Ioan Aurel Rus

îUn punct de vedere“ Domnule pre∫edinte, Doamnelor si domnilor colegi,

De∫i abia ajuns la putere, îpatrulaterul negru“ nu se dezminte. Ofensiva Ómpotriva muncitorilor, concretizat„ prin schimbarea Codului muncii, Ói transform„ pe cei care muncesc Ón simple unelte cuv‚nt„toare, cu drepturi restr‚nse, la discre˛ia patronilor.

Drepturile ∫i libert„˛ile democratice, Ón acceptul reglement„rilor interna˛ionale, sunt ca ∫i inexistente, av‚nd Ón vedere faptul c„ ac˛iunile sindicatelor nu favorizeaz„ sau Ómbun„t„˛esc situa˛ia muncitorilor.

Aici ne izbim de o mare dilem„: cine Ói ap„r„ pe ace∫ti oropsi˛i ai soartei? Liberalii? Œn nici un caz! P.D.-i∫tii, care dup„ firm„ apar˛in st‚ngii, dar Ón fond nu au nimic comun cu aceast„ parte a societ„˛ii? P.U.R.-i∫tii? U.D.M.R-i∫tii? A∫!

Pentru a putea demonstra ipocrizia ∫i fariseismul celor de la putere, manifestate prin sloganuri despre drepturile ∫i libert„˛ile democratice, facem apel la ceea ce se nume∫te Declara˛ia universal„ a drepturilor omului.

Œn con˛inutul acesteia, la art. 23 se stipuleaz„ dreptul la munc„ al oric„rei persoane, la alegerea muncii sale, condi˛ii echitabile ∫i satisf„c„toare de munc„, c‚t ∫i ocrotirea Ómpotriva ∫omajului, precum ∫i salariu egal la munc„ egal„.

O importan˛„ deosebit„ o are punctul 3, care Ónt„re∫te ideea c„ îOrice om care munce∫te are dreptul la o retribu˛ie echitabil„ ∫i satisf„c„toare care s„-i asigure at‚t lui, c‚t ∫i familiei sale o existen˛„ conform„ cu demnitatea uman„ ∫i completat„, la nevoie, prin alte mijloace de protec˛ie social„“.

Un aspect deosebit de important Ól constituie dreptul muncitorului de a-∫i ap„ra interesele prin intermediul sindicatelor, a c„ror menire nu este aceea de a se transforma Ón anexe ale unor partide politice sau ale patronilor.

De∫i generoasa declara˛ie este mai mereu pe buzele tuturor, este at‚t de departe de realitatea din ˛ara noastr„! Œn acest sens, putem aduce ca argument con˛inutul alin. 1 al art. 25: îOrice om are dreptul la un nivel de trai care s„-i asigure s„n„tatea ∫i bun„starea lui ∫i a familiei sale, cuprinz‚nd hrana, Ómbr„c„mintea, locuin˛a, Óngrijirea medical„, precum ∫i serviciile sociale necesare...“ etc.

Iat„ o scurt„ incursiune asupra a ceea ce au reprezentat unele partide Ón istoria Rom‚niei, a raporturilor sale cu cei ce muncesc, a drepturilor democratice despre care vorbesc. Œn 1924, Ón spiritul unei false democra˛ii existente Ón perioada interbelic„, este interzis P.C.R. printr-o ordonan˛„ militar„. Dar ce ne facem cu a∫a zisa Lege M‚rzescu din luna decembrie a aceluia∫i an? Sub falsa aparen˛„ a reprim„rii unor infrac˛iuni ce vizau ordinea public„, aceasta califica delictele politice ca fiind de drept comun, ajung‚ndu-se astfel la un feti∫ al democra˛iei. O situa˛ie similar„ s-a Ónt‚mplat Ón perioada guvern„rii C.D.R. din 1996—2000, dar ∫i Ón toate guvern„rile postdecembriste.