Monica Maria Iacob-Ridzi

## îZiua Armatei Rom‚ne“

Œn calendarul datelor importante ale na˛iunii noastre, 25 octombrie ocup„ un loc aparte, reprezent‚nd un reper cronologic glorios. Ea marcheaz„ Ziua Armatei Rom‚ne.

Armata noastr„, dincolo de admirabila ei tradi˛ie, indiferent de forma ei de organizare, are meritul de a fi cea mai veche institu˛ie. Originea ei se pierde Ón noaptea istoriei. Nu gre∫im cu nimic dac„ afirm„m c„ armata a premers statului. Ea s-a n„scut odat„ cu poporul, fiind o expresie a for˛ei, a dorin˛ei acestuia de a exista. Œn diminea˛a etnogenezei noastre, armata a fost la datorie. Cu siguran˛„, armele, gradele ∫i uniformele erau altele. Ceea ce a r„mas neschimbat de atunci p‚n„ Ón prezent este voin˛a de a ap„ra acest p„m‚nt, cu oamenii ∫i multimilenara sa civiliza˛ie.

Armata a fost fermentul devenirii noastre istorice. A fost mereu la datorie, cu steagurile sus, f„r„ complexe. S„ privim Ónapoi cu m‚ndrie. ™i vom vedea armata noastr„ d‚nd piept viteje∫te cu infernalele ma∫ini de r„zboi ale timpului. Vom vedea cetele de c„l„re˛i ge˛i alung‚nd dincolo de Istru o∫tenii lui Darius, care Óncercau s„-∫i fac„ drum spre inima civiliza˛iei noastre culc‚nd spicele Ónalte de gr‚u cu l„ncile. Vom vedea armata noastr„ Ómbr„cat„ Ón cojoace dacice, ridic‚nd sus stindardul cu cap de lup, Ómpietrit„ Ón nemurire pe Columna traian„, Óntr-o Óncle∫tare eroic„, de∫i inegal„, cu puternicele, invincibilele legiuni ale Romei. Armata Rom‚n„ poate fi v„zut„ Ón paginile îCronicii pictate de la Viena“, pr„v„lind copaci ∫i st‚nci peste n„v„litori Ón trec„toarea eroic„ de la Posada. O vedem la Rovine cu ochii poetului nostru na˛ional, d‚nd piept îcu uraganul ridicat de Semilun„“. Poate fi Ónt‚lnit„ la Podul Œnalt, pun‚nd pe fug„ o∫tenii nenum„ra˛i ai marelui Mohamed, cuceritorul Bizan˛ului.

Pe osta∫ii rom‚ni Ói g„se∫ti peste tot, Ón istoria scris„ ∫i nescris„ a acestor locuri. Œi vedem intr‚nd triumf„tori Ón Alba Iulia al„turi de Mihai Viteazul, primul voievod Óntregitor al p„m‚nturilor rom‚ne∫ti. Œi vedem lupt‚nd Ón opinci la Plevna, cucerind reduta Ónghe˛at„ a Grivi˛ei ∫i, odat„ cu ea, independen˛a Rom‚niei. Œi vedem r„ma∫i f„r„ muni˛ii la M„r„∫e∫ti, ap„r‚ndu-∫i patria cu paturile pu∫tilor, murind pentru ˛ar„ ∫i neam. Pot fi v„zu˛i Ón Óncle∫tarea s‚ngeroas„ a ultimului r„zboi mondial, lupt‚nd eroic, cu acela∫i devotament, Ón est ∫i Ón vest, pentru aceea∫i cauz„: supravie˛uirea na˛iunii noastre.

Armata Rom‚n„ exist„ ∫i va r„m‚ne Ón memoria contemporaneit„˛ii fraterniz‚nd cu baricadele Revolu˛iei din decembrie, particip‚nd hot„r‚tor la eliminarea dictaturii comuniste, devenind un liant al libert„˛ii ∫i democra˛iei.

Ast„zi armata noastr„ traverseaz„ un complicat proces de modernizare, cerut de exigen˛ele intr„rii Ón normalitate. Ca o recunoa∫tere a valorii sale, Armata Rom‚n„ a fost admis„ Ón NATO, cea mai puternic„ structur„ militar„ a planetei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,