilea r‚nd, finan˛ele publice, un domeniu pe care, obligat„ de for˛a Ómprejur„rilor, actuala guvernare a recunoscut c„ l-a mo∫tenit consolidat ∫i s„n„tos.

Administrarea frauduloas„ a treburilor publice, prin inser˛ia unor m„suri de fiscalitate ira˛ionale, impuse prin pachetul legilor îantis„n„tate“ de re˛elele mafiote care domin„ pia˛a mondial„ a serviciilor de asigur„ri medicale, a dat peste cap toate socotelile B„ncii Na˛ionale ∫i angajamentele convenite cu organismele financiare interna˛ionale pentru stoparea ∫i reducerea ratei infla˛iei.

Rezultatul este o infla˛ie Ón continu„ cre∫tere ∫i cele mai sumbre previziuni asupra economiei rom‚ne∫ti.

Au expirat, Ón al treilea r‚nd, ∫i aceasta Ón primele 250 de zile ale actualei guvern„ri, angajamentele ∫i promisiunile cu care Alian˛a D.A. a Ón∫elat aleg„torii, acced‚nd, astfel, la putere prin minciun„.

Acest popor nu poate fi îdus cu z„h„relul“. Rom‚nii nu pot fi p„c„li˛i cu acel gen de politic„ liberal„ — _new deal —_ a b‚tei ∫i turtei dulci, pe care pre∫edintele Roosevelt a dat-o americanilor Ón marea criz„ ∫i pe care pre∫edintele Bush a introdus-o Ón Strategia de Securitate _—_ a Statelor Unite, folosind expresia îb„˛ul ∫i morcovul“ _the stick and the carrot —_ , pentru definirea politicii fa˛„ de lumea arab„.

Opinia public„ a v„zut ∫i apreciat corect c„ puterea actual„ are: îo armat„ de oameni mai fl„m‚nzi dec‚t guvern„rile anterioare“.

Mai fl„m‚nzi ∫i mult mai bine specializa˛i Ón estorc„ri ∫i escrocherii frumos ambalate Ón aparen˛ele unei justi˛ii

care a modificat celebrul dicton îPatria ∫i dreptul meu!“ Ón sloganul mafiot îDreptul meu, dreptul meu!“.

Clanul T„ricenilor s-a specializat Ón mari tunuri imobiliare. Ciracii actualei puteri s-au dedulcit — dup„ remarca distinsului atlet al retroced„rilor, fostul deputat ˛„r„nist Vasile Lupu... la escrocherii cu terenuri, al c„ror volum ajunge la miliarde de euro, iar la unele dintre ele particip„ reprezentan˛i ai puterii. Lupta Ómpotriva corup˛iei este o r„fuial„ Óntre clanuri“.

îPentru a nu se vedea de la Bruxelles cum se iau terenurile orfanilor de r„zboi sau cum se pr„duie∫te averea Bisericii Ortodoxe“ — mai spune fostul deputat — îdar pentru ca acolo s„ se dea impresia c„ lupta Ómpotriva corup˛iei se mi∫c„, puterea joac„ o carte a diversiunii, instrument‚nd dosarele lui Adrian N„stase“.

A expirat, Ón al patrulea r‚nd, reforma sistemului judiciar.

Aceast„ figur„ de ministru tragicomic pe care democra˛ii au coco˛at-o Ón fotoliul de unde justi˛ia rom‚neasc„ a fost condus„ de juri∫ti eminen˛i, de mare notorietate interna˛ional„, a dat deja, Ón repetate r‚nduri, proba unui spirit profund antidemocratic ∫i a unor mentalit„˛i totalitariste demne de epoca stalinist„ a fostei Uniuni Sovietice. C„ci ce altceva au fost propunerile de ini˛iativ„ legislativ„ ale doamnei ministru care, f„r„ excep˛ie, s-au dovedit a fi atentate odioase la adresa drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului: îpoli˛ia fiscal„“, îintercept„rile abuzive“, men˛inerea Ón vigoare a îCodului penal Ceau∫escu“, o nou„ prorogare a intr„rii Ón vigoare a noului Cod penal de inspira˛ie eurocomunitar„, amenin˛area cu un al treilea Cod penal, care s„-i permit„ doamnei ministru instituirea sistemului judiciar Ón care judecata s„ se fac„ dup„ condamnarea definitiv„, la Curtea European„ a Drepturilor Omului.

A expirat, Ón al cincilea r‚nd, libertatea presei.

Œn Rom‚nia nu se mai practic„ jurnalismul onest, independent, formator al opiniilor publice na˛ionale ∫i factor de educa˛ie ∫i cultur„.

Œntreaga pres„ rom‚neasc„ este un monopol de putere, o bomb„ informa˛ional„ amorsat„ politic dintr-un singur centru geopolitic, Ón fa˛a c„ruia tremur„ ∫i izmenele lui Vod„, ∫i lampasurile generalilor, ∫i vipu∫tile poli˛ailor, ∫i robele magistra˛ilor, ∫i se tulbur„ p‚n„ ∫i inteligen˛a serviciilor secrete.

Œn Rom‚nia mileniului trei, jurnalistul a devenit un proletar care Ó∫i vinde libertatea sa de opinie Ón schimbul umplerii stomacului, a unui salariu — de cele mai multe ori de mizerie —, condi˛ionat de aplicarea politicii editoriale a patronului. Cine pl„te∫te, comand„ muzica!

Mult mai r„u ca Ón vremurile cenzurii statului totalitar, fiindc„ atunci erau interzise doar opiniile Ómpotriva regimului, ast„zi este practicat fie embargoul pe informa˛ii, pe partide, pe oameni, pe afacerile unora, fie atacurile ∫i campaniile orchestrate pe persoane devenite ˛inte incomode.

Œn Rom‚nia mileniului trei, a devenit posibil ca pe un canal de comunicare public„, patronat, chipurile, de onorabili oameni de afaceri, un individ jegos la caracter s„-∫i satisfac„ instinctele criminale amenin˛‚nd cu moartea 25.000 de concet„˛eni.

Pe un alt canal de comunicare public„, patronat tot de un om de afaceri, s-a deschis o emisiune de fabricat isterie na˛ional„, unde tot felul de ipochimeni ∫i mercenari ai datului cu p„rerea spurc„ milioane de ecrane ∫i vexeaz„ bunele moravuri ale telespectatorilor prin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 promovarea violen˛ei verbale, a anticulturii, a lipsei de respect fa˛„ de valori ∫i, ceea ce este mult mai grav, fa˛„ de adev„r.

™irul exemplelor ar mai putea continua, dar m„ rezum la numitorul lor comun: scoaterea Ón spa˛iul public a unor comisari politici travesti˛i Ón oameni de televiziune.

Œnainte vreme foarte activ, Ón prezent inexistent, Consiliul Na˛ional al Audiovizualului pare a fi devenit ∫i el o adunare de rentieri politici.

Comuniuni de clientelari politici au devenit Societatea Rom‚n„ de Radio ∫i Televiziunea Na˛ional„, al c„ror profesionalism — sub conducerea comisarilor politici — a dec„zut Óntr-un derizoriu penibil.

Trag un foarte serios ∫i disperat semnal de alarm„: presa rom‚neasc„ este Ón afara misiunii fundamentale a jurnalistului universal. Œn loc s„ descopere ∫i s„ publice informa˛ii care s„ Ónlocuiasc„ zvonurile ∫i specula˛iile, creeaz„ ∫i prolifereaz„ specula˛ii ∫i zvonuri, Ónc„lc‚ndu-∫i obliga˛ia constitu˛ional„ de a informa corect opinia public„.

Este tot o performan˛„ a actualului Guvern, Ón care exist„, concomitent, patru adev„ruri care se comunic„ Ón patru registre ∫i Ón patru limbi diferite, nici una vorbit„ ∫i la Cotroceni.

Ca ∫i la Turnul Babel, nu ne mai Ón˛elegem Óntre noi! Ne-a expirat ∫i limba, doamnelor ∫i domnilor! Demisie u∫oar„, domnule prim-ministru!

Marius Rogin

#205794

Declara˛ie politic„ intitulat„: îC‚nd ar fi cazul s„ sc„p„m de gripa aviar„?“

Œnc„ de anul trecut, Rom‚nia, Ón afara îluptelor“ pe care le ducea, Ón mai multe domenii, cu du∫mani din interior, a fost pus„ Ón situa˛ia de a ˛ine piept unui virus. Unui virus care Ónc„ cu mul˛i ani Ón urm„ Ó∫i f„cuse sim˛it„ prezen˛a prin lume, l„s‚nd Ón urm„ nenum„rate victime. Iat„-l ajuns acum ∫i Ón Rom‚nia: virusul H5N1. De c‚teva luni bune e prezent printre noi. Dac„ Ón ultimii ani n-am fost ocoli˛i de nenorociri ab„tute asupra noastr„, iat„-ne pu∫i Ón situa˛ia, a∫a cum am mai spus, de a lupta cu acest virus care produce gripa aviar„, aceast„ boal„ care a reu∫it s„ panicheze o ˛ar„ Óntreag„, aduc‚ndu-ne acum Ón situa˛ia de a ne Óntreba: ce e cu virusul „sta? Cum de nu mai sc„p„m odat„ de el? Ce se ascunde de fapt Ón spatele acestui îr„zboi“?

Din momentul Ón care ∫i-a f„cut reapari˛ia Ón Asia, cu c‚˛iva ani Ón urm„, trei, mai exact, virusul gripei aviare — extrem de contagios, de altfel, ∫i chiar mortal pentru p„s„ri, care de fapt Ól ∫i r„sp‚ndesc — a ucis ∫i c‚teva zeci de persoane.

Zilnic, mass-media ne intoxic„ cu ∫tiri despre acest virus care Ó∫i face tot mai des apari˛ia Ón ˛ara noastr„, Ón diverse puncte. O dat„ ce virusul a fost depistat la p„s„rile domestice, este recomandat„ sacrificarea rapid„ ∫i de cele mai multe ori silit„ a tuturor p„s„rilor care ar putea fi infectate. Fermele de p„s„ri trebuie supuse unei carantine, dublat„ de o dezinfec˛ie foarte serioas„. Se Ónt‚mpl„ Óns„ un fenomen ciudat. Am Ónceput de foarte mult timp s„ lu„m aceste m„suri de dezinsec˛ie Ón foarte multe puncte ∫i, cu toate acestea, virusul acesta n„r„va∫ nu se las„ eliminat.

Ultimele focare, dou„ la num„r, confirmate la Hurez (comuna Beclean) ∫i platforma Codlea, ambele din jude˛ul Bra∫ov, au reu∫it s„ creasc„ din nou nivelul panicii din

Rom‚nia. Toat„ ziua afl„m despre acest virus, iar massmedia ne intoxic„ cu înout„˛ile“ acestuia, ∫i nu putem s„ nu ne Óntreb„m: sunt corecte m„surile luate p‚n„ acum? C‚nd vom sc„pa odat„ de panica asta?

Avicultorii, dar ∫i noi, cet„˛enii simpli, ne punem speran˛a Ón programele de biosecuritate locale ∫i a∫tept„m progresele ∫tiin˛ifice care s„ conduc„ la prepararea de vaccinuri eficiente. Am avut Ón ˛ar„ unul dintre cele mai prestigioase ∫i respectate institute specializate Ón producerea de vaccinuri ∫i cercetare. Vechea guvernare n-a mai mi∫cat Óns„ nici un deget pentru men˛inerea lui ∫i sprijinirea acestuia pentru a face fa˛„ nout„˛ilor din domeniu. Cercetarea din Rom‚nia a fost l„sat„, s„ zic a∫a, Ón plata Domnului ∫i iat„-ne Ón situa˛ia de a apela la analize f„cute Ón Anglia sau mai ∫tiu eu ce alt„ ˛ar„.

Cine nu-∫i face oare treaba a∫a cum ar trebui? Acum, Guvernul a Ónceput s„ constate c„ unii dintre mini∫trii pe care-i ˛ine sub aripa-i protectoare nu-∫i fac treaba cum ar trebui ∫i a trecut la demiteri. Sper„m c„ acestea sunt f„cute tocmai pentru a eficientiza treaba acolo unde se impune acest lucru. Oamenii ∫i noi to˛i a∫tept„m Óns„ ∫i schimbarea situa˛iei. Ea nu mai poate continua Ón acest fel.

Nu trebuie s„ uit„m Óns„ c„, pentru protec˛ia popula˛iei umane fa˛„ de contaminarea cu virusul gripal aviar, este esen˛ial„ respectarea normelor de igien„ veterinar„ pe tot parcursul procesului de cre∫tere a p„s„rilor ∫i de ob˛inere ∫i de prelucrare a produselor avicole.

Pericolul cel mai grav n-a ap„rut Ónc„. Nu trebuie s„ pierdem din vedere posibilitatea de combinare a celor dou„ virusuri: de la p„s„ri ∫i de la om. Acest lucru ar determina apari˛ia unor muta˛ii care nu r„spund la nici un fel de vaccinuri. Lucrul acesta ar duce c„tre apari˛ia unui risc major al unei pandemii.

Firea omului este suspicioas„ Óns„, doamnelor ∫i domnilor. ™i acest lucru apare ∫i datorit„ faptului c„ ne confrunt„m Ónc„ cu o mentalitate cumplit„, care-i determin„ s„ c‚∫tige chiar ∫i din aceste nenorociri.

Semne de Óntrebare au ap„rut Ónc„ de la Ónceput. Dup„ ce au murit trei g„ini la Ceamurlia, epidemia a ∫i fost anun˛at„. Grav e Óns„ faptul c„ ea a fost anun˛at„ f„r„ a avea confirmarea laboratoarelor. Am trecut apoi, imediat, la sacrific„ri Ón mas„, care au b„gat spaima Ón capul ˛„ranului rom‚n ∫i, repet, Ónc„ nu exista o confirmare a gripei.

Nu putem s„ nu ne Óntreb„m dac„ nu cumva cineva c‚∫tig„ imens de pe urma acestei campanii? Cine sunt ei? Produc„torii de vaccinuri? Distribuitorii acestora, care au reu∫it Ón acest an s„ v‚nd„ ∫i stocurile r„mase de anul trecut ∫i care le sc„zuser„ deja cifra de afaceri, reu∫ind acum s„ le umple buzunarele?

Iat„ doar c‚teva semne de Óntrebare care Óncep s„ apar„. Va trebui Óns„ ca cineva s„ dea ∫i r„spunsurile necesare. Prea ne-am s„turat de gripa aceasta ∫i cred c„ ar fi cazul s„ sc„p„m odat„ de ea.

S„ nu mai d„m at‚ta vina pe p„s„rile migratoare, c‚nd avem deja Óntre noi c‚teva îp„s„ri“ gata contaminate. Cred c„ de acestea ar trebui s„ ne ocup„m mai Ónt‚i ∫i poate vom sc„pa ∫i de grip„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006

Mihai Adrian M„laimare

#210804

îGripa aviar„ ∫i statul premodern“ Ne-am obi∫nuit deja cu gripa aviar„.

Œn cur‚nd, o s„ d„m pagina sau o s„ schimb„m canalul cum vom auzi de ea. Pentru c„, Ón cur‚nd, va intra Ón r‚ndul celorlalte îgunoaie“ pe care cet„˛eanul rom‚n trebuie s„ le Ónghit„, din cauza incompeten˛ei guvernan˛ilor pe care ∫i i-a ales.

Pentru a vedea cine se afl„ Ón spatele gripei aviare nu era nevoie de nici un raport al S.R.I. Este limpede ca lumina zilei. Un stat care a Óng„duit ho˛ia la lumina zilei, ruinarea Óntreprinderilor sale, calomniile à la Vadim sau mineriadele à la Iliescu nu putea face mare lucru Ómpotriva unui inamic invizibil. Gre∫im atunci c‚nd acuz„m pe cutare sau pe cutare pentru r„sp‚ndirea virusului gripei aviare. Ei se fac vinova˛i Óntr-adev„r de prostie, incompeten˛„ sau indiferen˛„ la nivel individual ∫i ar trebui s„ fac„ o vizit„ la Jilava pentru asta. Oamenii ace∫tia au ruinat afaceri Óntregi, au panicat o ˛ar„ Óntreag„ ∫i s-ar putea s„ o ∫i Ómboln„veasc„. Dar, Ón ultim„ instan˛„, statul este responsabilul principal.

Ultimul raport de ˛ar„ ne-a dat ceva speran˛e. Se pare Óns„ c„ stegule˛ul de la siguran˛a alimentelor era bine meritat. Iar, dac„ p‚n„ acum euroscepticii nu aveau motive s„ ne am‚ne, iat„ c„ le-am oferit unul pe tav„. Nu cred c„ liderii de la Bruxelles au chef s„ Ómboln„veasc„ Londra ∫i Viena cu grip„ aviar„, doar pentru a ne face nou„ un bine.

Vinovat de aceast„ situa˛ie nu se face C„lin PopescuT„riceanu sau Gheorghe Flutur. Vinovat de aceast„ situa˛ie este statul rom‚n, adic„ acea institu˛ie care ar trebui s„ p„zeasc„ interesele cet„˛enilor care au legitimat-o. To˛i oamenii politici sunt vinova˛i, de la primul la ultimul. Sunt vinova˛i pentru c„ au mituit ∫i s-au l„sat mitui˛i, pentru c„ au ridicat pe∫che∫ul la rang de cadou oficial, pentru c„ au tolerat incompeten˛a ∫i analfabetismul Ón institu˛iile statului (Óntre noi fie vorba, uneori chiar le-au promovat) ∫i pentru c„ au l„sat nepotismul s„ distrug„ orice fiabilitate a firavei democra˛ii rom‚ne∫ti.

Ce stat al secolului al XXI-lea se las„ Ónsp„im‚ntat de o molim„? Ciuma ∫i lepra f„ceau ravagii Ón Evul Mediu, dar nu ∫i acum! S„ fie, oare, gripa aviar„ semnul unui Ev Mediu rom‚nesc extrem de prelungit? Lentoarea cu care se mi∫c„ statul rom‚n m„ Ónsp„im‚nt„. Ne juc„m de-a prelevatul probelor, de-a carantina sau de-a Óncredin˛atul banilor publici pe criterii de rubedenie. Dac„ va z„bovi pe meleagurile noastre un virus mai periculos dec‚t acest H5N1, mi-e team„ c„ o s„ curme Ón trei zile o istorie de mii de ani. ™i victimele lui vor fi chiar ∫i aceia care l-au ajutat cu incompeten˛a lor.

Ultimele sondaje ne-au ar„tat c„ majoritatea cov‚r∫itoare a rom‚nilor Ó∫i pun Óncrederea Ón Biseric„ ∫i Ón Armat„. Parlamentul zace Ón zona absolut penibil„ a unui 15%. Nu am nimic cu aceste onorabile institu˛ii, dimpotriv„, dar m„ Óndoiesc c„ Ón primul r‚nd pe rom‚ni Ói intereseaz„ m‚ntuirea sau voca˛ia imperial„ a Rom‚niei. M‚ntuirea este ceva care ˛ine de spa˛iul individual al fiec„ruia. C‚t despre voca˛ia imperial„ a Rom‚niei, aceasta era o glum„. Nu, domnilor, rom‚nii doresc Ón primul r‚nd bun„stare ∫i lini∫te. De aceste lucruri se ocup„ puterea legiuitoare ∫i cea executiv„. Faptul c„ acestea nu se bucur„ de Óncrederea poporului nu Ónseamn„ dec‚t c„ de 16 ani ele e∫ueaz„ lamentabil. Biserica nu poate nici controla infla˛ia, nici dezvolta economia rom‚neasc„. Iar Armata nu este dec‚t o

adun„tur„ de zeci de mii de tineri Ómbr„ca˛i Ón haine de camuflaj ∫i care, teoretic, au o idee despre ce Ónseamn„ s„ tragi cu pu∫ca. Cam a∫a ceva avea la dispozi˛ie ∫i ™tefan cel Mare. Lui Ói lipseau doar pu∫tile ∫i hainele de camuflaj. ™i atunci, de ce Biserica ∫i Armata? Revenind la Evul Mediu, acestea erau institu˛iile sale primordiale: Sf‚nta Biseric„ ∫i puterea militar„ a principilor ∫i regilor. S„ fie, oare, acesta un alt semn al Evului Mediu rom‚nesc, care Ónc„ nu s-a Óncheiat?

Modernitatea politic„ se caracterizeaz„, printre altele, prin separarea statului de Biseric„. Aceasta nu este o idee nou„. Sf‚ntul Augustin distingea cetatea lui Dumnezeu de cetatea omului Ónc„ de pe vremea c‚nd nu exista un popor rom‚n. F„r„ Óndoial„ c„ avem institu˛ii moderne. Cel pu˛in cu numele. Judec‚nd Óns„ dup„ conduita oamenilor politici, dup„ umorile lor sau dup„ modul cum Ón˛elege s„ ac˛ioneze statul rom‚n, putem s„ credem c„ Ónc„ nu am dep„∫it premodernitatea. Œntr-adev„r, rom‚nii nu mai tr„iesc Ón Evul Œntunecat. Aceasta era o glum„. Rom‚nii tr„iesc de fapt Ón Evul Luminat. Luminat, pentru c„ acum avem becuri Philips, faruri cu neon ∫i telefoane Nokia, care lumineaz„ mai ceva ca Farul din Alexandria. Œn rest, nimic nu s-a schimbat. Molima p‚nde∫te dup„ col˛, gunoaiele le arunc„m Ón strad„ ∫i nici de îfeudali“ nu ducem lips„. Iar, Óntre Drumul M„t„sii ∫i Autostrada Soarelui exist„ o mare asem„nare. Ast„zi sunt ambele inexistente!

Gheorghe Chiper

#215697

Œn urm„ cu zece ani, printr-o lege cu caracter recuperator, s-au aprobat o serie de facilit„˛i materiale ∫i fiscale pentru locuitorii din comunele apar˛in‚nd zonei Mun˛ilor Apuseni, asigur‚ndu-se repunerea acestora Ón unele drepturi de care au beneficiat ∫i Ón perioada interbelic„.

Aceste drepturi se refer„ la acordarea de material lemnos pentru practicarea meseriilor tradi˛ionale de prelucrare a lemnului, precum ∫i pentru asigurarea cantit„˛ilor necesare de lemn de construc˛ii tinerilor c„s„tori˛i, Ón v‚rst„ de p‚n„ la 35 de ani, Ón vederea Óntemeierii de gospod„rii Ón localit„˛ile stabilite prin act normativ c„ sunt arondate acestei zone.

De asemenea, to˛i cei care au domiciliul ∫i locuiesc efectiv Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale ale zonei beneficiaz„ de reducerea cu 50% a impozitelor ∫i taxelor locale stabilite potrivit legii.

Aceste Ónlesniri ∫i reduceri au constituit ∫i constituie ∫i Ón prezent ajutoare semnificative ∫i bine venite pentru multe familii care se confrunt„ cu condi˛ii mai grele de munc„ ∫i via˛„, dar care, prin grija statului, pot s„-∫i valorifice unele me∫te∫uguri practicate de Ónainta∫i ∫i s„-∫i edifice gospod„rii Ón zona de care sunt lega˛i afectiv.

S„ mai complet„m c„ ∫i pentru noi, ceilal˛i, care locuim Ón localit„˛i Ónvecinate sau Ón alt„ parte, Mun˛ii Apuseni reprezint„, prin oamenii s„i, prin semnifica˛ia unor locuri, o zon„ Ón care s-au afirmat cu t„rie n„zuin˛e ∫i fapte ale luptei pentru dreptate social„ ∫i unitate na˛ional„.

™i, totu∫i, m„surile luate pentru sprijinirea acestor locuitori n-au fost complete, fapt pentru care, Ón mod paradoxal, comunele din perimetrul Mun˛ilor Apuseni au resim˛it ∫i unele efecte negative ale actelor normative care au vizat repunerea Ón unele drepturi a locuitorilor din zon„. Pentru c„ toate acestea au generat Ónsemnate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 deficien˛e Ón bugetele locale ale unit„˛ilor administrativteritoriale respective, din cauza diminu„rii veniturilor din impozitele ∫i taxele locale ∫i mai ales din cauza neasigur„rii unor alte resurse financiare care s„ compenseze golurile bugetare create pe seama Ónlesnirilor fiscale acordate.

Este temeiul pentru care consider c„ reglement„rile de p‚n„ acum Ón aceast„ problem„ trebuie s„ fie completate cu alte prevederi, prin care s„ se asigure compensarea sumelor diminuate cu 50% din impozite ∫i taxe locale prin acordarea Ón plus a unor fonduri de la bugetul de stat. Fapt foarte important, aceste comune au foarte mare nevoie de bani pentru protec˛ie social„ ∫i lucr„ri edilitare, precum ∫i pentru gospod„rirea localit„˛ilor, cu multe sate ∫i c„tune r„sfirate pe mari Óntinderi, prin v„i ∫i pe platourile Ónalte ale mun˛ilor.

Prezenta declara˛ie politic„ reprezint„ un prim demers pentru a aduce Ón actualitate necesitatea solu˛ion„rii problemei cu care se confrunt„ consiliile locale din zona Mun˛ilor Apuseni pe linia asigur„rii veniturilor bugetare. Urmeaz„, desigur, un proiect de lege care s„ asigure cadrul organizatoric ∫i institu˛ional Ón acela∫i scop.

Nini S„punaru

#218795

Ieri, Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie l-a trimis Ón judecat„ pe Marian Opri∫an pentru s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni de abuz Ón serviciu ∫i folosirea creditelor Ón alte scopuri dec‚t cele pentru care au fost acordate, precum ∫i fals intelectual.

Acuza˛iile care i se aduc pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Vrancea se refer„ Ón principiu la achizi˛ia Complexului îC„prioara“ ∫i realizarea unui parc de agrement, pietruirea drumurilor din Vrancea, iluminatul de s„rb„tori al Foc∫aniului, toate afaceri din bani publici, Ón urma c„rora cet„˛enii jude˛ului Vrancea au fost p„gubi˛i, iar îbaronul“ local al P.S.D.-ului ∫i-a umplut buzunarele.

Din p„cate, atitudinea pre∫edintelui P.S.D. Vrancea continu„ s„ fie una sfid„toare la adresa cet„˛enilor jude˛ului Vrancea ∫i a opiniei publice Ón general, acesta declar‚nd c„ este m‚ndru c„ a fost trimis Ón judecat„. Cum poate fi m‚ndru pentru un asemenea lucru o persoan„ care reprezint„ un jude˛ ∫i care conduce destinele administra˛iei jude˛ene?

De altfel, Marian Opri∫an mai este cercetat ∫i Ón alte dosare penale, ceea ce, Ón mod normal, ar trebui s„ Ól determine pe Opri∫an s„ demisioneze din func˛ia administrativ„ pe care o de˛ine, pentru a nu arunca o imagine proast„ asupra institu˛iei ∫i pentru a nu crea cet„˛enilor un anume disconfort c„ banii publici Ón Vrancea sunt administra˛i de un urm„rit penal.

Œn momentul prelu„rii func˛iei de pre∫edinte al P.S.D. de c„tre Mircea Geoan„, acesta a promis o schimbare, o Óndep„rtate a îbaronilor“ ∫i abandonarea furtului din banii publici. Din p„cate, cuvintele liderului P.S.D. au r„mas doar Ón stadiul de promisiuni, nucleele locale de for˛„ ale P.S.D. p„str‚ndu-se ∫i men˛in‚ndu-∫i atitudinea de dispre˛ fa˛„ de cet„˛eni ∫i fa˛„ de interesul general.

Œn aceste condi˛ii, fac un apel public la domnul Geoan„, pentru a-l determina pe Marian Opri∫an s„ renun˛e la func˛ia de pre∫edinte al consiliului jude˛ean, Ón condi˛iile Ón care Opri∫an este o persoan„ urm„rit„ penal pentru infrac˛iuni economice, iar dumnealui, prin atribu˛iile sale de serviciu, continu„ s„ administreze bani publici.

Totodat„, pe aceast„ cale, Ómi exprim bucuria Ón leg„tur„ cu faptul c„ organele abilitate ale statului Ó∫i fac

datoria ∫i sper s„-∫i continue eforturile pentru ca to˛i cei care devalizeaz„ bugetul Consiliului Jude˛ean Vrancea s„ ne priveasc„ Ón cel mai scurt timp de dup„ gratii.

Mihai Sandu-Capr„

#221199

Dup„ cum bine cunoa∫te˛i, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea Codului fiscal, urm‚nd ca, dup„ dezbaterea ∫i aprobarea de c„tre Parlament, noile reglement„ri s„ intre Ón vigoare de la 1 ianuarie 2007.

Domeniul politicilor fiscale necesit„ o continu„ perfec˛ionare a cadrului legislativ, precum ∫i armonizarea cu legisla˛ia Ón materie a Uniunii Europene.

Principalele modific„ri urm„rite de actul normativ propus de Guvern vizeaz„ generalizarea cotei unice de 16%, extinderea bazei de impunere, preluarea directivelor Ón materie din legisla˛ia Uniunii Europene, perfec˛ionarea ∫i simplificarea cadrului normativ Ón vigoare.

Introducerea Ón legisla˛ia na˛ional„ a reglement„rilor comunitare privind schimburile de produse accizabile Óntre statele membre, desfiin˛area frontierelor vamale Óntre statele membre ∫i, implicit, eliminarea no˛iunilor de importator ∫i exportator, definirea operatorilor Ónregistra˛i, operatorilor neÓnregistra˛i, reprezentantului fiscal, v‚nz„rii la distan˛„ sau regimului produselor cu accize pl„tite sunt c‚teva din modific„rile propuse la capitolul îAccize“, un domeniu extrem de sensibil, Óns„ un domeniu ale c„rui modific„ri sunt impuse de apropiata aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Proiectul de lege include ∫i prevederi noi privind neaccizarea produselor energetice ∫i a energiei electrice destinate anumitor utiliz„ri, cum ar fi utilizarea dual„ a produselor energetice, energia electric„ atunci c‚nd reprezint„ mai mult de 50% din costul unui produs, energia electric„ utilizat„ Ón principal Ón scopul reducerii chimice ∫i Ón procesele metalurgice ∫i electrolitice.

Introducerea acestor modific„ri legislative ce au Ón vedere at‚t impozitele directe, c‚t ∫i impozitele indirecte urm„resc atingerea scopului principal al Programului de guvernare, ∫i anume generalizarea cotei unice de 16%, perfec˛ionarea ∫i simplificarea cadrului legislativ existent. Sunt numai c‚teva dintre motiva˛iile pentru care vom sus˛ine acest proiect de lege.

Miron Ignat

#223236

î12 Iunie — Ziua Rusiei“

Œn anul 1992, prins„ Ón v‚rtejul schimb„rilor politice ce au cuprins partea estic„ a continentului european, Rusia a p„∫it pe calea democra˛iei al„turi de multe state ce s-au desprins din blocul U.R.S.S. Fire∫te, a urmat lungul ∫i sinuosul drum al tranzi˛iei.

Œnc„ din 2001 s-a vorbit despre sf‚r∫itul R„zboiului Rece. Rela˛iile Rusiei cu Occidentul s-au schimbat Ón bine ∫i a Ónceput o alian˛„ absolut nou„, concretizat„ Ón lupta Ómpotriva terorismului interna˛ional. S-au f„cut eforturi mari pentru a abandona sistemul politic ∫i economic socialist ∫i s-a reu∫it edificarea unei economii capitaliste de pia˛„ viabile.

Œn ultimii ani, Rusia s-a Ónt„rit considerabil pe plan interna˛ional. Œn domeniul energetic, compania îGazprom“, Ón termenii capitaliz„rii pe plan mondial, ocup„ locul 3. Potrivit datelor Conferin˛ei O.N.U. Ón domeniul comer˛ului ∫i dezvolt„rii (UNCTAD), Ón 2005 volumul investi˛iilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 str„ine directe Ón economia Rusiei au Ónsumat 26 de miliarde de dolari, de dou„ ori mai mult dec‚t Ón 2004.

Œn strategia monetar„ a Rusiei, se stabile∫te c„ rubla va deveni Ón cur‚nd convertibil„, iar produsele energetice petrol, gaze vor fi v‚ndute la burs„ numai Ón ruble.

Œn acest an, Rusia de˛ine pre∫edin˛ia G 8, cele 8 mari puteri economice. Acest lucru reclam„ din partea Moscovei o responsabilitate deosebit„ ∫i o uria∫„ mobilizare: Rusia trebuie s„ Ó∫i demonstreze capacitatea de a stabili priorit„˛ile Ón propunerea de solu˛ii pentru problemele globale ale contemporaneit„˛ii.

De remarcat este preocuparea statului pentru cele cinci programe sociale na˛ionale: Ón domeniul locuin˛elor, s„n„t„˛ii, Ónv„˛„m‚ntului, agriculturii ∫i sportului.

Œn privin˛a programului demografic, s-au luat m„suri demne de urmat Ón ceea ce prive∫te stimularea natalit„˛ii, ∫i anume stimularea material„ pentru na∫terea celui de-al doilea copil. Indemniza˛ia lunar„ pentru primul copil se dubleaz„ p‚n„ la 1.500 de ruble (55,5 $), iar pentru al doilea copil ajunge p‚n„ la 3.000 de ruble (111 $). Concediul maternal va fi de un an ∫i ∫ase luni, pl„tit Ón propor˛ie de 40% din salariu, iar femeia care a n„scut cel de-al doilea copil prime∫te a∫a-zisul capital maternal, Ón valoare de 250.000 de ruble (aproximativ 10.000 $) pentru rezolvarea problemei locative sau pentru educa˛ia copiilor. La acestea se adaug„ certificatele prenatale ∫i postnatale, Ónsum‚nd peste 300 de dolari, precum ∫i alte ajutoare b„ne∫ti progresive, de exemplu plata gr„dini˛ei se compenseaz„ p‚n„ la 70%. Se urm„re∫te s„ se simt„ grija statului fa˛„ de oamenii simpli, satisfacerea sentimentului de juste˛e social„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, d„ruirea poporului a sentimentului securit„˛ii.

Dup„ o perioad„ de tranzi˛ie cu probleme, acum Rusia se afirm„ ca o for˛„ economic„ mondial„. Œn 2005 P.I.B.-ul Rusiei a crescut cu 6% (cu un an Ónainte, cu 7,2%), iar volumul produc˛iei industriale cu 4% (respectiv cu 7,3%). Scopul de dublare a P.I.B.-ului Rusiei Ón urm„torii zece ani, declarat de pre∫edintele Putin Ónc„ din 2003, poate fi atins cu condi˛ia men˛inerii acestui ritm de dezvoltare a economiei na˛ionale.

Œn iulie 2003, Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, îconvinse de necesitatea realiz„rii unei politici active, orientate spre viitor, de prietenie ∫i colaborare fructuoas„, bazat„ pe egalitate, parteneriat, Óncredere ∫i avantaj reciproc Ón toate domeniile“, semneaz„ Tratatul de baz„ — un moment simbolic al ruperii de problemele trecutului ∫i al trecerii Óntr-o epoc„ a rela˛iilor bilaterale constructive.

Œn pofida acestui fapt, rela˛iile comerciale ale Rom‚niei cu Rusia sunt nesemnificative ∫i net Ón defavoarea Rom‚niei. Rela˛iile comerciale Óntre cele dou„ ˛„ri nu au prezentat nici un progres. De remarcat sunt rela˛iile comerciale ale fostelor ˛„ri socialiste cu Rusia, care cunosc o cre∫tere permanent„. Œn schimb, Rom‚nia a crescut importurile, pe c‚nd exporturile c„tre pia˛a rus„ sunt ca ∫i inexistente.

Volumul importurilor din Rusia Ón anul 2005 a fost de 3,34 miliarde de dolari, iar exportul de numai 230,6 milioane de dolari, de unde rezult„ c„ Rom‚nia export„ de 15 ori mai pu˛in dec‚t import„. Aceea∫i situa˛ie negativ„ se petrece ∫i Ón primul trimestru al anului 2006, perioad„ Ón care Rom‚nia a importat m„rfuri de peste un miliard de dolari, dar a exportat de numai 92 milioane de dolari. Œn valoarea exportului sunt incluse ∫i produsele realizate de firmele cu capital rusesc (exemplu fiind

echipamentele petroliere ale uzinelor UPET — T‚rgovi∫te).

Œn acest context, doresc s„ atrag aten˛ia spre reconsiderarea exporturilor c„tre pia˛a rus„ ca obiectiv prioritar, evaluarea corect„ a pie˛ei ruse ∫i identificarea metodelor ∫i mijloacelor actuale de reintrare a exportatorilor rom‚ni pe aceast„ pia˛„. Consider c„ a fost o mare gre∫eal„ a guvern„rilor de dup„ revolu˛ie care au abandonat o pia˛„, Óns„ f„r„ poten˛ial de a p„trunde pe alte pie˛e.

Av‚nd Ón vedere leg„turile geografice ∫i istorice dintre Rusia ∫i ˛ara noastr„, nutresc speran˛a pentru dezvoltarea rela˛iilor parteneriale nu numai economice, dar ∫i politice ∫i culturale dintre cele dou„ state.

Pe 12 iunie, Rusia Ó∫i s„rb„tore∫te Ziua Na˛ional„. Pentru c„ reprezint ru∫ii lipoveni din Rom‚nia, doresc ca prin aceast„ declara˛ie politic„ s„ aduc un omagiu acestei s„rb„tori care este un prilej de bucurie pentru minoritatea noastr„, iar rela˛iile economice dintre Rom‚nia ∫i Rusia s„ ating„ un nivel c‚t mai Ónalt.

Monica Maria Iacob-Ridzi

#230276

îNou„sprezece secole de latinitate Ón spa˛iul carpatodun„rean“

Anul 106 d. Hr. reprezint„ un reper cronologic Ónsemnat Ón istoria poporului rom‚n. El marcheaz„ sf‚r∫itul celui de-al doilea r„zboi purtat de legiunile romane, comandate personal de Ómp„ratul Marcus Ulpius Traianus Ómpotriva dacilor liberi condu∫i de regele Decebal.

A∫adar, exact cu 1900 de ani Ón urm„, pe teritoriul jude˛ului Hunedoara, Ón Mun˛ii Or„∫tiei, se consumau scene eroice de mare dramatism, a c„ror m„rturie a fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 imortalizat„ artistic Ón basoreliefurile ce alc„tuiesc Columna lui Traian.

Acest ultim r„zboi, de o amploare f„r„ precedent, Ón pofida vitejiei f„r„ seam„n a dacilor, a consfin˛it victoria armatelor romane, transform‚nd Dacia Ón provincie a marelui imperiu.

Putem spune f„r„ ezitare c„ anul 2006 se constituie Óntr-un dublu jubileu. Se Ómplinesc nou„sprezece secole de la triumful militar al Ómp„ratului Traian ∫i de la moartea demn„ ∫i eroic„ a regelui Decebal. Œnc„rc„tura istoric„ ∫i emo˛ional„ a unei astfel de comemor„ri este imens„. Cei doi b„rba˛i, îcu bra˛e tari“ ∫i destine at‚t de diferite, simbolizeaz„ Ónceputurile etnogenezei poporului nostru. Cu nou„sprezece secole Ón urm„ a demarat, practic, procesul de latinizare a spa˛iului carpatodun„rean, de cristalizare a spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, legate patrimonial ∫i etimologic de Cetatea Etern„ a Romei.

Dup„ scurgerea a 1900 de ani, constat„m cu m‚ndrie c„ oaza de latinitate a ˛„rii noastre ∫i-a conservat identitatea cultural„, rezist‚nd intemperiilor istoriei, care nu au fost pu˛ine. Aceasta reprezint„ un motiv Ón plus pentru a cinsti cum se cuvine memoria acelor evenimente, legate at‚t de intim de existen˛a noastr„ na˛ional„.

™i, totu∫i, am ajuns la mijlocul anului jubiliar 2006, f„r„ a consemna forme notabile de aducere aminte la nivelul ∫i de amploarea cerute de importan˛a acestei eveniment. Ne a∫teptam la mai mult, at‚t pe plan na˛ional, c‚t ∫i la nivel regional, ∫tiut fiind faptul c„ pe blazonul heraldic al jude˛ului Hunedoara stau de straj„, drep˛i ∫i neab„tu˛i, p„rin˛ii poporului rom‚n: Traian ∫i Decebal.

Se pare c„ aceast„ r„ceal„ sor„ cu amnezia are o explica˛ie, ∫i Ónc„ una c‚t se poate de mistificatoare ∫i ne∫tiin˛ific„. Spiritul filotrac ∫i dacomania unor istorici de ocazie na∫te prozeli˛i.

De altfel, Ón urm„ cu patru ani, c‚nd s-a Óncercat comemorarea primului r„zboi daco-roman, conducerea P.S.D. a jude˛ului Hunedoara a refuzat acest lucru, f„c‚nd uz de argumente n„ucitoare, precum: îTraian a fost un n„v„litor, iar acel r„zboi a fost o agresiune de care nu merit„ s„ ne aducem aminte!“

O r„st„lm„cire mai fals„ ∫i mai ridicol„ nici c„ se putea. Cele nou„sprezece secole scurse de atunci ne permit s„ privim evenimentele cu deta∫area necesar„. Nu se mai pune problema dac„ acel r„zboi a avut sau nu o justificare. Nu putem repune Ón ecua˛ia Óndoielii chestiuni deja tran∫ate de istorie. Ultimul r„zboi daco-roman marcheaz„ startul etnogenezei poporului rom‚n, Ónceputul coloniz„rii civilizatoare a Daciei. Este piatra unghiular„ a latinit„˛ii noastre indiscutabile, de care am fost ∫i am r„mas at‚t de m‚ndri. Latinitate care, transformat„ Ón temeinice argumente istorice de c„tre cronicari, reprezentan˛i ai ™colii Ardelene, memorandi∫ti, a f„cut posibil„ supravie˛uirea noastr„ ca popor ∫i ca stat.

La mai pu˛in de un an de la iminenta ∫i inevitabila aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ s„ cinstim cu pioas„ aducere aminte memoria marilor no∫tri Ónainta∫i Traian ∫i Decebal, la cump„na Ómplinirii a nou„sprezece secole de latinitate, care au definitivat caracterul european ∫i voca˛ia occidental„ a poporului nostru.

Ovidiu Ioan Silaghi

#234011

îJos m‚inile de pe ministrul Flutur!“

Œn toamna anului trecut, Óntreaga opinie public„, dar ∫i clasa politic„ Ól cataloga pe ministrul agriculturii Gheorghe Flutur drept cel mai bun ∫i eficient ministru al Guvernului T„riceanu. Dup„ prima criz„ provocat„ de gripa aviar„, modul Ón care a fost aceasta gestionat„ sub directa conducere a ministrului Gheorghe Flutur l-a plasat pe acesta Ón aceea∫i pozi˛ie de lider al mini∫trilor actualului Cabinet, ∫i doar o arip„ — cea clujean„, ardelean„ — a P.S.D. Ól punea al„turi pe podium ∫i pe ministrul de interne Vasile Blaga.

De trei s„pt„m‚ni, Óns„, asist„m la o adev„rat„ cruciad„ Ómpotriva ministrului Gheorghe Flutur. Atacurile venite din partea P.S.D. — semn„turi pentru demiterea ministrului, o mo˛iune simpl„ Óncununat„ de insucces, declara˛ii sfor„itoare pe diverse canale TV — sunt Óntr-un fel de Ón˛eles. Œn loc s„ practice o opozi˛ie constructiv„, a∫a cum este tradi˛ia Ón statele cu vechi servicii Ón ale democra˛iei, fostul partid de guvern„m‚nt politizeaz„ orice dificultate prin care trece Rom‚nia, chiar ∫i Ón situa˛ii Ón care politicul nu joac„ nici un rol. Inunda˛ii, grip„ avir„, asfaltarea bulevardelor, orice este politizat!

Stilul populist-demagogic de a face politic„ al P.S.D. nu reprezint„ Óns„ o noutate. Deci nu trebuie s„ mire pe nimeni dac„ un ministru considerat ca fiind cel mai performant este pus la zid de P.S.D. Fostul partid de guvern„m‚nt trebuie s„-∫i justifice, Ón fa˛a tot mai redusului s„u electorat, faptul c„ exist„.

A∫ fi fost de acord cu orice critic„ venit„ din partea P.S.D., la adresa oricui, dar numai Ón situa˛ia Ón care acestea ar fi Ónso˛ite ∫i de solu˛ii alternative viabile. Numai c„ a∫a ceva nu avea P.S.D. nici c‚nd se afla la guvernare. Œn afara declarativului înoi vom face ∫i vom drege, c‚nd revenim la guvernare“, f„r„ o precizare concret„, totul nu reprezint„ dec‚t vorbe electorale aruncate Ón v‚nt.

M„ opresc aici, pentru a nu descoperi Ón atacurile P.S.D. ∫i unele interese oculte, care Ón nici un caz nu ˛in de interesul na˛ional.

Cu am„r„ciune am constatat c„ un atac violent a venit ∫i din partea unui lider al unui partener de-al nostru de la guvernare. Un atac nejustificat ∫i cu at‚t mai surprinz„tor cu c‚t, cu numai 48 de ore Ónainte, partidul din care face parte ∫i respectivul denigrator de ultim„ or„ al ministrului agriculturii Ó∫i exprimase f„r„ echivoc o pozi˛ie clar„ de sprijin pentru Gheorghe Flutur, cu prilejul dezbaterii ∫i vot„rii mo˛iuni simple a opozi˛iei din Senat. ™i Ón cazul acestui ultim atac, surpriza este cu at‚t mai mare ˛in‚nd cont c„ ∫i cel care a ridicat piatra s‚mb„t„ se afla printre cei ce Ól desemnau Ón fruntea topului mini∫trilor pe Gheorghe Flutur, mai mult, respectivul, al„turi chiar de unii colegi de-ai s„i de partid, Ól vedeau chiar ca succesor pentru fotoliul de premier. Œnclin s„ cred Óns„ c„ este vorba de un exces de zel din partea colegului democrat, de un accident, pentru c„ nu cred c„ Domnia sa se poate coborÓ la nivelul politicienei de parcare (Dali) Elena Udrea, cea care Ó∫i arog„, de∫i nu a rugat-o nimeni, calitatea de îobservator al activit„˛ii premierului T„riceanu“ ∫i care, afirm„ c„ ministrul Gheorghe Flutur nu face fa˛„ situa˛iei. De la Elena Udrea nu am nici o preten˛ie...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006

Paul Magheru

#237375

## îRecidiva maghiar„“

Œmi pare r„u c„, de∫i nu ne urm„re∫te nici o umbr„ de na˛ionalism, de∫i am rela˛ii dintre cele mai bune ∫i de respect fa˛„ de cona˛ionalii maghiari, trebuie s„ intervin din nou de la tribuna Parlamentului ∫i s„ atrag aten˛ia asupra unor manifest„ri na˛ionaliste inadmisibile din partea unor tineri — ∫i problema este cu at‚ta mai grav„ — de na˛ionalitate maghiar„.

Dup„ ce sediul P.R.M. Bihor din Oradea a fost de mai multe ori vandalizat, profanat, a venit r‚ndul filialei P.R.M. din ora∫ul Ale∫d. Dup„ ce ∫eful de cabinet al parlamentarilor P.R.M. Paul Magheru ∫i Verginia Vedina∫, domnul Coba Dumitru, ∫i-a exprimat dorin˛a de a candida ca primar Ón ora∫ul Ale∫d, sediul P.R.M. ∫i biroul parlamentar a fost ˛inta unor îavertismente“ stupide, geamurile sparte, firma ∫i sigla partidului murd„rite, iar ∫eful de cabinet amenin˛at cu mesaje macabre. Œn interiorul geamului spart au fost introduse avertismente de tipul: îStai! Pericol de moarte. Vrem s„ bem s‚nge din g‚tul t„u!“. Amenin˛area este semnat„ de îMaghiarii care nu te las„“. ™i ca intimidarea s„ aib„ efect, se aten˛ioneaz„: îEste ultimul avertisment!“

Regret„m cele Ónt‚mplate ∫i Ón tot ceea ce vom Óntreprinde le vom demonstra c„ noi r„m‚nem ceea ce am fost ∫i mai mult dec‚t at‚t. Am fost ∫i vom fi demni, curajo∫i, amenin˛„rile macabre, indiferent din partea cui vin, nu ne impresioneaz„ ∫i, cu at‚t mai mult, nu ne descurajeaz„. Avem de Óndeplinit ∫i de realizat un destin istoric: integrarea la 1 ianuarie 2007 Ón Uniunea European„, inclusiv cu cei ce ne amenin˛„, c„rora dorim s„ le d„m un exemplu de patriotism, de toleran˛„, de justi˛ie ∫i de Ón˛elepciune politic„. Recidive de felul celor s„v‚r∫ite la Ale∫d ne Óntristeaz„, dar nu ne descurajeaz„. S„ aib„ ele vreo leg„tur„ cu anul satani∫tilor? Nu credem Ón satani∫ti ∫i nu ne este fric„ de for˛ele malefice ale caraghio∫ilor.

Organele de ordine ale statului de drept sper„m c„-∫i vor face corect datoria.

Ion Mocioalc„

#240819

îDezvoltarea rural„, la m‚na lui Flutur“

Actuala putere portocalie, prin tot ceea ce a Óntreprins, a dovedit cu prisosin˛„ c„ nu este Ón slujba cet„˛eanului. H„˛i∫ul de interese politice ∫i economice, diversitatea doctrinar„ a partidelor din coali˛ie, pozi˛ionarea lor evident„ fa˛„ de polii de putere au generat st„ri conflictuale la vedere ∫i tensiuni care Ómpiedic„ o guvernare eficient„ ∫i orientat„ spre binele general. Liantul acestei coali˛ii a r„mas numai dorin˛a de guvernare.

Dac„ liderii partidelor din arcul guvernamental ar dispune de o minim„ decen˛„, dac„ ar g‚ndi ca autentici politicieni, ar Ón˛elege c„ Ón via˛„ totul se pl„te∫te, c„ timpul nu iart„ pe nimeni ∫i c„ se apropie scaden˛a pentru evaluarea Ónf„ptuirilor, ∫i nu a politicianismului ∫i demagogiei, ar con∫tientiza c„ diversiunea ∫i manipularea nu pot ascunde la infinit e∫ecurile din actul de guvernare, precum ∫i derapajele de la legisla˛ia Ón vigoare.

Acceptarea, din partea coali˛iei, a ag„˛„rii de demnit„˛ile primite a unor mini∫tri care au dat dovad„ de incompeten˛„ sau de amestec Ón fapte reprobabile dovede∫te c„ puterea portocalie practic„ o guvernare care poate fi caracterizat„ prin prisma scopului s„u principal: guvernare de dragul guvern„rii, guvernare pentru propriile interese, ∫i nu guvernare pentru popor, pentru cet„˛eni.

Nu este productiv s„ ascunzi ceea ce se vede cu ochiul liber, ∫i anume c„ acest guvern nu a Óntreprins nimic pentru a aplica politicile de dezvoltare rural„ promise: promovarea de politici financiare care s„ permit„ exploata˛iilor agricole familiale ∫i comunit„˛ilor rurale accesul la programele cu finan˛are interna˛ional„, Ón vederea absorb˛iei integrale a fondurilor destinate dezvolt„rii rurale; alocarea de fonduri comunit„˛ilor s„te∫ti pentru crearea condi˛iilor de stabilitate a cadrelor didactice, sanitare ∫i veterinare Ón mediul rural; continuarea lucr„rilor privind alimentarea cu ap„ ∫i canalizarea satelor; aplicarea programului na˛ional pentru asfaltarea drumurilor comunale; corelarea planurilor de amenajare a teritoriului Ón profil rural cu proiecte de dezvoltare a serviciilor legate de agricultur„, a serviciilor publice, precum ∫i a utilit„˛ilor publice: distribu˛ia apei, gaze, canal, colectare de∫euri; Óncurajarea agroturismului ∫i a produc˛iei ecologice; evaluarea economic„ a zonelor rurale periferice ∫i a celor defavorizate natural pentru Óntocmirea planurilor de dezvoltare local„.

Prin politica agricol„ pe care a dus-o Ón anul 2005 ∫i pe care a continuat-o ∫i Ón acest an, Guvernul T„riceanu ∫i îagricultorul-∫ef“ au influen˛at negativ balan˛a comercial„ cu produse agroalimentare Ón aceast„ perioad„, deficitul cresc‚nd Ón luna ianuarie 2006 cu 52% fa˛„ de ianuarie 2005, adic„ aproximativ cu 121 milioane euro.

Lipsa de discern„m‚nt ∫i profesionalism, slaba preg„tire economic„ a conducerii ministerului agriculturii au fost principalii factori care au condus la neacordarea aten˛iei stimul„rii produselor vegetale ∫i animaliere solicitate la export, Ón scopul echilibr„rii balan˛ei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 comerciale. Anul trecut, importul la produsele agroalimentare a dep„∫it dou„ miliarde euro, Ón cre∫tere cu 22,6% fa˛„ de anul 2004.

Œn condi˛iile unui deficit comercial total de aproape 8 miliarde euro, importurile de produse agroalimentare reprezint„ o parte important„, ceea ce demonstreaz„ c„ Ón agricultura rom‚neasc„ nu s-a Ónt‚mplat aproape nimic din punct de vedere calitativ de c‚nd a venit actuala coali˛ie la guvernare.

C‚t prive∫te exporturile Rom‚niei de produse agricole, Óndeosebi pe rela˛ia Uniunea European„, st„m catastrofal, structura acestor exporturi arat„ c„ la capitolul îproduse prelucrate“ suntem ca ∫i inexisten˛i pe pie˛ele externe.

Situa˛ia alarmant„ a focarelor de grip„ aviar„ Ól oblig„ pe ministrul agriculturii Gheorghe Flutur ∫i pe subordona˛ii lui s„ r„spund„ Ón fa˛a rom‚nilor pentru minciuna ∫i modul deficitar Ón care a gestionat situa˛ia gripei aviare.

Cum explic„ ministrul agriculturii, dup„ ce a anun˛at la 21 aprilie eradicarea gripei aviare, apari˛ia acesteia Ón sistemul industrial? Este vorba despre ferme de pui, ∫i nu despre cur˛ile neacoperite ale ˛„ranilor, care pot fi infectate de p„s„rile migratoare. Factorii de r„spundere trebuiau s„ monitorizeze ∫i s„ controleze modul Ón care fermele avicole realizeaz„ dezinfec˛ia specific„, dezinfec˛ia propriilor angaja˛i, av‚nd Ón vedere riscul aviar din Rom‚nia. Aceast„ calamitate se datore∫te iresponsabilit„˛ii ∫i corup˛iei din sistem, disolu˛iei institu˛iilor statului, Ónlocuirii profesionalismului cu fidelitatea politic„.

Œn stilul specific puterii portocalii, ministrul agriculturii vorbe∫te foarte grav, face declara˛ii de politician afectat, ac˛ioneaz„ pentru a minimaliza faptele, nu pentru a le preveni.

Gheorghe Flutur a fost numit din interese politice. Trebuie demis, Óns„, Ón interesul cet„˛enilor.

Niculae B„d„l„u

#245777

îRenun˛area la valori“

Pachetul de legi ale s„n„t„˛ii ∫i-a intrat Ón drept. Cu st‚ngul! Pachetul trebuie colectat ∫i trimis la o adres„ necunoscut„ sau advers„.

Am devenit du∫mani Óntre noi. Œn aceea∫i ˛ar„. Ministerul S„n„t„˛ii versus valorile academice trimise la pensie. La 57 de ani femeile ∫i 62 de ani b„rba˛ii. V‚rsta maximei profesionaliz„ri a devenit pentru domnul ministru Eugen Nicol„escu criteriu de disponibilizare. Domnia sa, nestudiind medicina, omite cronologia performan˛ei: 6 ani facultatea de medicin„; 1 an stagiul; 5 ani reziden˛iatul. Ani de doctorat, de atingere a titlurilor universitare: asistent, lector, ∫ef de lucr„ri, conferen˛iar, profesor.

Domnule ministru, aceste titulaturi — Ón mare parte onorifice ∫i ner„spl„tite financiar la adev„rata valoare — au devenit Ón magistratura dumneavoastr„ elemente de blamat. Cine s„ Ó∫i mai cucereasc„ laurii dac„ ei nu reprezint„ proba performan˛ei, ci doar veridicitatea trecerii timpului? Studiile au devenit cronofage — ele preiau din timpul vital de consult al medicului Ón noua ax„ a valorilor ini˛iat„ de Ministerul S„n„t„˛ii.

Ce ˛ar„ Ó∫i mai permite s„ renun˛e at‚t de u∫or la speciali∫tii forma˛i Ón ani? Renun˛„m la fel de u∫or la m‚na de lucru necalificat„ ce trude∫te pe t„r‚m hispanic. Œntr-un cuv‚nt, laborul rom‚nesc a devenit element de export ieftin ∫i criteriu de pensionare. Ai muncit mult? Ai studii? Toate ca Ón Ecleziast. De∫ert„ciunea de∫ert„ciunilor. O butad„ britanic„ spune: îAlege-˛i frizer

t‚n„r, s„ nu Ói tremure m‚na, ∫i medic Ón v‚rst„, s„ aib„ experien˛„“. Noi renun˛„m prea u∫or din fotoliile ministeriale la truditorii laboratoarelor, la cercet„torii maladiilor incurabile, la temerarii s„lilor de chirurgie.

Medicii tineri ar trebui s„ salute pension„rile premeditate. Rampa de lansare a tinerilor ar fi fost mai mare.

Andrei Ple∫u spunea c„ f„r„ o perspectiv„ asupra tradi˛iei schimbarea nu e dec‚t instinctul demol„rii. Iorga nu credea Ón revolu˛iile care destituie f„r„ a pune ceva Ón loc. Acest _wind of change_ e o furtun„ d‚mbovi˛ean„ care nu face altceva dec‚t s„ ridice praful. Adev„ratele ciocniri ale norilor din Ónalt aduc ploile roditoare.

Medicii trebuie s„ militeze Ómpotriva schimb„rii profesorilor — adev„ra˛i corifei — pe criterii de v‚rst„, s„ se solidarizeze cu medicii afla˛i Ón greva foamei, ca ultim semn de protest Ón fa˛a pierderii profesiei. Exist„ un deficit de medici speciali∫ti la nivel na˛ional. Migrarea profesioni∫tilor spre ˛„ri mai civilizate ∫i prospere este f„r„ precedent.

Domnule ministru Eugen Nicol„escu, v„ adresez o nou„ scrisoare deschis„. Curieratul nostru este unidirec˛ional. Nu v„ pot schimba opiniile, dar vi le pot amenda. L„sa˛i profesioni∫tii s„ lucreze! Adrian P„unescu spunea, la demiterea lui Iosif Sava, pe criteriul senectu˛ii: îA pensiona o valoare e echivalent cu a renun˛a la un vin pe motiv c„ e vechi“. ™i cum _in vino veritas_ , domnule ministru, opri˛i carnagiul academic al medicinei rom‚ne∫ti!

Nu pensiona˛i somit„˛ile, fiindc„ Óntreaga na˛ie va fi tot mai bolnav„, iar remedii din partea Ministerului S„n„t„˛ii nu vom primi.

Legi D.A. Cu majuscule. Lucian Blaga spunea c„ o idee nu e mai important„ dac„ e scris„ cu litere mari.

Eu Ól parafrazez pe g‚nditorul din Lancr„m: îO lege nu e mai bun„ dac„ vine de la Ministerul S„n„t„˛ii!“.

Asculta˛ii vocea na˛iunii. A∫a sl„bit„ de boal„ cum este. Murmur„ suferin˛a ∫i adev„rul.

Relu Fenechiu

#249216

## îGheorghe Flutur, atacat de adversarii integr„rii“

Œn perioada imediat urm„toare, opinia public„ din Rom‚nia, clasa politic„ autohton„ a∫teapt„ cu ner„bdare ca parlamentele din cele c‚teva state din Uniunea European„ care nu au avut Ónc„ pe ordinea de zi ratificarea Tratatului de aderare pentru Rom‚nia ∫i Bulgaria s„ dea und„ verde pentru cele dou„ ˛„ri. O veste bun„ ne-a parvenit duminic„ din presa interna˛ional„ — se sus˛ine c„ Raportul de ˛ar„ va fi elaborat Ón septembrie, mai repede cu o lun„ dec‚t era ini˛ial programat. A∫ putea spune c„, din exterior, ve∫tile sunt bune.

Din p„cate, nu acela∫i lucru Ól pot spune despre unele evenimente care se petrec Ón îcurtea“ noastr„. Exist„ o serie de for˛e, persoane, care ˛in cu tot dinadinsul s„ compromit„ eforturile de integrare ale Rom‚niei.

Œn urm„ cu trei s„pt„m‚ni, Excelen˛a sa domnul Quinton Quayle, fostul ambasador al Marii Britanii, tr„gea un semnal de alarm„, ar„t‚nd c„ exponen˛i ai fostei administra˛ii nu ar fi interesa˛i ca Rom‚nia s„ ajung„ membr„ a Uniunii Europene. Explica˛ia diplomatului britanic era foarte clar„: regulile din Uniunea European„ nu mai tolereaz„ o serie de ac˛iuni care favorizeaz„ corup˛ia ∫i unii ar avea de pierdut.

Iat„ c„ temerile exprimate nu numai de domnul Quinton Quayle par s„ se confirme. Œn plin efort de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 combatere a crizei generate de gripa aviar„ — fenomen care, evident, Óngrijoreaz„ comunitatea european„ — s-a declan∫at un adev„rat foc concentric Ómpotriva ministrului agriculturii Gheorghe Flutur, unul dintre factorii-cheie angrena˛i Ón lupta Ómpotriva acestei calamit„˛i. P.S.D. Ól atac„ zilnic pe ministrul agriculturii; activi∫ti ai P.S.D. str‚ng semn„turi pentru demiterea lui Gheorghe Flutur; Ón Senat, P.S.D. ∫i P.R.M. sus˛in o mo˛iune simpl„ Ómpotriva acestuia ∫i, colac peste pup„z„, chiar un reprezentant al alia˛ilor no∫tri, aflat prematur Ón campanie electoral„ pentru postul de primar Ón localitatea sa de origine, ignor‚nd pozi˛ia partidului din care face parte, pozi˛ie exprimat„ prin votul de la Senat de la mo˛iune, Ól atac„ ∫i el pe ministrul agriculturii.

Toate aceste atacuri concentrate, al„turate unei dificult„˛i de moment a ˛„rii noastre, nu reprezint„ altceva dec‚t o Óncercare disperat„ de a-l discredita nu numai pe ministrul Gheorghe Flutur, ci eforturile f„cute de actuala administra˛ie pe traseul integr„rii. Calculele autorilor sunt simple: ei Óncearc„ s„ demonstreze c„ un eveniment negativ, care se afl„ evident Ón aten˛ia Uniunii Europene, gripa aviar„, nu poate fi gestionat. ™i poate-poate se Ónt‚mpl„ o îminune“ (sperat„, dorit„ de ace∫tia) ∫i cei ce ne monitorizeaz„ Ó∫i vor schimba atitudinea fa˛„ de Rom‚nia. Eroare uria∫„ de calcul!

F„r„ s„ copiez unele cli∫ee ale comuni∫tilor din anii 1944—1945, trebuie totu∫i s„ ar„t c„ lozinca acelor ani, îTotul pentru front, totul pentru victorie!“, este valabil„ Ón aceast„ perioad„, c‚nd numeroase for˛e sunt angrenate Ón b„t„lia pentru eradicarea gripei aviare. Œn plus, ∫i reprezentan˛ii organiza˛iilor europene care au venit s„ ne ajute pe îfrontul aviarei“ au constatat c„ autorit„˛ile implicate nu fac deloc economie de efort Ón aceast„ b„t„lie ∫i gestioneaz„ corect criza.

Iat„ de ce vin la acest microfon ∫i cer tuturor politicienilor cinsti˛i ∫i care doresc Óntr-adev„r s„ devenim stat membru al Uniunii Europene s„ lase b„t„lia electoral„ ∫i s„ nu mai recurg„ la atacuri artificiale ∫i gratuite, care ar putea afecta pe nedrept nu imaginea unui ministru, a unui politician, ci a Rom‚niei.

P.S. Nu po˛i repro∫a unui ministru faptele de natur„ penal„ ale unor indivizi afla˛i cu ∫apte trepte sub nivelul controlului s„u indirect, dar acest lucru nu conteaz„ pentru demolatorii de profesie care urm„resc scopuri oculte.

Roberta Alma Anastase

#253048

îZiua Interna˛ional„ a Copilului“, s„rb„torit„ pe 1 iunie, este, Ón primul r‚nd, o ocazie de a ne aduce aminte c„, Ón fiecare moment, copiii trebuie s„ fie Ón aten˛ia noastr„, a Óntregii societ„˛i. 1 Iunie este, de aceea, nu doar o s„rb„toare a copiilor, ci o zi interna˛ional„ a tuturor, cu prilejul c„reia putem realiza importan˛a extraordinar„ a noii genera˛ii Ón contextul societ„˛ii. Œn m„sura Ón care avem grij„ ca ace∫tia s„ fie Ónconjura˛i de dragoste, de interesul pe care institu˛iile abilitate Ól manifest„ fa˛„ de ei, aceast„ zi este, Óntr-adev„r, o s„rb„toare a tuturor, a marii familii care este sau care ar trebui s„ fie societatea Ón care tr„im.

Aceast„ grij„ semnificativ„ ce trebuie acordat„ copiilor ∫i pozi˛iei lor Ón cadrul familiei este eviden˛iat„ de faptul c„, al„turi de ∫coal„, familia este unul dintre factorii care se preocup„ de educa˛ia omului, exercit‚nd o influen˛„ deosebit de ad‚nc„ asupra copiilor. Indubitabil, o mare parte dintre cuno∫tin˛ele despre natur„, societate,

obi∫nuin˛ele de comportament le dator„m educa˛iei primite Ón familie, de unde ∫i utilizarea expresiei îa avea cei ∫apte ani de acas„“.

De aceea, valorile familiei ∫i, Ómpreun„ cu acestea, valoarea semnifica˛iei copiilor Ón cadrul familiei trebuie ap„rate ∫i promovate Óndeosebi Ón societatea actual„, Ón acest context al profundelor transform„ri ale mentalit„˛ilor. Putem, Óntr-adev„r, aduce Ón discu˛ie o anume amenin˛are a familiei tradi˛ionale, precum ∫i îfragilitatea“ Óngrijor„toare de care sufer„ familia Ón zilele noastre, lucruri care trebuie s„ ne dea de g‚ndit ∫i, mai mult de at‚t, s„ determine o ac˛iune concret„ din partea noastr„, a tuturor.

Un alt punct deosebit de important la care aceast„ Zi Interna˛ional„ a Copilului m„ determin„ s„ m„ g‚ndesc este faptul c„, de multe ori, uit„m s„ r„spl„tim puterea, curajul ∫i ambi˛ia de care ace∫ti copii dau dovad„ Ón multe dintre activit„˛ile lor, calit„˛i care, nu trebuie s„ trecem cu vederea, sunt caracteristicile unei noi genera˛ii ∫i, prin extrapolare, calit„˛ile societ„˛ii de m‚ine.

Este necesar, de aceea, s„-i Óncuraj„m pe ace∫ti copii ∫i s„ Ói sus˛inem Ón ceea ce a∫ putea numi îlupta“ lor. Rom‚nia se poate m‚ndri cu numero∫i elevi care, la olimpiadele ∫colare de nivel interna˛ional, au demonstrat c„ aceast„ ˛ar„ ∫tie, vrea ∫i poate s„ ofere multe valori. R„spl„tirea ∫i Óncurajarea acestor copii este, Ón consecin˛„, o contribu˛ie la o imagine mai bun„ a Rom‚niei nu prin statistici economice, ci prin ceea ce aceast„ ˛ar„ promite comunit„˛ii interna˛ionale la nivel intelectual ∫i, implicit, la fiecare dintre celelalte niveluri la care Rom‚nia mai are de lucrat.

Œn concluzie, s„ nu uit„m c„, pentru a putea spune c„ avem grij„ de ˛ar„ ∫i de societatea Ón care tr„im, este nevoie ca mai Ónt‚i s„ putem spune c„, Óntr-adev„r, avem grij„ de pilonul central al acestei societ„˛i, reprezentat de noua genera˛ie. Copiii nu reprezint„ doar o categorie a societ„˛ii, ci sunt ei Ón∫i∫i societatea de m‚ine.

Tiberiu B„rbule˛iu

#256074

îSchimb„rile climatice — pute˛i s„ le st„p‚ni˛i!“ este numele campaniei recent lansate de Comisia European„, cu scopul de a sensibiliza opinia public„ Ón leg„tur„ cu modificarea brusc„ a climei.

Nu este Ónt‚mpl„toare nici tema aleas„ pentru aceast„ campanie ∫i nici data lans„rii ei. Prin lansarea cu ∫apte zile Ónaintea Zilei Mondiale a Mediului, s„rb„torit„ pe Óntreg mapamondul la 5 iunie, statele membre ale Uniunii Europene trag un semnal de alarm„, cer‚nd imperios o reac˛ie fa˛„ de schimb„rile climato-ecologice globale din ultimii ani.

Cu to˛ii am sim˛it consecin˛ele dezastruoase ale acestor modific„ri climatice, prin apari˛ia unor fenomene naturale extreme, de la verile caniculare ∫i secetoase la inunda˛iile catastrofale.

fiara noastr„, cu cele ∫apte valuri de inunda˛ii Ón 2005 ∫i deversarea Dun„rii din acest an, la care se adaug„ efectele colaterale reprezentate de victime umane ∫i pagube de sute de miliarde de euro, a sim˛it din plin aceste evolu˛ii climatice.

Situa˛ia Ón care ne afl„m este paradoxal„ dac„ ne g‚ndim c„ societatea, de∫i aflat„ pe o pant„ ascendent„ a dezvolt„rii sale, este vulnerabil„ ∫i neputincioas„ Ón fa˛a unor asemenea fenomene naturale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Cu toate c„ marile societ„˛i au Ónceput demersurile pentru investigarea acestor probleme ∫i g„sirea de solu˛ii pentru st„p‚nirea fenomenului, rezultatele se las„ Ónc„ a∫teptate.

Vocea acestei campanii, chiar dac„ este destinat„ spa˛iului delimitat de grani˛ele actuale ale Uniunii Europene, ar trebui s„ se fac„ auzit„ ∫i la noi. Este o problem„ care afecteaz„ Ón primul r‚nd popula˛ia ∫i este vital s„-i acord„m o vizibilitate mai mare, care s„ conduc„ la mobilizarea sporit„ a publicului ∫i a factorilor decizionali implica˛i, inclusiv prin acordarea resurselor administrative ∫i financiare absolut necesare.

Vreau s„ atrag aten˛ia asupra unei mai vechi metehne rom‚ne∫ti, aceea de a transpune, de a prelua f„r„ s„ particulariz„m. Faptul c„ prin strategia na˛ional„ pentru schimb„ri climatice ∫i planul de implementare am stabilit cum s„ aplic„m angajamentele asumate prin Protocolul de la Kyoto nu este suficient. Ne-am limitat la acela∫i mimetism legislativ la care parc„ suntem condamna˛i de 10 ani Óncoace, f„r„ a spune nimic despre particularit„˛ile de ordin subregional ale schimb„rilor climatice ∫i mai ales f„r„ a descrie reac˛ia de ap„rare ∫i adaptare care s-ar impune.

Œn˛elegerea faptului c„ dimensiunea climatic„ nu este un apendice al existen˛ei noastre, ci un criteriu de viabilitate a fiec„rei comunit„˛i ∫i o responsabilitate proprie, trebuie s„ constituie un motor pentru ac˛iunile viitoare din orice domeniu.

Tudor Mohora

#258798

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îNoul Cod fiscal adoptat de Guvernul T„riceanu nu contribuie nici la stimularea cre∫terii economice ∫i nici la ameliorarea nivelului de trai.“

Noul Cod fiscal, adoptat cu mare Ónt‚rziere de Guvernul T„riceanu, urmeaz„ s„ fie supus dezbaterii Parlamentului Rom‚niei Ón viitorul apropiat.

De la 1 ianuarie 2007, potrivit prevederilor acestuia, accizele pentru benzin„, electricitate ∫i gaze naturale vor fi majorate cu circa 30%, Ón afar„ de cre∫terile consistente care se Ónregistreaz„ Ón acest an la pre˛urile pentru combustibili, energie electric„, alimente, tutun, alcool etc.

O alt„ prevedere a proiectului de Cod fiscal se refer„ la majorarea brusc„ a impozitului pe profit la 16% Ón cazul microÓntreprinderilor care reprezint„ imensa majoritate a Óntreprinderilor din Rom‚nia, fa˛„ de taxarea preferen˛ial„ de numai 3% c‚t este Ón prezent. O alt„ noutate const„ Ón majorarea substan˛ial„ a impozitului pe locuin˛e ∫i autovehicule.

Œn mod firesc se pune Óntrebarea Ón ce m„sur„ prevederile proiectului noului Cod fiscal se afl„ Ón concordan˛„ cu prevederile îProgramului de guvernare 2005—2008“, care subliniaz„ cu fermitate: îCheia de bolt„ a politicii fiscale a Guvernului este relaxarea fiscal„ ca mijloc de detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a ini˛iativei private ∫i de Óncurajare a oficializ„rii economiei ascunse“.

A∫a cum rezult„ din con˛inutul proiectului noului Cod fiscal, prevederile sale conduc la accentuarea presiunii fiscale, ∫i nu la relaxarea sa.

De asemenea, majorarea brusc„ a cotei de impozit pe profitul microÓntreprinderilor nu este de natur„ s„ stimuleze detensionarea mediului de afaceri ∫i Óncurajarea ini˛iativei private ∫i cu at‚t mai pu˛in a oficializ„rii

economiei ascunse. Œn plus, astfel de reglement„ri, inclusiv cele privind majorarea impozitului pe locuin˛„ ∫i autovehicule, conduc la amplificarea infla˛iei ∫i la deteriorarea nivelului de trai.

Cu toate c„ deficitul balan˛ei comerciale Ón primele 4 luni ale acestui an a ajuns la 3.410,6 milioane euro, respectiv 46,2%, iar lipsa de competitivitate a economiei noastre este clar marcat„ Ón ultimul raport privind Rom‚nia, adoptat de Uniunea European„, politica fiscal„ a Guvernului T„riceanu, inclusiv prevederile proiectului noului Cod fiscal, nu este orientat„ Ón direc˛ia stimul„rii dezvolt„rii produc˛iei autohtone la nivelul standardelor europene.

Produc˛ia industrial„ a Ónregistrat o cre∫tere de numai 4,5% Ón trimestrul I al anului 2006 fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului trecut. Œn unele ramuri ale industriei s-au Ónregistrat chiar sc„deri ale volumului produc˛iei Ón aceea∫i perioad„: produc˛ia de textile (-12,1%); articole de Ómbr„c„minte (-7,3%); produse din tutun (-7,3%) etc. Produc„torii industriali nu au Ónc„ suficiente m„rfuri care s„ fac„ fa˛„ exigen˛elor consumatorilor externi ∫i nici m„car ale celor interni.

Este semnificativ Ón aceast„ privin˛„ c„ ponderea alimentelor ∫i b„uturilor exportate Ón trimestrul I 2006 reprezint„ numai 1,9% din totalul exporturilor, fa˛„ de 5,2% Ón totalul importurilor, de∫i astfel de produse ar putea s„ fie fabricate aproape Ón totalitate Ón ˛ar„, la nivelul standardelor europene.

Totodat„, este inadmisibil ca prin politica fiscal„ promovat„ prin proiectul noului Cod fiscal s„ fie prev„zut„ o cre∫tere de 5,3 ori a cotei de impozit pe profitul microÓntreprinderilor, Ón condi˛iile Ón care infla˛ia ∫i cursul de schimb dep„∫esc cu mult previziunile oficiale.

Rom‚nia are nevoie de o politic„ fiscal„ stabil„ pe termen mediu ∫i lung care s„ fie predictibil„ pentru asigurarea unor condi˛ii prielnice dezvolt„rii mediului de afaceri, dar ∫i pentru punerea Ón aplicare a unor m„suri pentru cre∫terea economic„, protec˛ia social„ ∫i ameliorarea nivelului de trai.

Este de sperat ca dezbaterile parlamentare pe fond Ón leg„tur„ cu proiectul de lege privind Codul fiscal s„ clarifice numeroasele probleme ∫i controverse privind con˛inutul acestuia, care s„ conduc„ la corecturile necesare ∫i s„ contribuie la dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, precum ∫i la ameliorarea nivelului de trai, fa˛„ de care Guvernul T„riceanu manifest„, cu consecven˛„, lips„ de interes.

Vasile Cosmin Nicula

#263018

îNu avem grip„ la p„s„ric„!“

Geniul imaginativ al fetelor de la îAvicola“ Deva, stimulat de obsedantele zbateri ale domnului ministru Flutur ∫i de telenovelele cu mar˛ieni sanitari, care spal„ cu tulumba asfaltul ∫i ro˛ile ma∫inilor, a aprins o lumini˛„ de speran˛„ la cap„tul tunelului aviar. Pe geamul magazinului de desfacere a c„rnii de pas„re din pia˛a agroalimentar„ din Deva se poate citi urm„torul mesaj: îNu avem grip„ la p„s„ric„“.

P‚n„ ∫i televiziunea local„ s-a bucurat de aceast„ veste ∫i a difuzat-o Óntr-un buletin de ∫tiri important, dup„ ce s-a convins cu propriile camere de luat vederi c„ lucrurile st„teau chiar a∫a cum suna anun˛ul. Nu ∫tim ce alte investiga˛ii s-au mai f„cut pentru a intra Ón intimitatea problemei din discu˛ie, dac„ s-au recoltat probe ∫i cine s-a pronun˛at asupra lor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 Am f„cut aceast„ divaga˛ie pentru a sublinia c„ dup„ Ciuma lui Caragea ∫i v‚n„toarea fi‚n˛arului Criminal al anului de gra˛ie 1996, responsabil de epidemia de meningoencefalit„, domnul Flutur are ∫ansa de a intra, al„turi de ministrul bolii, domnul Nicol„escu, Ón istoria alternativ„.

Oameni iresponsabili ∫i nepricepu˛i se Ónver∫uneaz„ s„ ocupe pozi˛ii importante Óntr-un sistem Ón care se pune Ón joc via˛a ∫i s„n„tatea popula˛iei. Ambii au dovedit cras„ incompeten˛„ Ón administrarea domeniilor care le-au fost Óncredin˛ate numai pentru c„ s-au vopsit Ón portocaliu. Exist„ ∫i o apropiere Óntre cei doi: domnul Flutur omoar„ p„s„rile, iar socotitorul de la C.A.P. le num„r„.

Œn acest timp, o p„s„ric„ platinat„, plin„ de dulceg„rii, vine s„-i ˛in„ de ur‚t la spital pre∫edintelui portocaliu, s„-l Ómb„rb„teze ∫i s„-l Óncurajeze: îTrecem noi ∫i peste asta!“. A∫a a gr„it Zaratustra, o alt„ divinitate portocalie.

Domnilor guvernan˛i, a˛i dovedit c„ nu sunte˛i Ón stare de nimic ∫i c„ Dumnezeu pedepse∫te ˛ara din cauza voastr„, a∫a c„ v„ invit s„ v„ face˛i bagajele. Vom face noi slujbe pentru a cur„˛a toate locurile Ón care s-a strecurat Necuratul.

Vasile Pu∫cas

#265096

## **Domnul Vasile Pu∫cas:**

îDespre rolul studiilor de impact Ón procesul legislativ din Rom‚nia“

A∫ vrea s„ revin asupra discu˛iilor noastre din toamna anului 2005 privind reformarea procesului legislativ din Parlamentul Rom‚niei.

Œn 2006, noi continu„m s„ legifer„m dup„ modelul secolului al XIX-lea, care se baza exclusiv pe expunerea de motive. Œn acela∫i timp, Ón Congresul S.U.A. ∫i Ón Parlamentul European, Ón multe parlamente na˛ionale s-a trecut la utilizarea studiilor de impact. Este vorba despre un instrument prin care legiuitorul prime∫te evalu„ri ale impactului legii, se afl„ Ón contact direct cu op˛iunile circumscrip˛iei de care apar˛ine. Este o form„ de asigurare Ón plus c„ interesul public este cu adev„rat servit Ón modul cel mai optim. Duce la simplificare ∫i stabilitate legislativ„.

Ast„zi parcurgem etapa final„ a obiectivului nostru na˛ional de preg„tire intern„ pentru aderarea la Uniunea European„. Numeroase domenii de activitate urmeaz„ s„ fie afectate de procesul transform„rilor ∫i al adapt„rii la normele comunitare. Œn acest sens, este necesar„ o real„ comunicare cu societatea, cu mediul ∫tiin˛ific, cu organiza˛iile patronale ∫i sindicale, cu organiza˛iile nonguvernamentale Ónainte de a fi adoptate proiecte legislative care vizeaz„ toate domeniile de activitate ale societ„˛ii.

Pe de alt„ parte, dincolo de acest proces intern de transformare, procesul legislativ din Rom‚nia trebuie s„ se racordeze la standardele ∫i uzan˛ele din Uniunea European„. Pentru aceasta este necesar„ ∫i europenizarea Regulamentului de func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor.

V„ semnalez, ca exemplu, studiul dat publicit„˛ii de grupul de lucru de la îStrategikon“ Ón privin˛a Funda˛iei îGojdu“. Este vorba despre o evaluare care, Ón 49 de pagini, ofer„ imaginea de ansamblu ∫i instrumentarul necesar membrilor Parlamentului atunci c‚nd ace∫tia sunt chema˛i s„ se exprime asupra acestei chestiuni. Am solicitat noi, ca for legislativ, elaborarea unui asemenea

studiu atunci c‚nd am procedat la analizarea ini˛iativei legislative viz‚nd problematica Gojdu? Din p„cate, nu!

Suplimentar expunerii de motive, nu de pu˛ine ori p„rtinitoare, este nevoie s„ recurgem la un gen de argumentare care s„ vin„ dinspre societate. Iar studiile de impact ne ofer„ at‚t avantajul utiliz„rii expertizei consacrate, c‚t ∫i deschiderea spre societate.

Œn acela∫i sens, credem c„ se impune ∫i modificarea legii de organizare ∫i func˛ionare a Guvernului Rom‚niei, ca institu˛ie cu drept de ini˛iativ„ legislativ„, dar ∫i Ón privin˛a con˛inutului rela˛iei Parlament — Guvern (incluz‚nd problematica european„, subsidiaritatea etc.)

Modernizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti este un proces care are la baz„ legisla˛ia ˛„rii, iar pentru ca acestea s„-∫i Óndeplineasc„ scopul, legile trebuie adoptate Ón spiritul nevoilor reale ale societ„˛ii ∫i cet„˛enilor. Cred c„ merit„ s„ facem cu to˛ii un efort pentru ca momentul ader„rii s„ g„seasc„ institu˛ia Parlamentului mai eficient„ pentru cet„˛ean ∫i societatea rom‚neasc„, mai aproape de practicile ∫i valorile europene.

De aceea propun ∫i Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor s„ ini˛ieze demersurile adecvate.

Eugen Nicolicea

#274419

Autor par˛ial, pentru c„ aceast„ condi˛ie suplimentar„ a fost introdus„ de c„tre Ministerul Justi˛iei cu scopul evident ca Óntotdeauna judec„torul s„ fie obligat s„ dea autoriza˛ia de interceptare, s„ se Óncalce, pentru c„ venise cu îsau Ónt‚rziat„“. Eu sunt autor doar la cuv‚ntul îmult“ ∫i la cuv‚ntul î∫i“ Ón loc de îsau“. Sunt de acord c„ ar fi trebuit s„ lipseasc„ de tot aceast„ condi˛ie.

V„ anun˛ c„ acesta este un drept constitu˛ional care se limiteaz„ doar Ón condi˛ii excep˛ionale, or, Ónt‚rzierea nu este o condi˛ie excep˛ional„. Œntotdeauna nu se vor mai duce s„ cear„ autoriza˛ia de interceptare pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 faptul c„ nu se g„se∫te f„ptuitorul ∫i vor veni cu o singur„ condi˛ie, dac„ este îsau“, vor cere s„ se dea pentru c„ va fi îmult Ónt‚rziat„“. Orice judec„tor va vedea atunci c„ este Óndeplinit„ ∫i va trebui s„ dea autoriza˛ia de interceptare.

Œn ceea ce prive∫te graba, pentru c„ totul se face Ón grab„, Ministerul Justi˛iei face pachete de legi ∫i proiecte de legi Ón grab„, ca s„ aib„ ce modifica dup„ aceea, se caut„ s„ se bage ∫i Ón Codul de procedur„ penal„ tot grab„, ca s„ se poat„ produce erori judiciare, s„ pl„teasc„ statul. Ei bine, graba este rezolvat„ la alt articol. Œn cazul Ón care se gr„be∫te procurorul sau cercetarea ar fi Ónt‚rziat„, are posibilitatea ca 24 de ore, ∫i am Ón˛eles c„ colegii vor s„ m„reasc„ termenul la 48 de ore, are posibilitatea s„ nu mai treac„ pe la judec„tor s„ fac„ intercept„rile respective.

Deci dac„ ai la dispozi˛ie, atunci c‚nd este urgent, cele 24 de ore sau 48, cum am Ón˛eles c„ se dore∫te, de ce trebuie s„ mai pui pentru cazul general Ónc„ o condi˛ie nu suplimentar„, ci îÓn loc de“, ∫i anume îcercetarea ar fi Ónt‚rziat„“. Deci problema aceasta cu Ónt‚rzierea este rezolvat„ la alt articol, ∫i anume Ón care procurorul, Ón 48 de ore, poate s„ fac„ intercept„rile respective.

Deci eu v„ propun s„ vota˛i varianta comisiei ∫i s„ nu c„de˛i Ón capcana Óntins„ de Ministerul Justi˛iei care dore∫te ca drepturile constitu˛ionale s„ fie limitate nonstop, deci atunci c‚nd exist„ o simpl„ cerere, pentru c„ aceast„ motiva˛ie este Ónt‚rziat„, cu care venise ministerul, nu este o condi˛ie care este Óndeplinit„ c‚teodat„, ci este o condi˛ie care se Óndepline∫te Ón permanen˛„.

Un drept constitu˛ional nu poate fi c„lcat Ón permanen˛„.

Lucian Augustin Bolca∫

#299182

Permite˛i-m„ s„ m„ refer mai Ónt‚i la incident, pentru c„ are o semnifica˛ie.

Desigur, domnul deputat Sergiu Andon avea dreptul s„ se pronun˛e Ón calitate de deputat ∫i nimeni nu-i poate imputa faptul c„ este ∫i pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care a lecturat un raport.

Dar incidentul este semnificativ ∫i el semnific„ haosul care domne∫te Ón procedura parlamentar„ de adoptare a acestui Cod de procedur„ penal„. Este imposibil ca, pe parcursul unor dezbateri desf„∫urate Óntr-o procedur„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 urgen˛„ relativ„, la dispozi˛ia toanelor Ministerului Justi˛iei, s„ reu∫im s„ rezolv„m problemele a∫a cum trebuie, pentru a face ceva temeinic ∫i statornic.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul, domnul pre∫edinte Andon a apelat, de data aceasta, la acela∫i principiu pe care l-am anun˛at, acela al unicit„˛ii termenelor. Numai c„ aici ne afl„m Óntr-o situa˛ie diferit„. Este vorba despre termene care priveau o privare de drepturi, ∫i aici este vorba despre termene care se refer„ la un control judiciar imediat, pentru situa˛ii excep˛ionale. Or, termenele procedurale penale pentru asemenea situa˛ii sunt de 24 de ore. Pentru c„, dac„ am ajunge la concluzia — nu ∫tiu de unde scoas„ ∫i, probabil, aritmetic„ — a comisiei: dac„ nu e aia, dac„ nu-i cealalt„, hai s„ c„dem la pace, la mijloc. Dac„ am ajunge la situa˛ia aceasta, practic intercept„rile ar continua p‚n„ la r„m‚nerea definitiv„ a unei hot„r‚ri judec„tore∫ti ∫i cele 24 de ore sau 48 de ore s-ar transforma cu acest control judiciar Ón 3 zile sau 5 zile, ceea ce nu se poate.

Categoric, 24 de ore este un termen mai mult dec‚t generos pentru un judec„tor care trebuie s„ se pronun˛e imediat la primirea sesiz„rii. Aceasta este procedura pe plan interna˛ional. Judec„torul care autorizeaz„, ziua sau noaptea, se pronun˛„ imediat la primirea sesiz„rii.

Valer Dorneanu

#322574

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Doamna ministru,

F„r„ Óndoial„, doamn„ ministru, c„ a˛i fi putut fi un ministru eficient ∫i un ministru de excep˛ie, la propriu, ∫i nu formal, a∫a cum a˛i ob˛inut printr-o activitate de altfel meritorie la Uniunea European„.

Putea˛i fi un ministru bun dac„ dumneavoastr„, prelu‚nd o activitate prodigioas„ care s-a desf„∫urat cu participarea Óntregului Parlament, o activitate care a inclus participarea efectiv„ a celor mai buni judec„tori ∫i profesori de drept din ˛ar„, dac„ a˛i fi preluat acele legi care s-au adoptat dup„ o profund„ cercetare ∫i dup„ o profund„ expertiz„ interna˛ional„, legi care au fost temeiul Ónchiderii Capitolului îJ.A.I.“, dac„ imediat ce a˛i fi preluat func˛ia a˛i fi purces la implementarea lor ∫i, eventual, la Ómbun„t„˛irea acestora sau la adoptarea urm„toarelor legi care le condi˛ionau, atunci Óntr-adev„r a˛i fi pus um„rul la func˛ionarea justi˛iei ∫i la credibilizarea ei. Pentru c„ justi˛ia este una dintre condi˛iile fundamentale ale democra˛iei.

Din p„cate, a˛i procedat, a∫a cum a spus colegul meu mai t‚n„r, Ónv„˛at„ la ∫coala Conven˛iei Democrate a˛i vrut s„ desfiin˛a˛i tot ce a adoptat Parlamentul anterior, din ambi˛ia orgolioas„ de a v„ vedea numele Ónscris pe orice lege provenind de la justi˛ie.

A∫a cum Conven˛ia Democrat„ a schimbat titlurile legilor numai pentru a fi adoptate Ón perioada lor, a∫a ∫i dumneavoastr„ vre˛i s„ ave˛i Codul dumneavoastr„ penal, Codul dumneavoastr„ de procedur„, Legile magistraturii, a Consiliului Superior, Statutul magistratului ∫i toate noi.

Paradoxul face c„ Ón ambi˛ia aceasta de care, din p„cate, Parlamentul n-a reu∫it s„ v„ debaraseze, paradoxul face s„ prelua˛i din Codul penal vechi textele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/16.VI.2006 care, Óntr-adev„r, condi˛ionau integrarea noastr„ ∫i rezolvarea unor problemele pe acest capitol ∫i a˛i preluat dou„ texte bune, pe care nu le-a∫ critica. Ceea ce critic„m Óns„ foarte mult ∫i nu putem s„ promov„m un asemenea procedeu este modul cum dumneavoastr„ sfida˛i Parlamentul, dumneavoastr„ ∫i Guvernul dumneavoastr„.

Pentru c„ legile adoptate de un Parlament nu sunt legile adoptate de o legislatur„, Parlamentul este o institu˛ie peren„, Parlamentul este condi˛ia esen˛ial„ a func˛ion„rii oric„rei democra˛ii. ™i v„ amintesc c„ aceste legi, Codul penal ∫i celelalte pe care dumneavoastr„ le-a˛i modificat prin asumarea r„spunderii au fost adoptate cu majoritatea votului deputa˛ilor ∫i senatorilor, iar unele Ón unanimitate.

Nu avea˛i nici un alt motiv dec‚t orgoliul personal de a le schimba. Acum, printr-un procedeu destul de meschin, a∫ spune eu, ∫i Ón orice caz fals, dumneavoastr„ vre˛i s„ am‚na˛i la nesf‚r∫it intrarea Ón vigoare a Codului penal adoptat ∫i promulgat, din aceast„ ambi˛ie, ∫i pentru c„ avea˛i dumneavoastr„ dou„ texte acolo le-a˛i preluat acum. Numai c„ modalitatea Ón care dumneavoastr„ a˛i procedat iar„∫i este o sfidare la adresa Parlamentului, pentru c„ Ón aceast„ lege de modificare a Codului penal dumneavoastr„ a˛i introdus la a doua Camer„ un text care nu f„cea obiectul legii ∫i nu era legat de aceasta. Textul acesta prin care dumneavoastr„ proroga˛i din nou intrarea Ón vigoare a Codului penal legal adoptat ∫i promulgat...

Sergiu Andon

#330231

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, precizez pentru oricine c„ vorbesc Ón calitatea mea de deputat, membru al Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Am sus˛inut, inclusiv Ón luarea de cuv‚nt de la aceast„ tribun„, corectitudinea Ón sine, bunele inten˛ii ale acestui proiect de lege, referindu-ne la partea lui substan˛ial„.

Dup„ sau o dat„ cu acest raport suplimentar, apare Óntr-adev„r la pozi˛ia 4 modificarea art. X, care aduce o modificare a art. 512 din Legea nr. 301/2004. Ea a f„cut obiectul deja al unor critici, Ón momentele imediat anterioare, cu sau f„r„ exces de pasiune, cu sau f„r„ Ónc„rc„tur„ politic„.

Eu pun Ón discu˛ie aspectul constitu˛ional al textului Ón mod foarte serios, al regulamentarei, al constitu˛ionalei Ónvestiri a Camerei Deputa˛ilor ∫i, consecin˛„ a acestuia, problemele serioase care decurg pentru ordinea de drept, pentru lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i consecin˛e privind integrarea european„, aspecte pe care le-am ridicat tot ca deputat ∫i Ón comisie.

Mai Ónt‚i reamintesc, voi fi scurt, dar trebuie s„ reamintesc faptul c„ la dezbaterea acestui proiect de lege, ca ∫i la dezbaterea modific„rilor la Codul de procedur„ penal„ s-au ridicat de c„tre unii colegi, ∫i Ón comisie, ∫i Ón plen, semne de Óntrebare cu privire la constitu˛ionalitatea faptului de a aborda ∫i modifica, chiar radical, texte care nu au format obiectul propunerii legislative a Guvernului, deci nici n-au trecut prin Guvern, ∫i altele, care nici m„car Ón Senat nu au fost discutate. ™i s-a conturat interpretarea, la care m-am aliniat ∫i eu, c„ pe principiul introdus de aceast„ Constitu˛ie, al specializ„rii, s„-i spunem a∫a, a Camerelor ∫i cu o interpretare foarte extensiv„ s-ar putea admite c„ am procedat constitu˛ional. Dar aceasta a fost o etap„.

Cu art. X ajungem Óntr-o cu totul alt„ situa˛ie. ™i anume nu se mai pune Ón discu˛ie modificarea altor articole care vizeaz„ o lege, respectiv Codul penal, modificabil„ ∫i asupra modific„rii c„reia Guvernul ∫i-a afirmat inten˛ia de a o face, intervenind justific„ri pe parcurs. Acum, modific„m noi, am Ónceput a∫a, subit, Ón Comisia juridic„, acolo, ca deputat, am sus˛inut punctul de vedere pe care Ól sus˛in ∫i aici, ∫i noi, eventual plenul, modificarea Legii nr. 301/2004, a c„rei modificare Guvernul Rom‚niei nu ∫i-a asumat inten˛ia, nu ∫i-a afirmat aceast„ inten˛ie. Amintesc c„ Ón conformitate cu art. 74 din Constitu˛ie ini˛iativa legislativ„ apar˛ine Guvernului Rom‚niei, ∫i nu unui minister sau altul, iar definirea Guvernului o d„ art. 102 din Constitu˛ie.

S-a mai spus Ón comisie c„: îBine, noi, deputa˛ii, putem avea ∫i noi ini˛iativ„ legislativ„“. Perfect, dar respect‚ndu-se o anumit„ filier„, cu o propunere care urm„re∫te pa∫i legiferatori concre˛i ∫i bine reglementa˛i. Nu este aceast„ situa˛ie.

A∫adar, eu semnalez c„ prin adoptarea acestui art. X risc„m un grav moment de neconstitu˛ionalitate, iar dac„ vor exista colegi care s„ atace articolul la Curtea Constitu˛ional„, f„r„ s„ amenin˛, declar cinstit de pe acum c„ voi subscrie la o asemenea peti˛ie. Solu˛ia fiind, dac„ Guvernul Rom‚niei Ón˛elege s„ modifice ∫i Legea nr. 301, s„ o fac„ printr-un act normativ special.

Foarte pe scurt, am s„ Ónchei amintind cele dou„ considerente de ordin practic, deoarece m-am Ónscris la cuv‚nt ∫i am aceast„ pozi˛ie, nu dintr-o viziune fals academic„, scolastic„. M„ g‚ndesc la comandamentele majore ale legisla˛iei penale: instaurarea ordinii de drept; lupt„ pentru ordine de drept; lupt„ Ómpotriva infrac˛ionalit„˛ii; combaterea corup˛iei ∫i corolarul lor de politic„ extern„, agrearea ∫i observarea de c„tre institu˛iile europene c„ facem pa∫i serio∫i Ón aceast„ privin˛„.

Ei bine, una dintre condi˛iile luptei Ómpotriva criminalit„˛ii, una dintre condi˛iile ordinii de drept ∫.a.m.d. este constan˛a legisla˛iei penale ∫i implementarea ei Ón practic„. Ea dureaz„, de regul„, un an. Nu este ca oricare alt„ lege.

Œntreaga lume juridic„ ∫i Óntreaga lume doctrinar„ a dreptului de 2 ani de zile discut„ Codul adoptat prin Legea nr. 301.

Marcu Tudor

#335890

Da˛i-mi voie ∫i termin imediat. P‚n„ acum terminam de fapt.

Domnule pre∫edinte, pot s„ fie legate cele ce spun eu ∫i de procedur„.

Am asistat p‚n„ acum, foarte frumos, la to˛i cei care au vorbit ∫i au invocat aici ni∫te motive excep˛ionale despre modul Ón care Domniile lor Ón˛eleg s„ voteze legile, lupta anticorup˛ie, frumuse˛ea proceselor care au decurs ∫i vor decurge de acum Óncolo dup„ legile pe care le facem noi acum. A∫a frumos i-am ascultat, Ónc‚t tind s„ cred c„ cei 11 ani pe care i-am petrecut eu Óntr-un proces absolut similar cu cel Ón care se afl„ p„rin˛ii doamnei ministru, dar de pe pozi˛ii inverse, cu dreptatea de partea mea, ∫i pierdut Ón final, dup„ 11 ani, dintr-o interpretare voit tenden˛ioas„ ∫i absolut inatacabil„ pe care au f„cut-o unii membri ai Cur˛ii Supreme de Justi˛ie ∫i care d„ posibilitatea justific„rii, prin noile legi duale pe care le vot„m noi acum, s„ le d„m dreptate acelor judec„tori care au f„cut abera˛ii.

De ce spun asta? Pentru c„ scoatem acum vinovat pe doamna ministru c„ exist„ paralelism Ón interpret„ri la judec„tori, Ónc‚t procurorul, judec„torii ∫i avocatul, fiecare, ca racul, broasca ∫i cu ∫tiuca, Ó∫i spun p„rerile lor, absolut Ón neconcordan˛„, dar Ón final to˛i av‚nd dreptate, pentru c„ interpreteaz„ a∫a cum dore∫te fiecare legi proaste f„cute de Parlament. Eu v„ spun c„ nu doamna ministru este de vin„, doar poate prin faptul c„ s-a dus la fiecare ∫ef de partid ∫i s-a rugat de ei s„ treac„ legile a∫a cum le propune Domnia sa.

Putea s„ spun„ toate abera˛iile din lume. Vina este a noastr„, c„ noi am trecut aceste legi. Am ascultat to˛i argumente, indiferent c‚t de pertinente erau, m„ f„ceau s„ l„crimez de bucurie c„ asist la asemenea frumuse˛e de argumente care nu permiteau interpretare dec‚t Ón sensul Ón care au fost sus˛inute.

™i cu toate astea, domnul Andon, perfect Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i accept‚ndu-le Ón final, vorba din final, a dat dreptate, ce spun eu acum, a indicat: îNu sunte˛i de acord, vota˛i a∫a, ca la romani, t„ia˛i-le g‚tul!“ ™i toat„ lumea din putere, conform Ón˛elegerii ∫efilor de partide din cele 4 forma˛iuni care formeaz„ aceast„ Coali˛ie de guvern„m‚nt, a votat f„r„ s„ mai ˛in„ cont de ce ziceam noi anterior.

Domnule pre∫edinte, atunci v„ Óntreb: la ce a fost nevoie de toat„ mascarada asta, dac„ noi n-am votat niciodat„ a∫a cum ne dicta con∫tiin˛a ∫i a∫a cum sim˛eam c„ este argumentul invocat, ci, pur ∫i simplu, dup„ Ón˛elegerea lui Boc, T„riceanu ∫i Macovei ∫i nu mai ∫tiu cine?

Este inadmisibil ce se Ónt‚mpl„ Ón Parlament. V„ dau Ónc„ o dat„ exemplu: 11 ani am fost iritat Ón fiecare din cele patruzeci ∫i ceva de ∫edin˛e de judecat„, Ón care

s-au Ónt‚lnit peste o sut„ de judec„tori; to˛i ne-au dat dreptate ∫i, Ón final, o Curte Suprem„ de Justi˛ie a infirmat tot ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ atunci, c„ a∫a au vrut ei. Au dat o decizie care va fi perfect justificat„ ∫i Ón viitor, prin dualismul actelor pe care noi le-am votat acum.

Domnilor, nu g„si˛i vinova˛i. Vinova˛i sunt patru ∫efi de partide, care au gr„bit s„ treac„, oricum ar fi, ca s„ dea na∫tere Ón noiembrie unei justific„ri din partea noastr„ c„ am f„cut tot ceea ce trebuie Ómpotriva corup˛iei.

™i ultima fraz„, domnule pre∫edinte, noi nu dovedim c„ lupt„m Ómpotriva corup˛iei, pentru c„ dualitatea de interpret„ri la texte care permit astfel de interpret„ri, cu perfecta cuno∫tin˛„ de cauz„ a domnului Sergiu Andon, care a cedat presiunilor ∫efilor lui de partid ∫i de...

Cuprins

Stenograma

Ședința