Monica Maria Iacob-Ridzi

îZiua Holocaustului“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œntre cuvintele Ónfrico∫„toare ale limbii noastre se deta∫eaz„ clar termenul holocaust. El semnific„ sacrificiul suprem Ón care, pe altarul unor idei, fiin˛a jertfit„ este ars„ Ón Óntregime.

Holocaustul nu este un termen rom‚nesc, nici etimologic, nici ca practic„ istoric„. Ideea aberant„ de a extermina popoare Óntregi din a∫a-zise ra˛iuni doctrinare nu ne apar˛ine. Ea s-a n„scut Ón ungherele Óntunecate ale unor min˛i bolnave, tulburate de ambi˛ii de∫arte, e∫ecuri istorice ∫i frustr„ri colective. Culpabilizarea Ón mas„ pe considerente etnice, obsesia ierarhiz„rii raselor ∫i mai ales dorin˛a paranoic„ de a selec˛iona omenirea prin metode criminale a fost transformat„ de c‚˛iva c„l„i Ón ideologie. Paradoxal, aceast„ cium„ brun„ s-a n„scut Óntre cele dou„ r„zboaie, Ón chiar inima Occidentului, leag„nul unei civiliza˛ii milenare, cl„dite cu sfin˛enie ∫i migal„, Ón spiritul respectului fa˛„ de via˛„, om ∫i valori umane.

Ca o ironie a destinului, etimologia acestei cumplite boli cunoscute Ón patologia social„ sub denumirea de fascism, s-a scris Ón limba lui Goethe, a fost pus„ pe muzic„ de Wagner. Cu siguran˛„ ea nu s-ar fi extins, nu ar fi ie∫it niciodat„ din incubatorul filozofiilor bizare, nu ar fi devenit nicic‚nd practic„ politic„ Óntr-un climat democratic, dar Ón deceniul patru al secolului trecut, t„v„lugul dictaturii a aplatizat totul, sufoc‚nd orice tres„rire de con∫tiin˛„.

Crima a fost ridicat„ la rang de principiu, nimicirea aproapelui se transformase Ón politic„ de stat. Pe harta Europei au ap„rut nume sinistre, precum Auschwitz, Dachau, Buchenwald. Aici au fost adu∫i, f„r„ nici o justificare moral„ sau juridic„, milioane de civili, Ón marea lor majoritate evrei, copii, femei ∫i b„tr‚ni, Ónghesui˛i Ón trenuri de marf„. Au fost adu∫i pentru a fi uci∫i. Se desf„∫ura, organizat prin metode ∫tiin˛ifice, holocaustul — nimicirea unui Óntreg popor prin ardere total„.

Rom‚nia acelor ani nu a fost scena unor orori la asemenea scar„, n-a avut lag„re de exterminare, n-a construit crematorii. Majoritatea popula˛iei deportate Ón lag„rele mor˛ii provenea din Ardealul de Nord, pe atunci rupt de trupul ˛„rii. Mul˛i ∫i-au f„cut din aceasta o pav„z„ moral„, Óncerc‚nd s„ dea uit„rii atrocit„˛ile comise asupra evreilor din Basarabia. Se cuvine s„ amintim cu pios respect jertfa lor, ast„zi, Ón chiar Ziua Holocaustului. Departe de a culpabiliza poporul rom‚n, a c„rui voin˛„ era sufocat„ de dictatur„, trebuie s„ recunoa∫tem c„ morbul contagios al fascismului a atins ∫i ˛ara noastr„. Œn numele lui au murit femei ∫i copii. C‚˛i? Cine mai ∫tie? Istoria era gr„bit„. N-avea timp s„ numere cadavre! Vorba poetului:

î...Ar mai avea ceva de spus,/Un glas Ón minus sau Ón plus.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Un prunc cu fa˛a la p„m‚nt,/Un leag„n gol, b„tut de v‚nt...“