™tefan Valeriu Zgonea

îStatul Ón perspectiva integr„rii“

Procesul de descentralizare trebuie Ónso˛it de o viguroas„ mi∫care de Ónt„rire a structurilor locale. Structurile democratice create Ón urma alegerilor nu trebuie s„ devin„ simple juc„rii Ón m‚na unor puternice grupuri de interese ∫i de presiune. De aceea, tuturor celor care doresc p„strarea dimensiunilor pluralismului Ón libertate le adresez mesajul de a se opune f„r‚mi˛„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 32/25.III.2004 autorit„˛ii statale. Œnsu∫i Parlamentul trebuie s„ lupte democratic pentru conservarea autorit„˛ii sale deliberative.

Statul trebuie s„ creeze nu numai o anumit„ realitate pe termen scurt, dar ∫i condi˛iile necesare dezvolt„rii Ón viitor. Nu se poate pune problema unei — metaforic vorbind — îg‚ndiri a statului“ pe termen scurt, dec‚t cu imensul risc, inacceptabil, al submin„rii fundamentelor sale.

Existen˛a noastr„ comun„ nu poate fi Ón˛eleas„ Ón afara unei ac˛iuni eficiente a statului, care asigur„ infrastructura public„, social„ ∫i cultural„ f„r„ de care economia nu poate prospera. Subliniez c„ o asemenea viziune nu are nimic comun cu cea de sorginte centralist„, pe care o resping, a∫a cum, pe de alt„ parte, resping ∫i a∫a-numitul individualism al prosperit„˛ii de cazinou, care echivaleaz„ cu dispre˛ul fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de munca onest„.

Func˛ionarea armonioas„ a statului este intens sus˛inut„ prin aplicarea corect„ ∫i prin ad‚ncirea bunei func˛ion„ri a principiului autonomiei locale. Problema real„ este c„ autonomia local„ duce la valorificarea cu maxim„ eficien˛„ a tuturor resurselor locale, naturale, umane, financiare etc., Ón cadrul unei politici generale echilibrate. Œn realitate, cu c‚t autonomia local„ devine mai solid„, cu at‚t spore∫te integrarea comunit„˛ilor locale Óntr-un ansamblu na˛ional coerent. Autonomia local„ nu duce la adversitate fa˛„ de stat ci, dimpotriv„, la gospod„rirea optim„ a resurselor locale Ón contextul statului de drept. Autonomia local„ presupune, obligatoriu, ∫i ordine administrativ„, implementarea ferm„ a m„surilor legislative ca solu˛ie pentru eficien˛a institu˛iilor, dar ∫i ca important„ cale pentru lupta anticorup˛ie, un comportament adecvat, principial al func˛ionarului public Ón raport cu cet„˛eanul.

Discu˛iile despre reform„ au gravitat, de-a lungul ultimilor ani, Ón marea majoritate, Ón jurul raportului dintre stat ∫i libera ini˛iativ„. Concret, s-a discutat despre gradul ∫i forma prezen˛ei statului Ón via˛a social„, nu numai Ón cea economic„.

Exist„ op˛iuni care sus˛in eliminarea oric„rei prezen˛e a statului Ón favoarea liberei ini˛iative individuale, dup„ cum exist„ puncte de vedere rigide care tind s„ atribuie statului o capacitate de control atotcuprinz„toare.

Consider c„ Ón ambele cazuri de mai sus problema este gre∫it pus„. Astfel de abord„ri se raporteaz„ la vechiul model de stat f„r„ s„ ia Ón considerare alte elemente, ∫i anume: