Traian Constantin Iga∫

îSitua˛ia grav„ a rom‚nilor din Timoc“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu mai bine de un an de zile nu mi-ar fi putut trece prin g‚nd c„ o comunitate de rom‚ni poate s„ mai treac„ Ón ace∫ti ani prin momente ca cele care mi-au fost aduse la cuno∫tin˛„. Ca s„ fiu sincer, nici nu ∫tiam prea multe despre rom‚nii timoceni, care au tr„it, tr„iesc ∫i vor tr„i pe teritoriul actualei Serbii. Cuno∫team, asemenea altor oameni simpli, c„ ∫i Ón Iugoslavia tr„iesc mul˛i fra˛i de-ai no∫tri, dar nu mi-a∫ fi putut Ónchipui c„ ace∫tia tr„iesc de mult timp sub o presiune continu„ care-i duce p‚n„ acolo Ónc‚t le e team„ s„-∫i mai spun„ rom‚ni. Situa˛ia lor mi-a fost adus„ Óns„ la cuno∫tin˛„ anul trecut ∫i de atunci am Óncercat, Ón mai multe feluri, s„ o prezint mai departe, Ón speran˛a c„ se vor lua totu∫i unele m„suri pentru ca situa˛ia lor s„ nu mai continue ca Ón prezent.

Rom‚nii timoceni sunt mai mul˛i ∫i ca num„r, ∫i ca pondere local„ dec‚t cei b„n„˛eni, dar nu au nici cel mai neÓnsemnat drept la p„strarea identit„˛ii na˛ionale. Nu sunt reprezenta˛i nici Ón Consiliul Na˛ional al Rom‚nilor din Serbia, prin îbun„voin˛a“ Belgradului. Œn decembrie 2003, nici o minoritate nu a intrat Ón parlamentul Serbiei, de∫i voci oficiale apreciaz„ c„ minorit„˛ile din statul s‚rb sunt cel pu˛in 25%. Rom‚nilor din Timoc li s-a impus Óncetul cu Óncetul titulatura de îvalah“ ∫i cu toate c„ num„rul lor atinge c‚teva sute de mii de suflete, ace∫tia nu sunt reprezenta˛i la nivelul conducerii administrative nici m„car Ón Homolie sau Valea Timocului, unde ace∫tia sunt majoritari.

De 14 ani, ori de c‚te ori Rom‚nia a abordat acest subiect, Serbia a refuzat sau a tergiversat acordarea unor minime drepturi pentru rom‚nii din Timoc. Dac„ Ón Ucraina sunt 90 de ∫coli unde se studiaz„ toate materiile Ón rom‚n„, dac„ Ungaria ofer„ de drept acelea∫i drepturi firavei comunit„˛i rom‚ne∫ti de acolo, dac„ Bulgaria m„car discut„ despre viitoare drepturi pentru rom‚ni, Serbia refuz„ m„car o or„ de limb„ rom‚n„ pe s„pt„m‚n„ Ón localit„˛i din Valea Timocului unde, conform recens„m‚ntului din 2002, rom‚nii-valahi reprezint„ 30% din popula˛ie (Ón fapt, cele mai multe localit„˛i sunt curat rom‚ne∫ti).

Organiza˛iile politice rom‚ne∫ti din aceste ˛inuturi sunt des ˛inta atacurilor na˛ionali∫tilor s‚rbi. Doar Ón anul trecut au scris de dou„ ori pe u∫a acestora îMar∫ din Serbia!“ ∫i au desenat obscenit„˛i, f„r„ ca poli˛ia s„ descopere autorii.

Comunitatea Rom‚nilor din Iugoslavia, de c‚nd a Ónceput un parteneriat cu timocenii, a fost scoas„ afar„ din sediul pe care l-a ridicat chiar ea ∫i se judec„ ∫i acum.

Œn Serbia, Biserica Ortodox„ S‚rb„ nu manifest„ nici cel mai mic sentiment fr„˛esc sau ecumenic. Episcopul de Timoc nu a permis nici m„car intrarea Ón biserica din Slatina Borului la o aniversare a unui preot rom‚n din V‚r∫e˛, invitat de localnici.

Au fost f„r„ ecou ∫i apelurile mitropolitului Corneanu ∫i listele de semn„turi adunate de rom‚nii timoceni pentru slujb„ Ón limba rom‚n„. Aceea∫i soart„ au avut-o listele cu semn„turi pentru ˛inerea Ón ∫coli a unor ore de limba rom‚n„. De∫i vorbitori buni de limb„ rom‚n„ (arhaic„), dar f„r„ posibilitatea de a folosi aceast„ limb„