Stenogramă plen

3. Al treilea exemplu, Ón 1990 s-a desfiin˛at Tratatul de la Var∫ovia, inclusiv cu contribu˛ia diploma˛iei rom‚ne∫ti, ceea ce a schimbat radical geopolitica M„rii Negre. Atunci s-a spus de fapt îAdio Marea Neagr„, lac rusesc!“

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Valeriu Tab„r„.

## **Domnul Valeriu Tab„r„:**

Domnule pre∫edinte, Ónainte de a face doar preciz„ri asupra declara˛iei politice, eu vreau s„ v„ mul˛umesc pentru ceea ce a˛i spus aici ∫i cred c„ ar trebui s„ fie momentul Ón care m„car aceste declara˛ii politice, dac„ nu sunt transmise Ón mass-media direct, cel pu˛in s„ ajung„ pe masa celor c„rora li se adreseaz„.

Eu am s„ fac un astfel de apel c„tre ministrul agriculturii, c„tre Guvernul Rom‚niei, pentru o decizie politic„ important„ care se ia Óntr-un domeniu de maxim„ importan˛„, ∫i anume este vorba de ceea ce Ónseamn„ plantele modificate genetic care pot sau nu trebuie s„ fie o problem„ pentru Rom‚nia, ci pot s„ fie o surs„ de bun„stare ∫i de economicitate.

Fac acest lucru pentru faptul c„ la aceast„ dat„ se desf„∫oar„ o campanie teribil de neprofesionist„ ∫i exclusivist„ Ón acest domeniu de c„tre ceea ce este, la aceast„ dat„, îInchizi˛ia verde“ a Europei ∫i a lumii, Organiza˛ia îGreenpeace“, ∫i m„rturisesc, ∫i cu incompeten˛„. Spun acest lucru pentru c„ ingineria genetic„ este una dintre marile descoperiri ale secolului al XX-lea, dup„ care s-a tr„it ∫i se va tr„i bine Ón societatea omeneasc„ Ón perioadele urm„toare ∫i, probabil, vor fi acele solu˛ii care s„ asigure o bun„stare ∫i nu numai bun„stare, ci ∫i s„n„tatea lumii.

Dac„ Ón anii 1950 Rom‚nia nu ar fi acceptat peste capul regimului totalitar bol∫evic genetica molecular„, unde s-ar fi g„sit oare agricultura din punct de vedere al crea˛iilor pe care le are? Unde ne vom g„si dac„ sursele de principii active ale plantelor nu vor cre∫te ∫i nu vor putea fi folosite Ón medicin„? Unde vom fi dac„ micozele ∫i d„un„torii vor d„r‚ma produc˛ia agricol„ mondial„? Unde vom fi dac„ aceste descoperiri ale ingineriei genetice nu vor fi acceptate?

Rom‚nia ∫i Bulgaria, din estul Europei, dispun la aceast„ dat„ de laboratoare care trebuie l„sate s„ lucreze ∫i mai ales s„-∫i duc„ aceste cercet„ri Ón zona de folosire economic„.

Mul˛umesc foarte mult. Am s„ depun aceast„ declara˛ie ∫i Ón scris ∫i doresc ca ea s„ ajung„ pe masa ministrului agriculturii ∫i pe masa primului ministru. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna deputat Manuela Mitrea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPodul lui Traian trebuie salvat!“

Constantin R„dulescu-Motru considera c„ îpoporul f„r„ cultur„ n-are istorie, fiindc„ n-are un criteriu care s„ stabileasc„ valoarea evenimentelor petrecute“.

Regatul geto-dac nu a fost o simpl„ forma˛ie îbarbar„“, n„scut„ din unirea mai multor triburi sub autoritatea unui conduc„tor militar de talent, ci statul unui neam a c„rui elit„ politic„ avea un ansamblu de reprezent„ri ∫i concepte politice, religioase ∫i mentale relevate at‚t de descoperirile arheologice de la Gr„di∫tea Muncelului, c‚t ∫i de informa˛iile furnizate de scriitorii antici Dion Chrysostomul ∫i Iordanes despre via˛a spiritual„ ∫i cultural„ a geto-dacilor. Acesta din urm„, afirma c„ îge˛ii au fost Óntotdeauna superiori aproape tuturor barbarilor ∫i aproape egali cu grecii“.

Atacul roman din prim„vara anului 101 a fost determinat de temerile Ómp„ratului Traian generate de consolidarea puterii regatului geto-dacilor.

Drobeta ( _drubeta_ Ón limba ge˛ilor, _drub_ = despic„tur„, dup„ cum ar„ta Dun„rea Ón fa˛a insulei ™imian) a fost o redescoperire a Imperiului Roman Ón goana sa dup„ noi teritorii, politica Ómp„ratului Traian av‚nd drept scop europenizarea lumii antice.

Str„mo∫ii no∫tri daci au fost cuceri˛i dup„ trei r„zboaie, ultimele dou„ fiind c‚∫tigate cu greu de romani (101—102; 105—106).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Œn urm„ cu 1.900 de ani, Apolodor din Damasc a dat via˛„ celei mai Óndr„zne˛e lucr„ri inginere∫ti a antichit„˛ii romane.

Oper„ Ón premier„, de mare complexitate tehnologic„ — av‚nd Ón vedere c„ nici azi nu se cunosc Ón Óntregime formulele tehnice — Podul lui Traian a reprezentat, Ón timp, un liant Óntre civiliza˛ii.

Œn urm„ cu 1900 de ani, romanii p„trundeau Ón Dacia folosind ca una dintre c„ile de acces acest monument arhitectural lung de 1.135 metri, lat de 14,55 metri, Ónalt de 18,60 metri, av‚nd la capete c‚te un portal-monument din c„r„mid„, ale c„rui relicve pe vertical„ se v„d ∫i azi pe ambele maluri ale Dun„rii. Œn apropierea cap„tului de pod, romanii au construit pe malul dacic un castru denumit Drobeta.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Domnul deputat Kerekes Károly, de fapt Károly Kerekes, da? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Subiectul interven˛iei mele politice se refer„ la critica adus„ opozi˛iei din Senatul Rom‚niei cu privire la atitudinea resping„toare a acestuia fa˛„ de ini˛iativele legislative care vizeaz„ reÓnfiin˛area unor entit„˛i desfiin˛ate de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceau∫escu.

Stima˛i colegi,

Œn perioada postrevolu˛ionar„, dinamica de dezvoltare economico-social„ Ón Rom‚nia, precum ∫i dorin˛a entit„˛ilor de a-∫i dob‚ndi identitatea a determinat Parlamentul Rom‚niei s„ adopte legi, nu pu˛ine la num„r, pentru Ónfiin˛area comunelor noi, prin desprinderea acestora din structurile administrativ-teritoriale de care apar˛ineau anterior.

BineÓn˛eles, aceste desprinderi s-au adoptat de c„tre Legislativ numai dac„ satele respective au Óndeplinit condi˛iile prev„zute de lege referitoare la capacitatea economic„ ∫i num„rul de locuitori necesar Ónfiin˛„rii comunelor.

Alte ini˛iative legislative, doar trei la num„r, vizau reÓnfiin˛area satelor desfiin˛ate de regimul Ceau∫escu, toate cele trei ini˛iative apar˛in‚nd Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia. Aceste ini˛iative legislative au propus reÓnfiin˛area unor sate din jude˛ul Mure∫, cu popula˛ia maghiar„ sau preponderent maghiar„, desfiin˛ate prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativ-teritorial„ a Republicii Socialiste Rom‚nia.

Prima dintre aceste trei ini˛iative viza reÓnfiin˛area satului S‚nv„sii Ón cadrul comunei G„le∫ti, adoptat„ Ón legislatura trecut„ prin Legea nr. 136/2004. Celelalte dou„ ini˛iative legislative viz‚nd reÓnfiin˛area satului Seuca Ón componen˛a comunei G„ne∫ti, respectiv a satelor Ciba, Foi ∫i Nicole∫ti, Ón cadrul comunei Cr„ciune∫ti, dup„ ce au fost adoptate de c„tre Camera Deputa˛ilor, au fost respinse Ón Senat Ón data de 6 octombrie anul curent, Ón condi˛ii scandaloase.

La dezbaterile acestor dou„ ini˛iative legislative, Partidul Rom‚nia Mare, prin liderul grupului, senatorul George Funar, a afirmat c„ nu este de acord cu Ónmul˛irea satelor ungure∫ti pe teritoriul Rom‚niei, ca atare nu va vota Ón favoarea acestor ini˛iative legislative.

Œn satul Seuca, Ón care locuiesc 485 de rom‚ni, unde exist„ biseric„ ortodox„, gr„dini˛„ ∫i ∫coal„ Ón limba de predare rom‚n„, preotul ortodox a luat cuno∫tin˛„ cu indignare de inten˛ia Partidului Rom‚nia Mare de a nu vota ini˛iativa legislativ„ care vizeaz„ redob‚ndirea identit„˛ii de c„tre aceast„ entitate.

Domnule deputat, ca pre∫edinte de ∫edin˛„ nu pot s„ fac nici un fel de comentariu cu privire la declara˛ia dumneavoastr„ politic„, dar Ón aceste condi˛ii m-a˛i obligat s„ dau cuv‚ntul domnului deputat Adrian Moisoiu, reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare.

Pofti˛i.

Procedur„!

M„ rog, ierta˛i-m„, domnule Moisoiu. Procedur„!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La interven˛iile politice nu exist„ replic„, v„ rog s„ studia˛i regulamentul.

Mul˛umesc frumos.

Domnule deputat, va trebui s„ treac„ mult timp p‚n„ c‚nd cineva s„ m„ Ónve˛e pe mine regulamentul.

Domnul Adrian Moisoiu are o declara˛ie politic„, iar ceea ce am spus eu a fost o glum„ procedural„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar Ónt‚mpl„tor declara˛ia mea politic„ undeva are o leg„tur„. Ea se intituleaz„ îRegiunea Mure∫ Autonom„ Maghiar„ ∫i f nutul Secuiesc, aceea∫i M„rie, dar cu alt„ p„l„rie!“

Conform ordinii de zi, ast„zi urmeaz„ s„ se discute Ón Camera Deputa˛ilor Statutul de autonomie al f nutului Secuiesc.

Acesta este motivul pentru care Ómi voi permite s„ v„ prezint, Óntr-o ordine aleatorie, o serie de fragmente extrase din ultima carte a istoricului Petre fiurlea, ap„rut„ Ón Editura îRom‚nia pur ∫i simplu“, 2005, intitulat„ îTransilvania de Nord-Est: 1944—1952“, l„s‚ndu-v„ pe dumneavoastr„ s„ trage˛i concluziile de cuviin˛„, dar ∫i s„ v„ asuma˛i r„spunderea!

îSper‚nd s„ lichideze permanenta nemul˛umire a minorit„˛ii maghiare privind situa˛ia ei Ón cadrul statului rom‚n, s„ lichideze permanentele amenin˛„ri cu p‚ra la Moscova ale conducerii Ungariei, s„ dea o nou„ dovad„ st„p‚nilor de la Kremlin c„ le urmeaz„ Óntru totul politica,

inclusiv Ón problema na˛ional„, conducerea P.M.R. a hot„r‚t s„ accepte ˛elul minimal al ungurilor. Faptul s-a petrecut Ón contextul legifer„rii noii Ómp„r˛iri administrativteritoriale, ac˛iune ce a cunoscut mai multe etape dup„ 1948.“

î1952 va fi anul Ón care ungurii din Rom‚nia Ó∫i vor vedea Óndeplinit dezideratul minimal — Ónfiin˛area regiunii pe care s„ o conduc„ singuri, Ón care s„ fie st„p‚ni ∫i de drept, nu numai _de facto_ cum erau Ón Transilvania de Nord-Est.“

îAv‚nd avizul consilierilor sovietici, conducerea comuni∫tilor rom‚ni a introdus ideea cre„rii Regiunii Autonome Maghiare Ón cadrul dezbaterilor pentru modificarea Constitu˛iei. La ∫edin˛a Biroului Politic al C.C. al P.M.R., din 25 martie 1952, s-au adoptat directivele pentru elaborarea Constitu˛iei, ce urmau s„ fie prezentate Marii Adun„ri Na˛ionale de c„tre Gheorghiu-Dej. Astfel, Regiunea Autonom„ Maghiar„ urma s„ aib„ 656.000 de locuitori, din care 526.000 (80,1%) maghiari, 123.000 (18,2%) rom‚ni, 7.000 alte na˛ionalit„˛i; suprafa˛a: 1.419.000 hectare, din care 294.000 arabile.

îCu 324 voturi pentru, unanimitatea celor prezen˛i, Constitu˛ia a fost adoptat„ pe 24 septembrie 1952.“

îConducerea Rom‚niei s-a Ón∫elat crez‚nd c„ prin crearea Regiunii Autonome Maghiare va face s„ Ónceteze permanentele nemul˛umiri afi∫ate de minoritatea maghiar„, permanenta ostilitate fa˛„ de statul rom‚n. Conducerea Rom‚niei din acea perioad„ credea c„ minoritatea maghiar„ e nemul˛umit„ de situa˛ia ei, de faptul c„ nu are un rol mai mare, c‚t ar fi vrut, Ón conducerea zonelor Ón care tr„ia. Œn realitate, minoritatea maghiar„ era nemul˛umit„ de situarea ei Ón cadrul statului rom‚n. De aceea, oric‚t de multe drepturi ∫i privilegii i s-ar fi dat Ón cadrul acestui stat r„m‚nea tot nemul˛umit„. Ar fi satisf„cut-o numai atingerea ˛elului maximal — trecerea Óntregii Transilvanii Ón cadrul Ungariei. Astfel, crearea Regiunii Autonome Maghiare nu putea rezolva problema disputei rom‚no-maghiare. Mai mult, Ón anii existen˛ei acesteia (1952—1968), politica de maghiarizare fiind amplificat„ la maximum, s-a deteriorat ∫i mai mult rela˛ia rom‚no-maghiar„ Ón Transilvania de Nord-Est.“

Dau cuv‚ntul domnului deputat Aurel Vainer, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi, Bun„ diminea˛a!

Este o diminea˛„ de octombrie frumoas„, e drept, cum remarca domnul pre∫edinte de ∫edin˛„, cu o sal„ nu prea plin„, ca s„ fiu eu mai generos cu aprecierea cantitativ„.

Œng„dui˛i-mi, mai Ónt‚i, s„ comentez scurta declara˛ie preliminar„ a domnului pre∫edinte Bolca∫ ∫i s„ spun c„ m„ raliez Óntru totul la opinia Domniei sale. Este p„cat c„ cei care vin de diminea˛„ s„ fac„ aceste declara˛ii parlamentare le adreseaz„ unor s„li, iar trebuie s„ spun, nu prea pline ∫i cred c„, de altfel, pentru mine este oarecum o constant„ ∫i pentru colegul meu Amet, noi, cei veni˛i mai proasp„t Ón Parlament, urm„rim cu mult„ aten˛ie aceste reuniuni de mar˛i diminea˛„, care sunt o autentic„ ∫coal„ pentru noi.

Acum, declara˛ia mea politic„ s-ar putea intitula îZiua na˛ional„ de comemorare a holocaustului Ón Rom‚nia — 9 octombrie“.

Œncep‚nd cu anul 2004, s-a hot„r‚t ca Ón Rom‚nia, Ón fiecare an, la 9 octombrie, s„ fie comemorat holocaustul.

Da˛i-mi voie ca Ón pu˛ine cuvinte s„ asum, din punctul meu de vedere, c‚teva idei centrale privind holocaustul, Ón general, ∫i holocaustul din Rom‚nia, Ón mod particular.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, istoria veacului al XIX-lea, mai ales de dup„ venirea la putere a lui Hitler, a fost o perioad„ foarte Óntunecat„ pentru istoria civiliza˛iei ∫i a lumii europene, Ón mod special, c‚nd doctrina nazist„ a cuprins ˛„ri destul de multe ∫i ∫i-a pus amprenta pe politica statelor, a guvernelor din acea perioad„. A avut loc acest crud holocaust, Ón care ∫i-au g„sit moartea 6 milioane de fiin˛e umane, pentru simplul ∫i unicul motiv de a avea, Ón fiecare dintre aceste fiin˛e, s‚nge evreiesc, considerat ca fiind, s„ spunem, un p„cat originar. ™i, iat„, datorit„ unor teorii dezvoltate, bineÓn˛eles, mai Ónt‚i Ón laboratoarele filozofice sau de g‚ndire de alt gen, a devenit un program care s-a realizat prin autentice uzine ale mor˛ii, fiind foarte cunoscute acele lag„re de trist„ amintire, precum au fost Auschwitz, Birkenau, Buchenwald ∫i celelalte.

Œn Rom‚nia, trebuie s„ spunem c„ acest holocaust are ∫i el o istorie Ónceput„ mai ales de prin anii ’33, c‚nd s-au intensificat curentele antisemite ∫i, treptat, ele au luat forme de discriminare tot mai puternic„ a

V„ mul˛umim, domnule deputat.

Din Grupul parlamentar al P.S.D., ast„zi este ziua opozi˛iei, prin cutum„, domnul deputat Dumitru Bentu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ader la punctul dumneavoastr„ de vedere, ∫i nu din spirit mimetic, exprimat vizavi de institu˛ia declara˛iilor politice. Ar trebui, sigur, g„sit un alt spa˛iu orar ∫i ar trebui extins acest spa˛iu, tocmai pentru a da o form„ concret„ ∫i de mare profunzime acestei institu˛ii.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se nume∫te îFebra“.

A curs mult„ ap„ peste Rom‚nia Ón acest an. Inunda˛iile succesive au distrus zone importante din ˛ar„. Guvernan˛ii s-au str„duit s„ le îgestioneze c‚t mai bine“, pentru a folosi o sintagm„ consacrat„. Au reu∫it Ón func˛ie de competen˛a dovedit„ sau, mai exact, nedovedit„.

Am fost martorii demonstra˛iilor de îprofesionalism“ ale ministrului mediului, ale diriguitorilor de la Administra˛ie ∫i Interne, de la Agricultur„, Transporturi ∫i Locuin˛e, Lucr„ri Publice, p‚n„ la comportamentul pre∫edintelui sau al premierului.

Antiteza dintre haos ∫i cosmos a defilat nestingherit„, Ómbr„c‚nd cele mai nedorite forme de manifestare: raport denaturat Óntre case construibile ∫i case construite, ajutoare distribuite preferen˛ial pentru cei cu acces la asfalt ∫i trecerea Ón uitare ∫i nep„sare a celorlal˛i, izola˛i topografic; editarea p‚n„ la suprasatura˛ie ∫i deci idiosincrasie a unor momente gen îelicopterul“, îpodul“, îcofrajul“ completate de: îb„rci“, îmilitari“, îdiguri“, îst„vilare“, îsaci“, îApa Nova“, îColentina“, îGiule∫ti S‚rbi“, îprefectul Capitalei“, îprimarul general al aceluia∫i n„p„stuit ora∫“.

Œn acest vacarm îmanagerial“ a trecut mai pu˛in comentat„ îimplicarea“ Ministerului S„n„t„˛ii — implicare ce ar fi trebuit s„ fie excep˛ia de la regul„. Dar cum excep˛ia Ónt„re∫te regula, am asistat la acela∫i tip de gestiune catastrofal„.

Astfel, ministerul de resort, c„ numai al S„n„t„˛ii nu este, nu a organizat nici o licita˛ie pentru vaccinuri necesare combaterii unor epidemii poten˛iale Ón zonele inundate.

Œn teritoriu, medicii epidemiologi au constatat cu stupoare ∫i legitim„ Óngrijorare c„ nu au nici m„car imunoreactivi pentru testele depist„rii hepatitei virale A.

Œn contrapartid„, s-au efectuat, cu toptanul, vaccin„ri contra febrei tifoide, Ón condi˛iile Ón care Ón Rom‚nia nu exist„ purt„tori de bacil tific. Zecile de mii de doze au intrat, prin inoculare, Ón sistemul circulator al sinistra˛ilor, Ón virtutea unui argument greu de acceptat: se aflau pe stocuri. Chiar dac„ Ministerul S„n„t„˛ii vorbea despre materialele sanitare ∫i medicamentele trimise Ón zonele afectate, nu sufla un cuv‚nt despre vaccinurile utilizate.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat ™tefan Baban, P.R.M. V„ rog, dac„ ave˛i o problem„ de procedur„.

## Domnule pre∫edinte,

A˛i men˛ionat mai devreme c„ nu exist„ posibilitatea de a v„ da lec˛ii pe linie de regulament. Totu∫i, vreau s„ v„ spun c„, Ón calitate de membru al Partidului Na˛ional Liberal, simt nevoia s„ v„ atrag aten˛ia c„, de la Ónceputul acestei ∫edin˛e, a˛i dat cuv‚ntul la doi membri ai P.R.M., acum vre˛i s„ da˛i cuv‚ntul celui de al treilea, a˛i dat cuv‚ntul la doi membri P.S.D. ∫i nici unui membru P.N.L.

Dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„ acesta este un mod de conducere obiectiv, corect ∫i nepartinic, atunci Ómi cer scuze. Cred c„ nu este cazul s„-mi cer scuze.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

V-a∫ ruga s„ lua˛i regulamentul ∫i s„ vede˛i c„ Ónscrierile la interven˛iile politice se fac pe grupuri parlamentare, opozi˛ie-putere, ∫i exist„ o anume alternan˛„ Ón priorit„˛ile ce se acord„ opozi˛iei sau puterii.

Ast„zi, practic, domnule Pop, staff-ul tehnic m-a anun˛at c„ este vorba de ziua de interven˛ii politice ale opozi˛iei.

Eu am Óncercat s„ men˛in o alternan˛„ ∫i o voi men˛ine Ón continuare.

V„ rog, domnule Baban, lua˛i cuv‚ntul.

Am luat act, domnule deputat. V„ rog s„ nu tulbura˛i lucr„rile!

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îObiceiuri vechi la timpurile prezente“

A Ónceput un nou an universitar, prilej de bucurie ∫i emo˛ii pentru boboci, de revedere ∫i reÓnt‚lnire pentru cei vechi, dar ∫i prilej de enerv„ri, lacrimi ∫i daruri mai mult sau mai pu˛in voalate pentru a reu∫i s„ cape˛i un loc de cazare. An nou universitar, metehne vechi de 15 ani.

La fiecare an electoral clasa politic„ promite foarte multe pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i universitar, dar Ón momentul c‚nd cei ce sunt declara˛i c‚∫tig„tori trebuie s„-∫i pun„ Ón aplicare, Ón realitatea zilnic„, platformele electorale, atunci tragedia se transfer„ c„tre popula˛ie, indiferent de condi˛ia social„ ∫i de v‚rst„.

An de an, studen˛ii, tinerii acestei ˛„ri sper„ c„ va fi mai bine. Speran˛a Óncepe din timpul liceului, dar moare repede, pentru c„ v„d cum p„rin˛ii continu„ s„ fac„ eforturi materiale, uneori supraomene∫ti, pentru a le pl„ti medita˛iile ∫i a asigura astfel baza necesar„ de a reu∫i Ón via˛„. Ajung studen˛i, se bucur„ o var„ ∫i, deodat„, afl„ c„ Ónainte de a Óncepe cursurile trebuie s„ se cazeze... Unde?

Dup„ 1989, num„rul locurilor scoase la admitere de c„tre fiecare facultate s-a dublat sau chiar triplat, dar, dup„ c‚∫tigarea autonomiei universitare, nimeni nu s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 g‚ndit c„ ar fi cazul s„ se mai construiasc„ ∫i c„mine pentru studen˛ii anilor 1990—2000. Din ce Ón ce mai mult, cu fiecare an, at‚t p„rin˛ii, c‚t ∫i copiii Ónt‚mpin„ grave probleme Ón ceea ce prive∫te cazarea Ón c„min, dar ∫i locuirea pe parcursul unui an.

Œnceputul Ól face ob˛inerea unui loc de cazare. An de an, administratorii de c„mine ∫i chiar unii studen˛i din staff-ul organismelor alese repartizeaz„ locurile de cazare mai mult declarativ dec‚t faptic, pentru c„ cei care sunt implica˛i Ón acest proces afl„ cu stupoare c„ trebuie s„ pl„teasc„ o sum„ destul de consistent„ dac„ vor s„ r„m‚n„ Ón camerele respective sau dac„ vor s„ ob˛in„ o camer„.

Paralelismul s-ar putea face cu politica rom‚neasc„. Pre˛ul este fie Ón euro, fie Óntr-o aten˛ie destul de consistent„, dar studentul este bucuros c„ a pl„tit acum ∫i va economisi un an Óntreg, pentru c„, raportat la chiria locuin˛elor din centrele universitare, acest îcadou“ este mic ∫i neÓnsemnat. Negocierile la col˛ul str„zii pentru v‚nzarea-cump„rarea unui loc Ón c„mine au devenit banale, dar ∫i o mic„ avere pentru cei ce ∫tiu ce se caut„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din Grupul parlamentar al P.N.L. sunt Ónscri∫i 22 de deputa˛i. Sunt prezen˛i Ón sal„ doi.

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Grigore Cr„ciunescu. Domnul deputat, pe procedur„!

## Domnule pre∫edinte,

Cu tot respectul pe care vi-l acord„m Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, trebuie s„ afirm de la tribuna Parlamentului c„ ast„zi a˛i reu∫it un lucru pe care nu l-am mai v„zut, ∫i trebuie s„ v„ spun c„ sunt la al treilea mandat Ón Parlamentul Rom‚niei, acela de a nu aloca Ón mod corect, obiectiv timpi pentru declara˛iile politice tuturor grupurilor parlamentare.

V„ aduc aminte, domnule pre∫edinte, ∫i a˛i fost de multe ori Ón aceast„ pozi˛ie onorant„ de pre∫edinte la declara˛iile politice, c„, Ón mod normal, alocarea cuv‚ntului se f„cea pe formula algoritmului politic: Grupului parlamentar al P.S.D., Grupului parlamentar al P.N.L., Grupului parlamentar al P.D., Grupului parlamentar al P.R.M., Grupului parlamentar al U.D.M.R. ∫i Grupului parlamentar al P.C.

Ast„zi, dumneavoastr„ a˛i introdus o regul„ nou„, care nu are nimic comun cu buna func˛ionare a Parlamentului, motiv pentru care noi, Grupul parlamentar al P.D. ∫i Grupul parlamentar al P.N.L., vom depune un protest la Biroul permanent pentru modul Ón care a˛i condus aceast„ ∫edin˛„.

Desigur, domnule deputat. Este dreptul dumneavoastr„ s„ v„ exprima˛i cum dori˛i dup„ Óncheiere. Da, v„ rog frumos, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ constata˛i c„ timpul alocat conform programului aprobat este expirat ∫i s„ suspenda˛i aceast„ ∫edin˛„.

Da, domnule deputat, nu voi suspenda, pentru c„ i-am dat cuv‚ntul Ónainte de expirarea timpului domnului deputat Grigore Cr„ciunescu. Œmi asum aceast„ responsabilitate.

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Bun„ diminea˛a!

Domnule pre∫edinte, vreau s„-mi exprim ∫i eu acordul cu declara˛ia dumneavoastr„ politic„ Ón ceea ce prive∫te modul Ón care se desf„∫oar„ aceast„ activitate Ón cadrul Parlamentului, ∫i anume declara˛iile politice.

Pentru aceasta, cred c„ ar fi bine s„ intervenim pe l‚ng„ Comitetul ordinii de zi ∫i Biroul permanent, ca s„ schimb„m ora declara˛iilor politice ∫i s-o facem la pr‚nz, Óntre orele 12,00 ∫i 13,00, pentru a avea mai mul˛i colegi Ón sal„.

Declara˛ia mea politic„ are ca titlu îReforma Ón s„n„tate“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Cu to˛ii cunoa∫tem situa˛ia critic„ Ón care se afl„ sistemul sanitar rom‚nesc. De pe urma acestui fapt au de suferit bolnavii, care sunt nevoi˛i s„ stea la cozi interminabile pentru a-∫i lua medicamentele gratuite ∫i compensate de la farmacii. Lipsa medicamentelor din spitale, condi˛iile insalubre ∫i degradante, m‚ncarea pu˛in„ ∫i de multe ori insuficient„ au f„cut pe mul˛i bolnavi s„ se Óndrepte c„tre clinici particulare sau s„ nu se mai duc„ deloc la medici, datorit„ dificult„˛ilor financiare.

Acest subiect ˛ine de obicei prima pagin„ a ziarelor Ón perioada campaniei electorale, pentru ca, dup„ alegeri, promisiunile f„cute s„ fie uitate ∫i situa˛ia s„ r„m‚n„ neschimbat„.

Guvernul T„riceanu ∫i ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, doresc ie∫irea din acest ∫ablon ∫i o schimbare radical„ Ón acest domeniu at‚t de important.

Este necesar„ o nou„ abordare a sistemului Ón ceea ce prive∫te l„rgirea bazei de colectare a contribu˛iei pentru asigur„rile sociale de s„n„tate, prin cuprinderea Ón sistem a agricultorilor ∫i a pensionarilor, precum ∫i modific„ri esen˛iale Ón cele trei componente ale sistemului: medicina de familie, asisten˛a medical„ ambulatorie, precum ∫i asisten˛a medical„ din spitale.

Contribu˛ia pensionarilor va fi suportat„ de bugetul de stat, pentru ca valoarea net„ a pensiilor s„ nu fie afectat„.

Œn ceea ce prive∫te contribu˛ia agricultorilor, nu trebuie dec‚t s„ punem Ón aplicare Ordonan˛a nr. 150/2002, care a prev„zut aceast„ contribu˛ie, dar Ón care nu s-a prev„zut ∫i organizarea sistemului de colectare. Ordonan˛a a fost elaborat„ de Guvernul N„stase, dar, Ón stilul caracteristic, nu a fost pus„ Ón aplicare.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

M„ simt dator fa˛„ de dumneavoastr„ s„ v„ spun c„ ast„zi au luat cuv‚ntul 3 deputa˛i din Grupul parlamentar al P.S.D., 2 deputa˛i din partea Grupului parlamentar al P.R.M., deci 5 deputa˛i ai opozi˛iei; au luat cuv‚ntul: un deputat din Grupul parlamentar al P.N.L., un deputat din Grupul parlamentar al P.D., un deputat reprezent‚nd Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, precum ∫i un deputat din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., 4 deputa˛i care reprezint„ arcul guvernamental.

Œn aceste condi˛ii, vreau s„ v„ mai atrag aten˛ia... V„ rog s„ nu m„ Óntrerupe˛i, domnule deputat...

Œn acela∫i timp, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ nu mi se pare demn pentru o dezbatere parlamentar„ ca exper˛i sau secretari s„ vin„ s„ prezinte pre∫edintelui de ∫edin˛„ diverse declara˛ii politice ce sunt depuse. Se pot depune la secretariat Ón aceste condi˛ii, dar cred c„ este respectuos ca Ón ∫edin˛„ deputatul s„ depun„ declara˛ia.

V„ mul˛umesc.

Facem o pauz„ p‚n„ la ora 10,00.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 ## **Domnul Valentin Adrian Iliescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, vreau s„ v„ pun o Óntrebare!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

O s„-mi pune˛i Óntrebarea personal, domnule deputat. Facem pauza p‚n„ la ora 10,00, rug‚nd liderii grupurilor parlamentare s„ asigure prezen˛a necesar„ continu„rii lucr„rilor.

îPlantele modificate genetic, o problem„ sau o ∫ans„ pentru Rom‚nia?“

Campania din mass-media din ultimul timp dus„ de anumite organiza˛ii Ómpotriva unor culturi cu plante modificate genetic (OMG) Ón Rom‚nia, precum ∫i importan˛a subiectului m-au f„cut s„ revin Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor. Aceasta pentru c„ doar la prima vedere subiectul este de natur„ ∫tiin˛ific„ ∫i, din acest punct de vedere, nu ca realizare oarecare, ci pentru c„ tema Óncepe s„ Ómbrace ∫i la noi o hain„ politic„, oblig‚nd factori decizionali s„ ia decizia Ón acest domeniu.

Campania dus„ de c„tre îGreenpeace“ ∫i Ón subteran de c„tre unii func˛ionari din Ministerul Agriculturii P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care se pare c„ al„turi de func˛ia oficial„ Ómbrac„ ∫i o hain„ a incompatibilit„˛ii, precum ∫i frica unor func˛ionari din Ministerul Mediului fac ca presiunile asupra unor realiz„ri de excep˛ie ale ∫tiin˛ei secolului al XX-lea s„ fie eliminate din Rom‚nia.

Subiectul OMG care este disputat ast„zi ∫i care de cele mai multe ori Ómbrac„ haina neadev„rurilor trebuie abordat la cel mai Ónalt nivel de decizie politic„.

Reamintesc c„ Ón anii ’50 ’60 ai secolului XX Rom‚nia a mai trecut printr-un moment asem„n„tor. Este vorba de a accepta Ón ∫tiin˛a biologic„ (genetic„, ameliorare) mendelismul ∫i morganismul care constituie, ∫i atunci ca ∫i acum, baza geneticii moleculare. Reamintesc c„ doi mari cercet„tori Ón domeniu, Watson ∫i Crik, au luat Premiul Nobel la fel cum mai tÓrziu a luat Premiul Nobel pentru cercet„ri de vÓrf Ón domeniul celulei profesorul Emil Paladi.

Atunci, Ón anii aceia, politica declarat„ de la Moscova impunea teoria ∫tiin˛ific„ a doi bol∫evici, academicianul de trist„ amintire, Lasenko, ∫i Miciurin. Teoriile acestor doi nu aveau o baz„ ∫tiin˛ific„ solid„, acceptarea lor fiind impus„ politic ∫i cu for˛a. Atunci, Ón Rom‚nia, s-a g„sit un grup de cercet„tori ∫i profesori tineri care au reu∫it s„ l„mureasc„ factorul de decizie politic„ c„ drumul spre progres este cel propus de Morgan ∫i Hendel, ∫i nu cel dictat de Nikita Hrusciov de la Moscova. A∫a a reu∫it Rom‚nia s„ fie printre primele ˛„ri ale Europei produc„toare de hibrizi de porumb ∫i floarea soarelui, precum ∫i de soiuri de gr‚u, orz, orzoaic„, soia, etc de mare productivitate.

îUn gest politic deosebit“

La data de 3 octombrie a.c., Turcia a Ónceput negocierile de aderare la Uniunea European„, ˛ar„ cu un trecut istoric remarcabil, Ón care religia predominant„ este islamul sunnit, devenit„ republic„ Ón deceniul trei al secolului trecut, Turcia poate fi considerat„, pe drept cuv‚nt, un model al modernismului creat la scar„ na˛ional„. Aflat la por˛ile Orientului, european, totu∫i, prin tradi˛ie ∫i mentalitate, vechiul imperiu poate fi considerat un respectabil ∫i serios ap„r„tor al democra˛iei din aceast„ zon„.

Trebuie remarcat faptul c„, indiscutabil, Rom‚nia a sprijinit, sprijin„ ∫i va sprijini eforturile Turciei, nu pu˛ine ∫i nu u∫oare. At‚t pre∫edintele, domnul Traian B„sescu, c‚t ∫i primul-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, au dovedit, Ón momente importante, c„ sprijin„ procesul integr„rii Turciei Ón Uniunea European„, declar‚nd c„, f„r„ Óndoial„, Guvernul de la Bucure∫ti pune la dispozi˛ia autorit„˛ilor de la Ankara Óntreaga experien˛„ acumulat„ de Rom‚nia Ón to˛i ace∫ti ani de negocieri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Œn egal„ m„sur„, nu trebuie uitat, Óns„, nici gestul politic al Turciei, care a fost unul dintre principalii sprijinitori ai Rom‚niei Ón procesul ader„rii la Organiza˛ia Atlanticului de Nord (NATO)

Reticen˛a anumitor state fa˛„ de dorin˛a Turciei nu poate fi Ón˛eleas„. O organiza˛ie este cu at‚t mai puternic„ cu c‚t diversitatea este acceptat„, Ón˛eleas„ ∫i promovat„.

## Stima˛i colegi,

Vila Florica de la ™tef„ne∫ti, jude˛ul Arge∫, este cu siguran˛„ locul cu cea mai bogat„ Ónc„rc„tur„ spiritual„ pentru liberalii din Rom‚nia. Faptul c„ aici sunt Óngropa˛i I. C. Br„tianu ∫i Ionel Br„tianu d„ acestei a∫ez„ri o conota˛ie cu totul special„ pentru cei care pre˛uiesc memoria acestor mari personalit„˛i ale istoriei na˛ionale. Credem c„ nu gre∫im cu nimic atunci c‚nd afirm„m c„ aici s-a n„scut liberalismul rom‚nesc sub forma lui cea mai expresiv„. Din p„cate, ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi cu acest loc unic pentru Partidul Na˛ional Liberal nu mai are nimic Ón comun cu valorile ∫i spiritul promovate de Br„tieni ∫i, ceea ce este mult mai grav, nu mai are nimic Ón comun nici cu legile statului rom‚n. De aceea, seria de abuzuri care au vizat, Ón ultimele luni, Centrul Cultural îBr„tianu“ (denumire sub care func˛ioneaz„ Ón fapt vila Florica) nu mai poate fi tolerat„. De ce facem afirma˛ii de o asemenea gravitate? Centrul Cultural îBr„tianu“ a fost Ónfiin˛at Ón 1993 prin Ordinul nr. 518 al Ministerului Culturii ∫i are ca scop îrealizarea unui program cultural care vizeaz„ integrarea Ón circuitul cultural a monumentului istoric, cunoa∫terea contribu˛iei familiei Br„tianu la dezvoltarea spiritualit„˛ii rom‚ne∫ti, conservarea, restaurarea ∫i valorificarea patrimoniului din administrare“. Œn plus, ordinul de Ónfiin˛are prevedea faptul c„ centrul va func˛iona Ón directa subordonare ∫i administrare a Ministerului Culturii.

Prima m„sur„ aberant„ ce s-a luat Ón acest caz a fost aplicarea Legii nr. 743/2001, prin care fondurile pentru Centrul Cultural îBr„tianu“ au fost trecute din administrarea direct„ a Ministerului Culturii Ón cea a Consiliului Jude˛ean Arge∫. Cu alte cuvinte, angaja˛ii vilei erau subordona˛i ministerului, dar centrul era finan˛at de consiliul jude˛ean. A fost prima neregul„ ce a deschis calea abuzurilor ce s-au perpetuat p‚n„ ast„zi. Centrul Cultural îBr„tianu“ a fost transformat, prin voin˛a îgreilor“ P.S.D.-i∫ti din jude˛, Óntr-un loc al îÓnt‚lnirilor de tain„“, ferit de ochii indiscre˛ilor, unde se puteau da chiolhanuri r„sun„toare. Dac„ ar fi s„ amintim doar numeroasele facturi neachitate ale pre∫edintelui Tineretului Social Democrat, domnul Victor Ponta, ne d„m seama cam care a fost ideea de îcultur„“ a domnilor de la P.S.D. C‚t respect au avut ei pentru amintirea Br„tienilor se vede din notele de plat„ de zeci ∫i sute de milioane de lei pentru b„uturi scumpe ∫i m‚nc„ruri alese pe care ∫i le-au or‚nduit domnii social democra˛i pentru relaxare ∫i odihn„. Halal social-democra˛ie au unii indivizi, care arunc„ bani Ón ne∫tire pe chefuri monstru!

îCota TVA, diferen˛iat„ la produsele alimentare de baz„“

Av‚nd Ón vedere puterea de cump„rare a cet„˛enilor rom‚ni ∫i necesitatea acestora de a achizi˛iona zilnic produse alimentare de baz„, se impune crearea unei cote diferen˛iate a TVA pentru acestea.

M„sura reducerii TVA la produsele de baz„ ar Ónsemna Ón primul r‚nd pre˛uri mai mici, ar duce, ca ∫i Ón cazul cotei unice de impozitare de 16%, la o sc„dere masiv„ a evaziunii fiscale din industria alimentar„ ∫i implicit la o cre∫tere a Óncas„rilor la bugetul de stat.

Partidul Conservator consider„ necesar„ crearea unui cadru juridic adecvat privitor la cota de TVA diferen˛iat„, ca urmare a consult„rilor avute Ón ultima perioad„ cu patronatele ∫i sindicatele din industria alimentar„ ∫i caut„ Ómpreun„ cu partenerii sociali surse de finan˛are corecte pentru a promova Ón Parlament o ini˛iativ„ legislativ„ fundamentat„ de reducere a TVA la produsele alimentare de baz„.

Na˛iunea rom‚n„ dore∫te integrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, dar dac„ ne uit„m, vom vedea c„ Ón Uniunea European„ exist„ aceast„ reglementare juridic„ privind cota diferen˛iat„ a TVA la produsele alimentare de baz„. Œn Marea Britanie este chiar zero.

Trebuie s„ privim spre viitor cu Óncredere ∫i s„ ne g‚ndim la cet„˛enii rom‚ni care ar avea de c‚∫tigat de pe urma acestei cote diferen˛iate a TVA. Nu dorim ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 aceast„ m„sur„, care ar ajuta Ón mod real at‚t cet„˛enii, c‚t ∫i sporirea concuren˛ei Óntr-un domeniu ce devine atractiv pentru investii, s„ devin„, a∫a cum spunea premierul C„lin Popescu-T„riceanu, îun mod de Ónflorire a corup˛iei“ referindu-se la îexperien˛a nefericit„“ din trecut.

Cu speran˛a c„ aceast„ ini˛iativ„ va trezi interesul partenerilor de coali˛ie, v„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn vechea legislatur„, liderii Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D. au atras, de nenum„rate ori, aten˛ia Ón leg„tur„ cu actele de corup˛ie s„v‚r∫ite sau Óncurajate de mai marii fostului partid-stat P.S.D. ∫i de clientela lui politic„.

Iat„ Óns„ c„, la un an de la alegeri, Ón jude˛ul Buz„u nu se v„d Ónc„ efectele campaniei demarate de institu˛iile statului Ón vederea combaterii corup˛iei ∫i a evaziunii fiscale, astfel Ónc‚t s„ fie scoase la lumin„ afacerile ilegale care aduc mari prejudicii bugetului de stat prin neplata obliga˛iilor fiscale ce le revin. In aceste condi˛ii, oamenii care au reu∫it s„ duc„ corup˛ia la rang de virtute ∫i evaziunea fiscal„ la rang de politic„ de stat Ó∫i fac Ón continuare de cap Ón jude˛ul Buz„u.

De aceea, nu trebuie s„ ne mai mir„m c„ marea majoritate a oamenilor care depun memorii la birourile parlamentare din teritoriu ale deputa˛ilor semnaleaz„, Ón principal, actele de corup˛ie s„v‚r∫ite de institu˛ii ale statului sau de diverse alte persoane care au afaceri prospere, deoarece, de multe ori, sunt Ón leg„tur„ str‚ns„ cu institu˛ii de stat. Practic, ace∫ti oameni Óntreab„ de ce autorit„˛ile nu iau nici o m„sur„ privind ilegalit„˛ile care s-au f„cut ∫i care se mai fac Ónc„.

La aceast„ Óntrebare a∫ mai putea ad„uga alte c‚teva zeci, dar aleg doar una: de ce nu sunt tra∫i la r„spundere cei care au f„cut averi din economia subteran„?

Este clar pentru toat„ lumea c„, p‚n„ la aceast„ or„, nu se v„d efectele campaniei anticorup˛ie declarate de institu˛iile statului, Ón special de direc˛ia finan˛elor publice care este principalul motor al acestei lupte.

BineÓn˛eles c„ un rol important Ól are ∫i Garda Financiar„ care, prin comisarii s„i, trebuie s„ joace un rol hot„r‚tor Ón eradicarea corup˛iei ∫i a economiei subterane.

Doresc ca declara˛ia mea politic„ s„ fie mai mult dec‚t un semnal de alarm„ ∫i solicit poli˛iei, direc˛iei muncii ∫i solidarit„˛ii sociale, inspectoratului teritorial de munc„, oficiului pentru protec˛ia consumatorului, direc˛iei sanitar-veterinare, direc˛iei de s„n„tate public„, direc˛iei agricole ∫i altor direc˛ii deconcentrate ∫i servicii descentralizate ale statului s„ fac„ Ón jude˛ul Buz„u un front comun Ón cea ce prive∫te combaterea corup˛iei ∫i s„ scoat„ Ón regim de urgen˛„ la suprafa˛„ ilegalit„˛ile din toate domeniile, prin constituirea unor corpuri ample de control care s„ lupte contra economiei subterane ∫i corup˛iei, Ón vederea scoaterii lor din zona neagr„ sau gri a economiei, astfel Ónc‚t Óncas„rile la bugetul de stat s„ se fac„ mai fructuos ∫i mai rapid.

îCum s„rb„torim ziua pensionarilor?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Exist„ pentru noi tinerii, Ón general, ∫i cu at‚t mai mult pentru noi tinerii parlamentari, o categorie de

persoane pe care n-ar trebui niciodat„ s„ o d„m la o parte din aten˛ia noastr„, aceea a persoanelor v‚rstnice. Ea este categoria care merit„ pe deplin respectul nostru ∫i, nicidecum, a fi folosit„ ∫i manipulat„ Óntr-un mod at‚t de murdar de unii dintre noi, care ocup„, aici, aceste func˛ii acordate probabil de mul˛i dintre pensionari ∫i care nu s-au uitat deloc pe cine stropesc atunci c‚nd au luat Ón m‚n„ noroiul.

De Ziua Interna˛ional„ a Persoanelor V‚rstnice, s„rb„torit„ mai zilele trecute, colegii no∫tri de Camer„ afla˛i acum Ón opozi˛ie s-au g‚ndit s„ le fac„ acestora dovada gradului de pre˛uire pe care ace∫tia le-o acord„ printr-o mo˛iune frumos intitulat„ îŒn locul respectului, dispre˛ ∫i umilin˛„“, f„r„ Óns„ a preciza c„ aceast„ umilin˛„ a fost dat„ tocmai de ei. Am asistat astfel la cea mai bun„ lec˛ie, dar pu˛in a∫teptat„ ∫i chiar surprinz„toare, de manipulare a unor oameni, de b„taie de joc fa˛„ de cei a c„ror v‚rst„ ar trebui mai Ónt‚i s-o respect„m. Este foarte adev„rat c„ foarte mul˛i dintre cei ajun∫i acum la o v‚rst„ venerabil„ se afl„ Ón situa˛ia unei b„tr‚ne˛i cu multe greut„˛i. Nu ne este permis Óns„ ca, pe l‚ng„ aceste greut„˛i, s„ profit„m de ele, s„ ne batem joc de ei, doar pentru a ne face jocurile politice.

Atunci c‚nd au ales acest joc, tovar„∫ii afla˛i Ón opozi˛ie au trecut foarte u∫or peste faptul c„ actualele pensii pe care le primesc pensionarii din ziua de azi nu le datoreaz„ actualilor guvernan˛i; pentru aceste pensii mici oamenii ar trebui s„ le mul˛umeasc„ lor, celor care au guvernat 9 din cei 16 ani postrevolu˛ionari cu at‚ta îgenerozitate“ ∫i care acum Ói plimb„ prin s„lile Parlamentului.

Actualul Guvern le-a promis pensionarilor o recalculare a pensiilor, lucru care se ∫i Ónt‚mpl„ de altfel. Este o promisiune pe care inten˛ion„m s„ o ducem la bun sf‚r∫it ∫i pentru care actualul Guvern face eforturi deosebit de mari. Fo∫tii mini∫trii ai muncii, care ar fi trebuit s„ rezolve aceste probleme Ón lunga guvernare a celor nou„ ani avu˛i la dispozi˛ie, sunt azi cei care se folosesc de ace∫ti oameni nevinova˛i pentru a Óndeplini sarcinile îpartidului p„rinte“.

Declara˛ie politic„: îBra∫ovul Ón zodia grevelor“

Anul 2005 pentru jude˛ul Bra∫ov este unul Ón care pacea social„ lipse∫te cu des„v‚r∫ire. Grevele ∫i manifest„rile sindicale se succed de la o zi la alta Ón toate domeniile de activitate. Profesorii fac grev„ pentru m„rirea salariilor, angaja˛ii de la toate Óntreprinderile din jude˛ fac sau sunt Ón pragul grevei pentru p„strarea locurilor de munc„, poli˛i∫tii urmeaz„ s„ intre ∫i ei Ón joc.

De ce am sim˛it dorin˛a de a face aceast„ declara˛ie politic„ Ón acest moment? Pentru c„ a∫a nu se mai poate, stima˛i colegi parlamentari! Ne lupt„m de ceva timp Ón Parlament pentru a schimba o stare de fapt care nu convine patrulaterului de la putere, acesta uit‚nd un am„nunt esen˛ial, ∫i anume c„ cet„˛enii Rom‚niei ne-au trimis aici s„ facem legi, ∫i nu s„ ne angaj„m Ón lupte de gueril„, de schimbare a regulamentului unei Camere sau alta a Parlamentului.

Oferim cet„˛enilor acestei ˛„ri un spectacol grotesc din care nimeni nu are nimic de c‚∫tigat, cu to˛ii vom avea numai de pierdut ∫i acest lucru se va vedea la viitoarele alegeri, fie ele la termen sau anticipate.

Dac„ guvernan˛ii no∫tri nu vor considera s„ se ocupe de problemele cu adev„rat importante din aceast„ ˛ar„, sunt convins c„ vor fi foarte dezam„gi˛i de rezultatele pe care le vor ob˛ine Ón viitor.

Economia jude˛ului Bra∫ov se g„se∫te Óntr-un moment foarte dificil, majoritatea Óntreprinderilor din jude˛ sunt Ón pragul privatiz„rii: societ„˛ile îTractorul“, îRulmentul“, îNitrotrans“ F„g„ra∫, îNitroexplosives“ F„g„ra∫, îNitrocontrol“ F„g„ra∫, îNitroservice“ F„g„ra∫, sau îNitrofertilizer“ F„g„ra∫ a∫teapt„, de ani de zile, un balon de oxigen din partea guvernan˛ilor care s-au succedat la conducerea ˛„rii. P‚n„ acum nu s-a g„sit nici o solu˛ie prin care aceste societ„˛i s„ fie privatizate.

A.V.A.S. a Óntocmit o list„ de 16 societ„˛i, pe care o va Ónainta Guvernului, unde urmeaz„ s„ fie operate concedieri colective, de∫i aceste societ„˛i se g„sesc Ón plin proces de privatizare. Pe aceast„ list„ de concedieri se g„sesc ∫i societ„˛ile bra∫ovene.

Acest anun˛ al A.V.A.S. a produs Ón jude˛ul Bra∫ov o stare de spirit extraordinar de nefast„, mai ales la Societatea îTractorul“, unde sindicatul a Óncheiat un pact social cu viitorul investitor, care promisese p„strarea tuturor locurilor de munc„ pe urm„torii 5 ani.

Istoria ne-a confirmat o stare de fapt. Nimeni, oricine ∫i oric‚t de puternic ar fi nu se poate opune unui inamic invizibil, dar prezent Óntotdeauna Ón fa˛a sa — natura. Nimeni nu spune c„ omul nu poate lua anumite m„suri de prevedere Ón fa˛a acestui inamic, dar p‚n„ Ón prezent nu a ie∫it victorios Ón fa˛a acestui adversar. Œn acest an, Rom‚nia a avut de Ónfruntat Ón mai multe r‚nduri acest teribil inamic, natura.

Œn acest an decisiv din parcursul integr„rii, autorit„˛ile, Óncep‚nd cu cele de la Palatul Victoria ∫i termin‚nd cu cele de la prim„riile comunale, Ón loc s„ se ocupe exclusiv de problemele legate de integrare, au fost, sunt nevoite s„ se lupte cu urm„rile l„sate de îatacul“ declan∫at de natur„ ∫i, deloc de neglijat, s-au angajat Ón b„t„lia pentru repararea stric„ciunilor produse de cele ∫ase valuri de inunda˛ii, de prezen˛a amenin˛are a gripei aviare; sume uria∫e de bani care erau poate planifica˛i pentru alte obiective.

Œn toat„ aceast„ lupt„ a ap„rut ∫i un virus nedorit: exploatarea politic„ a evenimentelor. P.S.D., Ón rol principal, ∫i P.R.M., Ón postura de secondant, au g„sit Ón nenorocirea suferit„ de mul˛i dintre semenii no∫tri un prilej de a ie∫i la atac ∫i de a lansa acuza˛ii nefondate la adresa guvernan˛ilor. Nu neg faptul c„ Ón b„t„lia contra efectelor inunda˛iilor nu au existat ∫i zone Ón care autorit„˛ile locale nu ar fi ac˛ionat de la Ónceput cu eficien˛a necesar„. Poate pentru unii amploarea atacului apelor a fost o premier„.

Dar nu asupra acestui lucru vreau s„ insist, ci asupra exploat„rii politice a momentului, exploatare care a culminat cu aducerea organizat„ a unui grup de sinistra˛i Ón Parlament, cu ocazia dezbaterii penultimei mo˛iuni simple. A fost o ini˛iativ„ jenant„ a P.S.D. Mai poate crede cineva ast„zi c„ la nivelul Guvernului sau la nivelul autorit„˛ilor locale st„ cineva cu m‚inile Ón s‚n ∫i nu face nimic? Evident c„ nu, pentru c„ nimeni nu este iresponsabil. Imaginea negativ„ pe care P.S.D. a Óncercat s„ o inoculeze popula˛iei vizavi de ac˛iunile autorit„˛ilor a fost un e∫ec. Dovada cea mai elocvent„ o reprezint„ ∫i rezultatele sondajului ap„rut luni Ón pres„ ∫i care situeaz„ Alian˛a D.A. tot Ón jurul procentului de 50%. Dac„, Óntr-adev„r, guvernan˛ii ar fi tratat cu superficialitate problemele legate de inunda˛ii, fi˛i sigur c„ Alian˛a ar fi cobor‚t pe la 30%.

îN„stase, pre∫edinte _forever_ “

Se vede treaba c„, Ón cei patru ani c‚t s-au aflat la putere, unora dintre liderii Partidului Social Democrat li s-a urcat puterea la cap. Au consumat lacomi toate formele de putere posibile Óntr-un stat democratic: politic„, economic„, mediatic„ etc. ∫i tot nu s-au s„turat. Dac„ mai r„m‚neau la putere Ónc„ patru ani, ar fi sf‚r∫it devor‚ndu-se unii pe al˛ii. BineÓn˛eles, nu Ónainte de a devora Óns„∫i democra˛ia.

P‚n„ ∫i colegii lor s-au s„turat s„-i tot vad„ pe domnii Adrian N„stase, Nicolae V„c„roiu ∫i ceilal˛i îgrei“ ai partidului cum alearg„ ∫i se zbat de zor pentru a se Ónfrupta din beneficiile puterii, chiar ∫i Ón opozi˛ie fiind. Domniile lor nu vor s„ priceap„ nici Ón al treisprezecelea ceas semnifica˛ia votului din 2004. Œn special, domnul Adrian N„stase are probleme serioase legate de capacit„˛ile sale cognitive de explicare ∫i Ón˛elegere a schimb„rii politice democratice.

De vreun deceniu ∫i mai bine, domnul Adrian N„stase a tot fost pre∫edinte: fie pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, fie pre∫edinte al P.S.D. ∫i prim-ministru, acum iar pre∫edinte al Camerei ∫i cine ∫tie ce-o mai urma. Nimeni nu poate ∫ti ce proiecte politice personale are domnul pre∫edinte Adrian N„stase. Toat„ lumea de bun-sim˛ Ó∫i Ónchipuia c„, dup„ pierderea alegerilor preziden˛iale din decembrie 2004, domnul N„stase va lua o pauz„ ceva mai lung„ ∫i se va reculege satisf„cut de performan˛ele sale politice ∫i mai ales economice pe una dintre b„ncile din opozi˛ie. Doar a realizat o mul˛ime de lucruri pentru sine ∫i pentru prietenii s„i din P.S.D. Ón cei 4 ani de guvernare!

O veche vorb„ rom‚neasc„ spune c„ îL„comia stric„ omenia“, Óns„ acest lucru nu pare s„-l deranjeze pe pre∫edintele Ónc„ Ón func˛ie al Camerei Deputa˛ilor. Indiferent c„ pierde sau c‚∫tig„ alegerile, Domnia sa tot la putere dore∫te s„ fie, iar noi ∫tim de unde i se trag apuc„turile acestea. Anii socializ„rii comuniste Ó∫i spun cuv‚ntul, chiar ∫i dup„ cincisprezece ani de democra˛ie.

Distin∫i colegi deputa˛i de la P.S.D., v„ rog s„-i explica˛i pre∫edintelui dumneavoastr„. executiv de partid cum func˛ioneaz„ democra˛ia, ce se Ón˛elege prin alternan˛„ la putere, poate Ón acest mod se va dezb„ra de n„ravul puterii absolute ∫i va trece Ón opozi˛ie al„turi de Domniile voastre.

Asist„m, cu profund regret, la degradarea imaginii Parlamentului Rom‚niei care ∫i a∫a numai bun„ nu este, la transformarea acestei institu˛ii Óntr-un soi de b‚lci, un maidan, un ring de lupte oratorice Ón care combatan˛ii lovesc sub centur„ cu expresii preluate de îla u∫a cortului“.

Cui poate folosi aceast„ tactic„? Cet„˛enilor care i-au trimis aici s„ le apere interesele... Œn nici un caz. Judec‚nd indulgent, nu poate servi dec‚t opozi˛iei mojice Ón Óncercarea ei de a obstruc˛iona procesul legislativ.

F„r„ a con∫tientiza cu adev„rat urm„rile acestui joc demonic de ping-pong politic, protagoni∫tii acestui film de prost-gust ˛in prelegeri Óndelungi, f„r„ noim„, neomi˛‚nd s„ se atace Óntre ei pentru a putea oferi ∫i dreptul la replic„, tergivers‚nd dezbaterile asupra legilor integr„rii dintr-un motiv simplu ∫i lesne de Ón˛eles: modificarea Regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului ar Ónsemna debarcarea din func˛iile de˛inute a celor doi grei ai social-democra˛ilor — N„stase ∫i V„c„roiu. Iar c‚nd discu˛iile pe procedur„ devin obositoare, iau o binemeritat„ îpauz„ de consult„ri“ pentru a servi o mas„ copioas„ sau o cafea fierbinte.

Dar daca vine vorba s„ dea curs invita˛iei pre∫edintelui de a participa la consult„ri, brusc se sup„r„ ∫i refuz„ orice dialog, motiv‚nd c„ înu accept„ b„taia de joc ∫i pierderea vremii, mai ales Óntr-o perioad„ Ón care ˛ara are at‚tea probleme grave“, de∫i Ón calendarul discu˛iilor erau cuprinse ∫i dezbateri pe tema integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea Europeana.

Dar poate P.S.D. si P.R.M. consider„ integrarea Rom‚niei ca fiind o chestiune secundar„ ce nu necesit„ aten˛ia ∫i interesul lor.

A∫a Ón˛eleg partidele de opozi˛ie s„ sprijine aderarea Rom‚niei la U.E., evit‚nd consult„rile cu pre∫edintele ˛„rii, dribl‚nd discutarea unor proiecte legislative prioritare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 ∫i exprim‚nd o interpretare pueril„ a democra˛iei, duc‚nd o campanie Ómpotriva intereselor Rom‚niei prin coresponden˛ele cu Franco Frattini, comisarul european pentru justi˛ie, necesare pentru a se asigura c„ acesta ia cuno∫tin˛„ de faptul ca actul de justi˛ie Ón Rom‚nia este influen˛at de interese politice.

îCultura corup˛iei“

Rom‚nia ∫i-a Ónsu∫it eticheta de î˛ar„ a ∫p„gii“, cuv‚nt balcanic ∫i neeuropean ce prolifereaz„ Óntr-o lume a argoului debordant. Œn ˛ara Ón care un serviciu de 20 de dolari pentru un loc Óntr-un c„min studen˛esc, de exemplu, cost„ 200 sau chiar 400 de dolari, este absolut normal ca 85% din cet„˛enii s„ ∫i cread„ c„ nu pot avea parte de un proces corect dac„ nu dispun de mari sume de bani. S-au dus vremurile de alt„dat„ c‚nd sc„pai cu un pachet de ˛ig„ri sau o sticl„ de whisky; ast„zi totul se achit„ ∫i se cump„r„ cu bani mul˛i.

Presa str„in„ amintea, zilele trecute, c„ rom‚nii au dat suplimentar, numai Ón anul trecut, 360 de milioane de dolari, un milion pe zi î∫pag„“, cam jum„tate din cei 800 de milioane de lei pe care Ministerul S„n„t„˛ii i-a pl„tit angaja˛ilor s„i. O realitate Ón fa˛a c„reia Occidentul se Óngroze∫te.

P.N.A. a acuzat, Ón 2004, 451 de persoane pentru corup˛ie, mit„ ∫i deturnare de fonduri ∫i a ob˛inut 170 de condamn„ri. De la Ónfiin˛area sa, Ón 2002, aceea∫i institu˛ie a pus sub acuzare 1.067 de persoane, din r‚ndul c„rora s-au dat doar 414 condamn„ri, majoritatea afl‚ndu-se Ón stare de apel. Nici un nume sonor, nici o condamnare pentru ac˛iunile de subminare a economiei na˛ionale ∫i a intereselor statului rom‚n.

O complicitate discret„, bine protejat„ ∫i de unii escroci str„ini, paseaz„ de la un Guvern la altul marile cazuri de corup˛ie. Putem fi siguri c„ actuala guvernare, falimentar„ ∫i Ón plin„ c„dere, nu va mai avea curajul s„ se apropie de nici unul dintre numele celebre amenin˛ate cu pu∫c„ria Ón campania electoral„. De altfel, nici pe plan extern nu pare a exista mare interes pentru v‚rfurile acestui flagel, din moment ce ∫i U.E. pare mai degrab„ preocupat„ de plicul cu 50 de euro pe care Ól la∫i pe masa doctorului sau a nu ∫tiu c„rui func˛ionar public. ™i asta Óntr-o ˛ar„ Ón care salariul minim este de 85 de dolari!

Œnchisorile rom‚ne∫ti sunt pline de am„r‚˛ii care fur„ pentru a supravie˛ui, asta dac„ nu cumva primesc un glon˛ Ón cap, pentru lini∫tea parveni˛ilor ∫i Ómbuiba˛ilor care au c„p„tat, mai nou, ∫i gustul politicii. Sub grindina nimicitoare a naturii ∫i a pre˛urilor exorbitante, a iernii de groaz„ care se apropie, cu taxe, accize, impozite ∫i alte d„ri greu de suportat, o p„tur„ rarefiat„ ∫i tot mai du∫m„noas„, aflat„ accidental la putere, este preocupat„ s„ mutileze Parlamentul, s„ instituie votul uninominal (agreat exact de multimiliardarii despre care vorbeam) ∫i cota unic„ de impozitare, s„ rescrie Constitu˛ia Ón spiritul ∫i Ón interesul îreformatorului“ de la Cotroceni la nici

Sistemul politic rom‚nesc a demonstrat Ón cei 15 ani de func˛ionare c„ exist„ anumite deficien˛e care se r„sfr‚ng inevitabil asupra vie˛ii cotidiene a cet„˛enilor: neÓncrederea rom‚nilor Ón institu˛iile politice este o realitate pe care nu o mai putem nega. Cu mici diferen˛e procentuale, Parlamentul, Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul sunt institu˛ii Ón care rom‚nii au din ce Ón ce mai pu˛in„ Óncredere. Nici partidele politice nu stau bine Ón topul preferin˛elor cet„˛enilor.

Aceste procente exprim„ dorin˛a unei p„r˛i importante a popula˛iei care a∫teapt„ o reg‚ndire a sistemului politic pentru a-l face s„ func˛ioneze mai eficient. Partidul Na˛ional Liberal a atras aten˛ia Óntregii clase politice asupra nevoii de a reforma sistemul politic actual, una dintre premisele necesare pentru reu∫ita reformei economice ∫i sociale. Pentru atingerea acestor obiective, P.N.L. a declan∫at — Ón trecutul s„u postdecembrist — o serie de ac˛iuni, unele dintre ele finalizate, altele Ón curs de derulare.

Liberalii au avut curajul de a spune c„ legea fundamental„ a statului — Constitu˛ia — este imperfect„ ∫i necesit„ schimb„ri majore. Œn anul 2003, Constitu˛ia a fost modificat„, Ón primul r‚nd pentru ca to˛i cet„˛enii Rom‚niei s„ aib„ garan˛ia propriet„˛ii.

Liberalii au fost primii care au afirmat public c„ este nevoie Ón Rom‚nia de o nou„ lege a finan˛„rii partidelor politice care s„ scoat„ banii negri din circula˛ia politic„ ∫i s„ ofere cet„˛enilor o imagine corect„ ∫i transparent„ a provenien˛ei fondurilor ∫i a modului de utilizare a acestora Ón campaniile electorale. Una dintre consecin˛ele fire∫ti ale aplic„rii acestei legi a fost dispari˛ia acelor partide-fantom„ care nu-∫i puteau justifica existen˛a ∫i beneficiau de bani publici.

P.N.L. consider„ c„ actul de guvernare ∫i politicile unui stat depind ∫i de calitatea celor care reprezint„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 interesele cet„˛enilor. Œn acest sens, reforma Parlamentului ocup„ un loc important ∫i este necesar„ pentru a r„spunde at‚t a∫tept„rilor popula˛iei, dar ∫i unei func˛ion„ri eficiente, transparente ∫i responsabile.

Rolul parlamentarului ar trebui s„ fie mai degrab„ legat de rezolvarea problemelor cet„˛enilor, de g„sirea de solu˛ii ∫i adoptarea legilor, ∫i nu concretizat Ón suita de tergivers„ri ∫i certuri, a∫a cum au fost provocate ∫i promovate de la Ónceputul celei de-a doua sesiuni de actuala opozi˛ie.

## Stima˛i colegi,

Guvernul Ói pune la mare Óncercare pe rom‚ni tocmai Ón anul dinaintea integr„rii Ón Uniunea European„. Preocupa˛i doar de soarta bugetului, reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor au decis s„-i taxeze cu v‚rf ∫i Óndesat pe rom‚ni, care vor pl„ti anul viitor — an care s-ar putea numi anul taxelor, impozitelor ∫i scumpirilor — mult mai multe impozite la stat.

Œn plus, gra˛ie major„rii accizelor din iulie 2006 ∫i a angajamentelor fa˛„ de UE, rom‚nii vor fi nevoi˛i s„ scoat„ din buzunare mult mai mul˛i bani ∫i pentru a-∫i pl„ti facturile la energie ∫i gaze, dar ∫i pentru a-∫i face plinul la ma∫ini.

Ca aproape Ón fiecare an, apropierea iernii anun˛„ noi scumpiri, care vor umfla factura la Óntre˛inere, primele pe list„ fiind energia termic„ ∫i gazele naturale.

De la Ónceputul lunii octombrie, pre˛ul na˛ional de referin˛„ al energiei termice va cre∫te cu aproximativ 20%, de∫i ultima m„rire a fost f„cut„ anul trecut, Ón august, ∫i a fost de 12%, ajung‚ndu-se astfel p‚n„ la 896.000 lei/gigacalorie.

De asemenea, se va umbla la pre˛ul gazelor naturale, acesta urm‚nd a Ónregistra, Ón anul 2006, o cre∫tere asem„n„toare cu cea din 2005 (de 40-50%), oblig‚nd astfel o mare parte a consumatorilor casnici s„-∫i restr‚ng„ consumul, iar pe unii dintre consumatorii industriali s„ se reorienteze.

Astfel, recenta ieftinire, cu 2,4 % a gazelor naturale, nu poate fi considerat„ dec‚t praf Ón ochii rom‚nilor. Tarifele mari la energia termic„ ∫i electric„ vor Óncetini cre∫terea consumului casnic la un ritm anual de 1,5%.

O alt„ scumpire deja anun˛at„ este cea a tarifelor la c„l„toria cu metroul, unde se va pl„ti, Ón medie, cu 10% mai mult, dar nu se ∫tie de c‚nd, pentru c„ propunerea

de majorare a fost avizat„ deocamdat„ doar de Ministerul Transporturilor.

Efectele valului de scumpiri din aceast„ toamn„ se fac deja sim˛ite, urm‚nd a avea efecte nocive asupra milioanelor de rom‚ni care au ajuns s„ tr„iasc„ sub limita s„r„ciei, peste 3 milioane de pensionari ∫i aproximativ 500.000 de ∫omeri, vorbim doar de cei afla˛i Ón eviden˛e, fiind astfel nevoi˛i s„-∫i reduc„ din por˛ia zilnic„ de p‚ine, lapte ∫i carne.

Declara˛ie politic„: îTrenuri vitale pentru peste 4.000 de rom‚ni“

## Stima˛i colegi,

Œn prezent, aproape 4.000 de persoane din zonele Gala˛i, Br„ila, Buz„u, Urziceni, F„urei ∫i Bucure∫ti beneficiaz„ de serviciile de transport feroviar, asigurate de dou„ trenuri, pe rutele care fac leg„tura Óntre ora∫ele men˛ionate anterior. Primarii ∫i viceprimarii din comunele Sili∫tea, Pogoanele, Ru∫e˛u, Scutelnici, jude˛ul Buz„u, ∫i din comuna G‚rbov, jude˛ul Ialomi˛a, mi-au trimis memorii Ón care Ómi semnalau posibilitatea ca trenurile personale 7001 ∫i 7002, care circul„ pe rutele Bucure∫ti—Gala˛i, respectiv Gala˛i—Bucure∫ti, s„ fie desfiin˛ate din anul 2006.

Problema este cu at‚t mai grav„ cu c‚t de aceste rute se bucur„ o mare parte a popula˛iei cu venituri mici, pensionari, elevi, studen˛i, care beneficiaz„ de reduceri de 50% la biletele de c„l„torie. Ar fi o gre∫eal„ s„ priv„m tocmai acea parte defavorizat„ a popula˛iei de serviciile feroviare at‚t de necesare!

Mai trebuie men˛ionat ∫i faptul c„ zona deservit„ de cele dou„ trenuri personale este preponderent agrar„, cu o mobilitate crescut„ a for˛ei de munc„, ceea ce face absolut necesar„ men˛inerea celor dou„ rute.

Oamenii sunt foarte Óngrijora˛i Ón leg„tur„ cu posibilitatea desfiin˛„rii acestor trasee Ón 2006, o dat„ cu elaborarea noului Mers al trenurilor, deoarece alternativele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 sunt pu˛ine ∫i costisitoare. De aceea mi s-au adresat, Ón speran˛a g„sirii unei solu˛ii, ∫i eu, la r‚ndul meu, fac un apel, pe aceast„ cale, la factorii decizionali abilita˛i, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i la Compania C.F.R. îC„l„tori“, pentru a men˛ine trenurile 7001 ∫i 7002, astfel Ónc‚t cei 4.000 de oameni s„ beneficieze, Ón continuare, de principalul mijloc de deplasare.

V„ mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: îLec˛ia elve˛ian„“

Œn urm„ cu c‚teva zile, o delega˛ie format„ din 24 de primari din toate partidele parlamentare a participat la un seminar pe probleme de administra˛ie local„ Ón Elve˛ia, la invita˛ia îComitetului Helsinki, Elve˛ia“.

Prin discu˛iile avute cu primarul ora∫ului H‚r∫ova din jude˛ul Constan˛a, Ionel Chiri˛„, participant la acest seminar, am putut s„ aflu c‚teva am„nunte despre sistemul elve˛ian de administra˛ie local„ ∫i care sunt diferen˛ele acestuia fa˛„ de cel din Rom‚nia: Consiliul local poart„ denumirea de Parlament, iar modalitatea de alegere este votul propor˛ional, nominal din list„. Partea de executiv (primarul) este aleas„ prin vot liber, pe buletine de vot albe, pe care sunt scrise numele celor ce candideaz„.

Exist„ regulamente de organizare ∫i func˛ionare la nivel local ce se numesc constitu˛ii locale ∫i sunt votate prin referendum ∫i care pot fi diferite de la o comunitate la alta. Consilierii locali (parlamentarii) ∫i primarul pot candida de maximum 3 ori, fapt ce spore∫te interesul popula˛iei pentru via˛a politic„ ∫i implicarea Ón aceasta.

Administra˛ia local„ subordoneaz„ poli˛ia, sistemul de Ónv„˛„m‚nt, serviciul de pompieri, unii dintre ei voluntari, ∫i sistemul de s„n„tate, toate acestea fiind finan˛ate din fonduri locale. Poate este necesar ca ∫i Ón Rom‚nia s„ fie preluate unele dintre aceste servicii, cum ar fi poli˛ia comunitar„ ∫i, Ón special, serviciile de eviden˛a popula˛iei, ordinea ∫i lini∫tea public„, circula˛ia rutier„, precum ∫i sistemul de ap„rare civil„ Ón cazuri de criz„ ∫i, de ce nu, s„ fie Ónfiin˛at un serviciu de pompieri la nivel local, mai ales Ón ora∫ele aflate la o distan˛„ mare de municipiul re∫edin˛„ de jude˛. Cu siguran˛„, dac„ aceste servicii existau la nivel local, pagubele inunda˛iilor ar fi fost mai mici.

Sistemul de Ónv„˛„m‚nt elve˛ian, sistem ce exist„ de altfel Ón mai multe ˛„ri din Uniunea European„, creeaz„ Ónc„ de pe b„ncile ∫colii oameni bine preg„ti˛i pentru diverse meserii cerute de pia˛„, prin faptul c„ exist„ ∫coli profesionale Ón care elevii au cursuri teoretice o zi pe s„pt„m‚n„, iar restul de 4 zile sunt angaja˛i la mici Óntreprinz„tori locali sau fermieri cu contract de munc„, ceea ce le confer„ posibilitatea de a p„r„si sistemul de Ónv„˛„m‚nt cu o experien˛„ acumulat„ Ón produc˛ie ∫i le faciliteaz„ g„sirea unui loc de munc„.

## îP.S.D. ofer„ Rom‚niei, Ón locul bunei-credin˛e, ignoran˛„ ∫i lacrimi de crocodil“

## Stima˛i colegi,

Consider c„ este necesar„ o interven˛ie a mea legat„ de mo˛iunea depus„ la Camera Deputa˛ilor s„pt„m‚na

trecut„ de noii parteneri politici, grupurile parlamentare ale P.S.D. ∫i P.R.M., document numit generic îŒn locul respectului, dispre˛ ∫i umilin˛„“. Spun c„ e generic Ón primul r‚nd pentru c„ el s-ar potrivi mai bine felului distructiv Ón care cele dou„ forma˛iuni Ón˛eleg s„ Ó∫i exercite drepturile pe care le au din postura de partide de opozi˛ie. P.S.D. ∫i P.R.M. dovedesc dispre˛ ∫i umilin˛„ pentru rom‚ni, Ón primul r‚nd, deoarece cet„˛enii acestei ˛„ri nu ne pl„tesc s„ dezbatem c‚te o s„pt„m‚n„ mo˛iuni de 4 pagini (ca aceasta, Ón timp ce semn„turile anexate au mai bine de 5 pagini), f„r„ s„ ajungem la nici o concluzie, cu scopul murdar de a-i mai ˛ine pe domnii N„stase ∫i V„c„roiu Ónsc„una˛i ca ∫efi ai Parlamentului. Œn al doilea r‚nd, dac„ ∫i-ar respecta electorii, cele dou„ partide ar veni cu argumente valabile, cu studii proprii despre problemele dezb„tute, nu cu discursuri interminabile ∫i f„r„ obiect... ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, consider c„ este de o ipocrizie cras„ a le pl‚nge de mil„ unor oropsi˛i ai sor˛ii at‚ta timp. Din cauza îguvern„rii jafului din 2000—2004“ avem deficien˛e Ón sistemul sanitar sau Ón sistemul de pensii, Ón timp ce baronii P.S.D. au acumulat Ón perioada de trist„ amintire apartamente, vile, case de vacan˛„, tablouri de valoare ∫i numeroase conturi Ón b„nci.

Am citit cu interes mo˛iunea depus„ la Camera Deputa˛ilor ∫i ˛in s„ fac c‚teva preciz„ri foarte importante pentru cei care v„d tot ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia Ón negru, ca ∫i cum de-a lungul guvern„rii P.S.D. ar fi curs lapte ∫i miere.

Imediat instalat Ón func˛ie, Guvernul T„riceanu a demarat programul de recalculare a pensiilor, o dorin˛„ neÓmplinit„ timp de 4 ani de c„tre P.S.D. pe motiv c„ ar fi imposibil. Iat„ c„, precum a promis Guvernul T„riceanu a Óncheiat cu succes, Ón timp record, a treia faz„ a recalcul„rii pensiilor, pun‚nd la munc„ toate resursele umane ∫i Óntreaga voin˛„ politic„. Œn acest fel, 400.000 de persoane beneficiaz„ Ón prezent de pensii mai mari. Ceea ce dumneavoastr„ numi˛i a fi îmeschin“ este de fapt o parte din dreptatea pe care v‚rstnicii ˛„rii noastre o cereau Ón timp ce era˛i la putere ∫i pe care le-o refuza˛i pe motiv c„ ar fi imposibil

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ca deputat ales Ón Parlamentul Rom‚niei de c„tre electoratul jude˛ului D‚mbovi˛a, asemeni colegilor mei, de la Ónceputul actualei sesiuni v„ tot aten˛ion„m: domnilor guvernan˛i, trece˛i o dat„ la treab„ sau, dac„ nu v„ pricepe˛i, s„-i l„sa˛i pe al˛i s-o fac„! M„ v„d obligat s„ trag un nou semnal de alarm„ privind situa˛ia disperat„, mizerabil„ Ón care se afl„ oamenii acestei ˛„ri, salaria˛i ai societ„˛ilor comerciale, fa˛„ de care ne-am limitat doar s„ d„m legi, asem„n„toare celor de pe pia˛a european„ de capital, ∫i s„-i l„sam pe m‚na unor guvernan˛i care s„-i umple de promisiuni — o data la 4 ani — ∫i s„-i lase prad„ exploat„rii de c„tre cei care au cotizat, la Ónceput de mandat, ∫i acum trebuie s„-∫i umple din nou sacii.

Nu numai la mine Ón jude˛, Ón D‚mbovi˛a, dar ∫i Ón alte locuri din ˛ar„, unele dintre ele at‚t de Óncercate Ón ultima vreme, oamenii muncesc Ón condi˛ii subumane, iar cei pl„ti˛i s„-i controleze pe agen˛ii economici se limiteaz„ numai la controale de rutin„.

Codul muncii ∫i toate legile adoptate de noi r„m‚n doar pe h‚rtie. Realitatea este cu totul alta: Ón multe cazuri nu exist„ contracte de munc„, iar termenul de

prob„ pe care angajatorul Ól cere salariatului este o form„ a muncii la negru. Timpul de munc„ nu este respectat, Ón multe locuri muncitorii fiind obliga˛i sa lucreze c‚te 10 ore pe zi, iar s‚mb„ta ∫i duminica, 9 ore, pentru recuperarea concediului de odihn„.

Femeile care au copii Ón Óngrijire, dar ∫i tinerii sub 18 ani sunt obliga˛i, sub amenin˛area concedierii, s„ lucreze cate 10 ore pe zi, f„r„ a li se ponta timpul lucrat.

Mai trece˛i, domnilor guvernan˛i, ∫i prin halele ∫i sec˛iile de produc˛ie ale agen˛ilor pe care-i obliga˛i s„ v„ sus˛in„ programele economice ∫i o s„ vede˛i c„ oamenii lucreaz„ Ón spa˛ii improprii, f„r„ echipamente de protec˛ie, expu∫i pericolului ∫i Ómboln„virii.

Am fost recent Ón c‚teva societ„˛i comerciale din jude˛ul D‚mbovi˛a. Œn mute dintre sec˛ii nu exist„ grupuri sanitare ∫i nici du∫uri, iar angaja˛ii se spal„ cu ap„ rece, de la ni∫te surse improvizate. Nu se ˛ine cont de calificarea pe care salariatul o are, acesta fiind obligat, sub aceea∫i permanent„ amenin˛are a concedierii, s„ presteze munci sub calificarea pe care o are.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urma alegerilor generale din noiembrie 2004, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud a fost Ónvestit Ón func˛ia de prefect domnul Ioan Szilagy de la U.D.M.R. Acesta, Ón loc s„ fie omul Guvernului pus Ón teritoriu pentru a respecta, ap„ra ∫i a urm„ri ca legea sa fie aplicat„, patroneaz„ o atmosfera contrar„ ∫i incit„ la ur„ na˛ional„ popula˛ia de etnie maghiar„ Ómpotriva majorit„˛ii. Mai precis, in seara zilei de luni, 3 octombrie 2005, pe postul local de televiziune TV-A.S. primind drept pentru replic„, fiindc„ fusese acuzat c„ nu acrediteaz„ acest post la Conferin˛ele de pres„ ale prefecturii, a declarat c„: îEu,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 adic„ Ioan Szilagy, ∫i etnia maghiar„ din jude˛ul Bistri˛aN„s„ud ne sim˛im amenin˛a˛i de postul TV-A.S ∫i de Partidul Rom‚nia Mare“.

Œn loc s„ vegheze la aplicarea legilor ∫i s„ vad„ cine a dat aprobare ∫i cu ce drept Ón Cimitirul Evanghelic din municipiul Bistri˛a s-a ridicat o piatr„ funerar„ in memoria generalului criminal ungur Basta, uciga∫ul marelui unificator al celor trei fi„ri Rom‚ne∫ti, voievodul Mihai Viteazul, el Ól amenin˛„ cu pu∫c„ria pe vicepre∫edintele consiliului jude˛ean, domnul Constantin Pamfiloiu.

Œn loc s„ vad„ ∫i s„ cear„ respectarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/13 martie 2002, Ónc„lcat„ prin aceea ca ™coala General„ din Vi˛a, comuna Nu∫eni, poart„ denumirea criminalului ungur, ucig„tor de rom‚ni, Wass Albert, iese Ón pres„ ∫i spune c„ etnia maghiar„ este amenin˛at„. De cine, domnule prefect? Pentru aceast„ grav„ acuz„ cer Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud s„ se sesizeze ∫i s„ Ónceap„ urm„rirea penal„ Ómpotriva acestui ins.

Se pune o prim„ Óntrebare: cine a dat acordul ridic„rii monumentului Ónchinat criminalului ungur Basta Ón acel cimitir?

Cer urgent demolarea lui, conform Ordonan˛ei de urgent„ a Guvernului 31/2002 privind simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob.

™i a doua Óntrebare: de ce nu a fost retras numele criminalului Wass Albert de la ™coala General„ din Vi˛a ∫i nu a fost schimbat numele si ∫tampila acestei ∫coli atunci c‚nd, Ón vara anului 2004, conform prevederilor Ordonan˛ei de urgent„ a Guvernului 31/2002, a fost demolat din curtea acelei ∫coli bustul acelui criminal?

îDomnul B„sescu cere Alian˛ei D.A. s„ renun˛e la reforma Parlamentului“

Convoc‚nd la Cotroceni reprezentan˛i ai P.N.L.— P.D.—U.D.M.R.—P.C. ∫i ai minorit„˛ilor din Parlament, Traian B„sescu a mai rezolvat o problem„ de cas„ a coali˛iei guvernamentale.

Forma˛iunile respective au avut de sus˛inut un extemporal pe o tem„ dat„ pentru acas„, aceea privind reabilitarea clasei politice prin Parlament unicameral ∫i vot uninominal. R„spunsurile acestora au fost nuan˛ate ∫i diferite, ceea ce a f„cut ca ∫eful statului s„ acorde note de trecere numai reprezentan˛ilor P.D. ∫i P.C.

Ca Ón treac„t, pre∫edintele ∫i-a Óntrebat invita˛ii Ón ce faz„ s-a ajuns cu reforma Parlamentului, respectiv cu Regulamentul celor dou„ Camere. ™tiind c„ vor trebui s„ treac„ ∫i testul Óntreb„rilor suplimentare, c„peteniile au r„spuns c„ s-au g‚ndit la o solu˛ie privind accelerarea dezbaterii celor dou„ regulamente.

Solu˛ia ar fi s„ se aprobe propunerea P.S.D. ca aceste regulamente s„ devin„ operabile dup„ avizul de constitu˛ionalitate al Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn acest moment, toat„ voio∫ia preziden˛ial„ a devenit glacial„, Traian B„sescu declar‚nd c„ regulamentele au devenit neinteresante ∫i c„ for˛ele coali˛iei din Parlament ar fi trebuit s„ se axeze doar pe schimbarea din func˛ie a celor doi pre∫edin˛i. Adic„, s„ se confec˛ioneze dou„ regulamente mai mici, din c‚te un articol, care s„ vizeze doar schimbarea din func˛ie a pre∫edin˛ilor, iar regulamentele mari s„ fie l„sate mai Óncolo, c‚nd o fi.

Cu alte cuvinte, toat„ mascarada cu reforma Parlamentului nu este dec‚t o cortin„ portocalie, Ón spatele c„reia trebuie s„ cad„ cei doi lideri din opozi˛ie, N„stase ∫i V„c„roiu, toat„ reforma Parlamentului fiind limitat„ astfel doar la schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere.

Partidele opozi˛iei, P.S.D. ∫i P.R.M., din motive diferite, au refuzat s„ serveasc„ ceaiul preziden˛ial la Cotroceni, prefer‚nd Golden Blitz-ul sau Cina cre∫tin„. P.S.D. a fost ∫ocat de echidistan˛a politic„ ∫i slobozenia la gur„ a pre∫edintelui, iar P.R.M. a∫tept„ perioada c‚nd acesta va absolvi testul seriozit„˛ii.

Una peste alta, consultarea de la Cotroceni, prima de aceast„ anvergur„, dup„ alegerile din decembrie 2004, putea inaugura o nou„ ∫i generoas„ etap„ Ón politica preziden˛ial„, fistichie de altfel p‚n„ acum, dar a fost ratat„, arunc‚nd ceea ce s-a dorit Ón derizoriu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor si domnilor parlamentari,

Œn ultimele luni, Rom‚nia a avut enorm de suferit de pe urma apelor dezl„n˛uite. 7 valuri de inunda˛ii au lovit ˛ara noastr„. S-a vorbit de cantit„˛i de ap„ nemaiÓnt‚lnite, iar ploile au devenit istorice. Este adev„rat, a plouat enorm, Óns„ ∫tim foarte bine c„ dezastrul s-a Ónt‚mplat ∫i gra˛ie unei m‚ini s„n„toase de ajutor date prin t„ierile succesive ale p„durilor. Nu Ón˛eleg de ce acest aspect at‚t de important a trecut Ón dezbaterile publice oarecum Óntr-un plan secundar, vorbindu-se mai mult despre istoricele ploi. Cred c„, la fel de bine, am putea vorbi despre istoricele furturi de lemn, istoricele defri∫„ri de terenuri, despre actele de corup˛ie ale ale∫ilor locali din jude˛ele afectate care, din p„cate, nu sunt Ónc„ istorie. Sunt c‚t se poate de prezente, au fost bine ticluite ∫i ascunse, p‚n„ c‚nd ∫i-au scos la iveal„ monstruo∫ii pui — sate devastate, case ∫terse de pe fa˛a p„m‚ntului, oameni despre care Ónc„ nu se ∫tie ce acoperi∫ vor avea la iarn„ deasupra capului, familii Óntregi aruncate sub cerul liber prin grija unor ho˛i care ∫i-au completat averile t„ind p„duri Ón ne∫tire. Asta au f„cut o seam„ de ale∫i locali, din fosta administra˛ie, p„stori˛i grijuliu de P.S.D..

Statisticile spun c„ anual se taie ilegal circa 100.000 de metri cubi de arbori. Œn cel mai fericit caz, autorit„˛ile locale Ónchid ochii Ón fa˛a jafului. La cealalt„ extrem„, ale∫ii locali dau ei Ón∫i∫i o m‚n„ de ajutor, semn‚nd autoriza˛ii ∫i lu‚ndu-∫i partea c‚∫tigului îbinemeritat“. Au fost ∫i primari care au atribuit ilegal p„duri unor firme, primind ulterior un comision gras. Noile cazuri de corup˛ie aduse Ón aten˛ia opiniei publice privind complicitatea primarilor din comunele Runci, jude˛ul Gorj, Ceahl„u, jude˛ul Neam˛, ∫i din Pope∫ti-Leordeni, jude˛ul Ilfov, la atribuirea ilegal„ a unor terenuri forestiere c„tre diverse firme interesate, autorizarea ilegal„ a comercializ„rii de cherestea ∫i alte complicit„˛i similare, sunt prea pu˛ine pentru a repara r„ul f„cut. Ar trebui ca fiecare participant la acest jaf generalizat s„ construiasc„ o cas„ pentru c‚te un sinistrat. ™i tot n-ar fi suficient.

Justi˛ia Óns„ Óncepe s„ func˛ioneze ∫i avem parte de tot mai multe cazuri de corup˛ie scoase la iveal„ ∫i trimise spre judecat. Ca o coinciden˛„, mai toate aceste cazuri s-au petrecut sub atenta supraveghere a administra˛iei P.S.D.-iste. S„ fie oare un criteriu esen˛ial prin care P.S.D. Ó∫i selecteaz„ oamenii pentru a-i face primari, viceprimari etc.? Se pare c„ da.

## Stima˛i colegi,

P.R.M. va vota Ómpotriva proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2005 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 175/1999 privind Ónfiin˛area Agen˛iei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea ∫i Combaterea Infrac˛ionalit„˛ii Transfrontaliere (SECI) ∫i pentru darea Ón folosin˛„ gratuit„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor a unei p„r˛i dintr-un imobil situat Ón proprietatea statului. Principalul motiv pentru care nu suntem de acord cu transferarea pe o perioad„ nedeterminat„ a SECI Ón cl„direa Palatului Parlamentului este acela al fondurilor. Cheltuielile sunt ∫i a∫a destul de mari, deoarece cl„direa este foarte greu de Óntre˛inut ∫i, de∫i func˛ioneaz„ aici nenum„rate institu˛ii ale statului pe banii Camerei Deputa˛ilor, de fiecare dat„ binevoitorii Ómpart toate cheltuielile pe cap de parlamentar, ajung‚ndu-se la sume exorbitante. Un al doilea argument ar fi acela c„ o institu˛ie de interes na˛ional ∫i strategic, cum este Camera Deputa˛ilor, folose∫te aceea∫i fibr„ optic„ Ómpreun„ cu alte institu˛ii, lucru care nu se Ónt‚mpl„ Ón alte parlamente din lume, tocmai pentru a nu exista pericolul de Ónregistrare a parlamentarilor, dat fiind faptul c„ orice convorbire de pe telefoanele fixe sau din birouri poate fi interceptat„ u∫or Ón aceste condi˛ii, conform declara˛iilor speciali∫tilor.

Men˛ionez c„ nu acuz Ón nici un fel SECI de intercept„ri ilegale, dar nu este normal ca Ón cl„direa Parlamentului Rom‚niei s„ func˛ioneze ∫i alte institu˛ii, pe cheltuiala statului ∫i implicit a Parlamentului Rom‚niei. Dac„ doresc s„ Ónchirieze spa˛ii, trebuie s„ Ó∫i pl„teasc„ toate cheltuielile ∫i s„ nu foloseasc„ mijloacele noastre tehnice. De asemenea, doresc s„ trag un semnal de alarm„ fa˛„ de practica tot mai frecvent„, din ultima perioad„ de timp, de poli˛ie politic„ exercitat„ asupra parlamentarilor, de c„tre diverse institu˛ii, neasigur‚ndu-ni-se nici un fel de protec˛ie. Nivelul radia˛iilor electromagnetice se afl„ la un nivel deosebit de ridicat Ón anumite locuri din Camera Deputa˛ilor, lucru care ne face s„ ridic„m multe semne de Óntrebare.

îŒntunericite sunt c„ile corup˛iei“

S„pt„m‚na trecut„ a fost prezentat pe majoritatea re˛elelor de televiziune rezultatul unui sondaj de opinie efectuat de o firm„ de apartament, pe banii B„ncii Mondiale, sondaj ce eviden˛iaz„ corup˛ia din sistemul sanitar.

Tonul prezentatorilor, Ónc„rcat de jale ∫i nelini∫te, releva dimensiunile dezastrului ∫i ni-l prezenta asemenea celui provocat de inunda˛ii.

S-a g„sit cumva sursa dezastrului financiar din Rom‚nia? Nu, dar s-a g„sit Ónc„ o modalitate de a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 cheltui ∫mechere∫te banii B„ncii Mondiale pentru a ni se spune un lucru ∫tiut de to˛i rom‚nii: c„ sistemul medical rom‚nesc este subfinan˛at perpetuu, c„ personalul medical este prost pl„tit ∫i c„ se creeaz„ la tot pasul premise de a se oferi o îaten˛ie“ celor ce lucreaz„ Ón sistem. Œns„ corup˛ia din s„n„tate are o caracteristic„ aparte — se face cu bani priva˛i, cu banii contribuabilului care nu beneficiaz„ cum e normal de serviciul pe care Ól pl„te∫te c„tre stat. Nu face nimeni Óns„ un sondaj pe la administra˛iile financiare s„ ne spun„ c‚te firme au datorii sau c‚te societ„˛i comerciale beneficiaz„ de ree∫alon„ri la plata datoriilor c„tre stat; nu face nimeni un sondaj pe la arhivele Parchetului s„ vad„ c‚te dosare au primit N.U.P ∫i c‚te dintre acestea privesc evaziunea fiscal„.

Œmi pun aceste probleme deoarece Óntr-o discu˛ie de la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, Ón Boto∫ani, persoane avizate din justi˛ie Ómi spuneau c„ peste 70% din dosarele ce au beneficiat de neÓnceperea urm„ririi penale cuprind evaziuni fiscale, fiecare de peste 20 miliarde lei vechi. Tot la Boto∫ani ∫i tot s„pt„m‚na trecut„ un personaj bine cunoscut pentru afacerile suspecte... sau dubioase...sau interlope... sau mafiote, prezenta la un praznic pe viitorul pre∫edinte al Tribunalului Boto∫ani. O fi f„c‚nd parte acest personaj din comisia de evaluare la concursul ce va avea loc la sf‚r∫itul acestei luni, o fi ghicitor Ón cafea sau doar un sponsor al viitorului examinat?

S„pt„m‚na trecut„ a avut loc Ón Suceava un eveniment deosebit: fostul tovar„∫ Ion Iliescu, actual domn, ∫i-a lansat opera îLumea la Ónceput de mileniu. Cultura rom‚neasc„ ∫i identitatea european„“

Mul˛imea a n„v„lit v„z‚nd at‚˛ia prieteni din campania electoral„, Óns„... stupoare: nu s-au mai Ómp„r˛it mici ∫i alte delicatese. Era doar lansarea pe plan local a unor valen˛e narative de invidiat ale unui om ce a cunoscut destul de pu˛in identitatea european„, fiindu-i mult mai apropiat„ identitatea sovietic„.

îMarele Ón˛elept“ a reu∫it s„ impresioneze auditoriul cu o prezentare de excep˛ie a principalelor evenimente petrecute Ón Rom‚nia Ón ultimii 15 ani, Ón cele 3 mandate de ∫ef al statului. A omis s„ precizeze Óns„ care dintre cele trei este cel neconstitu˛ional.

Œn acela∫i context ∫i folosindu-se de tot harul oratoric de care dispune, Ion Iliescu a punctat momentele Revolu˛iei din 1989 ∫i ale mineriadelor din 1990, desigur, Ón varianta coafat„ pentru un eveniment de o asemenea important„.

Lansarea c„r˛ii marelui scriitor vine la c‚teva zile de la aniversarea unui alt eveniment, poate la fel de important, dac„ nu mai important, 5 ani de la introducerea, o dat„ cu lansarea ultimei candidaturi la Pre∫edin˛ie, ca obiectiv prioritar, a îplanului de combatere a s„r„ciei“. Dar norocul poporului rom‚n este c„ geniul s„u nu s-a oprit numai la combaterea s„r„ciei, trec‚nd, pe r‚nd, la eliminarea pl„gii societ„˛ii rom‚ne — corup˛ia, ∫i apoi a birocra˛iei, iar c‚nd toate aceste minore obstacole Ón calea min˛ii sale luminate au disp„rut, ca un adev„rat politician altruist s-a retras, l„s‚nd epigonii politici s„ beneficieze de rezultatele muncii sale, orient‚ndu-∫i aten˛ia spre alte domenii, precum cel literar.

S„ fi fost oare momentul divor˛ului dintre îPolitic„“ ∫i Ion Iliescu, acesta aleg‚nd concubinajul cu îopera artistic„“? Œnc„ nu putem fi siguri, dar sper„m s„ nu

trebuiasc„ s„ fim martorii unui episod lacrimogen dintr-o emisiune de mare succes Ón care politica va veni s„-∫i ceara iertare ∫i s„-i m„rturiseasc„ domnului Iliescu dragostea ve∫nica.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor si domnilor deputa˛i,

Agen˛ia Domeniilor Statului, una dintre cele mai importante agen˛ii aflate sub autoritatea Ministerul Agriculturii P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, a fost Ón timpul guvern„rii P.S.D. o surs„ inepuizabil„ de scandaluri, datorit„ modului Ón care func˛ionarii acestei institu˛ii au Ónc„lcat legea Ón mod flagrant, spre a servi interesele P.S.D. ∫i ale clientelei politice a acestuia.

Actuala conducere a A.D.S. a preluat agen˛ia cu sume recuperabile, Ón valoare de 2.000 de miliarde de lei vechi ∫i peste 1.000 de miliarde Ónscrieri la masa credal„ ∫i f„r„ nici m„car un dosar de executare silit„.

A∫ dori s„-i Óntreb pe aceast„ cale pe fo∫tii mini∫tri P.S.D. de la M.A.P.D.R. cum a fost coordonat„ activitatea A.D.S. de s-a ajuns la o astfel de situa˛ie ∫i de ce nu s-a luat nici o m„sur„ pentru recuperarea crean˛elor statului.

Pentru c„ exist„ voin˛„ politic„ ∫i se dore∫te ca lucrurile s„ intre Ón normalitate, conducerea A.D.S, coordonat„ de ministrul Flutur, a ini˛iat o ordonan˛„ de urgen˛„ care s„ creeze posibilitatea recuper„rii rapide a debitelor datornicilor A.D.S.

Promovarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2005 a permis crearea cadrului legal adecvat pentru cre∫terea eficien˛ei recuper„rilor, prin care A.D.S. a preluat toate prerogativele A.V.A.S. Ón domeniul execut„rii silite, pentru c„ pe vremea P.S.D., la nivel de M.A.P.D.R., nu s-a dorit crearea unui mecanism eficient Ón materia recuper„rii crean˛elor statului, din motive lesne de Ón˛eles.

Domnilor P.S.D.-i∫ti, a∫ dori s„ v„ spun c„, la ora actual„, exist„ peste 300 de dosare aflate Ón diferite faze de executare silit„ ∫i un num„r de 166 de debitori au conturile blocate pentru datorii de peste un milion de euro!

Clientela politic„ a P.S.D., cu datorii imense la A.D.S., Ónro∫e∫te telefoanele A.D.S. ∫i folose∫te metodele bine cunoscute, devenite cutum„ pe vremea guvern„rii P.S.D., pentru a-∫i rezolva problemele pe cale îamiabil„“.

Aceste practici cutumiare pentru clientela P.S.D. nu mai sunt posibile!

Œn cele peste 300 de dosare de executare silit„, soma˛iile de plata emise p‚n„ la 4 octombrie 2005 urm„resc recuperarea unor crean˛e de 151.184.276 RON ∫i 817.152 dolari.

îDemocra˛ia“

Œn absen˛a unui sistem de valori, a unor principii care s„ delimiteze sferele de competen˛e, a discuta despre democra˛ie este derizoriu.... Orice aranjament convenit Óntre membrii unei colectivit„˛i trebuie s„ aib„ ca fundament reguli precise, dar ∫i suficiente motiva˛ii de respect al acestora. ™i ce poate fi mai u∫or de respectat dec‚t ceea ce deriv„ din nevoi ∫i voin˛e naturale? Libert„˛ile, cele natural resim˛ite sau cu adev„rat profesate de c„tre indivizii colectivit„˛ii, pot, de cele mai multe ori, s„ se constituie Ón fundament al sistemului de valori. ™i pentru c„ aminteam no˛iunea aceasta, a libert„˛ilor, nu este lipsit de interes a specifica un am„nunt, nu Óntotdeauna Ón˛eles: Óntre libert„˛i ∫i drepturi exist„, deseori, diferen˛e semnificative... Pe c‚t„ vreme libert„˛ile apar˛in (ca necesitate) individului, sunt date de la Dumnezeu!, el put‚nd sau nu a le avea, con∫tientiza, resim˛i, profesa etc., drepturile sunt acordate (ob˛inute) conform unor reguli la care grupul convine ∫i prin care unele, ∫i nu neap„rat toate dintre libert„˛ile profesate, sunt considerate licite.... Cu alte cuvinte, doar Ón m„sura Ón care doctrina, morala etc. accept„ sau nu c„ libert„˛ile sunt utile, li se poate acorda statutul de drepturi, Ón cadrul unor reguli care s„ fac„ posibil accesul individului la drepturile conferite f„r„ bariere ∫i l„s‚ndu-i posibilitatea de a alege c‚nd ∫i cum se poate bucura de acestea. Toat„ aceast„ construc˛ie trebuie s„ aib„ ata∫at un sistem de principii care s„ fac„ func˛ional sistemul democratic, astfel Ónc‚t orice membru al colectivit„˛ii s„ se simt„ parte din sistem, motivat, pe de o parte, s„ uzeze de drepturi, iar pe de alt„ parte s„ respecte accesul neÓngr„dit al celorlal˛i la aceste drepturi. Doar Ón m„sura Ón care acest exerci˛iu nu induce senza˛ia de agresiune asupra altora sau nu determin„ restr‚ngerea drepturilor altora, exist„ ∫anse ca el s„ fie acceptat ∫i (eventual) devine motorul unor rela˛ii care s„ exclud„ tensiuni, dispute sau conflicte de interes.

Practica (anti)democratic„ creeaz„ deseori monstruozit„˛i ∫i, mai mult, perverte∫te no˛iunile fundamentale.... Confuzia care se face Óntre mijloc ∫i obiectiv (scop) este poate unul dintre efectele mai pu˛in îvinovate“, dar care creeaz„ mari deservicii construc˛iei coerente a sistemului democratic. ™i ca s„ fiu mai bine Ón˛eles, trebuie s„ dau m„car un exemplu. Bun„oar„, democra˛ia statueaz„ dreptul individului de a hot„rÓ asupra unor probleme, uneori chiar asupra regulilor care-l privesc pe el, dar Ón egal„ m„sur„ Ói privesc ∫i pe ceilal˛i. Procedura prin care se identific„ voin˛a membrilor, ca sum„ a voin˛elor individuale, este votul. Atunci c‚nd majoritatea celor care au voca˛ia de a vota Ó∫i exprim„ votul Ón acela∫i fel, opteaz„ pentru aceea∫i solu˛ie, se afirm„ c„ aceast„ voin˛„ poate (∫i trebuie) s„ devin„ op˛iunea tuturor, cu alte cuvinte ea va fi impus„ prin voin˛a acelei majorit„˛i. P‚n„ aici, lucrurile par simple, dar nu Óntotdeauna ele stau a∫a! Ce Ónseamn„ Ón fapt îa vota“? Accep˛iunea comun„ a termenului este aceea de îa alege una dintre variantele posibile supuse alegerii“. Dar pentru a se putea alege Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ trebuie ca cel care o face s„ ∫tie care sunt diferen˛ele dintre variante, care sunt eventualele efecte ale unei alegeri, comparativ cu alta (altele), ce c‚∫tig„ ∫i ce pierde pentru oricare dintre variantele posibil eligibile. Mai mult, ar fi nevoie de motiva˛ii suplimentare, suficient de puternice (gen: una dintre variante este, Ón plus, solu˛ie

îS„ nu uit„m de salaria˛i“

Ast„zi o s„ m„ refer doar la trei situa˛ii ale salaria˛ilor care sunt neglija˛i Ón institu˛iile Ón care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.

Este vorba de problema cu care se confrunt„ cei 680 de salaria˛i de la îSomvetra“ Gherla, societate care a fost v‚ndut„, la 13 decembrie 2004, contra sumei de un miliard dou„ sute cinci zeci de milioane lei, iar dup„ semnarea contractului de v‚nzare-cump„rare, noul proprietar, Ón loc s„-∫i respecte angajamentele asumate, a v‚ndut c„minul de nefamili∫ti cu 4 miliarde lei ∫i a c‚∫tigat dintr-un foc de 4 ori suma pe care a pl„tit-o.

Œns„ nu a pl„tit de la Ónceputul anului 2005 p‚n„ Ón prezent contravaloarea utilit„˛ilor, ajung‚ndu-se acum la peste 20 de miliarde lei datorie la furnizorul de gaze naturale.

De asemenea, nu a respectat investi˛ia promis„ (25.000 de euro Ón 2005) nici investi˛ia pentru protec˛ia mediului (4.000 de euro), precum ∫i capitalul de lucru prev„zut la semnarea contractului (100.000 de euro). Dac„ mai ad„ug„m ∫i faptul c„, dup„ perfectarea contractului, societatea a tr„it mai mult din stocuri, ne d„m seama c„ acest investitor nu este interesat de dezvoltarea societ„˛ii, de investi˛ii, ci mai degrab„ de Ónchiderea acesteia. Œn aceste condi˛ii, solicit„m interven˛ia A.V.A.S. pentru a verifica respectarea clauzelor contractuale ∫i luarea m„surilor legale ce se impun.

Al doilea exemplu se refer„ la salaria˛ii din cadrul Bibliotecii Academiei Rom‚ne, care nu pot beneficia de prevederile Legii bibliotecilor, care le-ar aduce o majorare a salariilor, Óns„ conducerea Academiei Rom‚ne nu a cuprins Ón proiectul de buget aceste drepturi ale salaria˛ilor. Œn aceste condi˛ii, solicit„m respectarea legilor Ón vigoare ∫i acordarea drepturilor salariale existente Ón Legea nr. 334/2002, republicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 132/11 februarie 2005, care constau Ón acordarea sporului de fidelitate de 15% din salariul de baz„ ∫i sporul de suprasolicitare neuropsihic„ de 5% din salariul de baz„ pentru fiecare treapt„ ori grada˛ie profesional„ ob˛inut„.

Al treilea caz este cel cu care se confrunt„ cei peste 1.000 de salaria˛i de la îAversa“ Bucure∫ti, singurul produc„tor de pompe folosite la inunda˛ii din Rom‚nia. Cu toate acestea, ∫i chiar dac„ asemenea pompe au fost necesare la toate valurile de inunda˛ii care au lovit Rom‚nia Ón anul 2005, exist„ anumite grupuri de interese

îZiua Holocaustului“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Œntre cuvintele Ónfrico∫„toare ale limbii noastre se deta∫eaz„ clar termenul holocaust. El semnific„ sacrificiul suprem Ón care, pe altarul unor idei, fiin˛a jertfit„ este ars„ Ón Óntregime.

Holocaustul nu este un termen rom‚nesc, nici etimologic, nici ca practic„ istoric„. Ideea aberant„ de a extermina popoare Óntregi din a∫a-zise ra˛iuni doctrinare nu ne apar˛ine. Ea s-a n„scut Ón ungherele Óntunecate ale unor min˛i bolnave, tulburate de ambi˛ii de∫arte, e∫ecuri istorice ∫i frustr„ri colective. Culpabilizarea Ón mas„ pe considerente etnice, obsesia ierarhiz„rii raselor ∫i mai ales dorin˛a paranoic„ de a selec˛iona omenirea prin metode criminale a fost transformat„ de c‚˛iva c„l„i Ón ideologie. Paradoxal, aceast„ cium„ brun„ s-a n„scut Óntre cele dou„ r„zboaie, Ón chiar inima Occidentului, leag„nul unei civiliza˛ii milenare, cl„dite cu sfin˛enie ∫i migal„, Ón spiritul respectului fa˛„ de via˛„, om ∫i valori umane.

Ca o ironie a destinului, etimologia acestei cumplite boli cunoscute Ón patologia social„ sub denumirea de fascism, s-a scris Ón limba lui Goethe, a fost pus„ pe muzic„ de Wagner. Cu siguran˛„ ea nu s-ar fi extins, nu ar fi ie∫it niciodat„ din incubatorul filozofiilor bizare, nu ar fi devenit nicic‚nd practic„ politic„ Óntr-un climat democratic, dar Ón deceniul patru al secolului trecut, t„v„lugul dictaturii a aplatizat totul, sufoc‚nd orice tres„rire de con∫tiin˛„.

Crima a fost ridicat„ la rang de principiu, nimicirea aproapelui se transformase Ón politic„ de stat. Pe harta Europei au ap„rut nume sinistre, precum Auschwitz, Dachau, Buchenwald. Aici au fost adu∫i, f„r„ nici o justificare moral„ sau juridic„, milioane de civili, Ón marea lor majoritate evrei, copii, femei ∫i b„tr‚ni, Ónghesui˛i Ón trenuri de marf„. Au fost adu∫i pentru a fi uci∫i. Se desf„∫ura, organizat prin metode ∫tiin˛ifice, holocaustul — nimicirea unui Óntreg popor prin ardere total„.

Rom‚nia acelor ani nu a fost scena unor orori la asemenea scar„, n-a avut lag„re de exterminare, n-a construit crematorii. Majoritatea popula˛iei deportate Ón lag„rele mor˛ii provenea din Ardealul de Nord, pe atunci rupt de trupul ˛„rii. Mul˛i ∫i-au f„cut din aceasta o pav„z„ moral„, Óncerc‚nd s„ dea uit„rii atrocit„˛ile comise asupra evreilor din Basarabia. Se cuvine s„ amintim cu pios respect jertfa lor, ast„zi, Ón chiar Ziua Holocaustului. Departe de a culpabiliza poporul rom‚n, a c„rui voin˛„ era sufocat„ de dictatur„, trebuie s„ recunoa∫tem c„ morbul contagios al fascismului a atins ∫i ˛ara noastr„. Œn numele lui au murit femei ∫i copii. C‚˛i? Cine mai ∫tie? Istoria era gr„bit„. N-avea timp s„ numere cadavre! Vorba poetului:

Promisiunile de via˛„ mai bun„ Ón care mul˛i rom‚ni Ón v‚rst„ au crezut Ón campania electoral„ au r„mas amintire.

Politica liberal-democrat„ a actualei guvern„ri a omor‚t Ón timp record speran˛ele celor care crezuser„ c„ o îs„ tr„iasc„ bine“, realitatea fiind c„ rom‚nii o duc mult mai prost. Mai grav este faptul c„ toate m„surile luate Ón ultimele 9 luni sunt Ón favoarea celor pu˛ini, Ón putere ∫i cu bani ∫i Ón detrimentul celor mul˛i, b„tr‚ni ∫i f„r„ bani.

Poate cel mai evident domeniu unde actuala guvernare face c‚rpeli pe seama pensionarilor este s„n„tatea. Œn campania electoral„ îcoali˛ia portocalie“ a promis cre∫terea marcant„ a fondurilor alocate acestui domeniu. Aceast„ promisiune nu a fost onorat„ sub nici o form„. Mai mult, se caut„ solu˛ii pentru a se diminua serviciile medicale oferite, de parc„ p‚n„ acum ar fi fost prea multe. Se vorbe∫te tot mai des despre pachetul minim de servicii pentru asigura˛i, de parc„ p‚n„ acum s-ar fi oferit prea mult bolnavilor, ∫i acum trebuie s„ mai stop„m din aceste excese.

Aceast„ atitudine este de-a dreptul cinic„ ∫i dovede∫te lipsa total„ de responsabilitate a actualei puteri.

Dup„ ce c„ vor primi mai pu˛ine tratamente ∫i consulta˛ii, cet„˛enii v‚rstnici vor fi obliga˛i s„ le ∫i pl„teasc„ printr-o contribu˛ie suplimentar„ la asigur„rile de s„n„tate, care p‚n„ acum nu a existat. Asta Ón condi˛iile Ón care mult l„udata îrecorelare portocalie“ a pensiilor a fost o mare minciun„ ∫i sunt milioane de pensionari care abia au bani pentru traiul zilnic, dar„mite pentru s„n„tate.

O idee fix„ a actualului ministru al s„n„t„˛ii este s„ v‚nd„ majoritatea spitalelor, p„str‚nd la stat doar c‚teva, unde vor fi trata˛i cei f„r„ bani, deci to˛i pensionarii Rom‚niei. La ora actual„, marea majoritate a spitalelor lucreaz„ peste capacitatea lor, iar o reducere dramatic„ a num„rului lor le va transforma pe cele c‚teva r„mase Ón oaze ale speran˛ei, accesibile doar c‚torva noroco∫i. M„ Óntreb ce se va Ónt‚mpla cu sutele de mii de v‚rstnici care se vor Ómboln„vi, f„r„ vreo ∫ans„ de a primi tratamentul adecvat.

Atragem Ón mod foarte serios aten˛ia Cabinetului T„riceanu c„ Ón viziunea european„, unanim acceptat„,

statul are obliga˛ia de a asigura servicii medicale de o calitate acceptabil„ pentru to˛i, ∫i subliniez, to˛i cet„˛enii, indiferent de contribu˛ia la sistemul de s„n„tate.

Stima˛i colegi,

Dac„ un parlamentar care se afl„ la primul s„u mandat face o serie de afirma˛ii care sunt Ón contradic˛ie cu Constitu˛ia sau cu o serie de prevederi legale, faptul nu este scuzabil, dar i se pot acorda acestuia circumstan˛e atenuante.

C‚nd Óns„ o eroare de acest fel vine de la un parlamentar cu experien˛„, nu exist„ nici o scuz„. S„pt„m‚na trecut„ am aflat cu stupoare c„ Guvernul nu poate emite ordonan˛e de urgen˛e prin care s„ modifice o lege organic„. Aceast„ afirma˛ie a fost f„cut„ Óntr-o conferin˛„ de pres„ de c„tre domnul Adrian N„stase. Dac„ ar fi citit cu aten˛ie legea fundamental„ a ˛„rii, la care face trimitere foarte des pentru a-∫i ap„ra interesele, ar fi aflat ce prevede articolul 115 alin. (4): îGuvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„ numai Ón situa˛ii extraordinare a c„ror reglementare nu poate fi am‚nat„, av‚nd obliga˛ia de a motiva urgen˛a Ón cuprinsul acestora.“ Deci nici o referire privind vreo eventual„ interdic˛ie Ón ceea ce prive∫te domeniul legilor organice. La alin. (1) al acestui articol se men˛ioneaz„ c„ Guvernul nu poate emite ordonan˛e simple Ón domeniul legilor organice, ceea ce este cu totul ∫i cu totul altceva, exist‚nd diferen˛e Óntre cele dou„ tipuri de ordonan˛e.

S„ fi f„cut domnul Adrian N„stase o confuzie? R„spunsul la aceast„ Óntrebare retoric„ este îNu“. Pentru c„ Domnia sa a insistat ∫i a accentuat, preciz‚nd c„ Guvernul Óncalc„ Constitu˛ia prin emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„ Ón domeniul legii administra˛iei publice locale. Nefiind vorba de o confuzie, se poate crede c„ domnul Adrian N„stase — fost ministru de externe, fost prim-ministru ∫i actualmente pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor — nu cunoa∫te principalele prevederi ale Constitu˛iei. Dac„ este a∫a, este foarte grav ∫i trebuie s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 ne punem problema cum poate s„ conduc„ o Camer„ a Legislativului.

Personal cred c„ Ón acest caz mai exist„ o variant„. Domnul N„stase ∫tie ce spune legea fundamental„ a ˛„rii, dar a testat presa cu un balon de Óncercare. Dac„ ˛ine, ˛ine. Pre∫edintele nostru s-a g‚ndit c„ mul˛i dintre ziari∫ti vor prelua pe nemestecate afirma˛iile Domniei sale, f„r„ s„ verifice ce scrie Ón Constitu˛ie. Este regretabil c„ se Ónt‚mpl„ astfel de lucruri, c„ exist„ un astfel de comportament la acest nivel Ónalt al scenei politice. Dar, Ón acela∫i timp, acest comportament nu reprezint„ o surpriz„.

## Stima˛i colegi,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a saluta decizia Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i, respectiv, a domnului ministru Vasile Blaga care a semnat ordinul ce modific„ actele necesare pentru c„l„toriile Ón str„in„tate.

Noul ordin Ónlocuie∫te vechiul act normativ ∫i prevede c„ acei cet„˛eni care c„l„toresc Ón alte state dec‚t cele din spa˛iul Schengen (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Fran˛a, Germania, Islanda, Italia, Grecia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia) nu mai au obliga˛ia s„ prezinte, la trecerea frontierei, documente justificative. Eliminarea acestei condi˛ii Ón cazul c„l„toriei Ón alte state a fost posibil„ ca urmare a semn„rii, de c„tre Poli˛iile de Frontier„ din Rom‚nia ∫i Ungaria, a unui protocol privind Ómpiedicarea migra˛iei ilegale.

Celelalte condi˛ii privind c„l„toria Ón str„in„tate r„m‚n Ón vigoare Ón forma prev„zuta de Ordinul nr. 820/2005. Astfel, cet„˛enii rom‚ni care c„l„toresc Ón statele membre ale Uniunii Europene sau Ón alte state pentru care nu este necesar„ viza de intrare trebuie s„ prezinte la controlul de frontier„ efectuat la ie∫irea din ˛ar„, pe l‚ng„ pa∫aport ∫i asigurare medical„, biletul de c„l„torie dus-Óntors sau dovada de˛inerii unei sume minime Ón valut„ de 150 de euro, care s„ acopere cheltuielile de transport, ∫i o sum„ corespunz„toare num„rului zilelor de ∫edere declarate, Ón func˛ie de statul de destina˛ie (30 euro/zi de ∫edere pentru statele UE sau 20 euro/zi pentru alte state).

Este clar c„ noile reguli vor simplifica mult formalit„˛ile de trecere a frontierei pentru cet„˛enii care doresc s„ c„l„toreasc„ Ón statele care au aderat la Uniunea Europeana Ón ultimul val. Pentru a nu pune piedici inutile liberei circula˛ii a persoanelor se va cere ca documentele justificative s„ fie prezentate doar de c„tre persoanele care vor s„ intre Ón Spa˛iul Schengen.

## Stima˛i colegi,

B„t„lia politic„ din Parlament este ceva firesc. Numai c„ ea trebuie purtat„ cu fair-play. Din p„cate, nu este cazul Ón Parlamentul Rom‚niei, fie c„ este vorba de Senat sau Camera Deputa˛ilor. Pre∫edintele executiv al P.S.D. ∫i totodat„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Adrian N„stase, a acuzat Guvernul de ∫antaj

pentru inten˛ia de a promova legile reformei administra˛iei publice prin ordonan˛„ de urgen˛„. P.S.D. ∫i liderii s„i ∫tiu numai s„ acuze, dar, din p„cate, nu v„d p„durea din cauza copacilor. Modificarea Legii nr. 215/2001 nu are nici o ∫ans„ s„ treac„ prin procedurile clasice prin Parlament, ∫i aceasta din cauza circului de prost-gust practicat de colegii no∫tri din P.S.D. ∫i P.R.M. la dezbaterile pentru proiectele de hot„r‚re privind modificarea regulamentelor celor dou„ Camere.

Œntr-o recent„ conferin˛„ de pres„, chiar domnul Adrian N„stase a recunoscut c„ Ón cele 10 ∫edin˛e de plen afectate dezbaterilor proiectului de regulament au existat nu mai pu˛in de 8 ore ∫i 10 minute de pauze de consult„ri. Cine a cerut aceste pauze de consult„ri? Reprezentan˛ii coali˛iei? Nu. Aceast„ practic„ apar˛ine parlamentarilor P.S.D. ∫i P.R.M. Nu faptul c„ aceast„ statistic„ mi se pare inexact„ ∫i c„ s-ar fi pierdut pe drum alte dou„ ore de pauze de consult„ri este cel mai grav, ci c„ aceste consult„ri se solicit„ pentru chestiuni puerile ∫i c„ majoritatea acestor consult„ri nu reprezint„ altceva dec‚t pauze de cafea ∫i tutun pentru cei care le-au cerut. Dar domnul Adrian N„stase acuz„ reprezentan˛ii coali˛iei c„ blocheaz„ lucr„rile Parlamentului.

O statistic„ nu 100% exact„, din ultimele 5 ∫edin˛e de dezbateri la regulament, arat„ c„ reprezentan˛ii coali˛iei au luat cuv‚ntul timp de 40—45 de minute, Ón timp ce deputa˛ii P.S.D., Ón special, ∫i P.R.M. au ˛inut microfonul timp de aproape 500 de minute. ™i dac„ ad„ug„m faptul c„ majoritatea interven˛iilor reprezentan˛ilor P.S.D. ∫i P.R.M. nu sunt la obiect, c„ multe dintre trecerile pe la microfon ale colegilor din opozi˛ie nu reprezint„ dec‚t motive de a face b„∫c„lie sau de a ataca gratuit puterea, se poate vedea cine blocheaz„ lucr„rile Parlamentului, dar acuza˛iile sunt adresate tot nou„.

Ministrul S„n„t„˛ii trebuie s„ adopte m„suri ferme pentru respectarea Legii spitalelor ∫i pentru demiterea func˛ionarilor publici superiori care se fac vinova˛i de incompeten˛„ Ón elaborarea la timp a actelor normative de punere Ón aplicare a legilor

Legea care reglementeaz„, Ón principal, responsabilit„˛ile, modul de finan˛are ∫i de conducere a principalului sector de activitate din s„n„tate, spitalele, nu a fost pus„ Ón practica Ón ceea ce prive∫te unele dintre prevederile sale.

Conform articolului 49 al acestei legi, anual, Ministrul S„n„t„˛ii trebuie s„ prezinte Parlamentului un raport din care s„ reias„ concordan˛a dintre nevoile ˛„rii ∫i num„rul de paturi de spital pe fiecare zon„, acest raport

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 reprezent‚nd un instrument de baz„ Ón fundamentarea bugetului anual consolidat al s„n„t„˛ii.

Guvernul P.S.D. a eludat aceasta obliga˛ie Ón anul 2004.

Am convingerea c„, Ón conformitate cu prevederile Legii spitalelor, Ministrul S„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu, se va achita de obliga˛iile legii, prezent‚nd Ón fa˛a Parlamentului Raportul anual pe 2004, dar ∫i pe cel din 2003, privind num„rul de spitale, num„rul de paturi de spital raportat la num„rul de locuitori, gradul de dotare a spitalelor, principalii indicatori de morbiditate ∫i mortalitate, situa˛ia acredit„rii spitalelor publice, zonele ∫i jude˛ele ˛„rii Ón care necesarul de servicii medicale spitalice∫ti nu este acoperit.

Atrag aten˛ia Guvernului Rom‚niei ∫i primului-ministru de obliga˛ia legal„ de a adopta Ón acest an, prin hot„r‚re de guvern, Planul na˛ional de paturi pentru anul 2005 ∫i cel pe 2006, prev„zut de articolul 21, alc„tuit Ón func˛ie de indicatorii de utilizare, de mortalitatea ∫i morbiditatea din fiecare zona.

P‚n„ la Ónceperea noului an universitar Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Ministerul Educa˛iei si Cercet„rii aveau obliga˛ia de a emite un ordin comun privind contractul dintre spitale ∫i unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt. Prin ignorarea acestei obliga˛ii spitalele renun˛au for˛at ∫i nejustificat la o surs„ de finan˛are.

Solicit pe aceast„ cale ca domnul ministru s„ comunice, conform prevederilor articolului 50 din Legea spitalelor, sanc˛iunile administrative aplicate func˛ionarilor care au contribuit la punerea ministerului Ón situa˛ia nepl„cut„ de a Ónc„lca legea.

îRom‚nia anului 2005“

Œntr-o veritabil„ democra˛ie european„, anumite cutume legate de organizarea ∫i derularea procedurilor legislative parlamentare se respect„. Din acest punct de vedere, Rom‚nia nu este, din p„cate, o ˛ar„ european„. Actualii guvernan˛i ignor„ cu bun„ ∫tiin˛„ toate procedurile importante pentru bunul parcurs al Rom‚niei spre Uniunea European„, promov‚nd proiecte politicianiste, ∫i nicidecum adev„ratele interese ale ˛„rii. Desconsider‚nd procedura ini˛iat„ ∫i respectat„ timp de patru ani de Guvernul P.S.D., guvernan˛ii Alian˛ei D.A. ar trebui s„ ∫tie c„ desconsider„ chiar regulile bugetare ale celui mai Ónalt for legislativ european, care demareaz„ lucr„rile pentru o construc˛ie bugetar„ coerent„, Ónc„ din lunile martie, aprilie, pentru exerci˛iul bugetar al anului urm„tor. ™i tocmai pentru c„ ignor„ aceste reguli ∫i aduce bugetul Ón aten˛ia parlamentarilor doar cu c‚teva zile Ónainte de adoptarea lui, actuala guvernare se vede azi Ón situa˛ia comunic„rii active cu opozi˛ia doar pentru a-∫i putea trece bugetul ∫i pentru a-i marca capitolele importante. De aceea acest buget poate avea un concept social-democrat.

™i asta Ón condi˛iile Ón care, pe bun„ dreptate, o analiz„ publicat„ Ón gazeta îHerald Tribune“ s„pt„m‚na trecut„, ne situa pe noi, rom‚nii, pe unul dintre ultimele locuri Ón Europa Óntr-un sondaj despre fericirea cet„˛enilor, fiind Ón acest sens mult dep„∫i˛i de ˛„ri ca Rusia, Ucraina sau Moldova. Nici nu-i de mirare: doar Ón Rom‚nia anului 2005 Guvernul g„se∫te de cuviin˛„ s„ accizeze pensiile, s„ aplice dubla impozitare asupra dividendelor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 a veniturilor din dob‚nzi ∫i a profiturilor firmelor mici ∫i mijlocii.

Œn aria investi˛iilor str„ine problema este ∫i mai mare: Óncrederea investitorilor str„ini scade pe zi ce trece, av‚nd Ón vedere c„ ace∫tia nu g„sesc Ón Rom‚nia un sistem fiscal stabil ∫i simplu, ci doar un Cod fiscal care se modific„ Ón fiecare an, m„sur„ ce nu poate avea drept consecin˛„ dec‚t Óncurajarea evaziunii fiscale ∫i a cre∫terii economiei subterane.

Œn Rom‚nia european„ a anului 2005 se Ónt‚mpl„ Óns„ ∫i multe alte minuni care, cu siguran˛„, nu pot crea oficialilor europeni o impresie bun„ despre ˛ara noastr„. Astfel, un secretar de stat din Ministerul Agriculturii, care, cu c‚teva s„pt„m‚ni Ón urm„, Ón ciuda avertismentelor clare ale OMS, sus˛inea c„ îurm„re∫te traseele p„s„rilor“, dar c„ cele infectate cu grip„ aviar„ nu vor ajunge pe teritoriul Rom‚niei, lucreaz„ Ónc„ Ón ministerul sus-numit... Sper c„ doar pentru a suporta din salariul propriu toate pagubele cauzate de ignoran˛a cu care a tratat acest subiect, neconsider‚nd aceast„ maladie un pericol real pentru Rom‚nia. Dumnealui ∫i to˛i cei care au ignorat cu bun„ ∫tiin˛„ primejdia Ón care se afl„ ˛ara ar trebui s„ pl„teasc„ nu numai pecuniar, dar mai ales moral pentru toate pagubele cauzate. Dar gesturi de onoare, precum demisia, nu caracterizeaz„, din p„cate, reprezentan˛ii actualei coali˛ii de guvernare.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema: îCerin˛a analizei obiective ∫i cu profesionalism a datelor care se prezint„ Ón dezbaterile din cadrul Camerei Deputa˛ilor.“

Dup„ cum este cunoscut, dezbaterile din plenul Camerei Deputa˛ilor sunt publice ∫i caracterizate de o total„ transparen˛„. Tezele ∫i datele prezentate Ón aceste dezbateri sunt la dispozi˛ia mass-media ∫i pot fi larg comentate de c„tre cet„˛eni.

Din respect fa˛„ de cet„˛eni, respectiv fa˛„ de electorat, pentru to˛i cei ce se prezint„ la tribuna Camerei Deputa˛ilor ar trebui s„ reprezinte o obliga˛ie moral„ ∫i deontologic„ depunerea unui efort deosebit pentru

fundamentarea cu date veridice ∫i analize obiective a tezelor pe care le sus˛in.

Din p„cate, de multe ori analizele prezentate Ón dezbateri sunt bazate pe date par˛iale, iar prezentarea lor se face din unghiul de interes al autorului. Œn felul acesta, ele Ómbrac„ un caracter subiectiv ∫i partizan, contribuind la crearea de confuzii Ón r‚ndul celor care doresc s„ le utilizeze.

Electoratul, pe bun„ dreptate, Ón astfel de cazuri Ó∫i manifest„ nemul˛umirea fa˛„ de parlamentari. Pentru o simpl„ exemplificare, doresc s„ eviden˛iez un scurt episod din dezbaterile Camerei Deputa˛ilor din 14 septembrie a.c., referitoare la mo˛iunea simpl„ îNivelul de trai al cet„˛eanului — ultima preocupare a Guvernului T„riceanu.“

Cu aceast„ ocazie, distinsul coleg Bogdan Olteanu s-a referit, printre altele, la procesul ∫i rezultatele ac˛iunii de recalculare a pensiilor dup„ primele 3 etape de aplicare.

Domnia sa afirma c„ dup„ cele 3 etape au fost recalculate 2,4 milioane dosare de pensii, iar 950 mii de pensionari au beneficiat de cre∫teri ale nivelului pensiei. Pe ansamblu, cre∫terea pensiei medii nominale pentru cele 2,4 milioane dosare de pensii recalculate a fost de 7,78%.

Pe baza acestor date, Domnia sa afirma c„: îSe poate constata astfel c„ una dintre promisiunile electorale ∫i una dintre obliga˛iile pe care colegii no∫tri ∫i le-au asumat Ón campania electoral„, recalcularea pensiilor, va fi realizat„ cu succes Ón termenul estimat.“

## îMolu∫tele pre∫edintelui“

Cine ∫i-ar fi Ónchipuit c„ Ón locul mult huli˛ilor activi∫ti de partid Ion Teleag„ ∫i Suzana G‚dea ne vom Ónt‚lni dup„ revolu˛ie cu Radu Deltaplanu’ ∫i Anca Boagiu.

Vedem azi ∫i nu ne vine s„ credem c„ activi∫tii intoleran˛i ∫i incul˛i erau m„car oameni serio∫i, responsabili fa˛„ de produc˛ia de bunuri materiale ∫i spirituale, de avu˛ia na˛ional„. Vedem c„ erau mai eficien˛i ∫i mai patrio˛i dec‚t leprele postdecembriste, corupte, imorale ∫i aculturale.

Ar fi curat„ pierdere de vreme s„ Ón∫iruim aici nume de scamatori din teatrul de paia˛e al impostorilor de azi. V„ dau numai dou„ exemple: privi˛i fa˛a palid„, de Ónecat, a la Ion Mohreanu din îŒngerul a strigat“ de F„nu∫ Neagu, a lui Radu Berceanu. ™i∫tavul acesta, c„ruia i s-a n„z„rit s„ fie num„rul doi Ón stat, ca simbol al halului Ón care a dec„zut ∫andramaua rom‚neasc„ Óncep‚nd cu anul 1990, coboar„ zilnic dintr-un automobil supranatural, de sorginte extraterestr„, valor‚nd vreo jum„tate de milion de dolari, face copii cu secretarele ∫i are o avere de mare magnat. De unde? Cum de unde, din ministeriat. C„ acest scopete a fost ministrul C.D.R.-ist al economiei. Ce ispr„vi a f„cut? Multe, el lua ∫pag„ sub semn„tur„ proprie pe h‚rtie cu antetul restaurantului îAthénée Palace“, de 350.000 dolari numai Óntr-o sear„, dup„ care, a doua zi, dispunea oprirea furniz„rii energiei electrice c„tre Basarabia, pentru c„, vezi Doamne!, fra˛ii no∫tri aveau o datorie c„tre statul rom‚n de 25 milioane de dolari. Dar datoria noastr„ c„tre cei de dincolo de Prut c‚t valoreaz„, animalule? Dar n-avea cine s„-l Óntrebe, c„ fiapul era ocupat cu semnarea Tratatului cu Ucraina...

™i Ónc„ un personaj care cere nu numai palme, ci ∫i ni∫te scuipa˛i, bine ˛inti˛i Óntre ochelarii de croitoreas„, Anca Boagiu, care deun„zi, ne-a dovedit c„ gripa aviar„ face ravagii printre g„inile z„p„cite din gr„dina pre∫edintelui.

Una dintre c‚∫tig„toarele r„zboiului chilo˛ilor din P.D., care ∫i-a rentabilizat la maximum g‚ndirea cu ovarele, a ajuns de dou„ ori ministru. Aceast„ Pena Corcodu∫a a tranzi˛iei transfer„, la comand„, ineficien˛a ministerului pe care Ól conduce Ón seama Parlamentului, pref„c‚ndu-se a nu ∫ti c„ a fost ∫i este ∫i acum deputat(„).

Declara˛ie politic„ cu privire la abuzurile nedemocratice ale actualei puteri.

Stima˛i colegi,

Pentru a c‚ta oar„ Ón ultimele 9 luni actuala coali˛ie aflat„ la guvernare, prin ∫antaj, Óncearc„ s„ modifice voin˛a electoratului?

Da, domnilor guvernan˛i! Este vorba de ∫antaj! A˛i ajuns s„ conduce˛i ˛ara prin ∫antaj ∫i minciun„ — strig‚nd ∫i ar„t‚nd spre P.S.D., c„ am fraudat alegerile generale, dar p‚n„ acum nu a˛i adus nici o dovad„. Ba nu, exist„ o dovad„, un fost candidat ales senator P.D. a fost dovedit c„ a fraudat alegerile.

De∫i Ón fiecare zi da˛i dovad„ de incompeten˛„ cras„ Ón ce prive∫te administrarea ˛„rii, acum dori˛i cu orice pre˛ s„ modifica˛i ∫i situa˛ia rezultat„ dup„ alegerile locale din prim„vara anului 2004. Aduna˛i pe Ónserate la Palatul Victoria (v„d c„ a˛i renun˛at la terasele restaurantelor, pe care le-a˛i f„cut celebre prin campaniile publicitare gratuite), amenin˛a˛i cu modificarea Legii nr. 215/2001 a administra˛iei locale printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, dac„ nu ve˛i reu∫i s„ modifica˛i regulamentele celor dou„ Camere ale Legislativului Ón termenul de 15 zile.

Domnilor, sunt trimis aici, Ón Parlamentul Rom‚niei, de c„tre electoratul din jude˛ul Bihor ∫i m„ simt dator s„ r„spund Ón fa˛a celor care m-au trimis aici ∫i care nu Ón˛eleg cum Ón aceast„ ˛ar„ legea se face ∫i se schimb„ dup„ cum vor mu∫chii pre∫edintelui B„sescu sau ai celor care au ajuns la guvernare pe u∫a din dos.

M„ v„d nevoit s„ trag un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu goana dup„ func˛ii pe care membrii P.N.L.-P.D. o manifest„ ∫i de felul Ón care Ó∫i bat joc de voin˛a electoratului. Recent, aflat Ón jude˛ul Bihor, ministrul Flutur nu a avut nimic mai bun de f„cut dec‚t s„ declare Óntr-o conferin˛„ de pres„ c„ posturile ocupate de membrii P.S.D. Ón conducerile administra˛iilor jude˛ene trebuie îoperate“ c‚t mai urgent ∫i preluate de cei din Alian˛a D.A., pentru c„ altfel ˛ara nu poate fi guvernat„ eficient. C‚t de eficien˛i sunte˛i o dovedi˛i Ón fiecare moment, iar dorin˛ele ministeriabilului Ón cauz„ sunt abera˛ii nedemocratice.

Œi atragem aten˛ia domnului Flutur c„ ˛ara are legi ∫i trebuie respectate chiar ∫i de cei ce vremelnic se afl„ la guvernare. Nu pretind c„ legile existente nu sunt perfectibile, dar Ón calitatea mea de ales al acestui popor,

îReforma Ón justi˛ie — Ónc„lcarea normelor ∫i principiilor democratice“

Graba cu care Ministerul Justi˛iei Óncearc„ s„ realizeze a∫a-zisa reform„ este justificat„ de apropierea datei la care va fi dat publicit„˛ii raportul de ˛ar„. A∫a-zisa reform„ se realizeaz„ Óns„ prin Ónc„lcarea normelor ∫i principiilor democratice, prin coerci˛ie ∫i presiune.

Œntreaga perioad„ de la instalarea doamnei Monica Macovei la conducerea Ministerului Justi˛iei a fost marcat„ de o permanent„ stare de conflict Óntre Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Œn prima conferin˛„ de pres„ a domnului Daniel Morar, acesta anun˛a la TV, Ón direct, Ónlocuirea unor procurori, f„r„ a li se cere explica˛ii ∫i acestora. Astfel, prin discreditare public„, se dore∫te transformarea P.N.A. Óntr-un instrument care s„ ac˛ioneze la comanda politic„.

Doamna Monica Macovei Óncearc„ s„ for˛eze procurorii s„ emit„ rechizitorii Ón fiecare dosar, s„ creeze dosare de mare corup˛ie fostei puteri, iar judec„torii s„ condamne la norm„. Acest proces care afecteaz„ independen˛a justi˛iei are ca singur scop subordonarea politic„ a acesteia, dar amestecul politicului nu face dec‚t s„ Óncalce principiul separa˛iei puterilor Ón stat.

îŒnv„˛„m‚ntul — exclus de mult de pe lista priorit„˛ilor.“

## Stima˛i colegi,

A∫a cum ne-am obi∫nuit deja Ón fiecare s„pt„m‚n„ suntem martorii exploziei de suferin˛e pe care o tr„iesc locuitorii acestei ˛„ri. Dup„ nenum„ratele nenorociri care s-au ab„tut asupra sinistra˛ilor, urmare a calamit„˛ilor, mai mul˛i profesori din r‚ndul acestora nu au mai suportat umilin˛a generat„ de lipsa banilor ∫i au ie∫it Ón strad„. Œmbr„ca˛i cu to˛ii Ón negru, pentru a simboliza doliul din inimile lor, ace∫ti oameni au venit Ón fa˛a Guvernului pentru a-∫i striga durerea. Ei sunt protagoni∫tii unor adev„rate drame ∫i nim„nui nu Ói pas„ de destinele lor.

Nu ∫tiu c‚˛i dintre noi ar putea tr„i dintr-un salariu de profesor. Nu ∫tiu c‚˛i dintre copiii no∫tri sunt stimula˛i s„ Ómbr„˛i∫eze o carier„ de profesor, ∫tiind ce via˛„ mizer„ Ói a∫teapt„. Cred c„ ar trebui s„ ne amintim c„ de ace∫ti oameni depinde viitorul copiilor no∫tri. Dac„ ei nu mai depun eforturi pentru a-i aduce pe copiii no∫tri pe culmi Ónalte, Ónseamn„ c„ am pierdut aceast„ b„t„lie cu to˛ii.

Dar acest lucru nu cred c„ ar c‚nt„ri prea mult Ón ochii colegilor no∫tri de la putere. Spun aceasta pentru c„, a∫a cum am urm„rit cu to˛ii pe posturile de televiziune, pre∫edintele ˛„rii a ie∫it la ramp„ ∫i a Óncurajat elevii s„ nu mai Ónve˛e carte, dac„ doresc s„ devin„ c‚ndva oameni mari, cu influen˛„. Adev„rul este c„ puteam s„ ghicim faptul c„ nu i-a pl„cut foarte cartea, dac„ luam drept reper realiz„rile sale de p‚n„ acum, precum ∫i modul de solu˛ionare a problemelor care necesitau o rezolvare corect„ ∫i punctual„. C‚nd a f„cut afirma˛iile acestea, pre∫edintele a uitat s„ precizeze imaginea pe care o are Rom‚nia sub conducerea sa: o ˛ar„ dominat„ de instabilitate politic„, cu oameni n„p„stui˛i de soart„, cu un Ónv„˛„m‚nt situat la pozi˛iile ultime ale priorit„˛ilor actualei puteri ∫i cu o conducere incapabil„ s„ exceleze Ón orice domeniu.

Adev„rul este c„ oamenii se schimb„ mult atunci c‚nd pun m‚na pe putere. Exemplul cel mai bun este cel al pre∫edintelui. De c‚nd ∫i-a t„iat ∫uvi˛a, face numai ce dore∫te Domnia sa, ba, mai mult, tot el este cel care decide ∫i modul de ducere la Óndeplinire a sarcinilor, trasate tot de Domnia sa.

îMinistrul ∫i... pompele!“

Este u∫or de remarcat cum ministrul agriculturii, alimenta˛iei ∫i p„durilor, Gheorghe Flutur, se chinuie∫te din r„sputeri s„ ias„ Ón eviden˛„ cu ceva. Œ∫i Óntinde aripile portocalii, brodate cu s„ge˛ele, peste ogoarele patriei ∫i f‚lf‚ie f„r„ rost.

Œn var„, Ónainte de a se porni potopul, ministrul Flutur a ie∫it Ón fa˛„ pentru a l„uda produc˛ia de cereale. Nu s-a g‚ndit nici o clip„ (sau poate c„ s-a g‚ndit!) c„ vorbele sale vor avea un efect nedorit, d‚nd peste cap pre˛ul la gr‚u. Nici nu se copsese bine gr‚ul ∫i, gata, trecem s„ ne l„ud„m cu munca altora.

Pruden˛a Ón declara˛ii ar trebui s„ reprezinte scutul oric„rui politician adev„rat. Uite c„ Dumnezeu l-a lovit peste m‚ndrie pe Flutur. Ploile au afectat Óntreaga produc˛ie de cereale. Laudele i-au r„mas Ón g‚t ministrului. Au venit apoi ∫i inunda˛iile. ™eful peste agricultura rom‚neasc„ s-a zb„tut s„ nu ias„ nici din aceast„ nenorocire cu imaginea ∫ifonat„. A umblat cu pompa de evacuat ap„ prin zonele calamitate. F„r„ prea mult folos.

Utilajul lui Flutur nu a putut ˛ine piept urgiei, dar, deh!, d„dea bine la... etichet„. Nu am v„zut ca Ón acest an agricultorul rom‚n s„ prospere sau m„car s„ o duc„ un picu˛ mai bine. Caravanele SAPARD, figura˛ia cu îla coas„“, cuponiada ∫i fotografiile cu Joiana nu-l Ónc„lzesc pe bietul rom‚n, cople∫it de nevoi ∫i s„tul de demagogie.

La ini˛iativa Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i a domnului prefect Constantin Strujan, Ón jude˛ul Harghita s-a organizat un control privind t„ierile ilegale Ón p„durile jude˛ului. La aceast„ ac˛iune au participat Inspectoratul de Poli˛ie Harghita, Jandarmeria, Garda de Mediu, precum ∫i Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, Ón total cu 835 controlori.

De∫i au fost ocoli˛i marii infractori, de∫i mul˛i dintre controla˛i au fost anun˛a˛i de controlori, prin telefoane mobile, despre verific„ri, cu toate acestea ac˛iunea îGaterul“ a dat rezultate. Au fost controlate 1.200 gatere, Ón 292 de cazuri s-au dat amenzi Ón valoare de 196.247 lei noi.

S-au constatat 79 de infrac˛iuni, dintre care Ón 51 de cazuri s-a pus Ón mi∫care cercetarea ∫i urm„rirea penal„. Cu ocazia controlului s-au confiscat 522 meri cubi de mas„ lemnoas„, Ón valoare de 98.742 lei noi.

La prima vedere ac˛iunea a fost reu∫it„. Œns„ controlorii aveau grij„ s„ nu verifice pe principalii

infractori. Mai mult chiar, la ac˛iune au participat ∫i angaja˛ii de la Direc˛ia Silvic„ Miercurea-Ciuc, de la Compartimentul de Paz„, personal silvic care ani de-a r‚ndul a mu∫amalizat infrac˛iunile silvice ∫i a sus˛inut grupurile de interese implicate Ón exploatarea ilegal„ a masei lemnoase.

Sunt curios ce solu˛ii se vor da Ón cazul celor 79 de infrac˛iuni din partea organelor de cercetare penal„, Ón special din partea parchetelor de pe l‚ng„ judec„torii, precum ∫i din partea Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Jude˛ean Harghita, pentru c„ Ón ultimii 6 ani procurorii, Ón majoritatea cazurilor infrac˛ionale, au dat solu˛ia de neÓncepere a urm„ririi penale cu toate c„ prejudiciile aduse fondului forestier erau foarte importante. Tot a∫a judec„torii, aproape Ón toate cazurile, au socotit c„ aceste infrac˛iuni nu reprezint„ pericol social, contribuind astfel la mu∫amalizarea abuzurilor de serviciu ale personalului silvic, implicat Ón protejarea mafiei lemnului, precum ∫i ale persoanelor care prin activitatea lor au defri∫at mun˛i Óntregi, contribuind astfel la alunec„ri de terenuri, contribuind astfel la o catastrof„ ecologic„. Din p„cate, ace∫ti magistra˛i au sus˛inere politic„ din partea Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i a Consiliului Superior al Magistraturii, care se pare c„ este independent de Ministerul Justi˛iei, dar este dependent de mafia lemnului.

Declara˛ie politic„ pentru exprimarea solidarit„˛ii fa˛„ de victimele cutremurelor din statele Asiei Centrale.

Cutremurele care au lovit Pakistanul, India ∫i Afganistanul, provoc‚nd o tragedie uman„ de propor˛ii, ne Óndeamn„ s„ ne exprim„m compasiunea ∫i solidaritatea fa˛„ de victime ∫i familiile victimelor din aceste state.

Dezastrele naturale nu pot fi controlate, transcend orice limit„ri teritoriale sau diferen˛e legate de religie ori na˛ionalitate. Cele peste 31.000 de victime din zonele lovite de cutremure nu apar˛in doar statelor afectate, ci Óntregii comunit„˛i interna˛ionale. De aceea, este imperativ necesar ca ac˛iunile de reabilitare a zonei ∫i de ajutorare a victimelor s„ se constituie ca un efort unitar interna˛ional.

Consider„m c„, Ón contextul Ón care Rom‚nia a cunoscut efectele dramatice ale calamit„˛ilor naturale, este ∫i datoria noastr„ s„ ne implic„m Ón eforturile de ajutorare a sinistra˛ilor ∫i de reabilitare a zonei.

Œn acest sens, adres„m Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Ministerului de Externe solicitarea de a identifica, cu sprijinul ambasadelor statelor afectate, priorit„˛ile vitale supravie˛uirii sinistra˛ilor ∫i de asisten˛„ Ón vederea prevenirii riscurilor, ∫i de a constitui, Ón cel mai scurt timp, un ajutor umanitar de urgen˛„ pentru zonele lovite de cataclism.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

îDezastrul din sistemul sanitar giurgiuvean“

Domnule ministru, situa˛ia critic„ Ón care se desf„∫oar„ activitatea medical„ din jude˛ul Giurgiu m-a determinat s„ fac aceast„ declara˛ie politic„.

Spitalul Jude˛ean Giurgiu se afl„ Óntr-o situa˛ie critic„. Lipsa unui minim de confort pentru pacien˛ii Ón suferin˛„ este estompat„ de criza dot„rilor care vizeaz„ actul medical Ón sine: absen˛a unui computer tomograf pune sub semnul Óntreb„rii via˛a at‚tor bolnavi ce trebuie deplasa˛i Ón condi˛ii de urgen˛„ spre Bucure∫ti ∫i eludeaz„ diagnosticul de certitudine Ón diverse patologii.

Se impune realizarea unor sec˛ii ce lipsesc din arealul Spitalului Jude˛ean Giurgiu:

— sec˛ia de boli infec˛ioase: pentru o hepatit„ tip A pacien˛ii sunt interna˛i la Spitalul din Singureni, departe de cei care doresc s„ Ói viziteze, fapt ce impune o reac˛ie de nemul˛umire din partea familiilor din municipiul Giurgiu ∫i cheltuieli de transport nejustificate;

— sec˛ia de pneumoftiziologie: pentru o pneumonie pacien˛ii sunt interna˛i la Spitalul din Izvoru;

— sec˛ia de gastroenterologie: de∫i exist„ un endoscop Ón dotarea spitalului, el nu este utilizat Ón mod curent din cauza absen˛ei acestei sec˛ii ∫i a unui personal calificat.

Intern„rile Ón spitalele din Bucure∫ti supraÓncarc„ nemotivat clinicile capitalei.

— sec˛ia de dermatologie: pentru cazurile infec˛ioase ∫i autoimune severe.

Lenjeria, paturile, saloanele ∫i dependin˛ele lor necesit„ schimbarea pentru a satisface standardele de igien„ ∫i confort.

Medicii speciali∫ti ∫i cadrele medicale medii vor profesa Ón Spitalul Jude˛ean Giurgiu doar dac„ Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei vor aloca fonduri pentru renovarea acestui spital care Ón anii din urm„ era efigia arhitectonic„ a Europei Ón domeniul spitalicesc.

Giurgiuvenii apar˛in unui jude˛ predominant agrar, nu au resursele necesare pentru a se deplasa Ón alte localit„˛i atunci c‚nd sunt Ón suferin˛„.

Este deontologic ca exper˛ii ministerului pe care Ól conduce˛i s„ se implice Ón renovarea ∫i reorganizarea pe baze europene a Spitalului Jude˛ean Giurgiu.

îS„ facem ceva pentru oameni“

Miercuri, 12 octombrie, este îZiua interna˛ional„ pentru reducerea pericolului calamit„˛ilor.“

M„car Ón aceast„ zi ar trebui s„ ne g‚ndim mai mult la ce ar trebui s„ facem pentru cei n„p„stui˛i de soart„, pentru cei care ∫i-au pierdut agoniseala de-o via˛„ din cauza nep„s„rii autorit„˛ilor ∫i a neputin˛ei acestora Ón fa˛a calamit„˛ilor. Ace∫ti oameni nu trebuie s„ mai treac„ Ónc„ o dat„ prin acest co∫mar.

A∫a cum am putut s„ observ„m cu ochiul liber, Rom‚nia a fost Ón acest an de nenum„rate ori sub ape ∫i, culmea, autorit„˛ile au fost luate prin surprindere de fiecare dat„. Cum este posibil s„ ne confrunt„m cu astfel de probleme? Este posibil ca actualele canaliz„ri s„ nu mai fac„ fa˛„ datorit„ volumului mare de precipita˛ii care au c„zut cu nemiluita? De fiecare dat„ c‚nd precipita˛iile cad Ón cantit„˛i mai mari dec‚t de obicei auzim aceea∫i lozinc„: îAm fost lua˛i prin surprindere“.

™i Ón aceast„ toamn„ ne-am confruntat cu aceea∫i situa˛ie, autorit„˛ile fiind Ónc„ o dat„ surprinse de ploile abundente.

Dar oare autorit„˛ile nu ∫tiu c„ de regul„ dup„ var„ urmeaz„ toamna, iar toamna este anotimpul ploii?

Pentru actuala putere zecile de mor˛i, miile de case distruse, zecile de mii de gospod„rii avariate, miile de animale domestice moarte, precum ∫i sutele de mii de hectare inundate nu reprezint„ dec‚t Ónt‚mpl„ri nefaste sau, pur ∫i simplu, pierderi colaterale.

Nu vreau s„ m„ g‚ndesc ce se va Ónt‚mpla la iarn„, c‚nd frigul va bate la u∫„, iar oamenii r„ma∫i f„r„ un acoperi∫ deasupra capului vor cere ad„posturi. Cred c„ niciodat„ Ón istoria Rom‚niei nu s-a Ónregistrat un haos mai mare ca acum.

Dac„ vede˛i c„ sunte˛i mereu dep„∫i˛i de situa˛ie, domnilor de la putere, de ce nu renun˛a˛i? De ce nu accepta˛i c„ nu sunte˛i preg„ti˛i s„ face˛i fa˛„ unor asemenea situa˛ii ∫i s„ v„ da˛i demisia.

P„rerea mea este c„ mai trebuie s„ sta˛i c‚˛iva ani buni Ón opozi˛ie ca s„ Ónv„˛a˛i ce Ónseamn„ s„ face˛i fa˛„ unor situa˛ii de criz„, ∫i abia apoi s„ mai pretinde˛i puterea.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

î10 Óntreb„ri pentru domnul Adrian N„stase“

Partidul Social Democrat, Ón evolu˛ia sa de la e∫alonul II al fostului Partid Comunist Rom‚n la situa˛ia de azi, a eviden˛iat, de-a lungul celor 16 ani de la Revolu˛ie, capacitatea acestui partid de a nu se da Ónapoi de la nimic ∫i de a Óncerca, prin orice mijloace,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 inclusiv imorale ∫i ilegale, de a cuceri ∫i de a-∫i conserva puterea: revolu˛ii furate, mineriade comandate, privatiz„ri trucate, averi multiplicate, alegeri viciate, informa˛ii trunchiate sau cosmetizate, alegeri Ón partid aranjate.

Pe acest teren fertil, s-au n„scut ∫i se dezvolt„ fenomene unice Ón lumea politic„ de azi: îcapitalismul de cumetrie“ ∫i îrevolu˛ia binelui“. Cele dou„ no˛iuni pot fi sintetizate Óntr-o singur„ prezentare: cum s„-˛i construie∫ti o avere colosal„ prin jefuirea banului public, profit‚nd de pozi˛ia politic„ pe care o ai, f„r„ s„-˛i fie team„ c„ o s„ dai vreodat„ socoteal„ de ce ai f„cut, ∫tiind c„ beneficiezi de protec˛ie total„ din partea organelor abilitate ale statului care, evident, Óntr-un sistem tic„lo∫it, sunt sub controlul t„u total ∫i al partenerilor t„i politici. ™i peste toate, culmea tupeului, s„ mai pozezi Ón ap„r„tor al drept„˛ii sociale, al bun„t„˛ii ∫i demnit„˛ii, al legii ∫i ordinii, al democra˛iei.

Sincer, dup„ e∫ecul suferit de domnul Adrian N„stase Ón alegerile preziden˛iale de anul trecut, a∫teptam o important„ schimbare Ón mentalitatea ∫i comportamentul liderilor politici ai Partidului Social Democrat. Ca dovad„ c„ proverbul: îN„ravul din fire n-are lecuire“ este valabil ∫i Ón politica rom‚neasc„ este politica pe care o face azi P.S.D.-ul.

Scrisori otr„vite de ur„ trimise oficialilor europeni, compromi˛‚nd imaginea Rom‚niei doar pentru a-˛i ap„ra scaunul de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, aducerea propriilor membri ∫i sus˛in„tori politici Ón lojile Parlamentului — vezi Doamne ca reprezentan˛i ai poporului! — pentru a-˛i face galerie politic„ ∫i pentru a-i huidui pe adversarii politici sunt doar dou„ mostre de comportament politic primitiv, comportament care a condamnat Rom‚nia, Ón to˛i cei 12 ani Ón care ˛ara a fost condus„ de actualul P.S.D., la minciun„, ho˛ie, s„r„cie, disperare ∫i manipulare.

5. Considera˛i c„ pre˛ul negociat ∫i acceptat pe kilometru de autostrad„ este un pre˛ convenabil pentru statul rom‚n ∫i comparabil cu pre˛urile practicate Ón alte ˛„ri?

îInvita˛ie la s„rb„torile Ia∫iului“

Nicolae Iorga spunea odat„ c„ îsunt rom‚ni care nu au v„zut niciodat„ Ia∫iul, de∫i nu ar trebui s„ fie nici unul“. Ca parlamentar de Ia∫i, Ómi face o deosebit„ pl„cere s„ v„ anun˛ acest mare eveniment: S„rb„torile Ia∫iului, ∫i s„ v„ invit pe to˛i s„ participa˛i, s„ ne cunoa∫te˛i, ca o Óntoarcere la valorile profund cre∫tine, ca o Óntoarcere la tradi˛ie, ca o promovare a culturii, a vie˛ii academice, a valorilor sociale care ne vor identifica ∫i ne vor uni mereu Ón cel mai mare ora∫ al grani˛ei Uniunii Europene viitoare.

Expozi˛ii de art„, promenada costumelor de epoc„, parada ansamblurilor populare, spectacole de teatru, congrese, seminarii, concursuri sportive ∫i de crea˛ie, manifest„ri academice, focuri de artificii, t‚rgul me∫te∫ugarilor populari, toate sub duioasa obl„duire a Sfintei Parascheva, c„ci to˛i ne vom aduna pentru cinstirea ∫i s„rb„torirea acestei zile profund cre∫tine, Ón care vom mul˛umi ocrotitoarei Moldovei ∫i ne vom ruga ca toate s„ ni se Ómplineasc„ Ón dragoste ∫i adev„r.

Fie ca to˛i ∫i toate s„ fie cuprin∫i de g‚nduri bune, de m„rinimie, de dorin˛a de a face bine semenilor. Fie ca to˛i s„ ne g‚ndim la cel de aproape, s„ Ón˛elegem sacrificiul sfin˛ilor pentru ca lumea s„ fie mai bun„ ∫i s„ ne bucur„m c„ avem un loc Ón timp ∫i spa˛iu la care ne putem Óntoarce oric‚nd, pentru a ne reg„si Ón cele mai ad‚nci valen˛e ale sufletului de rom‚n.

îCacealmaua portocalie!“

Ca s„ tr„im bine, Alian˛a D.A. propune un program Ón spiritul respectului pentru fiecare om.

Principalele obiective anun˛ate Ón campania electoral„ au fost: sus˛inerea agriculturii, educa˛ie solid„, Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, investi˛ii pentru s„n„tate, politici sociale. C‚nd s-a format Guvernul, acest program a fost abandonat. Noua coali˛ie ∫i-a asumat ca priorit„˛i consolidarea statului de drept, garantarea propriet„˛ii, coeziunea economic„ ∫i reducerea s„r„ciei, respectarea drepturilor minorit„˛ilor ∫i integrarea european„.

Dup„ nou„ luni de guvernare, constat„m c„ nici una dintre priorit„˛i nu a produs rezultate.

Integrarea este Ón pericol, reapare riscul cre∫terii s„r„ciei, mediul de afaceri este periclitat de haosul fiscal, legile propriet„˛ii sunt neclare, cele despre minorit„˛i sunt am‚nate, s„n„tatea este Ón criz„, iar agricultura este domeniul Ón care s-a f„cut cel mai pu˛in.

Acesta este adev„ratul bilan˛ al celor nou„ luni de guvernare.

Œn toat„ aceast„ perioad„, pe fondul unor crize politice create Ón mod artificial ∫i al unor scandaluri fabricate ∫i intens mediatizate, actuala putere nu a guvernat, ci a f„cut exerci˛ii de imagine, consider‚ndu-se Óntr-o permanent„ campanie electoral„, Ón care principiul de baz„ este îuna zicem ∫i nimic nu facem“.

Zilnic avem parte de ur„ ∫i vendete politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 La at‚t se rezum„ actul guvern„rii Ón Rom‚nia: o lupt„ acerb„, prin toate mijloacele, Ómpotriva P.S.D..

De construit nu s-a construit nimic, nici drumuri, nici poduri, nici ∫coli ∫i nici locuin˛ele promise pentru cei pe care furia apelor i-a l„sat f„r„ agoniseala de o via˛„.

Cinismul cu care regimul actualei puteri aplic„ altceva dec‚t promisiunile din campania electoral„ nu face dec‚t s„ afecteze grav tocmai nivelul de trai.

Oric‚t de democratic este aleas„, o administra˛ie nu are dreptul legal ∫i cu at‚t mai mult moral s„ sacrifice existen˛a unui popor.

Principalele consecin˛e ale acestui mod de guvernare a coali˛iei sunt urm„toarele:

îCe n-a f„cut premierul Adrian N„stase sau ce ar fi trebuit s„-i scrie pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, Adrian N„stase, comisarului european Franco Frattini“

Recent, una dintre colegele mele, deputata Roberta Anastase, euroobservator la Parlamentul European, a dezv„luit faptul c„ domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Adrian N„stase, a trimis dou„ scrisori — Ón data de 11 mai ∫i Ón data de 11 iunie 2005 — comisarului european pe probleme de justi˛ie, Franco Frattini. Ca un fervent îap„r„tor“ al interesului na˛ional, Ón aceste documente domnul N„stase semnala oficialului european grave imixtiuni ale politicului Ón justi˛ie, precum ∫i faptul c„ actul juridic nu ar func˛iona corect.

Nu este necesar ca domnul N„stase s„ nege existen˛a acestor scrisori, Óntruc‚t P.S.D.-ul ∫i Adrian N„stase ne-au obi∫nuit cu astfel de practici ∫i atitudini. Mai mult, P.S.D. consider„ c„ asemenea demersuri constituie simple inform„ri asupra situa˛iei politice din ˛ar„. Din nefericire Óns„ P.S.D.-ul nu con∫tientizeaz„ nici ce deserviciu face astfel Rom‚niei Ón eforturile ei de aderare la 1 ianuarie 2007, nici c‚t de ridicol este, dar mai ales nici c‚t de cinic este.

Consider c„ Ón locul def„im„rilor neavenite la adresa reformei justi˛iei din Rom‚nia, Adrian N„stase ∫i P.S.D. ar fi trebuit s„-∫i cear„ scuze comisarului pentru justi˛ie Franco Frattini pentru dezastrul din justi˛ie l„sat de Guvernul Adrian N„stase. Œn˛elegem c„ fostul partid de guvern„m‚nt nu a avut onoarea s„ recunoasc„ Ón fa˛a ˛„rii gravele deficien˛e din justi˛ie, s„ recunoasc„ transformarea justi˛iei Óntr-o anex„ de partid, s„ recunoasc„ amploarea corup˛iei din sistemul judiciar. Nu putem Ón˛elege Óns„ cinismul ∫i tupeul de care d„ dovad„

P.S.D. reclam‚nd la Bruxelles m„surile de reform„ a sistemului judiciar promovate de noua guvernare.

™tim cu to˛ii c„ Rom‚nia a Óncheiat negocierile cu Uniunea European„ cu o clauz„ de salvgardare pe probleme de justi˛ie ∫i afaceri interne. Œn limbaj concret, acest fapt a Ónsemnat c„ Ón lipsa reformelor din domeniul justi˛iei ∫i afacerilor interne Rom‚nia risca s„ nu devin„ membru al Uniunii, put‚ndu-se activa bine cunoscuta clauz„ de salvgardare. Acest fapt pornea de la realit„˛ile existente Ón justi˛ia rom‚neasc„ la finele guvern„rii P.S.D.: o justi˛ie profund controlat„ politic, un Parchet Na˛ional Anticorup˛ie total ineficient ∫i preocupat doar de faptele m„runte de corup˛ie, o justi˛ie transformat„ Ón v‚rf de lance Ómpotriva adversarilor politici. Rezultatele acestei st„ri de fapt le-am cunoscut cu to˛ii: îfabricarea“ dosarelor se decidea la Delega˛ia Permanent„ a P.S.D., pronun˛area solu˛iilor la comanda venit„ prin telefon de la jude˛eana de partid P.S.D., proliferarea unei corup˛ii f„r„ corup˛i, un act de justi˛ie greoi ∫i costisitor pentru cet„˛ean. Aceste rezultate s-au v„zut ∫i Ón exterior: fostul comisar pentru extindere, Günter Verheugen, cerea P.N.A.-ului s„ prind„ Ón plasa luptei anticorup˛ie îpe∫tii mari“; Rom‚nia era Ón mod nefericit cotat„ ca fiind una dintre cele mai corupte ˛„ri. Mai mult, iat„ c„ Ón aceste zile presa a relatat modul Ón care fostul ministru Rodica St„noiu a fabricat notari publici pe criterii de cumetrie politic„, dup„ cum tot presa a vorbit de pensia ilegal„ de magistrat de care beneficiaz„ aceea∫i doamn„ St„noiu.

Declara˛ie politic„ îBila lui Bodu — bila Guvernului!“ Recent, Guvernul B„sescu-T„riceanu ∫i-a dat Ón direct ∫i la o or„ de v‚rf, pe Realitatea TV, nu duhul, nu demisia, cum ar fi fost normal, ci o dovad„ nou„, Ónc„ o dovad„ a incompeten˛ei crase.

Domnul Sebastian Bodu, pre∫edintele A.N.A.F., a fost invitatul domnului Robert Turcescu. Momentul merit„ o evocare.

Dup„ ce am aflat minunatele inten˛ii profesionale ale protagonistului, dup„ ce ne-a siderat cu cele 5 (!?) telefoane mobile pe care le are Ón dotare, dintre care unul pl„tit de o mare societate privat„, ∫i cu veniturile sale lunare de 4.500 de euro, numai din salariu ∫i consilii de administra˛ie c„rora, Óns„, li se mai adaug„ destule avantaje cuantificabile Ón destule sute de euro..., dup„ ce ne-a l„sat pe spate cu CV-ul personal ∫i cu rela˛iile sale sus-puse, Ón fine, la momentul adev„rului, domnul Bodu ∫i-a a∫ezat, cu arogant„ majestate, bila neagr„ pe post de bomboan„ pe coliv„.

Individului, pre˛„luit de Guvern la peste 6.000 de parai pe lun„, moderatorul i-a pus Ón fa˛„ o factur„ ∫i o chitan˛„ (semnate ∫i ∫tampilate Ón alb!), ∫i l-a invitat s„ le completeze Ón calitate de v‚nz„tor al unui telefon mobil — sic! — Ón valoare total„ de 500 lei.

Aici Óncepe circul adev„rat!

Domnule pre∫edinte, regret dac„ v„ enerveaz„ repeti˛ia îale c„rui venituri lunare dep„∫esc 4.500 euro“ ∫i a c„rui menire principal„ s-ar putea rezuma la combaterea evaziunii fiscale nu numai c„ nu are nici un stres s„-∫i pun„ pixul pe un document cu regim special, semnat ∫i ∫tampilat Ón alb, dar nu are nici m„car minima prezen˛„ de spirit s„ se uite cui Ói apar˛ine, de fapt, acel document, ce e cu el...

Nenorocirea, Óns„, este doar la Ónceput: domnule pre∫edinte, regret ∫i mai tare dac„ v„ enerveaz„ repeti˛ia, îale c„rui venituri lunare dep„∫esc 4.500 euro“, nu ∫tie cum se completeaz„ o factur„ ∫i nu ∫tie cum s„ deduc„, eventual, chiar prin regula de trei simple, TVA-ul aferent sumei de 500 lei. Motivele invocate? Nu a v‚ndut niciodat„ nimic, nu e tare la aritmetic„ ∫i rolul s„u este s„ managerizeze o institu˛ie, nu s„ verifice corectitudinea Óntocmirii facturilor.

Declara˛ie politic„: îFalimentul social-democra˛iei“.

Œn Rom‚nia ultimilor ani, activi∫tii defunctului partid comunist au f„cut eforturi serioase pentru a construi un partid social-democrat recunoscut pe plan interna˛ional.

Numai c„ Óntr-o ˛ar„ slab dezvoltat„ social-democra˛ia nu are sor˛i de izb‚nd„ pentru simplul motiv c„ nu are de redistribuit dec‚t s„r„cia. Chiar ∫i Ón ˛„rile dezvoltate, unde la un moment dat social-democra˛ia a avut un sens, Ón ultima vreme a suferit un regres.

Un management politic social-democrat se transform„ Ón fr‚n„ a progresului dac„ dureaz„ prea mult timp. Nu Ónt‚mpl„tor, din analiza ultimelor programe social-democrate din Uniunea European„ se desprinde tendin˛a unor partide de reorientare c„tre direc˛ia liberal„.

Revenind pe meleagurile noastre, constat„m c„ Ón P.S.D. sunt mai mul˛i milionari Ón euro dec‚t Ón celelalte partide. Œn atari condi˛ii, cu siguran˛„ se creeaz„ o falie uria∫„ Óntre interesele personale ale unora dintre liderii P.S.D. ∫i teoria social-democrat„ de redistribuire a veniturilor celor boga˛i spre p„turile s„race ale societ„˛ii, a∫a Ónc‚t demagogia a r„mas singura arm„ a social-democra˛iei rom‚ne∫ti.

Cel pu˛in aceasta este concluzia pe marginea ultimelor ie∫iri la ramp„, la tribuna Parlamentului: tragere de timp ∫i mult cinism Ón cazul modific„rii regulamentelor celor dou„ Camere, dar ∫i demagogie ∫i fraze sfor„itoare, proletcultiste, Ón stilul brigadierilor de la Bumbe∫ti-Livezeni, din anii ’50, cu prilejul ultimelor mo˛iuni. Problemele cronice cu care se confrunt„ Rom‚nia postcomunist„ sunt puse Ón c‚rca unui Guvern care nu are nici m„car un an de c‚nd s-a instalat.

De parc„ noi, cei de dreapta, am fi vinova˛i c„ social-democra˛ii care au condus peste 2/3 din perioada postcomunist„ nu s-au ocupat Ón mod real ∫i cu responsabilitate de situa˛ia celor din r‚ndul c„rora Ó∫i recruteaz„ propriul electorat. O obliga˛ie proprie, pe care acum o paseaz„ unui Guvern de centru-dreapta. C‚t cinism!

Crede cineva c„ electoratul rom‚n poate fi prostit ∫i min˛it la nesf‚r∫it?!

Dore∫te social-democra˛ia, Ón mod real ∫i sincer, eradicarea s„r„ciei ∫i prosperitatea cet„˛eanului? Dac„ da, Ó∫i asum„ propriul faliment.

Declara˛ie politic„: îLupul moralist — dup„ Ferma animalelor?“

Am Ónt‚lnit recent la ferma animalelor mare spaim„ mare... Œi adunase ∫eful suprem Ón ∫edin˛„ de partid pe supu∫i. Tema: nu avem destui primari prea populari Ón curtea noastr„. Cum s„ facem s„-i lu„m pe to˛i Primarii Super Dota˛i la noi?

Din stenograme adunate...

Tocmai ce r„gea un ponei devenit juc„tor activ...

— Cum s„ facem s„-i lu„m pe to˛i Primarii Super Dota˛i la noi? Cu japca, b„! Dobitoci supu∫i! Da, ai no∫tri s„ fie mai mul˛i dec‚t ai îtutulor“, c„ de-aia am c‚∫tigat Eu alegerile, Noi s„ fim mai mul˛i, Eu mai bogat ∫i îmai superior“ lor, dar Democratic s„ fie... ca imagine! Da, c„ nu putem s„ fur„m noi destul Ón 4 ani, ha, ha, ha! Œi fur„m ∫i pe ei, cu primari cu tot, ∫i le facem acte Ón partidul nostru... Dec‚t at‚tea Camere ∫i partide, mai bine îTo˛i pentru Unul!“ Cine-i „la, Unul? Nu v-a˛i prins? H„, h„, h„!

Calul r„spunse:

— Dar Baciul N„zdr„van e mai ortoman... Trebuie s„-i d„m la glezne ∫i s„-i lu„m primarii... Dar cum?

Tocmai atunci se nimeri s„ vin„ Ón fug„ un Bursuc, care gui˛„ supus c„tre mai-marele ∫ef, adic„, pardon, interpel„ Poneiul!

— Eu propun ca pe to˛i primarii lor s„-i lu„m la noi ∫i pentru ca s„ ne Ónve˛e ce ∫i cum cu Administra˛ia local„, c„ ai no∫tri habar nu au!

Poneiul:

— B„, e∫ti nebun? Tocmai Tu, care e∫ti primar vorbe∫ti?! Nu conteaz„ c„ e∫ti mic, da’ al dracu’! ™i, ce, noi nu avem profesorii no∫tri? Uite, Vulpea e cel mai bun exemplu. Te fur„ asta cu fulgi cu tot!

Bursucul:

— Atunci pe ea s„ o trimitem la racolat de Primari Super Dota˛i ∫i s„ le promit„ o ghiftuial„... de la buget, pe s„turate! ™i s„ trimitem Musca Ón recunoa∫tere...

Din culise, Lupul Moralist:

— Da, Da, Da, de trei ori Da! Atunci, Ón sf‚r∫it, numai Noi vom avea dreptul s„ ne numim Baroni Locali! Poneiul:

— A∫a Da s„ fie!

- _Vox populi_ :

P‚n„ c‚nd vor continua racol„rile de Primari Super Dota˛i, stimate animale politice? Data viitoare, cu exemple reale!

îPutem fi o metropol„ european„“

Exist„ o zi Ón via˛a Ia∫iului c‚nd ar trebui s„ ne schimb„m cu to˛ii Ón bine. Este vorba de 14 octombrie, Ziua Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Tocmai datorit„ importan˛ei deosebite a momentului, Ón aceast„ perioad„ s„rb„torim, cu fast, Zilele Ia∫iului.

Este o perioad„ scurt„, dar intens„, Ón care Ia∫iul devine o capital„ a sufletului rom‚nesc. Sute de mii de rom‚ni din toate p„r˛ile ˛„rii ∫i din diaspora vin Ón capitala Moldovei pentru a se Ónchina la Sfintele Moa∫te. Este un moment de lini∫te sufleteasc„, Ón care g‚ndurile noastre cap„t„ o rezonan˛„ divin„.

Œn aceast„ zi ar trebui s„ uit„m de orgolii politice. Nu mai suntem pesedi∫ti, liberali sau democra˛i. Suntem pur ∫i simplu ie∫eni. Chiar ∫i cei care vin din alte zone se transform„ pentru c‚teva ore Ón ie∫eni. Nu mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 reprezent„m doctrine diferite. Suntem cu to˛ii adep˛ii binelui. Nu mai suntem consilieri, primari sau parlamentari. Suntem reprezentan˛ii unei cet„˛i. Cet„˛enii Ia∫iului.

Propun ca Ón fiecare an aceast„ zi s„ devin„ un moment al unui bilan˛, ce-am f„cut ∫i ce vom face fiecare dintre noi pentru Ia∫i ∫i pentru ie∫eni. Aceast„ promisiune interioar„, f„cut„ nou„ Ón∫ine, ne va obliga s„ urm„rim Ón fiecare an un anumit proiect. Nu m„ refer la un soi de agend„ politic„, ci pur ∫i simplu la o sum„ de mici ac˛iuni ce pot fi derulate f„r„ Ónt‚rziere.

Fiecare dintre noi poate ajuta Ia∫iul. Cum? P„str‚ndu-l curat, mai lini∫tit, mai frumos. P‚n„ la urm„, a fi de fiecare dat„ mai bun cu tine ∫i cu cei din jur reprezint„ o condi˛ie a perfec˛ion„rii ∫i adev„rata esen˛„ a omului.

Haide˛i s„ facem din Ia∫i un model pentru celelalte ora∫e ale Rom‚niei. Nu numai autorit„˛ile sunt chemate s„ contribuie la dezvoltarea unei localit„˛i, ci, mai ales, noi to˛i, cei care iubim Ia∫iul. Comunitatea trebuie s„ aib„ primul cuv‚nt Ón ceea ce va Ónsemna viitorul Ia∫iului.

Peste pu˛in timp, Rom‚nia se va integra Ón Uniunea European„. Œn acel moment, Ia∫iul va deveni cel mai important ora∫ de la frontiera estic„ a Uniunii Europene. Vom reprezenta una dintre por˛ile Europei. Este o mare responsabilitate, dar ∫i o ∫ans„ unic„. De noi depinde s„ facem din Ia∫i o cetate a mileniului trei, o metropol„ european„.

To˛i gorjenii au votat Ón decembrie pentru a tr„i mai bine. Mai ales aceia care au r„mas f„r„ locuri de munc„, dup„ ce mastodon˛ii industriali au fost pu∫i la p„m‚nt, dar ∫i cei care sap„ acum p„m‚ntul Ón c„utarea unei buc„˛i de fier vechi pe care s„ o v‚nd„ ∫i s„-∫i cumpere p‚inea zilnic„.

Vreau s„ m„ refer Ón cele ce urmeaz„ la un caz aparte, de∫i economia Gorjului prezint„ multe alte situa˛ii similare.

Este vorba despre fostul Combinat de Ciment de la B‚rse∫ti, privatizat ∫i achizi˛ionat Ón urm„ cu aproape un deceniu de societatea Lafarge. Combinatul de ciment ∫i azbociment din cartierul B‚rse∫ti, aflat la marginea municipiului T‚rgu-Jiu, a fost printre cele mai mari de acest gen din sud-estul Europei.

Unitatea economic„ a fost ridicat„ Ón anii ’60 ai secolului trecut, pentru a crea locuri de munc„ ∫i a pune Ón valoare resursele de calcar, argil„ ∫i alte materiale de care dispunea zona muntoas„ din nordul jude˛ului Gorj.

Au fost aduse atunci tehnologii moderne ∫i linii de mare capacitate pentru fabricarea cimentului ∫i azbocimentului. Din marele colos s-a ales Óntre timp praful. Cl„diri mari din fostul combinat au fost demolate, iar Ón locul lor nu s-a pus nimic.

Privatizarea Ón grab„ a Ónsemnat Ónceputul sf‚r∫itului pentru îmastodontul cimentului“, fapt ce a generat ∫i c‚teva dezbateri parlamentare Ón legislaturile anterioare, din p„cate f„r„ rezultate.

Produc˛ia anual„ a combinatului, care c‚ndva dep„∫ea chiar ∫i 15 milioane de tone de ciment pe an, a sc„zut acum la c‚teva zeci de tone. Salaria˛ii au fost disponibiliza˛i Ón schimbul unor pl„˛i compensatorii

cuprinse Óntre 50 ∫i 200 milioane lei RON, iar acum sunt mai pu˛ini de 75.

Fo∫tii angaja˛i care au trecut pragul cabinetului parlamentar au povestit cum, dup„ privatizarea industriei de ciment, prin v‚nzarea c„tre firma francez„ Lafarge, combinatul ∫i-a decimat colectivul de lucru ∫i multe dintre cele nou„ linii de produc˛ie au fost t„iate ∫i date la fier vechi. S-a distrus astfel acest combinat ∫i au fost l„sa˛i pe drumuri sute de oameni, speciali∫ti care nu ∫i-au mai putut g„si un post conform preg„tirii lor.

Cu bucurie vreau s„ subliniez faptul c„ Rom‚nia a mai f„cut un pas Ónainte Ón procesul de aderare la Uniunea European„ prin vizita premierului C„lin PopescuT„riceanu la Paris. Progresele f„cute de ˛ara noastr„, anul acesta, Ón domeniile care p‚n„ acum erau obstacole Ón calea ader„rii au fost recunoscute ∫i apreciate de autorit„˛ile franceze, c‚t ∫i de reprezentan˛ii Parlamentului European.

Cu toate acestea, domeniile Ón care mai este de lucrat pentru a p„∫i cu siguran˛„ pe drumul integr„rii sunt securizarea frontierelor ∫i corup˛ia, domenii tratate cu indiferen˛„ de fostul Cabinet N„stase.

Despre siguran˛a frontierelor nu pot dec‚t s„ reamintesc de bine cunoscutul contract cu E.A.D.S., contract negociat pe vremea c‚nd Cabinetul N„stase conducea ˛ara spre îun viitor luminos“, Óns„ plin de iresponsabilitate politic„. Acum suntem tra∫i de urechi de Comisia European„ pentru indolen˛a acestora ∫i totodat„ suntem nevoi˛i s„ mai sacrific„m Ónc„ jum„tate de an pentru desc‚lcirea prevederilor contractului, pentru a evita suprapunerile cu finan˛„rile europene.

Dar, cum p‚n„ acum nimic nu s-a f„cut f„r„ s„ existe un motiv, putem u∫or s„ facem leg„tura Óntre Ónt‚rzierea securiz„rii frontierelor de c„tre Cabinetul N„stase ∫i scandalurile de corup˛ie din zona v„milor. Numai luna aceasta, procurorii or„deni instrumenteaz„ un dosar uria∫, Ón care sunt ancheta˛i peste 35 de ofi˛eri, subofi˛eri ∫i mai mul˛i vame∫i de la frontiera de vest; de asemenea, Ón Vama Veche to˛i angaja˛ii Biroului vamal Vama Veche au fost destitui˛i din func˛iile publice Ón urma unui caz de contraband„.

Ca urmare, cele dou„ puncte Ón care trebuie investite sume enorme acum ar fi putut fi rezolvate din timp, iar autorit„˛ile ∫i-ar fi putut concentra resursele c„tre cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei ∫i cre∫terea calit„˛ii serviciilor publice.

Din fericire, Cabinetul T„riceanu, prin eforturile depuse, a reu∫it s„ preÓnt‚mpine o parte dintre probleme, iar la celelalte s„ identifice solu˛iile cele mai practice.

De faptul c„ de la lideri politici care au reprezentat Rom‚nia Ón rela˛iile cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene pleac„ scrisori de p‚r„ c„tre membrii din

îVene˛ia noastr„, sub neputin˛„ ∫i, deci, sub ape.“ De la Revolu˛ia din Decembrie 1989 ∫i p‚n„ ast„zi, Capitala Rom‚niei a fost p„storit„ de manageri apar˛in‚nd forma˛iunilor politice altele dec‚t cea a P.S.D., de la domnii Halaicu, Lis, B„sescu la Videanu.

Nu-i nevoie s„ studiezi rapoarte, d„ri de seam„ ori proiecte ∫i programe privind îmicul Paris“, ci este suficient, dar ∫i decisiv s„ parcurgi bulevardele, str„zile ∫i apoi m„rginimile Capitalei pentru a vedea îsuccesele“ acestor manageri ∫i ale politicii dumnealor fa˛„ de ora∫ul emblem„ a Rom‚niei Ón lume.

Acum au venit peste noi ploile. Abunden˛a ploilor, lipsa tehnicii adecvate pentru evacuarea apelor, posibile rev„rs„ri artificiale ∫i r„spunsurile lente ale autorit„˛ilor au a∫ezat sub ape mari suprafe˛e ale Capitalei. ™i la noul val al precipita˛iilor din 2 octombrie acelea∫i cauze au contribuit la noile inunda˛ii Ón Bucure∫ti ∫i cu deosebire Ón cartierele Giule∫ti-S‚rbi, Str„ule∫ti, Bucur-Obor, pe Colentina etc.

P‚n„ la urm„ s-a g„sit vinov„˛ia la îApa Nova“ Bucure∫ti ∫i respectiv canalul colector principal. Pentru cartierul Giule∫ti-S‚rbi s-a mers spre nedefinire. Nu ∫tim de unde vine apa! Deci mai mult dec‚t starea de nedumerire.

Avem ∫i noi o nedumerire. Dac„ toate relele societ„˛ii rom‚ne∫ti din anul 2005 de p‚n„ acum sunt datorate P.S.D., cum de inunda˛iile din capital„ nu-s trecute tot Ón contul P.S.D. mai cu seam„ c„ Prim„ria General„ nu a reu∫it s„-i apere pe cet„˛eni de inunda˛ii ∫i nici de urm„rile lor? Dar Ónfundarea canalelor este îo problem„ minor„“ despre care aproape c„ nici nu merit„ s„ discut„m, apreciaz„ primarul general.

Pentru viitor Óns„ ne-a Ómb„rb„tat domnul primar general, Adriean Videanu, care a declarat, cu optimismul caracteristic, c„ o canalizare capabil„ s„ preia apele rezultate din ploile toren˛iale o vom avea Ón Bucure∫ti peste 15 ani. Oare va avea timp domnul primar general s„ Ónceap„ lucrarea ca s„-∫i asume paternitatea?

Pentru felul Ón care este gospod„rit Bucure∫tiul de 15 ani Óncoace putem constata: lucrurile simple ∫i u∫or de f„cut nu prezint„ interes pentru nimeni; to˛i primarii generali au f„cut analize ∫i proiecte îÓn g‚ndirea macro“, Ón timp ce ploile cad pe fiecare metru p„trat.

Unul dintre punctele cele mai importante de pe agenda integr„rii noastre europene, care ne-a creat mereu probleme cu partenerii no∫tri europeni, a fost

justi˛ia. Spun a fost, pentru c„ datorit„ eforturilor depuse pe calea reformei de actuala guvernare lucrurile nu mai par s„ stea astfel.

Œn vizita efectuat„ Ón Rom‚nia s„pt„m‚na trecut„ Ónsu∫i comisarul european pentru justi˛ie, domnul Franco Frattini, ∫i-a exprimat satisfac˛ia pentru ceea ce s-a realizat Ón ultimele 9 luni, precum ∫i a∫tept„rile pline de speran˛„ ale Uniunii cu privire la viitorul sistemului judiciar rom‚nesc.

Mai mult Ónc„, comisarul european a recunoscut c„, la sf‚r∫itul anului 2004, conducerea Uniunii Europene era mai degrab„ pesimist„ Ón ce prive∫te capacitatea Rom‚niei de a accelera reforma sistemului judiciar. Or, consider eu, aceast„ declara˛ie constituie un adev„rat vot de blam acordat îreformelor“ din justi˛ie ale Guvernului P.S.D.

Œn fapt, a∫a cum noi am sus˛inut ∫i Ón anii trecu˛i, P.S.D.-ul numai a mimat o reform„ Ón sistemul judiciar, Ón realitate justi˛ia ajung‚nd s„ fie aproape complet supus„ intereselor P.S.D. ∫i ale clien˛ilor s„i politici.

Au trebuit s„ vin„ alegerile din decembrie 2004 pentru ca, o dat„ cu schimbarea puterii politice, s„ se treac„ la implementarea unor adev„rate m„suri de reform„ Ón justi˛ie. Este vorba de schimb„ri legislative foarte importante, realizate Ón special datorit„ eforturilor doamnei ministru Monica Macovei, Ón special de pachetul legislativ pentru reforma justi˛iei, adoptat Ón iulie 2005, legi care au m„rit considerabil gradul de responsabilizare, profesionalismul ∫i transparen˛a sistemului judiciar.

Or, dac„ v„ aduce˛i aminte, tocmai aceste legi au fost contestate de P.S.D. ∫i par˛ial amputate datorit„ influen˛ei pe care acest partid Ónc„ o exercit„ asupra multor membri ai Cur˛ii Constitu˛ionale, ceea ce demonstreaz„, Ónc„ o dat„, distan˛a dintre declara˛iile liderilor P.S.D. privind sprijinirea eforturilor de integrare european„ ale Rom‚niei ∫i realitatea ac˛iunilor acestora Ón acest sens.

Œn concluzie, a∫a cum a ar„tat ∫i comisarul european, reforma justi˛iei se afl„ pe drumul cel bun, fiind Óns„, Ón continuare, nevoie de men˛inerea unui ritm accelerat al reformelor, lucru care este cu siguran˛„ afectat de continuarea bloc„rii activit„˛ii normale a Camerei de c„tre coali˛ia P.S.D.—P.R.M., cu scopul unic de a se evita votarea unui nou regulament.

Una dintre cele mai importante probleme de la Ónceputul acestui an universitar, cazarea studen˛ilor, a fost tergiversat„ Ón aceast„ perioad„ Ónso˛it„ de multe tensiuni. Sunt tensiuni legate de nemul˛umirile studen˛ilor privind num„rul locurilor de cazare ∫i calitatea acestora, dar ∫i nemul˛umiri ale p„rin˛ilor acestora privind costurile mari ale unui loc Óntr-un c„min studen˛esc.

™i totu∫i, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a reu∫it Ón acest an s„ finalizeze lucr„rile de igienizare Ón cele 331 de c„mine din toate campusurile universitare din ˛ar„, iar cl„dirile cu grad de uzur„ foarte ridicat (Universitatea Politehnic„ Bucure∫ti — c„minele P1, P2, P3) au fost reabilitate.

De asemenea, procesul de cazare a studen˛ilor Ón acest an a fost realizat prin modalit„˛i mult mai transparente comparativ cu anii anteriori, listele de repartizare a studen˛ilor pe c„mine, camere ∫i facult„˛i fiind publicate Ón paginile de web ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Este cunoscut faptul c„ cererile de cazare pentru c„minele studen˛e∫ti dep„∫esc capacitatea actual„ a acestora cu circa 63.000 locuri, Óns„ ∫i Ón aceast„ problem„ se realizeaz„ progrese, av‚nd Ón vedere faptul c„ lucr„rile de reabilitare a celor 16 c„mine incluse Ón programul cu finan˛are extern„ vor fi finalizate Ónainte de luna octombrie a anului 2006.

Œn ceea ce prive∫te costurile de cazare ale studen˛ilor, m„sura Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii de a m„ri subven˛ia pentru regia de c„min Óncep‚nd cu data de 1 noiembrie la 96,5 lei noi, de la 50, 60 lei noi, c‚t este Ón prezent, vine s„ r„spund„ la nemul˛umirile studen˛ilor Ónsp„im‚nta˛i de costurile prea mari, de∫i aceast„ m„sur„ presupune un efort bugetar de 4,8 milioane lei noi, ceea ce reprezint„ o sum„ de zece ori mai mare fa˛„ de cea alocat„ Ón prezent.

Prin urmare, anul universitar 2005—2006 a debutat cu o serie de m„suri menite s„ sporeasc„ confortul studen˛ilor, m„suri prin care, de∫i nu s-a reu∫it rezolvarea total„ a problemelor din acest domeniu, m„ determin„ s„ am convingerea c„ anul universitar viitor va debuta cu mult mai pu˛ine probleme legate de cazarea studen˛ilor Ón campusurile universitare.

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„ îS„ tr„i˛i (bine) din taxe, din pedepse ∫i cr‚∫me“.

Ast„zi, c‚nd se pune Ón discu˛ie problematica administra˛iei publice locale ∫i a fiscalit„˛ii, Ómi revine Ón memorie lucrarea îLegea pentru organizarea administra˛iunii locale (Legea comunal„ ∫i jude˛ean„), cu deslu∫iri ∫i Óndrum„ri“, Editura Tipografia Modern„, Bucure∫ti, publicat„ Ón 1929 de dr. Aurel Dobrescu, Ón care se face o ampl„ analiz„ asupra modului Ón care au func˛ionat administra˛iile ∫i finan˛ele publice locale Ón provinciile rom‚ne∫ti Ónainte de Marea Unire din 1918 ∫i a prezentat consecin˛ele aplic„rii Legii unific„rii administrative din 1925. Considera˛iile lucr„rii nu sunt numai de natur„ juridic„, ci ∫i de apreciere a importan˛ei spiritului comunitar asupra dezvolt„rii economico-sociale la nivel local. Aprecierile au fost ocazionate de prezentarea argumentelor de promovare a Legii pentru organizarea administra˛iunii locale (Legea comunal„ ∫i jude˛ean„) din 1929.

Ce se Ónt‚mpl„ la ora actual„ pe scena politic„ rom‚neasc„, prin lipsa de performan˛„ a actualilor guvernan˛i, m„ determin„ s„ cred, prin raportare la lucrarea men˛ionat„, c„ istoria anilor de guvernare liberal„ se repet„ Ón momentul de fa˛„ Ón diverse combina˛ii.

Cu toate c„ Ion C. Br„tianu scria, Ón 1867, c„ îTrebuie s„ d„m comunei ∫i jude˛ului via˛„ proprie, ca s„ le fac„ s„ ias„ din l‚ncezeal„. Astfel, Ónse∫i libert„˛ile noastre politice sunt prejudiciate. Autonomia local„ exercitat„ cu inteligen˛„ va face din fiecare jude˛ o unitate puternic„ ∫i toate, Ómpreun„, vor face din Rom‚nia un stat tare ∫i asigurat prin mijloacele sale“. Realitatea arat„ c„ îsatele noastre sub liberali nu mai Ónfloreau, ci t‚njeau“. Explica˛ia era dat„ de îcredin˛a centralist„ ∫i absolutist„, specific„ liberalilor, care n-au luptat din convingere pentru centralizare, ci din interes politic ∫i vroiau s„ fie st„p‚ni pe sate ∫i jude˛e, pentru a-∫i putea a∫eza Ón slujbe grase agen˛ii electorali.“

îR‚nd pe r‚nd, prin legi ∫i, mai ales, prin ordonan˛e ministeriale, rele ∫i nepricepute, au stricat r‚nduielile comunelor ∫i jude˛elor.“

Œn privin˛a finan˛elor publice, aprecierile arat„ c„ îautorit„˛ile comunale au primit sarcini noi (salarizarea perceptorilor rurali, Óntre˛inerea jandarmilor, Óntre˛inerea drumurilor de ˛ar„, ∫oselele na˛ionale, Óngrijirea ∫colilor primare ∫i n-au luat o seam„ de resurse care veneau la bugetele locale (venituri din accize).

Jude˛ul V‚lcea, izolat de restul ˛„rii.

Prin aceast„ declara˛ie politic„ doresc s„ atrag aten˛ia ministrului transporturilor c„, de dou„ luni de zile, jude˛ul V‚lcea este aproape izolat de restul ˛„rii ca s„ nu spun de restul continentului. Inunda˛iile din luna august a acestui an au determinat alunec„ri masive de teren care au afectat foarte multe c„i de comunica˛ii. Nu doresc s„ m„ refer la zecile de drumuri jude˛ene ∫i comunale, unele dintre acestea distruse total pe anumite por˛iuni, ci vreau s„ trag un semnal de alarm„ referitor la trei drumuri na˛ionale din V‚lcea care ∫i Ón acest moment sunt blocate.

Pe bine cunoscutul drum european, care face leg„tura Óntre Pite∫ti ∫i R‚mnicu-V‚lcea, Ón punctul Dedule∫ti, circula˛ia este foarte Óngreunat„ pentru vehiculele mici, ca s„ nu mai vorbim de tiruri care fac un ocol de peste 100 de kilometri (Pite∫ti-Vedea-Dr„g„∫ani). Aici lucr„rile se desf„∫oar„ Ón ritm de melc.

Acela∫i fapt se Ónt‚mpl„ ∫i Ón cazul DN R‚mnicuV‚lcea — Curtea de Arge∫ ∫i DN R‚mnicu-V‚lcea — T‚rgu-Jiu. Distrugerea podului de la G‚teje∫ti din data de 16 august 2005, ceea ce a dus la devierea circula˛iei auto dinspre R‚mnicu-V‚lcea spre T‚rgu-Jiu pe o rut„ ocrotitoare, ar fi putut fi evitat„ dac„ drumurile na˛ionale nu ar fi tras Óntr-un mod sfid„tor m‚˛a de coad„ ∫i ar fi alocat automat o sum„ minim„ pentru consolidarea acestuia. Acum se dau de la bugetul statului zeci de miliarde pentru ridicarea podului, iar firma constructoare se mi∫c„ cu Óncetinitorul.

Stimate domnule ministru George Dobre, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ cet„˛enii jude˛ului V‚lcea, posesori de autoturisme, pl„tesc taxe ∫i impozite care ar trebui s„ intre Óntr-un fond pentru drumuri, a∫adar ei merit„ cel pu˛in mai mult respect, dac„ nu ∫osele ref„cute!

La fel ca Ón legenda Me∫terului Manole avem impresia c„ lucr„rile la refacerea acestor drumuri din timpul zilei se n„ruiesc noaptea. De aceea se cuvine s„ adres„m urm„toarea Óntrebare: actuala putere politic„ din Rom‚nia este Ón c„utarea Anei lui Manole pentru ca lucr„rile de reabilitare a drumurilor na˛ionale s„ se finalizeze, iar jude˛ul V‚lcea s„ fie deschis din nou cu adev„rat ˛„rii ∫i lumii?

îVulnerabilitatea Parlamentului, integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Curtio Malaparte.“

Ultimele sondaje de opinie situeaz„ institu˛ia Parlamentului pe un dezolant penultim loc. Dac„ cit„m din Constitu˛ia Rom‚niei, art. 61 alin. (1), c„ îParlamentul este organul reprezentativ al poporului rom‚n“, atunci discreditarea permanent„ a Parlamentului timp de 14 ani poate fi interpretat„ ∫i ca un afront adus cet„˛enilor din aceasta ˛ar„.

Nici o alt„ institu˛ie din aceast„ ˛ar„ nu are î∫ansa“ de a fi prezentat„ at‚t de negativ, Ón ciuda faptului c„ permite o transparen˛„ mediatic„ total„.

Acum c‚nd Parlamentul este unica autoritate legiuitoare responsabil„ cu votarea legilor integr„rii, ne-am fi a∫teptat ca aceste atacuri s„ fie mai ponderate, dar,

din p„cate, prezentarea tenden˛ioas„ a activit„˛ii din Parlament continu„.

Analiz‚nd istoria parlamentarismului, Ón bine cunoscuta carte Tehnica loviturii de stat, Curtio Malaparte afirma urm„toarele:

îUnul dintre pericolele la care este expus statul modern Ól reprezint„ vulnerabilitatea parlamentelor.“

îIstoria politic„ din ultimii ani (1948) este lupta dintre ap„r„torii statului parlamentar ∫i adversarii acestuia.“

îŒn aproape toate ˛„rile, conservatorii sunt sus˛in„torii statului parlamentar ∫i artizanii unei politici echilibrate.“ V„ invit, dragi colegi, s„ reflecta˛i la aceste pasaje extrase dintr-o carte care a fost scris„ Ón urm„ cu 50 de ani, acum c‚nd vot„m legile integr„rii Ón Uniunea European„.

îPre∫edintele B„sescu are dreptate“

Chiar dac„ Óntr-o recent„ declara˛ie pre∫edintele Traian B„sescu a acuzat neÓntemeiat pe a∫a-zi∫ii baroni locali care au condus p‚n„ Ón 2004 (de∫i actualii baroni au demonstrat cu adev„rat c„ sunt baroni, prin maniera prin care au schimbat for˛at conduc„torii din teritoriu), trebuie s„ recunosc c„ pozi˛ia sa Ómpotriva coali˛iei de la putere este Óntemeiat„. ™i aici m„ refer la declara˛ia conform c„reia pre∫edin˛ii de consilii jude˛ene ar trebui s„ r„m‚n„ pe loc p‚n„ la alegerile urm„toare ∫i s„ nu fie schimba˛i prin dubioase procedee administrative, modificate pe loc, la foc automat.

Noi am semnalat de nenum„rate ori c„ actuala putere n-a f„cut p‚n„ acum dec‚t s„ se dea de ceasul mor˛ii pentru a-∫i plasa prin func˛ii clientela politic„, nereu∫ind s„ manifeste aproape nici un pic de aten˛ie fa˛„ de marile probleme prin care trece Rom‚nia.

Disputele privind regulamentul de func˛ionare a Parlamentului au dus aceast„ institu˛ie fundamental„ spre un blocaj f„r„ precedent. Dup„ marote precum alegeri anticipate, schimbarea celor doi pre∫edin˛i ai Camerelor, vine acum schimbarea cu orice pre˛ a pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene, amendat„ inclusiv de pre∫edintele B„sescu.

Chiar dac„ noi am dezavuat Ón mai multe r‚nduri interven˛iile pre∫edintelui Rom‚niei Ón via˛a politic„, pozi˛ia sa, care va merge p‚n„ la nepromulgarea unei asemenea legi prin care s„ fie schimba˛i pre∫edin˛ii de consilii jude˛ene, ni se pare, Ón acest moment, corect„. Totul e ca ea s„ nu fie doar un joc politicianist al lui B„sescu, joc la care se pricepe de minune.

Rapoartele elaborate la sf‚r∫itul primelor nou„ luni ale anului indic„ o cre∫tere a veniturilor bugetare fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului 2004 cu 14,6% Ón termeni normali ∫i cu 4,9% dac„ avem Ón vedere influen˛a infla˛iei medii care Ón ultimele 12 luni a fost de 9,25%. Sporuri fa˛„ de realiz„rile pe cele trei trimestre ale anului trecut sunt consemnate at‚t la bugetul de stat (5,1% evolu˛ie real„), c‚t ∫i la bugetul de s„n„tate (13%). Bugetul pentru ∫omaj (3,4%) ∫i bugetele locale (5,9%).

Acelea∫i rapoarte elaborate de Ministerul Finan˛elor Publice la finele lunii septembrie, c‚nd au trecut trei sferturi din an, mai precizeaz„ c„ la bugetul asigur„rilor de stat cre∫terea nominal„ Ónregistrat„ a fost de 9,2% fa˛„ de perioada corespunz„toare luat„ ca baz„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 compara˛ie, veniturile reale fiind Óns„ Óntr-o u∫oar„ sc„dere, de numai 0,1%.

Cu alte cuvinte, pe ansamblu, cele nou„ luni expirate au fost o perioad„ de realiz„ri bune care confirm„ o evolu˛ie bun„ a activit„˛ii economico-financiare de la instalarea noului Guvern.

Este, firesc, doar o aparen˛„ c„ rezultatele sunt mul˛umitoare, dac„ avem Ón vedere c„ ritmul Óncas„rilor la unii indicatori bugetari au Ónceput s„ scad„ mult fa˛„ de prima parte a anului, veniturile provenite din impozitul pe profit suferind o diminuare de 1,9% Ón termeni reali, iar cele din impozitul pe venit ∫i salarii, una ∫i mai accentuat„, de 13,2% Ón acelea∫i date comparativ reale.

Este aceasta o nou„ ∫i concludent„ dovad„ c„ mult invocata cot„ unic„ drept solu˛ie pentru eliminarea evaziunii din economie nu este plauzibil„. Mai mult, consider c„ pe seama evolu˛iei mai lente a activit„˛ii din industrie ∫i servicii, c‚t mai ales datorit„ sc„derii drastice a produc˛iei agricole vom avea Ón acest an o sc„dere a nivelului activit„˛ii economice pe ansamblu, fapt care indic„ o reiterare a perioadei de trist„ amintire 1997— 2000, c‚nd am avut trei ani succesivi de involu˛ie economic„, ceea ce ne-a adus mari prejudicii de ordin material (urc‚nd indicele s„r„ciei la 39%), precum ∫i o nedorit„ situa˛ie singular„ Ón Europa, de a avea economia Ón regres at‚t de mult timp.

îGigacaloria strive∫te Rom‚nia“.

Autorit„˛ile locale din Timi∫oara sunt puse tot mai insistent fa˛„ Ón fa˛„ cu nemul˛umirile cet„˛enilor generate de prognozata cre∫tere a pre˛ului de referin˛„ pentru furnizarea agentului termic.

Se cunoa∫te c„ Guvernul a hot„r‚t diminuarea subven˛iei pentru agentul termic cu 33% pe an, Óncep‚nd cu ianuarie 2005. De asemenea, Prim„ria Municipiului Timi∫oara, conform unui proiect de hot„r‚re a consiliului local, a cerut o majorare de 45% a pre˛ului na˛ional de referin˛„ al gigacaloriei, ridic‚ndu-l la 1.300.000 lei vechi, fa˛„ de 896.000 lei vechi, c‚t este Ón prezent.

Este cert c„ o mare parte a popula˛iei nu poate suporta o astfel de majorare a pre˛ului, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón blocurile Ón care exist„ apartamente debran∫ate cei ce au r„mas Ón sistemul centralizat vor suporta ∫i alte major„ri. Pre˛urile Ónc„lzirii unui apartament cu 3 camere pot atinge, Ón lunile de v‚rf, 3—6 milioane lei.

Cet„˛enii Timi∫oarei sunt ∫i victime ale faptului c„ Ón acest municipiu, pentru producerea agentului termic, se folose∫te drept combustibil solid c„rbunele, ceea ce face ca pre˛ul de produc˛ie s„ fie mai ridicat Ón compara˛ie cu ora∫ele care folosesc drept combustibil gazul metan.

Pe l‚ng„ aceste cauze, datoriile prim„riei fa˛„ de furnizorul de agent termic — S. C. îColterm“ — S.A. (aproximativ 50 miliarde lei vechi) ∫i Ómprumutul de 30 milioane USD contractat de S. C. îColterm“ — S.A. de pe pia˛a privat„ de capital au contribuit la m„rirea pre˛ului de livrare a agentului termic.

Œn aceste condi˛ii, av‚nd Ón vedere faptul c„ 91.400 apartamente depind de serviciile S. C. îColterm“ — S.A., consider strict necesar„ majorarea subven˛iilor acordate Timi∫oarei pentru Ónc„lzirea popula˛iei Ón iarna ce bate la u∫„.

îSubordonare f„r„ precedent“

Domeniul justi˛iei este unul sensibil pentru Rom‚nia, m„surile adoptate Ón cadrul sistemului fiind atent urm„rite de exper˛ii europeni pe problematica integr„rii Rom‚niei Ón structurile europene.

Œn m„sura Ón care este liber„, justi˛ia determin„ libertatea ∫i democra˛ia Ón cadrul unui stat.

Anul 2005 a fost un an plin de evenimente pentru ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei. Am asistat cu to˛ii la permanentele st„ri de conflict exprimate public Óntre Ministerul Justi˛iei ∫i toate celelalte structuri ale puterii judec„tore∫ti. Niciodat„, de 15 ani Óncoace, nu s-au sesizat cu at‚ta d‚rzenie aceste institu˛ii Ómpotriva interven˛iei actului politic a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón legislatura doamnei ministru. Chiar toate institu˛iile v„ sunt Ómpotriv„ f„r„ nici un motiv?

Prin presta˛ia oferit„ a˛i reu∫it s„ discredita˛i cele mai importante institu˛ii Ón garantarea democra˛iei statului ∫i continua˛i s„ discredita˛i tot sistemul prin schimb„ri abuzive ∫i m„suri lipsite de logic„ ∫i fond. Se pare c„ a∫a Ón˛elege doamna Monica Macovei s„ realizeze reforma justi˛iei, Ónlocuind normele ∫i principiile democratice cu presiunea ∫i ∫antajul.

M„ refer aici, Ón primul r‚nd, la schimb„rile operate Ón cadrul P.N.A., de la procurorul P.N.A. p‚n„ la ceilal˛i procurori c„rora nu li s-au oferit explica˛ii ∫i care au aflat din pres„ c„ vor fi Ónlocui˛i. Œn loc s„ Óncepe˛i reforma prin implementarea legisla˛iei, v-a˛i Ónceput ∫i continuat activitatea doar cu epurarea persoanelor indezirabile politic.

Chiar ∫i Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie este amenin˛at„ de primul-ministru cu blocarea deschiderilor de conturi. Un ministru al justi˛iei, provenit din societatea civil„, dar ∫i din Procuratur„, a permis, prin modificarea Legii privind statutul magistratului, o subordonare politic„ f„r„ precedent a procurorilor, c„rora le blocheaz„ ∫i posibilitatea de a accede la o func˛ie de conducere prin prezentarea personal„ a candidaturii Ón fa˛a Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, pre∫edintele Traian B„sescu are control total asupra carierei procurorilor ∫i ∫tim cu to˛ii c„ subordonarea politic„ a justi˛iei elibereaz„ drumul spre dictatur„.

îDa˛i-ne care cu boi!“

Parlamentul este... ∫i, dup„ aceste prime cuvinte, absolut toat„ lumea din Rom‚nia str‚mb„ din nas, mimeaz„ dezgustul, dispre˛ul ∫i, dac„ mai Óncap ∫i ceva vorbe, apoi numai despre am„r‚˛i, ∫mecheri, bandi˛i, ne∫tiutori de carte, mafio˛i, adormi˛i, laptop-i∫ti ∫i care mai de care alte cuvinte ar„toase ∫i bine nimerite.

Sursa?

Probabil o anume realitate, incontestabil„, deoarece se afl„ printre parlamentari ∫i astfel de specimene. ™tiu sigur, din moment ce, atunci c‚nd eram pre∫edintele Comisiei pentru cultur„, a venit un coleg parlamentar cu un proiect de lege care s„-i apere, nici mai mult, nici mai pu˛in, propria-i f„bricu˛„ de bere;

Probabil ineficien˛a Ón plan strict al efortului pentru democratizarea acestei ˛„ri.

Probabil ineficien˛a multora dintre parlamentari Ón teritoriu, adic„ acolo unde efortul lor este absolut necesar ∫i de dorit a fi numai Ón slujba intereselor celor mul˛i ∫i deloc Ón slujba intereselor proprii sau ale neamurilor lor.

Probabil chiar ineficien˛a Ón Parlament, c„ci mul˛i dintre ei, dintre noi, la urma urmelor, voteaz„, vot„m legi despre segmente sociale pe care nu le cunoa∫tem ∫i nici nu ne str„duim s„ le cunoa∫tem foarte tare, c„ci asta ar Ónsemna un Parlament de profesioni∫ti, dedica˛i numai acestei slujbe ∫i este greu de ajuns la a∫a ceva c‚nd condi˛ia de parlamentar este la Óndem‚na unor indivizi absolut oarecare sau chiar tic„lo∫i de-a binelea, care conduc o organiza˛ie jude˛ean„ de partid ∫i care o fac Ón stil de ît„icu˛ al na˛iunii“.

Probabil multe dintre toate acestea ∫i chiar altele pe care nu le cunosc sau nu am vreme s„ le Ón∫irui.

Dar de aici ∫i p‚n„ la a afirma c„ Parlamentul Rom‚niei este o hazna, o ∫leaht„ de in∫i de tot r‚sul, o adun„tur„ de haidamaci pu∫i pe furat, este mult prea

mult, este nedrept de mult, este periculos de mult pentru

un popor care Ónc„ nu s-a trezit din aburii totalitarismului.

- ™i-au cump„rat covoare!

- ™i-au cump„rat laptop-uri!

- ™i-au cump„rat ma∫ini!

- ™i-au cump„rat piscine! Cine?

## **Doamna Minodora Cliveti:**

îEgalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i ∫i armata“ H.G. s-a adresat instan˛ei solicit‚nd, Ón contradictoriu cu Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, desp„gubiri pentru neacordarea concediului pentru cre∫terea copilului p‚n„ la v‚rsta de 2 ani.

H.G. era la vremea aceea maistru militar, iar so˛ia sa, profesoar„, era obligat„ de situa˛ia locului s„u de munc„ s„ nu Óntrerup„ serviciul.

Instan˛ele de judecat„ au respins ac˛iunea: s-a decis c„ statutul cadrelor militare, care este o lege special„, nu permite ca un cadru militar b„rbat s„ beneficieze de concediul pentru Óngrijirea copilului dec‚t dac„ concediul este solicitat de mam„. Cu alte cuvinte tat„l, cadru militar, este discriminat fa˛„ de mama aflat„ Ón aceast„ situa˛ie.

H.G. a invocat ∫i excep˛ia de neconstitu˛ionalitate a acestui text de lege: Curtea Constitu˛ional„ l-a declarat potrivnic art. 16 din Constitu˛ie.

H.G. a sesizat Curtea European„ a Drepturilor Omului. A∫teapt„ sentin˛a ∫i sper„ Ón egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i.

Aceast„ istorie adev„rat„ m„ face s„ reflectez asupra ∫anselor ca egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i s„ se manifeste Ón Rom‚nia. Din punctul de vedere al legisla˛iei, Rom‚nia ˛ine pasul cu Europa democratic„: acordarea concediului pentru Óngrijirea copilului p‚n„ la v‚rsta de 2 ani, concediul paternal, fac ca femeile ∫i b„rba˛ii s„ poat„ s„ se ocupe Ón mod egal de copii, fiind Ón m„sur„, a∫adar, s„ Ómbine Ón mod armonios cariera cu nevoile familiei.

Femeia Ónceteaz„ s„ mai fie unicul p„rinte care poate s„ se ocupe de copilul foarte mic, dar ceea ce este cel mai interesant ∫i d„t„tor de speran˛„ este faptul c„, iat„, un b„rbat (cel pu˛in unul) invoc„ dreptul de a se ocupa de copilul s„u ∫i uzeaz„ de toate c„ile judiciare interne ∫i europene pentru a-∫i demonstra sie Ónsu∫i ∫i celorlal˛i c„ egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i este un principiu care Óncepe s„ guverneze via˛a cotidian„.

Este un act de curaj al lui H.G. Œntre timp, via˛a sa a continuat Ón afara armatei, pe care a p„r„sit-o, acolo

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 unde, la Ónceput, a st‚rnit z‚mbete printre colegii s„i b„rba˛i cer‚nd concediu pentru Óngrijirea copilului, dar demersul s„u a provocat o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale care va duce la schimbarea dispozi˛iei discriminatorii, care l-a favorizat.

Rog liderii grupurilor parlamentare s„ asigure prezen˛a necesar„ dezbaterilor. Mai a∫tept„m ∫i pe colegii Ónt‚rzia˛i. Rog ∫i pe secretarii de ∫edin˛„ s„-∫i ocupe locurile.

Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnul Mihai T„n„sescu, este rugat s„ pofteasc„.

Stima˛i colegi,

Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 246. Sunt absen˛i 85, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 13 deputa˛i.

Inten˛ia noastr„ a fost s„ Óncepem cu punctul 3 care era pe ordinea de zi difuzat„: Proiectul de Hot„r‚re privind bugetul Camerei Deputa˛ilor. Dar, pentru c„ nu este prezent domnul pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnul T„n„sescu, vom continua dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999.

Da, domnule deputat, v„ rog s„ pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Œmi cer scuze c„ prin interven˛ia mea perturb, Óntr-un fel, ordinea de zi a ∫edin˛ei de la aceast„ or„, Óns„ o fac pentru c„ mi-a˛i interzis s„ iau cuv‚ntul la finalul ∫edin˛ei de declara˛ii.

Œn primul r‚nd, trebuie s„ v„ spun c„ sunt profund nemul˛umit de modul Ón care conduce˛i lucr„rile Camerei Deputa˛ilor, ast„zi reu∫ind s„ realiza˛i un precedent periculos pentru Parlamentul Rom‚niei. ™i am vrut s„ pun aceast„ problem„ profit‚nd de faptul c„ la aceast„ or„ sunt Ón sal„ mult mai mul˛i colegi ∫i s„ evoc afirma˛ia dumneavoastr„ Ón virtutea c„reia, ast„zi, a˛i confiscat ∫edin˛a de declara˛ii politice Ón favoarea opozi˛iei, justific‚nd — eu a∫ spune extrem de aberant ∫i Ómpotriva regulamentului ∫i a cutumelor parlamentare — c„ staff-ul tehnic a stabilit c„ ast„zi este o zi a declara˛iilor dedicate opozi˛iei.

Repet, este un lucru neregulamentar, Ómpotriva cutumelor parlamentare ∫i care dovede∫te faptul c„ dumneavoastr„ conduce˛i subiectiv ∫i partizan Ón favoare

opozi˛iei lucr„rile Camerei Deputa˛ilor, motiv pentru care eu personal voi adresa Biroului permanent solicitarea de a nu v„ mai delega la nici una dintre ∫edin˛ele de declara˛ii ale Camerei Deputa˛ilor. ( _Aplauze din partea dreapt„ a s„lii_ .)

Domnule deputat, este dreptul dumneavoastr„ s„ ac˛iona˛i Ón orice mod. Am repetat, ast„zi au Ónceput declara˛iile politice cu declara˛iile celor din opozi˛ie. Au fost citite 5 declara˛ii ale celor din opozi˛ie ∫i 4 declara˛ii din partea celor care sus˛in actuala guvernare. Dac„ crede˛i c„ este un dezechilibru evident, v„ rog s„ ac˛iona˛i Ón consecin˛„.

V„ mul˛umesc.

Putem continua dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„.

Dezbaterile generale au avut loc Ón ∫edin˛a de ieri, urmeaz„ s„ discut„m pe text.

Titlul legii, nemodificat.

Are cineva vreo obiec˛ie? Adoptat.

Art. I, nemodificat.

Are cineva vreo obiec˛ie? Adoptat.

La punctul 3 al raportului comisiei, art. 9 alin. 2, se propune reformularea textului, dup„ cum urmeaz„:

îArt. 9 alin. 2 se modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins:

2. Angajatorii sunt obliga˛i s„ depun„ la inspectoratele teritoriale de munc„:

a) actele privind Óncheierea, executarea, suspendarea, modificarea ∫i Óncetarea contractelor individuale de munc„ Ón termen de 5 zile de la perfectarea acestora;

b) lunar, dovezile de calculare a drepturilor salariale p‚n„ la data de 25 a lunii urm„toare celei pentru care se face plata acestora.“ Pentru unitate de redactare.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La acest articol, alin. 2, am avut un amendament de modificare a lui, care const„ Ón faptul c„, a∫a dup„ cum a˛i citit ∫i dumneavoastr„, îAngajatorii sunt obliga˛i s„ depun„ la inspectoratele teritoriale de munc„“, modificarea const„: îde pe raza unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, inclusiv la punctele de lucru, dac„ sunt Ón alt jude˛ dec‚t cele Ón care societatea comercial„ Ó∫i are sediul.“

Am f„cut aceast„ propunere ∫i Ómi pare nespus de r„u c„ nu s-a respectat cutuma parlamentar„ de a fi invitat la comisia de specialitate, datorit„ faptului c„ foarte multe firme Ó∫i fixeaz„ sediul unde au un mediu propice pentru a practica corup˛ia, iar Ón celelalte localit„˛i, unde-∫i au puncte de lucru, acolo pur ∫i simplu se sustrag, ∫i Ón special Ón domeniul folosirii for˛ei de munc„, de la plata obliga˛iilor c„tre bugetul de stat.

V„ spun acest lucru din experien˛„, pentru c„ am studiat acest fenomen ∫i, de regul„, c‚nd fac c‚te o propunere legislativ„, aceasta este ancorat„ Ón realitate. Œmi pare r„u c„ nu am fost la comisia de specialitate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 pentru c„ argumentele pe care le-a∫ fi adus acolo, Ón mod cert, nu ar fi dus la aceast„ respingere.

Rog Comisia pentru munc„ s„ reanalizeze acest caz ∫i s„ accepte amendamentul meu. Œn rest, textul corespunde cu textul ini˛ial, doar cu precizarea c„ ∫i acolo unde sunt puncte de lucru ei trebuie s„-∫i declare activitatea.

Œn acest fel evaziunea fiscal„ este Ónl„turat„. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest amendament a fost discutat Ón cadrul comisiei. Œn principiu ∫i membrii Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au fost de acord cu acest amendament, numai c„ ini˛iatorul ne-a adus la cuno∫tin˛„ c„ nu este preg„tit Ón acest moment ∫i nu are nici mijloacele materiale ∫i nici resursele umane necesare pentru a pune Ón aplicare prevederile acestui amendament.

A∫ ruga, de la aceast„ tribun„, ini˛iatorul s„ ne spun„ punctul de vedere. Din punctul meu de vedere ∫i al comisiei am fi de acord cu acest amendament.

Œntr-adev„r, ini˛iatorul dac„ are ceva de spus? V„ rog.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

A∫ vrea s„ v„ spun c„ actele privind Óncheierea, executarea, suspendarea etc. contractelor se ˛in la sediul social al angajatorului. Pe de alt„ parte, inspectoratul teritorial de munc„ controleaz„ tot ceea ce se Ónt‚mpl„ pe raza jude˛ului, deci inclusiv punctele de lucru, transmi˛‚nd la inspectoratul teritorial de munc„ din jude˛ul unde-∫i are sediul social angajatorul orice fel de problem„. Aceasta ar fi o acoperire, Óntr-un anume fel, a punctelor de lucru, prin activitatea inspectoratelor teritoriale de munc„ din jude˛ul respectiv.

V„ mul˛umesc.

Deci nu v„ Ónsu∫i˛i acest punct de vedere. Da, v„ rog, domnule deputat.

Explica˛ia ini˛iatorului nu este ancorat„ Ón realitate. Argumentele sunt departe de a corespunde la ceea ce se Ónt‚mpl„.

Œn primul r‚nd, tocmai acesta este obiectul acestei propuneri, pentru c„ societ„˛ile comerciale Ó∫i fac sedii acolo unde au un mediu propice pentru a corupe, acolo unde ∫i-au g„sit mediu sau acolo unde pot face fisura ∫i nu se transmit la celelalte inspectorate teritoriale din alte jude˛e datele necesare pentru a fi urm„rite. C„ este nevoie de personal suplimentar? Nu! Nu se pune problema Ón acest mod. Dac„ Óntr-un alt jude˛ ai 20, 30, 50, 100 de oameni pe un alt punct de lucru, nu se pune problema c„ trebuie personal suplimentar, pentru c„ ace∫ti oameni trebuie, din punct de vedere al muncii, al

regulilor de munc„, trebuie coordona˛i ∫i trebuie respectat„ toat„ legisla˛ia Ón acest domeniu.

Deci, Ónc„ o dat„, v„ rog s„ fi˛i foarte aten˛i la aceast„ propunere. Aparent este minor„, dar este de mare importan˛„ pentru Ónl„turarea muncii la negru. ™i a∫a am f„cut dintr-un Cod al muncii un Cod al nemuncii.

Alte interven˛ii? V„ rog, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Dup„ ce m-am consultat ∫i cu ini˛iatorul, suntem de acord cu acest amendament ∫i urmeaz„ ca inspec˛ia teritorial„ de munc„ s„ ia m„suri pentru organizarea acestor structuri, astfel Ónc‚t circuitul firesc al Óndeplinirii prevederilor din acest amendament s„ fie Óndeplinit.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

## Alte interven˛ii la acest articol?

Œn aceste condi˛ii, comisia fiind de acord cu amendamentul depus de domnul deputat Traian Dobre, care se afl„ pe lista de amendamente respinse la num„rul curent 1,

La punctul 4 al amendamentelor, art. 10, nemodificat. Sunt obiec˛ii?

Adoptat.

La punctul 5, art. 11, se propune reformularea textului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Cine este pentru textul reformulat de c„tre comisie? Deci textul astfel cum a fost reformulat la art. 11 de c„tre comisie.

- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

- Unanimitate. Reformularea ca amendament a comisiei

- a fost admis„.

- La punctul 6, text nemodificat.

- Dac„ exist„ obiec˛ii? Nu. V„ mul˛umesc. Adoptat.

La punctul 7, la alin. 2 al art. 13 se propune reformularea textului de c„tre comisie.

Dac„ exist„ discu˛ii? Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu. V„ mul˛umesc.

Cine este pentru amendamentul de reformulare al comisiei? V„ mul˛umesc.

- Ab˛ineri?

- Œmpotriv„?

Unanimitate, adoptat.

- La punctul 8, la art. 14 se propune reformularea

- textului.

Dac„ sunt dezbateri?

- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?

- Unanimitate, adoptat textul comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 La punctul 9, la art. 16 se propune introducerea unui text nou, ca la punctul 7, cu urm„torul cuprins.

Dac„ exist„ discu˛ii pe marginea amendamentului admis de comisie?

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

La punctul 10, la art. 17 punctul 7 devine punctul 8 Óntr-o alt„ reformulare.

Dac„ exist„ discu˛ii pe marginea amendamentului admis de comisie?

Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate. Textul Ón formularea comisiei a fost votat. La punctul 11 este vorba numai de o numerotare, punctul 8 devine punctul 9.

Cine este pentru? Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate, admis.

Punctul 12, iar„∫i o renumerotare, punctul 9 devine punctul 10, nemodificat.

V„ rog, domnule deputat.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La punctul 12, art. 19, exist„ un amendament respins care se refer„ la alin. 2 de la punctul 19. Alin. 2 Ón care Ón proiectul de lege propus de comisie se prevede ca pedeapsa pentru cei care Ón mod repetat nu permit accesul inspectorilor de munc„ Ón spa˛iile unit„˛ii... sunt pedepsi˛i cu Ónchisoarea.

Cred c„, Óntr-adev„r, acest lucru se poate face pentru munca la negru, pentru nerespectarea salariului minim pe economie, dar, deja, aici cred c„ este un exces de zel. Eu am propus ca acest alineat s„ fie scos din lege, pentru c„ Ón legea actual„ exist„ amenzi care se pot da pentru aceast„ fapt„, pentru c„ altfel pot s„ apar„ anumite neconcordan˛e Óntre modul Ón care — abuzuri mai bine zis, ale inspectorilor de munc„ — pot folosi acest lucru, Ón sensul de a b„ga patronii Ón penal, ceea ce nu mi se pare corect.

V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte al comisiei.

Œntr-adev„r, la art. 19 au fost mai multe amendamente, printre care ∫i amendamentul formulat ∫i prezentat de domnul deputat Giurescu. Œn ceea ce prive∫te comisia ∫i, de asemenea, ini˛iatorul, am considerat c„ este o fapt„ destul de grav„ refuzul angajatorului sau al unei persoane care reprezint„ angajatorul de a permite personalului inspec˛iei teritoriale de munc„ accesul Ón unitate ∫i, de asemenea, de a face controlul respectiv.

Comisia ∫i-a men˛inut punctul de vedere ∫i a respins acest amendament, lucru pe care Ól confirm ∫i Ól sus˛in Ón continuare.

Dac„-mi Óng„dui˛i s„ iau cuv‚ntul. ( _Pre∫edintele de ∫edin˛„ vine la tribun„_ .)

Problema nu trebuie s„ fie privit„ simplist, pentru c„ Ón practic„, ∫i m„ adresez Ón primul r‚nd domnului pre∫edinte al Comisiei juridice, Sergiu Andon, pe aportul c„ruia contez Ón aceste dezbateri, folosirea Ón materie penal„ a sintagmei îÓn mod repetat“ d„ na∫tere la multe interpret„ri. No˛iunea ca atare nu este definit„ Ón cadrul no˛iunilor ce sunt prinse Ón Codul penal ∫i definite Ón Codul penal.

Comisia a Ónl„turat acest amendament pentru ideea c„ îÓn mod repetat“ Ónsemneaz„ c„ la a doua fapt„ angajatorul poate s„ fie pedepsit. Or, îÓn mod repetat“ nu Ónsemneaz„ a doua fapt„, ∫i imprecizia o s„ dea loc la interpret„ri ∫i, evident, la subiectivism. A∫a c„ trebuie aleas„, dup„ p„rerea mea, o alt„ definire a caracterului de infrac˛iune, Ón sensul c„ îde cel pu˛in dou„ ori“, de exemplu, pentru ca s„ g„sim o no˛iune precis„. De altfel, invita˛ia mea pentru luare la cuv‚nt este adresat„ pre∫edintelui Comisiei juridice, care s„-∫i exprime un punct de vede. ( _Pre∫edintele de ∫edin˛„ revine la prezidiu_ .)

## Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc pentru aprecieri ∫i Óncrederea Ón opinie, cred c„ o voi justifica ∫i nespun‚ndu-mi opinia atunci c‚nd nu am o opinie ferm„ format„. Ave˛i dreptate sub aspectul faptului c„ nu este definit„ no˛iunea de îÓn mod repetat“, ave˛i dreptate ∫i c‚nd sus˛ine˛i c„ se poate Ón˛elege prin ea c„ fapta repetat„ este atunci c‚nd se repet„, deci Óncep‚nd cu a doua oar„. Ave˛i dreptate c„ ∫i o alt„ formulare poate fi mai exact„, dar a∫ prefera s„ nu sus˛in un anume punct de vedere acum ∫i s„ mai ascult ∫i alte eventuale opinii.

Mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru c„ acest îÓn mod repetat“ se repet„ de mai multe ori Ón cadrul legii, eu v„ propun o Óntoarcere la comisie ca s„ g„sim o form„ care s„ duc„ la o exprimare corect„, dac„ vre˛i, din acest punct de vedere.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ se pronun˛e.

Sunt dou„ abord„ri diferite. Prin amendament domnul deputat Giurescu a propus eliminarea acestei prevederi din proiectul de lege.

Dumneavoastr„, prin interven˛ia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ∫i, de asemenea, a pre∫edintelui Comisiei juridice, nu a˛i abordat aceast„ variant„ a elimin„rii ∫i a g„sirii unei formul„ri care s„ stabileasc„ foarte clar din ce moment se angajeaz„ r„spunderea penal„ fa˛„ de o astfel de fapt„, pentru c„ nu trebuie Óncurajate astfel de manifest„ri ∫i gesturi din partea angajatorului ∫i a personalului angajatorului, de a nu permite reprezentan˛ilor inspec˛iilor teritoriale de munc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 accesul ∫i controlul Ón documentele respective. Personal sunt de acord cu retrimiterea la comisie pentru a g„si o formulare mai clar„ la articolul respectiv.

V„ rog, domnule deputat, s„ g„sim o solu˛ie Ómpreun„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu cred c„ trebuie s„ ne Óngrijor„m foarte tare de sintagma îÓn mod repetat“ ∫i nu cred c„ trebuie s„ depunem mari eforturi ca s„-i d„m sensul dorit de cel care a ini˛iat acest proiect de lege.

M„ refer la fine˛ea cu care domnul Andon a vrut s„ fac„ slalom printre opinii, dar am Ón˛eles, dac„ nu gre∫esc, c„ Ómbr„˛i∫eaz„ mai degrab„ ideea c„ îÓn mod repetat“ Ónseamn„: se instaleaz„ aceast„ situa˛ie cu apari˛ia celui de-al doilea act de Ónc„lcare.

Este ∫i firesc s„ trag„ concluzia aceasta, domnul Andon neresping‚nd nici alte variante, dar cred, la c‚t Ól cunosc eu pe domnul pre∫edinte, c„ la aceasta s-a referit, c„, Ón principal, trebuie s„ admitem faptul c„ repetarea Óncepe cu al doilea act al activit„˛ii de Ónc„lcare. Nu cred c„ putem interpreta altfel sintagma ∫i cred c„ nu exist„ nici un motiv de retrimitere la comisie.

S„ r„m‚nem Ón domeniul unei interpret„ri mai stricte, dac„ vre˛i, ∫i mai u∫or de Ón˛eles ∫i mai u∫or de acceptat, c„ o repetare Ónseamn„ Óncep‚nd cu a doua oar„. De ce ar fi neap„rat cu a treia oar„ sau cu a patra oar„? O interpretare strict„, f„r„ s„ ne complic„m, ne duce la asemenea concluzie, ∫i atunci cred c„ dispare motivul pentru care am putea trimite cererea la comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnilor colegi,

Cred c„ prevederile art. 19, a∫a cum comisia ∫i chiar ini˛iatorul l-au formulat, reprezint„ o problem„ extrem de sensibil„. Poate da loc la abuzuri din partea celor care sunt pu∫i s„ aplice aceast„ lege ∫i, pe de alt„ parte, noi, cei care suntem fie pe baricada puterii, fie pe baricada opozi˛iei nu dorim s„ transform„m un text de lege Óntr-o p‚rghie Ómpotriva agen˛ilor economici.

Retrimiterea la comisie, la care f„cea apel colegul Giurescu ∫i pe care domnul pre∫edinte Du˛u a Ómbr„˛i∫at-o, nu ∫tiu c‚t de oportun„ este ∫i v„ amintesc faptul c„ o comisie sesizat„ pentru aviz, Comisia juridic„, ar fi trebuit, probabil c„ era cea mai Óndrept„˛it„, s„ ne propun„ o formulare fericit„. Motiv pentru care spun c„ retrimiterea la comisie f„r„ a avea ∫i un punct de vedere al Comisiei juridice, cea mai Óndrept„˛it„ s„ ne formuleze o formul„ mai bun„, mai agreabil„, mai favorabil„ pentru votarea acestui text, mi se pare o solu˛ie inutil„.

Cu alte cuvinte, Ón m„sura Ón care domnul pre∫edinte Sergiu Andon consider„ c„ se poate g„si Óntr-un termen util o asemenea formulare, consider util„ ∫i retrimiterea la Comisia pentru munc„. Altfel cred c„ efortul nostru, av‚nd Ón vedere specificul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, este un lucru inutil.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Eu cred c„ nu se impune trimiterea textului la comisie. Formularea folosit„ este uzitat„ Ón drept. Se folose∫te îÓn mod repetat“ ∫i abia dac„ vom scrie c„ a doua oar„ sau a treia oar„, atunci gre∫im, pentru c„ sigur angajatorul va merge p‚n„ la aceast„ limit„.

Deci textul este corect, nu se poate g„si o alt„ formulare pentru ceea ce vor s„ se spun„ Ón aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn mod repetat nu Ónseamn„ neap„rat a doua oar„. Pentru c„ prima oar„ poate s„ fie aten˛ionare, a doua oar„, amend„ ∫i, eventual, a treia oar„, trimitere Ón penal.

Deci cred c„ va trebui Ómpreun„ cu Comisia juridic„ s„ g„sim o formul„ care s„ explice foarte clar acest mod p‚n„ la care se ajunge ca respectivul patron s„ fie trimis Ón penal.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Sergiu Andon. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, re˛inerea mea ini˛ial„ de a m„ pronun˛a decurgea din teama de a nu da na∫tere la interpret„ri abuzive, la exces de represiune, re˛in‚nd c„ problema nu este at‚t lexical„, de g„sire a unei formul„ri, c‚t ∫i de mai bun„ cristalizare a voin˛ei legiuitorului, s„ ne Ón˛elegem limpede ∫i, cum se spune, cu c„r˛ile pe mas„, ce voim ∫i c‚t voim s„ sanc˛ion„m prin acest text.

A∫a fiind, cred c„ se impune retrimiterea la comisii ∫i Comisia juridic„, r„spunz‚nd invita˛iei f„cute, va analiza cu r„bdare ∫i atent textul. Œn ceea ce prive∫te faptul c„ ne-a sc„pat, m„ scuz Ón fa˛a plenului, dar ritmul ∫i condi˛iile de lucru pe care le-am ∫i semnalat printr-o scrisoare a comisiei c„tre Biroul permanent, Ón avalan∫„, cu o restr‚ngere la maximum a timpului de dezbatere — din fericire, programul de s„pt„m‚na asta e mai Ón˛elept —, face ca uneori s„ nu putem examina Ón am„nun˛ime, Ón special proiectele de legi supuse spre avizare.

Revenind la problem„, sunt ∫i eu pentru retrimiterea la comisii, inclusiv cu avizul Comisiei juridice, care ar examina, dac„ a∫a ve˛i hot„rÓ, cu aten˛ie acest text ∫i ar decela cu limpezime voin˛a legiuitorului ∫i limitele ei. Mul˛umesc.

Voi supune la vot. Da, v„ rog, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

Œn ceea ce prive∫te stabilirea unor m„suri Ón domeniul sanc˛ionator, pentru c„ suntem Óntr-o astfel de situa˛ie, lucrurile trebuie s„ fie foarte clare ∫i s„ nu l„s„m posibilitatea unor interpret„ri diferite ∫i unor practici diferite, de la inspec˛ii teritoriale jude˛ene la alt„ zon„.

Acesta a fost argumentul pentru care am fost de acord cu retrimiterea la comisie ∫i, de asemenea, Ómpreun„ cu Comisia juridic„, s„ stabilim ∫i s„ g„sim o reglementare care, ulterior, s„ fie supus„ dezbaterii Ón plen, astfel Ónc‚t, repet, Ón acest domeniu al unor m„suri sanc˛ionatorii, c„ sunt contraven˛ii sau sanc˛iuni penale, lucrurile s„ fie foarte clare ∫i s„ nu l„s„m loc de interpretare, pentru c„ îÓn mod repetat“, at‚ta timp c‚t m„surile nu sunt foarte clar exprimate, ne poate da posibilitatea s„ consider„m c„ ∫i la a treia abatere poate s„ se angajeze r„spunderea penal„ sau la a patra sau la a doua.

Cred c„ nu este nici o grab„ ∫i, din acest punct de vedere, avem timpul necesar la dispozi˛ie ca p‚n„ luni cele dou„ comisii s„ g„seasc„ o formulare corespunz„toare.

Domnule pre∫edinte, a∫ dori o precizare din partea dumneavoastr„, dac„ ave˛i amabilitatea s„ r„m‚ne˛i la microfon.

Art. 102 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor permite s„ retrimitem la comisie textele puse Ón discu˛ie. Deci acest text care a fost pus Ón discu˛ie poate s„ fie retrimis, dar v„d c„ Ón organizarea textelor de lege mai sunt ∫i altele care au caracter sanc˛ionator ∫i cu privire la care cred c„ ar fi util s„ se pronun˛e Comisia juridic„ Ón continuare.

Propune˛i ca s„ se retrimit„ la comisie numai textul art. 19 Ón discu˛ie sau toate celelalte texte care urmeaz„, noi am‚n‚nd dezbaterile p‚n„ la sosirea unui raport suplimentar?

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn urma discu˛iilor purtate Ón ultimele zile vizavi de bugetul Camerei Deputa˛ilor, ˛in‚nd cont de priorit„˛ile pe care ˛ara le are la ora actual„, am decis Ón cadrul Biroului Comisiei de finan˛e, buget, ca pentru anul viitor, pentru anul 2006, bugetul Camerei s„ se diminueze.

Œn acest sens, am rug„mintea ∫i v„ fac propunerea ca fa˛„ de propunerea ini˛ial„ de 318,5 milioane lei RON sau, Ón cifre vechi, 3.185 miliarde lei, v„ propun o diminuare a bugetului Camerei cu 1.281 miliarde lei, respectiv Ón cifre noi, 128,1 milioane lei RON, Ón a∫a fel Ónc‚t bugetul total al Camerei s„ se situeze pe anul care urmeaz„ la 190,4 milioane lei RON, respectiv 1.900 miliarde lei vechi.

Aceast„ propunere pe care v-o prezint, stima˛i colegi, are Óns„ ∫i unele, sigur, dezavantaje pe care este de datoria mea s„ vi le prezint.

Cele mai multe cheltuieli din aceast„ propunere de diminuare, care, repet, este Ón concordan˛„ cu propunerea guvernamental„, vin s„ elimine cheltuielile preconizate pentru anul urm„tor cu ma∫inile, cu calculatoarele, cu dot„rile birourilor parlamentare, eliminarea Ón totalitate a cheltuielilor efectuate pentru Senat ∫i, sigur, poten˛iale dificult„˛i la plata facturilor la energie electric„ ∫i termic„.

Dar lucrul cel mai important pe care a∫ vrea s„-l subliniez este c„ aceast„ diminuare poate s„ conduc„ la unele turbulen˛e, s„ zic, la deplas„rile interne, la caz„ri ∫i, sigur, la deplas„rile Ón str„in„tate, care vor fi reduse la minim.

Œn˛elegem c„ este nevoie de o solidaritate, Ón˛elegem c„ este nevoie s„ particip„m la acest efort pentru reconstruc˛ia ˛„rii ∫i, de aceea, stima˛i colegi, v„ propun ca ast„zi s„ aprob„m bugetul pe 2006 Ón forma pe care v-am prezentat-o, cu aceast„ diminuare de 128,1 milioane lei RON.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Pentru c„ trebuie s„ fim consecven˛i, este normal ca toate textele de lege ulterioare care vor face obiectul dezbaterii Ón plen ∫i care se refer„ la un regim sanc˛ionator s„ fie retrimise la cele dou„ comisii.

## Mul˛umesc.

Supun la vot retrimiterea la comisie a textelor de la art. 19 Ón jos, pentru a avea avizul Comisiei juridice.

Cine este pentru? 139 voturi pentru.

Œmpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 139 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textele se retrimit comisiei. ™i, Ón conformitate cu art. 102 fixez termen pentru depunerea raportului suplimentar pentru ziua de luni.

Vom trece la dezbaterea prev„zut„ la punctul 3 al ordinii de zi: proiectul de Hot„r‚re privind bugetul Camerei Deputa˛ilor.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e, b„nci, Nicolae Mihai T„n„sescu, s„-l prezinte.

Domnul deputat Tab„r„. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Tocmai datorit„ complexit„˛ii problemelor cu care se poate confrunta bugetul Camerei Deputa˛ilor, eu v„ propun o am‚nare a vot„rii bugetului pentru o zi stabilit„ ulterior de c„tre liderii grupurilor parlamentare. Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc.

Numai pe problema acestei am‚n„ri, cine mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Putem s„ am‚n„m p‚n„ m‚ine, mai departe este greu s-o am‚n„m datorit„ faptului c„ se depune bugetul, iar proiectul nostru de buget trebuie s„ intre Ón legea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 care se depune. Sigur c„ Ón˛elegem cu to˛ii care este situa˛ia.

Am discutat mai devreme cu liderii de grup ∫i am Ón˛eles c„ liderii de grup de la P.D. ∫i P.N.L. sprijin„ aceast„ propunere pe care a f„cut-o Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. De aceea, cred c„ putem s„ vot„m ast„zi bugetul Camerei Ón forma Ón care a fost propus de c„tre comisie.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

De acord cu propunerea de am‚nare a colegului Tab„r„, de acord ∫i cu sugestia colegului Mitrea ca aceast„ am‚nare s„ nu fie mai mult de una, dou„ zile, cel mult, pentru a nu tergiversa bugetul la nivel na˛ional. ™i a∫ vrea cu aceast„ ocazie s„ ne g‚ndim cu to˛ii dac„ e cazul s„ supliment„m personalul de execu˛ie cu Ónc„ 60 de posturi la nivelul Parlamentului, pentru c„, v„ aduce˛i aminte, noi ∫i la Ónceputul anului am avut un desant din Palatul Victoria Ón Palatul Parlamentului de mai multe zeci de persoane. Eu nu ∫tiu dac„ cele 60 de persoane, cu care ne propunem s„ supliment„m num„rul de personal al Parlamentului, sunt altele sau sunt parte din acel desant.

De aceea, spre informarea tuturor, eu cred c„ este bine venit ca s„ am‚n„m cu o zi, cel mult dou„ chestia asta ∫i absolut to˛i parlamentarii s„ fie Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ a ceea ce se propune a se vota. V„ mul˛umesc.

Cine mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule deputat.

Sunt deputatul Grigore Cr„ciunescu, din partea Grupului liberal.

Propunerea este bine venit„, dar cred c„ ar trebui s„ ne g‚ndim la c‚teva lucruri. Mai t„iem c‚teva sute de hectare de p„dure sau lu„m laptop-uri, nu ∫tiu unde este economia. Mai am o propunere legat„ de faptul c„ poate schimb„m ma∫inile cu cele ale domnilor mini∫tri, c„ la ma∫inile noastre se deschid u∫ile, plou„ Ón ele ∫i deplas„rile Ón teritoriu sunt a∫a cum sunt. ™i apoi dac„ vrem s„ facem propuneri de genul „sta, cred c„ nu trebuie s„ venim Ón ultimul moment. Venim cu aceast„ propunere ∫i nu avem cale de ie∫ire.

Deci sunt pentru retrimitere ∫i analizare foarte serioas„ ∫i competent„ a acestui aspect.

V„ mul˛umesc.

Altcineva dac„ mai dore∫te s„ intervin„? V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Eu vreau s„ fac o singur„ remarc„. Ne-am obi∫nuit de mai mult timp s„ suport„m cu stoicism toate criticile referitoare la modul Ón care Parlamentul, Camera Deputa˛ilor, Ón˛eleg‚ndu-se prin asta parlamentarii, deputa˛ii, Ón final, sunt cei care cheltuiesc sume

exorbitante. ™i ni se arunc„ Ón spate ni∫te sume pe care eu nu le recunosc ca f„c‚ndu-m„ p„rta∫ Ón cheltuirea lor.

A∫ propune deci domnilor care sunt Ón drept s„ Óndeplineasc„ aceast„ propunere s„ fac„ defalc„rile necesare de a∫a manier„ Ónc‚t atunci c‚nd ni se spune ce am cheltuit noi s„ fie efectiv acea cheltuial„, ∫i nu tot ceea ce cheltuiesc toate celelalte structuri care sunt Ón aceast„ uria∫„ cl„dire ∫i pe care de fapt le Óncas„m noi Ón spate tot timpul, stoic ∫i t„c‚nd, ca fiind cheltuieli f„cute de noi.

Este incorect ∫i m„ simt pu˛in deranjat de treaba aceasta. Trebuie s„ facem astfel Ónc‚t s„ se arate: domnule, SPP-ul at‚t, SECI at‚t, Senatul at‚t, fiecare are cheltuielile lui. Noi avem aici c‚teva Ónc„peri ∫i aceast„ Ónc„pere. S„ ni se defalce, dac„ este posibil, ceea ce trebuie s„ suport„m noi, s„ nu m„ mai cert cu ziari∫tii, c„ eu nu sunt „la care pl„tesc oalele sparte ∫i ale altora. Ei tac lini∫ti˛i, zic c„ nu au probleme Ón sensul „sta, dar cheltuiesc la fel de mult ca noi, pentru c„ aceast„ cl„dire nu e numai a Camerei Deputa˛ilor sau a deputa˛ilor.

Dac„ pute˛i face asta, v„ r„m‚n dator ∫i s-o face˛i ∫i public„ sau, eventual, s-o afi∫„m aici, s-o vad„ ∫i ni∫te ziari∫ti care Óntotdeauna au fost anima˛i de cea mai rea-credin˛„ Ón privin˛a deputa˛ilor. Mai sunt ∫i al˛ii, domnilor, care ne Óntrec cu mult pe noi Ón num„r ∫i cheltuieli.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat Ni˛„. ™i imediat dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Bugetul Camerei Deputa˛ilor, dup„ p„rerea mea, este un instrument extrem de important Ón desf„∫urarea activit„˛ii pe care Parlamentul trebuie s-o aib„ Óntr-un an de zile. De aceea, cred c„ trebuie o analiz„ foarte serioas„ asupra acestei chestiuni. ™i m„ refer ∫i la cheltuielile de Óntre˛inere ale Camerei ∫i v-a∫ ruga s„ urm„ri˛i c„ este nevoie ca aceast„ cl„dire s„ fie renovat„ cel pu˛in pe afar„, s„ fie reparate acoperi∫urile, s„ fie reparate aleile, totu∫i este o cl„dire reprezentativ„ a acestei ˛„ri ∫i, prin urmare, cred c„ este neap„rat nevoie ca Ón buget s„ fie prev„zute ∫i asemenea cheltuieli.

Un al doilea element pe care Ól discut„m, cel pu˛in de c‚nd sunt eu Ón Camera Deputa˛ilor, de 5 ani, nevoia construirii unui hotel al Camerei Deputa˛ilor. Ridic aceast„ chestiune pentru c„ opinia public„ ∫i Ón general mass-media totdeauna este foarte interesat„ de condi˛iile de cazare ale parlamentarilor.

Dup„ p„rerea mea, Óns„, este neap„rat necesar s„ se fac„ o asemenea investi˛ie ∫i v„ spun acest lucru pentru c„, anual, Camera Deputa˛ilor cheltuie∫te aproape 80 de miliarde pentru plata caz„rii deputa˛ilor. Este enorm. Dac„ Ónmul˛im cu... Asta este o medie pentru c„ o parte dintre deputa˛i locuiesc Ón ora∫.

Deci, dac„ facem o socoteal„ Ón ultimii 10—15 ani, Camera Deputa˛ilor a cheltuit peste 1.500 de miliarde pentru plata caz„rii deputa˛ilor. Cred c„ este timpul s„ lu„m o decizie ∫i pe aceast„ chestiune.

Este inadmisibil, cu ace∫ti bani puteam s„ facem un hotel Ón care parlamentarii s„ stea Ón condi˛ii decente ∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Ón acela∫i timp, s„ poat„ s„ se autofinan˛eze asemenea cheltuieli ∫i prin folosirea public„ a altor spa˛ii de cazare.

De aceea, cred c„ Ón bugetul Camerei Deputa˛ilor pe acest an m„car cheltuielile de proiectare ar trebui prev„zute pentru un viitor complex de cazare.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, domnule deputat.

Nu, doamn„, s-a Ónscris colegul dumneavoastr„ Ónainte ∫i imediat v„ dau cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este de l„udat demersul colegilor no∫tri din Comisia de buget de a reduce la modul substan˛ial bugetul Camerei Deputa˛ilor Óntr-un moment Ón care, probabil, cei care ne-au trimis Ón Parlament a∫teapt„ ∫i din partea noastr„ un semn de solidaritate.

Pe de alt„ parte, Óns„, ca deputat, ca unul care am fost de multe ori nemul˛umit de faptul c„ am aflat din pres„ de o mul˛ime de lucr„ri de investi˛ii care ne-au sc„zut enorm de mult Ón ochii oamenilor, mie, cel pu˛in, mi se pare absolut jenant s„ vorbim de cum am putea s„ gestion„m un buget al Camerei Deputa˛ilor av‚nd Ón fa˛„ doar 6 pagini.

Cred c„ este o sfidare la adresa noastr„ ca deputa˛i s„ nu avem o detaliere complet„ a ceea ce Ónseamn„ cheltuieli de capital, s„ ∫tim exact pe ce se investe∫te, Ón ce fel de lucr„ri, Ón ce fel de mijloace fixe achizi˛ionate ∫i, iat„, cum spunea colegul Ni˛„, Ón ce fel de lucr„ri de repara˛ii.

Eu personal cred c„ dac„ se accept„ ideea propus„ de colegul, domnul deputat Tab„r„, de am‚nare cu o zi a acestui vot, solicit expres staff-ului Camerei Deputa˛ilor s„ ne pun„ la dispozi˛ie o documenta˛ie complet„ pentru a ∫ti ∫i noi, prima oar„ dup„ 15 ani, ce Ónseamn„ Ón cel mai mic detaliu bugetul Camerei Deputa˛ilor. Pentru c„, altfel, risc„m Ón continuare, stima˛i colegi, s„ gir„m prin votul nostru o ac˛iune care ne-a adus extrem de multe deservicii, v„ aduc aminte numai de bufetul Camerei Deputa˛ilor pe care presa l-a reclamat foarte serios ∫i care, repet, ne-a sc„zut foarte mult Ón ochii oamenilor. V„ mul˛umesc.

Da, domnule deputat. V„ rog, doamn„ deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

De la acest microfon s-au rostit nenum„rate discursuri ∫i nenum„rate mo˛iuni. Despre s„r„cia Ón care se zbat pensionarii, despre efectele inunda˛iilor, despre nevoia de bani Ón educa˛ie, s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt. A∫a este. Œn Rom‚nia, este mare nevoie de bani. Politica de austeritate bugetar„ trebuie s„ Ónceap„ de aici, dintre noi.

Drept pentru care, Grupul Conservator v„ propune ∫i sus˛ine ∫i celelalte propuneri de a retrimite la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci proiectul de buget, astfel Ónc‚t s„ r„m‚n„ la un nivel rezonabil, cel de anul trecut, dar s„ nu Ómpiedice nici buna func˛ionare a Camerei

Deputa˛ilor, drept pentru care v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot aceast„ propunere. Mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghiof ∫i pe urm„ domnul deputat MÓnzÓn„.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Toate discu˛iile purtate pe bugetul Camerei Deputa˛ilor ∫i propunerile care s-au f„cut Ón fa˛a dumneavoastr„ sunt pertinente, concludente ∫i, ca atare, p„str‚nd litera regulamentului, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ observa˛i art. 29 lit. c) vorbe∫te de atributul Biroului permanent al Camerei de a prezenta proiectul de buget al Camerei Deputa˛ilor plenului spre adoptare.

Œn situa˛ia Ón care toate propunerile f„cute aici, azi, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, sunt mai mult dec‚t necesare pentru o just„ clarificare a cheltuielilor pe care le va avea Camera Deputa˛ilor Ón 2006, singura modalitate de a avea un buget care s„ fie fundamentat pe toate propunerile f„cute ast„zi, practic, ∫i de pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci de la noi, ∫i pe lege e de a trimite aceste propuneri ∫i bugetul Camerei Deputa˛ilor Biroului permanent.

Biroul permanent — Óntrunit m‚ine la ora 10,00, pentru c„ m‚ine la ora 10,00 e ∫edin˛„ de Biroul permanent — s„ prezinte un alt proiect, m‚ine dup„-mas„, la ora 15,00, c‚nd se Óntrune∫te Camera, plenului Camerei Deputa˛ilor spre adoptare, pentru c„ mie mi se pare necesar a rectifica acest buget, s„ vin„ Ón concordan˛„ cu toate propunerile f„cute ∫i pozi˛iile pe care le-au avut ast„zi fiecare grup parlamentar Ón parte vizavi de acest proiect — art. 29 lit. c). Este atributul Biroului permanent de a supune proiectul spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor.

V„ rog, domnule deputat MÓnzÓn„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

De∫i nu avem nici o televiziune ca s„ m„ filmeze vorbind aici despre austeritate, despre pensionari ∫i despre categorii defavorizate, v„ rog frumos, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot propunerea colegului P.D. de am‚nare, lucru cu care Partidul Rom‚nia Mare este de acord.

V„ mul˛umesc.

## Alte interven˛ii?

Stima˛i colegi, suntem Ón prezen˛a unei propuneri de am‚nare. Suntem Ón prezen˛a unor propuneri de restituire. Œn orice caz, ele se bazeaz„ pe o idee Ónf„˛i∫at„ de domnul pre∫edinte al Comisiei de buget ∫i finan˛e, Ón sensul redimension„rii Óntregului buget cu suma de 190, peste 190 de milioane de lei, e vorba de lei noi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Domnul deputat Gheorghiof a punctat corect. Este atributul exclusiv al Biroului permanent ca s„ Ónf„˛i∫eze Camerei proiectul bugetului.

De aceea, sus˛inerea domnului pre∫edinte al Comisiei de buget, finan˛e nu o putem privi dec‚t ca o propunere care se adreseaz„ Biroului permanent, care este chemat s„ formuleze acest proiect de buget.

Fa˛„ de situa˛ia propus„ de domnul pre∫edinte al Comisiei de buget, finan˛e, v„ propun ca, apreciind asupra acestui proiect de hot„r‚re, s„ solicit„m Biroului permanent ca p‚n„ m‚ine s„ ia Ón discu˛ie punctul de vedere exprimat de pre∫edintele Comisiei de buget, finan˛e ∫i s„ se pronun˛e asupra acestuia fie prin modificarea structural„ a acestui proiect de hot„r‚re ∫i a anexelor sale, ceea ce nu se poate face Ón ∫edin˛a de ast„zi, oric‚te dezbateri am avea, fie pentru respingerea acestei propuneri.

Œn aceste condi˛ii, cine este de acord cu propunerea izvor‚t„ Ón primul r‚nd de la domnul pre∫edinte al Comisiei de buget, finan˛e ca Biroul permanent s„ se pronun˛e din nou, m‚ine, cu privire la structura acestui proiect de hot„r‚re, urm‚nd ca, ulterior, Camera s„ fie Ónvestit„ cu votarea sa.

Cine este pentru?

Dac„ este cineva Ómpotriv„? Nu.

Dac„ se ab˛ine cineva?

Cu o ab˛inere ∫i votul majorit„˛ii, proiectul de hot„r‚re a fost retrimis Biroului permanent.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de explicarea votului. Am fost de acord cu retrimiterea lui la Biroul permanent cu clara men˛iune c„ Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat militeaz„ pentru varianta minimal„ a bugetului Camerei Deputa˛ilor, care s„ fie discutat Ón Biroul permanent.

Mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

cl„diri, c„ nu e a mea ∫i n-o iau acas„. ™i nu e Óntre˛inerea familiei mele. Indiferent cine ar sta aici, aceast„ Óntre˛inere trebuie f„cut„. Nu sunt responsabil pentru ea. S„ se defalce astfel Ónc‚t s„ nu fiu responsabil pentru miliardele astea atunci c‚nd m„ duc Ón jude˛.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Categoric, at‚t colegii no∫tri, c‚t ∫i, mai ales, pl„titorii de taxe trebuie s„ ∫tie pentru ce se cheltuiesc ace∫ti bani. Colegii no∫tri nu sunt informa˛i, Ónc„ nu este limpede care sunt capitolele pentru care noi vom cheltui banii Ón 2006. Ce observ„m to˛i ∫i observ„ toat„ lumea cu ochiul liber este c„, fa˛„ de anul trecut, cheltuielile se propun aproape s„ se dubleze. ™i observ„m c„ aceasta planeaz„ mai mult asupra capitolului îInvesti˛ii“. Dup„ ce tot anul trecut s-au f„cut investi˛ii peste investi˛ii, pe cheltuiala Camerei, pentru amenajarea sediului Senatului ∫i a∫a mai departe, cu toate acestea, de∫i acele investi˛ii s-au terminat, se propune aproape dublarea cheltuielilor pe anul 2006.

Vrem retrimiterea la comisie pentru ca lucrurile s„ fie mai clare. Œncotro se duce banul public? Banul public cheltuit pentru democra˛ie, pentru institu˛ia democratic„, care este Parlamentul, s„ fie c‚t mai pu˛in cheltuit ∫i c‚t mai eficient.

™i dup„ ce se va decide Ón Biroul permanent, pe baza acestui principiu, s„ se revin„ Ón Camer„ cu acest buget.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog.

Da.

Domnul deputat Tudor Marcu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu m-am ab˛inut ∫i v„ spun ∫i de ce, mai bine f„ceam mai mul˛i acest lucru, deoarece nici p‚n„ acum eu nu sunt convins c„ ceea ce mi se pune Ón sarcin„ c„ voi cheltui Ón anul 2006 sunt responsabil de aceste cheltuieli.

Pentru c„ nu s-a f„cut, a∫a cum am solicitat, defalcarea tuturor cheltuielilor pe structurile componente ale acestei imense cl„diri, astfel Ónc‚t s„ nu mai fim nevoi˛i s„ tot r„spundem celor care ne spun îM‚nca˛i miliardele, bani degeaba de la popor!“ Eu nu m„n‚nc nici un miliard, domnilor. Ba, dau din salariul meu o mul˛ime, ∫i la sinistra˛i, ∫i mai ∫tiu pe unde, care nu e mare, e mai mic dec‚t al multor mini∫tri care au tot felul de avantaje de alt„ natur„ ∫i vin aici ∫i ne joac„ teatru, c„ s„ cheltuim noi a∫a, c„ ei n-au nici o problem„ Ón sensul „sta.

De aceea, solicit, face˛i aceast„ defalcare, s„ ∫tiu ∫i eu, domnilor, dumneavoastr„, domnule Tudor, c‚nd v„ duce˛i Ón jude˛ul Prahova, sunte˛i responsabil pentru urm„toarele cheltuieli, ∫i nu pentru Óntre˛inerea acestei

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M-am Ónv„˛at demult Ón Parlament cu demagogia noastr„, a parlamentarilor, ∫i spun a noastr„, c„ nu vreau s-o trimit la altcineva.

Acest buget, a∫a cum a fost prezentat ast„zi, ∫i cum Ól critic„m cu to˛ii, a fost aprobat Ón Biroul permanent cu votul tuturor grupurilor parlamentare, Ón unanimitate, dup„ care ne-am uitat cu to˛ii Ón pres„ ∫i am v„zut c„ a crescut foarte mult — parc„ n-am v„zut c‚nd l-am votat?! Ba, am v„zut c‚nd l-am votat — ∫i am ajuns la concluzia c„ trebuie s„ venim la microfon, aici, s„ devenim to˛i c‚t mai economici.

De aceea am ∫i venit cu propunerea, diminea˛„, s„ vot„m ast„zi. Ne ascundem dup„ degete, de parc„ nu suntem noi cu noi. Vorbim doar pentru ceea ce este Ón spate, acolo.

Ast„zi de diminea˛„, la Ónt‚lnirea liderilor de grup, a venit, clar, puterea ∫i a spus: îAm primit sarcin„, am primit ordin, c„ ast„zi suntem pentru 1.900, asta e! Noi am vrut 3.100, nu se poate. ™i noi am spus: OK! Renun˛„m la ma∫ini, renun˛„m la calculatoare, renun˛„m la ce se poate renun˛a ∫i r„m‚nem la 1.900.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Acum, ne ducem Ónapoi la comisie ∫i la Biroul permanent, de ce? Ca s„ nu renun˛„m la ma∫ini, ca s„ nu renun˛„m la calculatoare ∫i s„ renun˛„m la Óntre˛inerea cl„dirii, probabil, la investi˛iile care sunt Ón cl„dire. Deci s„ facem praf cl„direa, dac„ se poate, ca s„ putem s„ ne p„str„m noi avantajele.

Deci ori suntem serio∫i ∫i, dac„ este nevoie de ma∫ini ∫i de calculatoare ∫i de dotarea birourilor din teritoriu, vot„m pentru, ori, dac„ nu, renun˛„m, a∫a cum am propus de diminea˛„, ∫i am terminat, ne vedem la anul. Dar nu are nici un rost s„ ne batem joc unii de al˛ii ∫i s„ ne facem — lideri de grup, care au fost Ón Biroul permanent c‚nd s-a votat respectivul buget — c„ nu ∫tim despre ce este vorba ∫i abia ast„zi, Ón sal„, am descoperit despre ce este vorba! S„ fim serio∫i, am ∫tiut! N-avem bani, e-n regul„! Suntem de acord s„ renun˛„m. Dar s„ mai l„s„m demagogia jos!

V„ rog, tot pentru explicarea votului. S-ar p„rea c„ a fost un vot cam complicat.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Eu nu cred c„ putem nega, to˛i cei care suntem aici, Ón sal„, simpli deputa˛i, lideri de grup parlamentar sau membri ai Biroului permanent, c„ a∫a cum s-a prezentat proiectul de buget al Camerei Deputa˛ilor poate s„ fie analizat corect.

Problema este c„ acest buget trebuie s„ fie defalcat pe toate proiectele pe care le are Ón vedere Secretariatul general al Camerei Deputa˛ilor ∫i conducerea Camerei Deputa˛ilor.

Œn acela∫i timp, cred c„ nu este lipsit de importan˛„, ∫i poate c„ Ón perioada imediat urm„toare s„ se pun„ la dispozi˛ia fiec„rui deputat cheltuielile care se fac pe anumite structuri care sunt Ón Camera Deputa˛ilor, merg‚nd pe ceea ce Ónseamn„ sus˛inerea deputatului, ceea ce Ónseamn„ personalul auxiliar, structuri func˛ionale ∫i a∫a mai departe, ca s„ vedem care este raportul cheltuielilor Óntre ceea ce Ónseamn„ deputat ∫i ceea ce Ónseamn„ restul activit„˛ilor din aceast„ cl„dire.

Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Explicarea votului se face de c„tre un reprezentant al grupului parlamentar sau de c„tre deputatul care a avut un vot singular, cazul domnului deputat Marcu Tudor.

Œn aceste condi˛ii, dac„ reprezentan˛ii grupurilor parlamentare care nu au vorbit p‚n„ acum mai au de ad„ugat ceva?

Vom trece la punctul urm„tor. Ierta˛i-m„, v„ rog!

## Stima˛i colegi,

Este clar c„ aceast„ politic„ de austeritate pe care le-o cerem altora trebuie s-o accept„m ∫i pentru institu˛ia noastr„, mai ales c„ ea este destul de ∫ifonat„ Ón opinia public„. Nu este cazul s„ discut„m cauzele.

Totu∫i, a∫ face o subliniere, pentru a fi avut„ Ón vedere de lideri, atunci c‚nd se Óntocme∫te bugetul. Ma∫inile sunt Óntr-o situa˛ie jalnic„. Sincer, dup„ ploile

astea, erau îvalurile Dun„rii“ prin ma∫in„. Eu am o ma∫in„ care a fost r„sturnat„ de colegul care a de˛inut-o Ónainte de vreo trei, patru ori. Eu vin ∫i o las aici domnului Mitrea sau altor conduc„tori sau lideri de grup ∫i n-o mai folosesc. Sincer, deci Ón acest context, cu aceast„ reducere care poate fi acceptabil„, cu un buget rezonabil, trebuie urm„rit„ schimbarea ma∫inilor, ∫i aici dac„ vre˛i este ∫i un calcul economic. Dac„ nu se vor schimba la anul, cel pu˛in 100 de milioane fiecare ma∫in„ va costa repara˛ia ∫i este, s„ zic a∫a, ∫i antieconomic, pe l‚ng„ neajunsurile celelalte.

A∫adar, Ón cadrul bugetului care va fi supus spre aprobare, cred c„ trebuie avut„ Ón vedere rezolvarea acestei probleme Ón mod rezonabil. Nu trebuie s„ avem limuzine, ma∫ini de sute de milioane de lei, dar cred c„ Ón mod acceptabil trebuie rezolvat„ aceast„ problem„ a ma∫inilor.

Mul˛umesc.

## Domnilor colegi,

S„ nu antam„m Ón explicarea votului problemele care ne fr„m‚nt„ ∫i care se vor dezbate m‚ine Ón Biroul permanent. Cred c„ ar trebui ca aceste dezbateri s„ le purt„m sub dou„ semne generice referitoare, Ón primul r‚nd, la autonomia bugetar„ a Parlamentului, ca o garan˛ie a func˛ion„rii democratice a acestuia, ∫i, pe de alt„ parte, la integrarea normal„ a sim˛irii fiec„ruia dintre noi Ón situa˛ia concret„ de la aceast„ or„ a ˛„rii.

A∫tept„m pe m‚ine noul proiect de hot„r‚re pe care-l va adopta Biroul permanent.

Trecem mai departe, Ón continuarea ordinii de zi, la punctul 10: propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, jude˛ul Ilfov.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„ ia cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii Ón procedur„ obi∫nuit„, aviz„rii Ón fond ∫i Óntocmirii raportului asupra propunerii legislative privind declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, jude˛ul Ilfov.

Œn ∫edin˛a din 4 octombrie 2005 a Camerei Deputa˛ilor s-a hot„r‚t ca raportul ∫i propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru s„ fie retrimise Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Ón vederea reanaliz„rii.

La Óntocmirea raportului suplimentar, comisia a avut Ón vedere at‚t con˛inutul documenta˛iei de sus˛inere a propunerii legislative, avizul Consiliului Legislativ, c‚t ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Din documenta˛ia ata∫at„ propunerii legislative rezult„ c„ sunt Óndeplini˛i principalii indicatori cantitativi ∫i calitativi minimali de definire a localit„˛ilor urbane, prev„zu˛i Ón anexa nr. 2 la Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional - Re˛eaua de localit„˛i.

Av‚nd Ón vedere avizele men˛ionate ∫i con˛inutul documenta˛iei de sus˛inere a acestei propuneri legislative, Ón ∫edin˛a din 6 octombrie 2005, comisia a hot„r‚t

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 adoptarea propunerii legislative cu 24 voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Œn raport cu obiectul reglement„rii ∫i con˛inutul s„u, propunerea legislativ„ se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Ini˛iatorul, domnul deputat independent Ovidenie.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am ini˛iat acest proiect de lege pentru a duce la bun sf‚r∫it un proiect al Guvernului din toamna anului 2004, c‚nd comuna Bragadiru a f„cut parte dintr-un proiect de lege privind declararea ca ora∫, Óntr-un pachet de 5 jude˛e, 13 localit„˛i, proiect care a primit votul favorabil al Camerei Deputa˛ilor Ón ∫edin˛a din 8 februarie 2005, dar Senatul, pe motiv c„ astfel de propuneri trebuie f„cute individual, a respins propunerea ∫i a recomandat, la ∫edin˛„, ca propunerile s„ fie reluate individual.

Am reluat aceast„ propunere sper‚nd s„ ducem la bun sf‚r∫it o solicitare a cet„˛enilor localit„˛ii Bragadiru, care, prin referendumul din anul 2003, au acceptat s„ fie declarat„ localitatea lor drept ora∫.

V„ mul˛umesc Ón numele meu, c‚t ∫i al locuitorilor localit„˛ii Bragadiru.

™i, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i dezbaterii plenului propunerea f„cut„ de c„tre comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbaterile generale, dac„ dore∫te cineva? V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca ∫i deputat de Ilfov, Grupul parlamentar al P.N.L. sus˛ine acest proiect legislativ. Œntr-adev„r, principalii indicatori sunt Óndeplini˛i. De asemenea, localitatea beneficiaz„ de un proiect Ón parteneriat cu Consiliul Jude˛ean Ilfov, astfel Ónc‚t la partea de canalizare, epurare a apelor reziduale se vor face pa∫i importan˛i.

V„ rug„m, domnilor colegi, s„ sus˛ine˛i acest proiect legislativ.

V„ mul˛umesc.

Altcineva, dac„ mai dore∫te la dezbateri generale? Da, v„ rog, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, ∫i ne bucur„m c„ Ón comisie s-a g„sit aceast„ Ón˛elegere, s-a completat raportul care trebuia s„ cuprind„ ∫i fi∫a postului, ∫i propun tuturor colegilor s„ vot„m aceast„ ini˛iativ„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt Ón asentimentul colegilor mei. Œntr-adev„r, comuna Bragadiru, din jude˛ul Ilfov, Óndepline∫te toate condi˛iile legale de infrastructur„ pentru a deveni ora∫. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„d c„ aceast„ comun„ Bragadiru are o sus˛inere deosebit„.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Titlul legii: îLege pentru declararea comunei Bragadiru,

jude˛ul Ilfov, ora∫“. Text propus de comisie.

Dac„ exist„ observa˛ii?

Cine este pentru textul acestui titlu? Œmpotriv„? 8 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Adoptat.

Ierta˛i-m„, ∫i o ab˛inere.

V„ rog s„ consemna˛i, domnilor secretari. Art. 1, text nemodificat.

Cine este pentru? V-a∫ ruga s„ num„ra˛i voturile. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 169 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, textul a fost adoptat.

Art. 2 Ón formularea propus„ de comisie. Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri, v„ rog?

Cu 169 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Urmeaz„ ca proiectul de lege, care are caracter organic, s„ fie trecut la votul final de ast„zi.

Punctul 11: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru constituirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛iile produse Ón anul 2005. Rog pre∫edintele comisiei.

V„ mul˛umesc.

Cu adresa PL-x 410/28 septembrie 2005, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea examin„rii, dezbaterii Ón procedur„ obi∫nuit„ ∫i aviz„rii Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛iile produse Ón anul 2005.

Comisia a examinat ∫i a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Obiectul reglement„rii Ól constituie stabilirea unor m„suri pentru sprijinirea celor sinistra˛i, ca urmare a inunda˛iilor din anul 2005, Ón vederea construirii ∫i/sau reabilit„rii caselor de locuit din zonele afectate de aceste inunda˛ii. Œn acest scop se propune ca Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e s„ fie abilitat„ s„ achizi˛ioneze materialele ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 produsele necesare pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛ii ∫i s„ le pun„ la dispozi˛ia proprietarilor, prin consiliile locale ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale de care apar˛in localit„˛ile afectate.

Œn urma dezbaterii, comisia a propus, cu unanimitate de voturi, admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Din partea ini˛iatorului, v„ rog.

**Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu** _— secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezentarea propunerii a fost deja f„cut„ de pre∫edintele comisiei, motiv pentru care voi face doar c‚teva complet„ri: Guvernul a hot„r‚t s„ vin„ Ón sprijinul celor sinistra˛i prin alocarea de la bugetul de stat a unor resurse destinate finan˛„rii lucr„rilor de construc˛ie ∫i/sau reabilitare a locuin˛elor, precum ∫i a lucr„rilor de amenajare a terenurilor de construc˛ie ∫i a c„ilor de acces.

Sumele alocate de Guvern trebuie s„ fie Óndreptate pentru sprijinirea tuturor celor care au suferit ∫i sufer„ de pe urma inunda˛iilor, context Ón care s-a avut Ón vedere achizi˛ia centralizat„ de materiale ∫i produse care s„ fie utilizate Ón reconstruirea ∫i/sau reabilitarea caselor de proprietarii Ón persoan„ sau Ón regie proprie, sau prin antreprenori specializa˛i.

Guvernul sus˛ine amendamentele formulate Ón cadrul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic din Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc, doamna ministru.

Dac„ la dezbaterile generale dore∫te s„ ia cuv‚ntul cineva?

Va rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am avut ne∫ansa ca Ón zona Ón care eu Ómi desf„∫or activitatea s„ avem inunda˛ii pe sf‚r∫it, al ∫aselea val, ∫i noi vom sus˛ine acest proiect de lege pentru c„ este de un real folos celor care au avut necazuri.

Vreau s„ spun c„ Ón jude˛ul Ia∫i, Ón spe˛„ la Pa∫cani, la o lun„, nu, mai mult, o lun„ ∫i c‚teva zile, am ob˛inut Óntreaga cantitate de materiale necesare pentru reconstruc˛ia caselor ∫i pentru consolidarea celor care aveau nevoie.

A fost un lucru bun ∫i, de∫i au fost a∫a de multe probleme Ón ˛ar„, cel pu˛in Ón jude˛ul Ia∫i s-au putut rezolva aceste probleme foarte repede.

V„ mul˛umesc. Pofti˛i, domnule deputat!

Imediat, domnule deputat, v„ rog s„ ave˛i r„bdare. V-a∫ ruga s„ lua˛i loc Ón banc„ pentru aspectul corect al s„lii de ∫edin˛„. Nu v„ uit, nici o grij„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ ini˛iativ„. A∫ vrea doar s„ adaug c„ atunci c‚nd la mo˛iune s-a discutat problema caselor n-a venit nimeni de la Guvern s„ ne spun„, nici p‚n„ ast„zi, c‚˛i bani s-au adunat de la ONG-uri ∫i de la alte unit„˛i care au contribuit pentru refacerea ∫i reconstruc˛ia acestor case.

Atunci ni se vorbea, de c„tre domnul ministru Borbély, c„ vor fi date Ón folosin˛„ 200 de case p‚n„ la 1 octombrie ∫i Ónc„ 200 p‚n„ Ón noiembrie. Œn total, ar fi vreo 490 de case, dar p‚n„ la 3.184, c‚te au fost afectate Ón primele cinci valuri, Ónc„ nu se ∫tie nimic.

Sigur c„ sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ ∫i venim Ón sprijinul celor afecta˛i, dar vrem s„ ∫tim exact ce se Ónt‚mpl„ cu cei care nu au unde s„ doarm„. Toamna este venit„, iarna este aproape ∫i sunt oameni care Ónc„ dorm Ón c„mine culturale, Ón ∫coli ∫i sub cerul liber. Cred c„ ∫i aici va trebui s„ vin„ Guvernul, c‚t de rapid, s„ ne spun„ ceva.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sunt deputat de Timi∫, unul dintre primele jude˛e care au fost afectate de primul val al inunda˛iilor din acest an.

Ca prim„ fraz„, doresc s„ clarific: Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, prin grupul s„u parlamentar, sprijin„ acest proiect de act normativ al Guvernului.

Guvernul a dat dou„ ordonan˛e de urgen˛„ ale c„ror caracter de urgen˛„ este clar, indubitabil, totodat„, a dat o serie de hot„r‚ri de Guvern, pun‚nd um„rul la reconstruc˛ia caselor care au fost afectate de aceste inunda˛ii.

Ceea ce a∫ dori eu s„ subliniez aici, cu aceast„ ocazie a dezbaterilor generale, este o deficien˛„ de sistem, iar Ón urma acestor concluzii din aceste situa˛ii de urgen˛„ deosebite cu care am fost confrunta˛i Ón acest an trebuie s„ se modifice sistemul de administra˛ie Ón acest sens.

™i prin acest act normativ este numit„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e ca o autoritate de implementare a acestor acte normative, dar prin centralizarea sistemului toate contractele, toate concursurile de proiecte sunt f„cute Ón centru, la Bucure∫ti, ∫i cu toate insisten˛ele ∫i eforturile guvernan˛ilor, ale mini∫trilor, ale secretarilor de stat care au fost implica˛i Ón acest proiect, totu∫i, se v„d ni∫te deficien˛e Ón teren. ™i nu Ón primul r‚nd din vina ∫i gre∫eala lor, nu pentru c„ nu-∫i fac treaba aceste institu˛ii ale statului, respectiv ace∫ti demnitari sau persoane implicate Ón acest proces, ci pur ∫i simplu pentru c„ sistemul nu este bine construit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Eu cred c„ principiile descentraliz„rii ∫i al subsidiarit„˛ii se impun ∫i Ón acest caz ∫i am speran˛a c„ prin acest pachet de descentralizare ∫i de amendare sau chiar modificare serioas„ a sistemului de administra˛ie public„ central„ ∫i local„ vom ajunge la ni∫te structuri mult mai corespunz„toare Ón abordarea unor asemenea situa˛ii de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Ierta˛i-m„, domnule deputat, se Ónscrisese la cuv‚nt un coleg de-al dumneavoastr„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ reiterez aceast„ tez„ care a fost sus˛inut„ ∫i de antevorbitorii mei, ∫i anume faptul c„, din p„cate, ceea ce se ∫tie la nivelul Guvernului ∫i al ministerelor ∫i ceea ce este Ón teren, Óntre aceste dou„ lucruri exist„ o diferen˛„ imens„.

Vreau s„ v„ spun c„ ast„zi, la mai pu˛in de 3 s„pt„m‚ni p‚n„ la venirea iernii, sunt c‚teva zeci de mii de persoane care dorm Ón corturi sau Ón ad„posturi improvizate.

Cu toate acestea, ac˛iunea de distribuire a materialelor se afl„ Óntr-un grav impas. Astfel, la nivelul jude˛ului Gala˛i, materialele de construc˛ii care trebuiau s„ fie distribuite celor care — aten˛ie! — au casele distruse 100%, acest lucru s-a Ónt‚mplat doar pentru 30% din ace∫tia.

Mai grav, acel ajutor care trebuie acordat pentru manoper„, o sum„ modic„, de 13 milioane de lei, nici p‚n„ la aceast„ dat„ acest ajutor nu a fost acordat.

Cei care au casele afectate Ón propor˛ie de 100%, deci care practic nu mai au nici un perete, nu mai au nimic din ceea ce a constituit odat„ avutul acestora, pot s„ v„ spun c„ Ón acest moment nu exist„ nici un fel de solu˛ie pentru ca ace∫ti oameni s„ poat„ s„ aib„ un loc unde s„ doarm„ la iarn„.

Ajutorul de 8 milioane care trebuia acordat celor care au casele d„r‚mate complet nu a fost acordat dec‚t — ∫i aici e un lucru de mirare! —, la jum„tate dintre ace∫tia.

Pe ce criterii, Ón aceea∫i comun„, dintre doi vecini, care am‚ndoi au casa d„r‚mat„ la p„m‚nt, unul prime∫te acest ajutor, altul nu, ceea ce face ca starea de tensiune la nivelul acestor localit„˛i s„ fie maxim„, pentru c„ nimeni nu Ón˛elege care sunt criteriile dup„ care sunt acorda˛i ace∫ti bani.

Vreau s„ v„ mai spun, stima˛i colegi, c„ pentru cei care au casele afectate — aten˛ie! — doar 50%, acest lucru Ónsemn‚nd Ón opinia unora c„ dac„ dintr-o cas„ ˛i-au r„mas doi pere˛i Ón picioare, acest lucru Ónseamn„ c„ ai casa afectat„ 50%, materialele de construc˛ie n-au sosit. Ace∫ti oameni pot s„ aib„ doi pere˛i Ón picioare, dar nu au acoperi∫ deasupra capului, ∫i atunci, Ón aceast„ situa˛ie de o gravitate excep˛ional„, regret absen˛a membrilor Guvernului la aceast„ dezbatere, pentru c„, cu onestitate, doresc s„ trag un semnal de alarm„ din nou: sunt zeci de mii de oameni care dorm Ón corturi sau Ón ad„posturi improvizate Ón acest moment. Temperaturile se apropie de zero grade.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai dore∫te cineva la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cred c„ ceea ce dezbatem noi ast„zi vine chiar Ón Ónt‚mpinarea a ceea ce a spus antevorbitorul meu. Din p„cate, Óns„, speech-ul Domniei sale a avut un profund caracter demagogic.

Œn primul r‚nd, vreau s„ fac precizarea c„ sunt secretari de stat prezen˛i aici, Ón sal„, pe banca ministerial„. ™ti˛i foarte bine c„ Ón anumite situa˛ii secretarii de stat pot s„ reprezinte mini∫trii ∫i, Ón principiu, nu a∫ vrea s„ dialoghez cu sala, dar, dac„-mi impune˛i acest lucru, o s„-l fac, ∫i, de asemenea, cunosc foarte bine eforturile care se fac la nivelul jude˛ului Gala˛i, din partea prefecturii, pentru a face fa˛„ situa˛iei. Situa˛ia este destul de complex„, jude˛ul Gala˛i a fost afectat Óntr-un grad destul de masiv, de mare de inunda˛ii ∫i niciodat„ nu se va ajunge la perfec˛iune din punctul acesta de vedere.

Œn ceea ce prive∫te, Óns„, interven˛ia domnului deputat Nica, a∫ fi vrut poate s„ aib„ un caracter mai concret. Nu este normal s„ specul„m suferin˛ele oamenilor pentru a ob˛ine capital politic.

V„ mul˛umesc.

O singur„ precizare a∫ vrea s„ fac, pentru Óntreaga activitate a Parlamentului, nu legat de aceast„ Ómprejurare.

Am tot respectul pentru activitatea domnilor ∫i doamnelor secretari de stat, dar ei nu reprezint„ Guvernul Ón fa˛a Parlamentului. Accept„m uneori acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 lucru, dar d‚n∫ii nu sunt membri ai Guvernului, cei care se cuvine s„ fie Ón fa˛a Parlamentului.

Un minut, domnule deputat Nica. Vi s-a rostit numele.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmp„rt„∫esc ∫i eu emo˛ia colegului meu, deputat de Gala˛i, de asemenea. Aceast„ emo˛ie provine tocmai din situa˛ia disperat„ Ón care se afl„ oamenii din jude˛ul Gala˛i ∫i vreau s„ v„ spun c„ sunt al„turi de Domnia sa ∫i Ómp„rt„∫esc ∫i eu aceast„ emo˛ie.

Datele concrete sunt acelea∫i pe care le-am mai spus ∫i Ón mass-media, dar le mai repet o dat„ pentru domnul deputat ∫i pentru ceilal˛i colegi care doresc s„ cunoasc„ situa˛ia, de exemplu, a sinistra˛ilor din Gala˛i.

Œn Cosme∫ti, dintre 237 de case care au fost complet d„r‚mate, au fost primite materiale de construc˛ii doar pentru 65. Œn Umbr„re∫ti, dintre 189 de case complet d„r‚mate, au fost primite materiale de construc˛ie doar, aten˛ie!, pentru 53 de case.

Œn Tudor Vladimirescu, dintre 179 de case complet d„r‚mate, au fost primite materiale de construc˛ie pentru 47 ∫i pot s„ v„ dau Óntreaga list„ a celor 10 localit„˛i, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, dar eu cred c„ este nevoie de o ac˛iune care s„ fie o ac˛iune urgent„ ∫i imediat„.

V„ readuc aminte, c‚nd am dezb„tut acea mo˛iune a sinistra˛ilor ∫i am discutat ∫i despre m„surile care trebuie luate pentru ca ace∫ti oameni s„ nu fie nevoi˛i s„ doarm„ Ón aceste condi˛ii pe care le-am v„zut ast„zi c„ sunt improprii ∫i nici Óntr-un caz nu pot fi condi˛ii de locuit pentru aceast„ iarn„, am spus un lucru foarte important: este de datoria ∫i obliga˛ia fiec„rui membru al Parlamentului s„ fie al„turi de ace∫ti oameni care sunt n„p„stui˛i ∫i au pierdut tot: cas„, mobil„, haine, nu mai au nimic! Nici acte nu mai au!

Dac„ nu realiz„m acest lucru, nu vom face dec‚t s„ contempl„m peste 3 s„pt„m‚ni, din nou, probabil, la jurnalele de ∫tiri, situa˛ia unor oameni dispera˛i, ∫i noi, Parlamentul, nu am luat acele m„suri pe care ar fi trebuit s„ le lu„m, dar vreau s„ v„ spun c„ ∫i Ón necuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ datoria noastr„ este s„ ac˛ion„m ∫i s„ sprijinim o ac˛iune guvernamental„ ∫i repet, Ónc„ o dat„: am acela∫i respect...

Domnule deputat, v„ rog s„ m„ ierta˛i, minutul dumneavoastr„ a expirat, iar dreptul la replic„ nu Ónseamn„ reluarea discursului. V„ rog s„ Óncheia˛i.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vroiam s„ spun doar at‚t: c„ am ∫i eu acela∫i respect pentru domnii ∫i doamnele secretar de stat, dar cred c„ Óntr-o situa˛ie disperat„, cum este aceea a zeci de mii de oameni care dorm sub cerul liber, este nevoie de prezen˛a membrilor Guvernului, ∫i noi suntem dispu∫i s„ le d„m tot sprijinul pentru ca s„ salveze via˛a acestor oameni.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Œmi men˛in observa˛ia.

Œn leg„tur„ cu participarea la dezbaterile generale, sunt nevoit, domnilor colegi, s„ v„ reamintesc textul art. 94, care prevede c„ la dezbaterea general„ a unui proiect de lege au dreptul s„ participe c‚te un vorbitor din fiecare grup parlamentar.

Œn condi˛iile Ón care liderii grupurilor parlamentare nu au predeterminat pe cei care s„ vorbeasc„, fiecare grup trebuie s„-∫i asume responsabilitatea pentru cel care a participat deja la dezbaterile generale. Dac„ exis„ vreun grup parlamentar care nu a participat la dezbaterile generale?

V„ rog, domnule deputat.

Œi rog ∫i pe domnii secretari s„ monitorizeze aceast„ situa˛ie.

Profit de aceast„ ocazie ∫i vreau s„ reamintesc membrilor Guvernului — ∫i poate, de la acest microfon, vreo idee de-a mea pe care am adresat-o prefecturii, pre∫edintelui consiliului jude˛ean... — pentru a Óntocmi un plan tehnic ∫i financiar pentru localit„˛ile care sunt Ón pericol de inunda˛ii ∫i vreau s„ m„ raliez, cumva, la ini˛iativa domnului prim-ministru, ∫i sper c„ va fi pus„ Ón valoare, ca Ón toate jude˛ele din ˛ar„ s„ avem un plan tehnic ∫i financiar, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ diminu„m aceste calamit„˛i. Sper ca to˛i parlamentarii din ˛ar„ s„ achieseze acestei idei ∫i s„ for˛„m cumva consiliile locale, consiliile jude˛ene, ∫i chiar printr-un proiect de lege s„-l ini˛iem noi Ón Parlament, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ avem o lege, s„ vot„m un proiect tehnic ∫i financiar, pentru a diminua aceste calamit„˛i. Œn rest, noi sus˛inem ordonan˛a ∫i sper s„ diminueze din chinul acestor oameni.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai este vreun reprezentant al vreunui grup parlamentar care nu a luat cuv‚ntul la dezbateri generale? V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, text nemodificat. Are cineva vreo observa˛ie? O s„-mi Óng„dui˛i s„ am eu. _(Domnul vicepre∫edinte Lucian Augustin Bolca∫ vine la tribun„)._

Este o observa˛ie admisibil„ pentru c„ prive∫te un mod de exprimare ∫i, de fapt, o problem„ de tehnic„ legislativ„.

Œnt‚lnim la acest proiect de lege privind aprobarea Ordonan˛ei privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate... O asemenea form„ de exprimare este improprie textului de lege, care cere o anume precizie lingvistic„. Sorgintea acestui mod de exprimare este clar„: este folosirea judicioas„ sau nu, eu spun nejudicioas„, a modalit„˛ilor de exprimare din documentele traduse din limba englez„. Or, preluarea lor chiar Ón titlul unei ordonan˛e votate de c„tre Parlamentul Rom‚niei nu mi se pare benefic„. Mi se pare foarte simplu, ca s„ spunem: îprivind unele m„suri pentru construirea ∫i reabilitarea caselor“, Ónl„tur‚nd aceast„ alternan˛„ care exist„ Ón titlul legii. V„ propun s„ adopta˛i titlul legii, Ónl„tur‚nd îsau“ din cuprinsul s„u.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Rog ini˛iatorul s„ se pronun˛e. Este vorba de o problem„ lingvistic„ numai. Dac„ ave˛i ceva Ómpotriv„?

Œntruc‚t sunt situa˛ii diferen˛iate, sus˛inem varianta original„ a textului, dat fiind faptul c„ s-au subven˛ionat prin aceast„ propunere inclusiv achizi˛iile de materiale de construc˛ie Ón vederea reabilit„rii locuin˛elor, care urmeaz„ a fi distribuite prin sprijinul autorit„˛ilor locale.

De asemenea, a fost prev„zut„, Ón cuprinsul ordonan˛ei, posibilitatea de a fi utilizate aceste produse ∫i materiale Ón reconstruc˛ie ∫i/sau de reabilitare a caselor de proprietari Ón mai multe regimuri: Ón regie proprie sau prin antreprenori specializa˛i.

Acest gen de formulare a fost utilizat tocmai pentru a cuprinde toat„ paleta de situa˛ii Ón care se g„sesc persoanele afectate de inunda˛ii.

V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte al comisiei?

Art. 2, text nemodificat. Exist„ discu˛ii? Nu. Adoptat. Art. 3. Text nemodificat. Exist„ interven˛ii? Nu. Adoptat. Art. 4, text nemodificat.

Exist„ interven˛ii? Text nemodificat.

Legea Ón ansamblul ei. Fiind vorba de o lege ordinar„...

Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri? Cu unanimitate de voturi, 157 voturi, legea a fost adoptat„.

Punctul urm„tor al ordinii de zi, punctul 12, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privat„ a statului, Ón proprietatea Comitetului Olimpic Rom‚n.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog?

Suntem de acord cu punct de vedere al Guvernului.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ discu˛ii cu privire la acest amendament? Œl consider amendament de eliminare ∫i v„ supun la vot titlul legii, Ón formularea îLege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru construirea ∫i reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inunda˛iile produse Ón anul 2005“.

Cine este pentru titlu? Este amendament de eliminare. Eu am Ón˛eles punctul de vedere al comisiei.

Cine este pentru acest amendament, care elimin„ o sintagm„? V„ rog s„ num„ra˛i.

Cine este Ómpotriv„?

Cine se ab˛ine?

Cu 70 voturi pentru, 87 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul a fost respins.

V„ supun textul titlului legii astfel cum apare Ón proiect.

Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Cu 92 voturi pentru, 36 Ómpotriv„, titlul legii astfel cum a fost prev„zut Ón proiect a fost adoptat.

Articolul unic, Ón redactarea comisiei, care nu reprezint„ dec‚t o modificare de ordin tehnic.

Dac„ exist„ discu˛ii?

Cine este pentru textul articolului unic astfel cum a fost propus de comisie?

V„ rog s„ num„ra˛i. 156 pentru.

Cine este Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

156 pentru reprezint„ unanimitatea.

Articolul 1, Ón redactarea comisiei, cu amendamentul domnului deputat Bogdan Cantaragiu.

Dac„ sunt discu˛ii cu privire la amendamentul admis de c„tre comisie? Nu.

Cine este pentru art. 1, astfel cum a fost admis de comisie? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94 din 2002, Comitetul Olimpic Rom‚n beneficiaz„ de o baz„ material„ destinat„ exclusiv desf„∫ur„rii activit„˛ilor mi∫c„rii olimpice rom‚ne, ∫i anume: Complexul Olimpic îSidney 2000“, din satul Izvorani.

Prin Legea nr. 665 din 2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94 din 2002 Parlamentul Rom‚niei a completat actul normativ, ad„ug‚nd prevederi referitoare la imposibilitatea Ónstr„in„rii, concesion„rii, administr„rii sau ced„rii folosin˛ei bunurilor atribuite.

Totodat„, s-a instituit ∫i obliga˛ia de a se construi Ón termen de 10 ani o pist„ de atletism, un bazin de Ónot de dimensiuni olimpice, o sal„ de sport cu facilit„˛i de antrenament ∫i refacere, Ón caz contrar, urm‚nd ca bunurile atribuite s„ revin„ Ón proprietatea statului.

Av‚nd Ón vedere necesitatea atragerii de fonduri pentru extinderea complexului, precum ∫i imposibilitatea prest„rii exclusive de servicii Ón domeniul mi∫c„rii olimpice, este imperios necesar s„ fie modificate ∫i completate prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94 din 2002, prin includerea Ón categoria serviciilor prestate a altor activit„˛i de natur„ sportiv„, precum ∫i de natur„ economic„, adoptarea acestui proiect de lege cre‚nd, astfel, posibilitatea atragerii de fonduri extrabugetare pentru a putea dezvolta complexul, precum ∫i pentru a acoperi cheltuieli de Óntre˛inere a acestuia.

V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte al comisiei.

V„ mul˛umesc.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii Ón procedur„ obi∫nuit„, aviz„rii Ón fond ∫i Óntocmirii raportului asupra proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 1 din Ordonan˛a de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privat„ a statului, Ón proprietatea Comitetului Olimpic Rom‚n.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

A∫a cum a spus ∫i doamna secretar de stat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2002, prin includerea Ón categoria serviciilor prestate de Comitetul Olimpic îSidney 2000“, din satul Izvorani, a altor activit„˛i de natur„ sportiv„ ∫i economic„, av‚nd Ón vedere necesitatea atragerii de fonduri pentru dezvoltarea acestui complex.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucr„rile comisiei din 6 octombrie 2005 au fost prezen˛i 26 de deputa˛i, din 27 de membri ai Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 22 septembrie 2005.

Potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii, comisia propune aprobarea proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Avem privilegiul de a fi reÓnfiin˛at Comitetul Olimpic Rom‚n Ón forma sa actual„, autonom„, independent„, chiar o putem numi, Ón 1990, dup„ ce timp de 40 de ani acest Comitet Olimpic disp„ruse, practic, Ón ceea ce pe vremea aceea se numea Consiliul Na˛ional de Educa˛ie Fizic„ ∫i Sport ∫i era doar un birou.

Cred c„ am f„cut un lucru foarte bun cu to˛ii atunci, cred c„ legisla˛ia de atunci prin care am prev„zut buget separat, din bugetul destinat sportului, Comitetului Olimpic a f„cut ca, Ón continuare, Rom‚nia s„ se situeze Ón jurul locului 10 Ón lume Ón ceea ce prive∫te rezultatele jocurilor olimpice ∫i s„ r„m‚n„ cunoscut„ prin sportivii de prestigiu, uneori singurii cunoscu˛i pe meleaguri foarte Óndep„rtate Rom‚niei.

Cred, de asemenea, c„ s-a f„cut prea pu˛in Ón ceea ce prive∫te atribuirea de patrimoniu c„tre Comitetul Olimpic Rom‚n ∫i cred, din cauza aceasta, c„ aceast„ prevedere pe care ast„zi o supunem dezbaterii ∫i aprob„rii este un lucru bun. Comitetul Olimpic Rom‚n a fost v„duvit Ón ace∫ti 15 ani, Ón continuare, prin faptul c„ a existat un dualism ∫i, sigur, inevitabil, o stare uneori Óncordat„, dac„ nu conflictual„, Óntre ceea ce a r„mas din ministerul care administreaz„ ∫i sportul, sub formele lui diferite, Óncep‚nd cu Ministerul Tineretului ∫i Sportului din anii ’90 ∫i care a r„mas cu un anumit patrimoniu, ∫i Comitetul Olimpic Rom‚n.

Œn ceea ce m„ prive∫te, repet, cred c„ ar merita s„ facem chiar mai mult, dar m„car pentru ca ast„zi s„ ne

onor„m de olimpicii no∫tri de prestigiu, v-a∫ ruga s„ vota˛i pentru aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru interven˛ia dumneavoastr„ pro sport.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Orice ac˛iune care vine Ón sprijinul sportului este benefic„ din toate punctele de vedere, pentru c„, a∫a cum se ∫tie foarte bine, avem nevoie de o minte s„n„toas„ Óntr-un corp s„n„tos.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sprijini acest proiect de lege, dar face totodat„ un apel celor care sunt la guvernare, s„ aib„ grij„ mare ∫i de fotbalul rom‚nesc, Ón sensul c„ deja se fac presiuni mari asupra cluburilor de fotbal, astfel Ónc‚t s„ se Óncaseze sume nelegiferate Ónc„.

Tocmai de aceea, rog Guvernul s„ nu mai bulverseze activitatea sportiv„, bineÓn˛eles, fotbalul rom‚nesc. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea altor grupuri parlamentare? Dac„ nu mai sunt interven˛ii la dezbaterile generale, trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate, titlul a fost adoptat. Articol unic.

Dac„ sunt observa˛ii? Cine este pentru? Cine este Ómpotriv„? Ab˛ineri? V„ mul˛umesc. Unanimitate.

Punctul 1 de la articolul unic. Modificarea la art. 1 alin. 2 al ordonan˛ei de urgen˛„.

Dac„ sunt discu˛ii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Cine este Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate. Adoptat. Punctul 2.

La art. 1, dup„ alin. 2 se introduce un alineat nou, alin. 2[1] .

Cine este pentru? Œmpotriv„? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Proiectul de lege este un proiect de lege ordinar„. Vot„m proiectul de lege Ón ansamblu.

- Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005 Ne oprim aici cu desf„∫urarea ordinii de zi Ón discu˛ia proiectului de lege. Urmeaz„ votul final.

Rog liderii grupurilor parlamentare s„ readuc„ to˛i membrii grupurilor Ón sal„ pentru votul final. O pauz„ de fix 10 minute. La ora 12,15 Ón mod precis Óncepem.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Cvorumul pentru o lege organic„ Óncepe de la 164, dar s-a f„cut propunerea de apel nominal, pentru contestarea votului.

Dac„ sunte˛i de acord cu apelul nominal?

V„ rog s„ vota˛i! ( _Vocifer„ri._ )

## PAUZ√ *

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Rog liderii grupurilor parlamentare s„ se apropie pentru o scurt„ consultare.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Ca urmare a consult„rii cu liderii grupurilor parlamentare, dup„ exprimarea votului final, vom continua, p‚n„ la Óncheierea programului, la ora 13,00.

V„ rog s„ lua˛i loc!

Suntem Ón procedura de vot final pentru urm„toarele proiecte de lege:

Fiind vorba de o lege organic„...

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Cred c„ nu ave˛i 164 ∫i v„ rog s„ face˛i apelul nominal. Pentru c„ nu este cvorum pentru lege organic„. Mul˛umesc. ( _Rumoare._ )

V„ rog s„ num„ra˛i, domnilor secretari!

Domnule secretar Albu, v„ rog s„ num„ra˛i! V„ mul˛umesc.

Fa˛„ de lipsa de cooperare a domnilor secretari, Ói rog s„ fac„ apelul nominal. Este dispozi˛ia pre∫edintelui de ∫edin˛„, care poate s„ o fac„.

V„ rog, domnule secretar.

## **Domnul Eserghep Gelil:**

Adomnic„i Mirela Elena prezent Adomni˛ei Cristian Mihai prezent Albu Gheorghe prezent Alm„janu Marin prezent Alm„∫an Liviu prezent Amarie Constantin prezent Amet Aledin prezent Anastase Roberta Alma absent„ Andea Petru absent Andon Sergiu absent Andronescu Ecaterina absent„ Andreica Romic„ prezent Antal Árpád-András absent Antal István prezent Antonescu George Crin Lauren˛iu prezent Apostolache Mihai Cristian absent Ardelean Cornelia prezent„ Asztalos Ferenc prezent Avram Dumitru prezent Baban ™tefan prezent Bara Nicolae prezent Barbu Gheorghe prezent Bardan Cornel ™tefan prezent B„d„l„u Nicolae prezent B„e∫u George prezent B„nicioiu Nicolae prezent B„rbule˛iu Tiberiu absent

## **Din sal„**

**:**

Unde este Barbu Gheorghe, ministrul, aici? A˛i spus prezent la Barbu Gheorghe, unde e?

## **Domnul Gelil Eserghep:**

A ridicat Ón spate o m‚n„! Barbu Gheorghe? C„ ∫tiu ∫i care a ridicat m‚na, nu-i problem„!

|care a ridicat m‚na, nu-i problem„!|| |---|---| |Barbu Gheorghe|absent| |Becsek-Garda Dezso˝ Kalman|prezent| |Bec∫enescu Dumitru|absent| |Bejinariu Eugen|prezent| |Bentu Dumitru<br>Bivolaru Ioan<br>BÓrsan Iulian Gabriel<br>Boagiu Anca Daniela<br>Bobeanu R„zvan Petric„<br>Boeriu Valeriu Victor|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent„<br>prezent<br>prezent| |Bolca∫ Augustin Lucian<br>Bonis Istvan|prezent<br>prezent| |Borbély László|absent| |Boureanu Cristian Alexandru|prezent| |BrÓnzan Ovidiu|prezent| |Br‚nz„ William Gabriel|prezent|

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

Bruchental-Pop Ionela prezent„ Gerea Andrei Dominic prezent Buciu Angela prezent„ Gheorghe Valeriu prezent Buciuta ™tefan prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Buda Daniel prezent Ghiorghioni Ionesie prezent Buda Ioan prezent Ghi∫e Ioan prezent Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu prezent Giurescu Ion prezent Buruian„ Aprodu Daniela prezent„ Giurgiu Mircia prezent Bu∫oi Cristian Silviu absent Gl„van ™tefan prezent Buzatu Dan Hora˛iu prezent Godjia Petru prezent Buzea Cristian Valeriu prezent Gon˛ea Ion prezent Calimente M„h„i˛„ prezent Grigore Dan prezent C‚mpanu Liviu prezent Grosaru Mircea prezent Canacheu Costic„ prezent Gubandru Aurel prezent Cantaragiu Bogdan absent Gu∫„ Cozmin Horea absent Cazan Gheorghe Romeo Leonard absent Gvozdenovici Slavomir prezent C„lian Petru prezent Hanganu Romeo Octavian prezent C„lin Ion prezent Hellvig Eduard Raul prezent Chiper Gheorghe prezent Hoban Ioan prezent Chi∫ Filona∫ prezent Hogea Vlad Gabriel absent Cindrea Ioan prezent Hoinaru Marian absent Cioc‚lteu Alexandru prezent Hrebenciuc Viorel prezent Ciontu Corneliu absent Iacob-Ridzi Monica Maria absent„ Ciopraga Mircea absent Iancu Iulian absent Ciuc„ Liviu Bogdan prezent Ibram Iusein prezent Cliveti Minodora prezent„ Ifrim Mircea prezent Cocrea Olgu˛a prezent„ Iga∫ Traian Constantin prezent CodÓrl„ Liviu prezent Ignat Miron prezent Constantinescu Anca prezent„ Iliescu Valentin Adrian prezent Constantinescu Viorel absent Ionescu Daniel prezent Corl„˛ean Titus absent Iordache Florin prezent Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea absent Iordache Gra˛iela Denisa prezent„ Cr„ciunescu Grigore absent Iriza Marius prezent Cre˛u Gabriela absent„ Iustian Mircea Teodor prezent Cutean Vasile Emilian prezent Jipa Florina Ruxandra absent„ Dan Iosif prezent Kelemen Attila Béla Ladislau absent Diaconescu Marin absent Kelemen Hunor prezent Diaconescu Renic„ prezent Dida Corneliu Ioan prezent Kerekes Károly prezent Dobre Traian prezent Király Andrei Gheorghe prezent Dorneanu Valer prezent Könya-Hamar Sándor absent Kovács Attila absent Dragomir Dumitru absent Lakatos Petru prezent Dragomir Gheorghe prezent Lambrino Radu prezent Dr„gu∫ Radu C„t„lin prezent Lari-Iorga Leonida prezent„ Dre˛canu Doina Mic∫unica prezent„ Lificiu Petru absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrescu Liana absent„ Liga D„nu˛ absent Dumitrescu Zamfir absent Longher Ghervazen absent Luchian Ion absent Dumitriu Drago∫ Petre prezent Dumitriu Mihai prezent Macale˛i Costic„ prezent Dumitru Ion prezent Magheru Paul prezent Man Mircea absent Du∫a Mircea prezent Du˛u Stelian prezent Manda Iulian Claudiu prezent Erdei-Doloczki Istvan prezent Manolescu Oana absent„ Eserghep Gelil prezent Manta Pantelimon prezent Faina Constantin prezent Marian Dan Mihai prezent F‚r∫irotu Vladimir Mircea absent Marin Constantin prezent Fenechiu Relu prezent Marinescu Marian Jean absent Firczak Gheorghe prezent Martin Eduard Stelian prezent Florea Damian prezent Márton Árpád Francisc prezent Fotopolos Sotiris prezent Maté András Levente prezent Fr‚ncu Emilian Valentin prezent Matei C„t„lin Lucian prezent Furo Iuliu Ioan prezent Maz„re Alexandru prezent Gabor Gheorghe prezent M„tu∫a Tudor absent Gan˛ Ovidiu Victor prezent M„laimare Mihai Adrian prezent G„leteanu Monalisa prezent„ M„n„stireanu Vladimir Alexandru prezent Georgescu Filip absent M„nescu Rare∫ ™erban prezent ## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

<br>Andea Petru<br>prezent<br>Andon Sergiu<br>prezent||™tireanu Octavian<br>absent<br>™tiuc„ Alecsandru<br>absent<br>T„rniceru Petru<br>absent<br>Timi∫ Ioan<br>absent<br>Todoran Pavel<br>absent<br>Tudor Constantin<br>absent<br>Tudor Marcu<br>absent<br>V„leanu Adina Ioana<br>absent<br>V‚lcov ™andru<br>absent<br>Voicu C„t„lin<br>absent<br>Voicu Mihai Alexandru<br>absent<br>Zgonea Valeriu ™tefan<br>absent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Árpád András<br>Apostolache Mihai Cristian<br>B„rbule˛iu Tiberiu<br>Boagiu Anca Daniela<br>Borbély László<br>Cantaragiu Bogdan<br>Cazan Romeo Gheorghe Leonard<br>Ciontu Corneliu|absent„<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent„<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent|**Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**<br>Œl rog pe domnul secretar Albu s„ pofteasc„.<br>C‚˛i sunt prezen˛i?<br>Ca urmare a apelului nominal s-a constatat, de<br>domnii secretari, c„ sunt 242 de deputa˛i prez<br>89 deputa˛i absen˛i.<br>Cvorumul este legal constituit.<br>Domnul deputat Ni˛„ din partea Grupului parlam| |Ciopraga Mircea<br>Constantinescu Viorel|absent<br>absent|al P.S.D. a contestat rezultatele votului, raport‚ndu-<br>acest cvorum.| |Corl„˛ean Titus<br>Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea<br>Cr„ciunescu Grigore<br>Cre˛u Gabriela<br>Diaconescu Marin|absent<br>absent<br>prezent<br>absent„<br>absent|Av‚nd Ón vedere c„ diferen˛a este minim„, to<br>voturilor exprimate fiind 243, la apelul nominal<br>prezen˛i 242, contesta˛ia Domniei sale nu are obiect<br>Œn aceste condi˛ii, votul exprimat, 165 de voturi p<br>respingere ∫i 78 Ómpotriva respingerii, este valabil.| |Dragomir Dumitru<br>Dumitrescu Zamfir|absent<br>absent|V„ rog s„-l consemna˛i.<br>Fiind vorba de o lege organic„, respingerea tre| |F‚r∫irotu Vladimir Mircea<br>Georgescu Filip<br>Gu∫„ Cozmin Horea|absent<br>absent<br>absent|f„cut„ cu 167 de voturi.

<br>Pentru c„ s-a....<br>Da, domnul deputat, v„ rog.| |Hoinaru Marian<br>Iancu Iulian|absent<br>absent|**Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:**| |Jipa Florina Ruxandra|absent„|Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.| |Kelemen Attila Béla Ladislau|absent|Nu vreau s„ v„ reamintesc un precedent crea| |Könya-Hamar Sándor|absent|domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor este Ón| |Kovács Attila|absent|atunci c‚nd s-a contestat un vot, votul s-a repetat.| |Lificiu Petru|absent|se repet„. Faptul c„ noi am f„cut un apel nominal p| |Liga D„nu˛|absent|a verifica cvorumul nu Ónseamn„ c„ acela∫i num„r a| |Longher Ghervazen|absent|anterior verific„rii. O dat„ cu apelul nominal, sigur| |Manolescu Oana|absent„|colegii no∫tri au cobor‚t de prin diferite birouri unde| |M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria|absent„|Deci dumneavoastr„ trebuie ca s„ repeta˛i votul as| |Mihei Andrian Sirojea|absent|respingerii. A∫a s-a procedat ∫i atunci c‚nd do| |Mircovici Niculae<br>Nassar Rodica|absent<br>absent|pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor a condus.<br>Deci trebuie repetat votul.

Nu vreau s„ v„ reamintesc un precedent creat, ∫i domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor este Ón sal„, atunci c‚nd s-a contestat un vot, votul s-a repetat. Votul se repet„. Faptul c„ noi am f„cut un apel nominal pentru a verifica cvorumul nu Ónseamn„ c„ acela∫i num„r a fost anterior verific„rii. O dat„ cu apelul nominal, sigur, to˛i colegii no∫tri au cobor‚t de prin diferite birouri unde erau. Deci dumneavoastr„ trebuie ca s„ repeta˛i votul asupra respingerii. A∫a s-a procedat ∫i atunci c‚nd domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor a condus.

Deci trebuie repetat votul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

Da, domnule deputat, v„ rog s„ m„ ierta˛i. Eu cred c„ precedentul periculos pentru Camer„ este repetarea votului, Ón primul r‚nd, ∫i aceast„ pozi˛ie o exprim Ón calitate de pre∫edinte de ∫edin˛„, de aceea nici nu am cobor‚t la microfon.

Œn al doilea r‚nd, este normal s„ iau Ón vedere ∫i Ón discu˛ie orice fel de contesta˛ie ca s„ v„d dac„ este Óntemeiat„ sau nu, ceea ce am f„cut. Rezultatele consemneaz„ c„ aceast„ contesta˛ie nu este Óntemeiat„.

Dac„ mai ave˛i discu˛ii pe aceast„ problem„? V„ rog, domnul deputat N„stase.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ clarific pentru stenogram„. Precedentul care a fost invocat sau situa˛ia invocat„ nu poate s„ constituie un precedent, pentru c„ n-a fost vorba de o renum„rare, n-a fost vorba de o repetare a votului, ci a fost vorba de o renum„rare a unora dintre voturi. S-a contestat num„rul de voturi care a fost la un moment dat anun˛at de c„tre secretar, ∫i atunci cei doi secretari au renum„rat Ómpreun„ num„rul de voturi. Deci nu a fost o repetare a votului. Eu a∫a Ómi aduc aminte ∫i de aceea n-a∫ vrea s„ se considere c„ a fost vorba de un precedent de aceast„ natur„.

V„ rog, domnul Arpád.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Domnul pre∫edinte are dreptate, Óntr-adev„r, a∫a a fost, au fost contestate voturile Ómpotriv„ ∫i s-au renum„rat voturile Ómpotriv„. Aici au fost contestate voturile pentru, solicit„m renum„rarea voturilor pentru. Scurt ∫i concis.

Mul˛umesc, am luat act.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, eu am spus foarte clar, noi am contestat cvorumul ∫i num„rul de voturi. A˛i f„cut apelul, a ie∫it num„rul pe care l-a˛i consemnat. Prin urmare, eu am gre∫it, dumneavoastr„ ave˛i dreptate. Deci sunt 165.

Mul˛umesc _. (Aplauze.)_

## Domnul deputat...

Cer acordul liderilor grupurilor parlamentare s„ prelungim dezbaterea p‚n„ la epuizarea voturilor, pentru c„ e o problem„ important„.

V„ rog, domnul deputat.

Dac„ se opune cineva, v„ rog s„ v„ ∫i exprima˛i Ón acest sens.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Domnul deputat Ni˛„ a contestat, Ón prima instan˛„, c‚nd a ie∫it aici, num„rul de 164 de voturi, at‚t a˛i num„rat atunci pentru. A contestat clar acest lucru ∫i dup„ aceea a cerut cvorum.

Deci renum„rarea sau reexprimarea ∫i num„rarea voturilor pentru trebuie f„cute, domnule pre∫edinte. Da˛i-mi voie, cu toat„ considera˛ia.

Œn al doilea r‚nd, Ón urma acestui apel nominal dumneavoastr„ ave˛i o cifr„ de prezen˛„ total„ care este clar diferit„ — sper c„ admite˛i — de suma voturilor exprimate ∫i num„rate bine sau r„u de secretarii dumneavoastr„ Ón momentul Ón care domnul Ni˛„ a contestat.

Deci, din punctul nostru de vedere, e foarte clar c„ aici nu Óncape interpretare, dup„ ce s-a f„cut acest apel nominal, renum„rarea voturilor pentru care a fost contestat cvorumul de domnul Ni˛„, dac„ nu ne Ón∫eal„ memoria, ∫i nu ne Ón∫eal„.

V„ rog, domnul deputat.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Domnule pre∫edinte, propunerea a venit din partea domnului deputat Ni˛„, prin urmare asupra propunerii d‚nsului ceilal˛i nu se pot exprima c‚t„ vreme accept„ rezultatul ∫i-∫i retrage propunerea.

Da, v„ mul˛umesc pentru aceast„ glum„ procedural„ care destinde atmosfera, dar pentru mine lucrurile sunt absolut clare.

Domnul deputat Ni˛„ a contestat _expresis verbis_ rezultatul votului ∫i a cerut apel nominal.

Am f„cut acest apel nominal care nu a confirmat contesta˛ia Domniei sale. Ca urmare a acestui apel nominal s-a venit cu propunerea de repetare a num„r„rii voturilor pentru.

Ne afl„m Óntr-o imposibilitate material„ s„ facem acest lucru, pentru c„ urmare a apelului nominal, Ón mod evident, compozi˛iile s-au schimbat, de∫i num„rul total s-a p„strat.

Œn aceste condi˛ii nu am cum s„ supun la vot aceast„ propunere.

O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ trecem mai departe.

Este ora 13,00!

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Este ora 13,00, am cerut Óng„duin˛a liderilor, pentru c„ mai sunt dou„ proiecte, dintre care o foarte important„ lege organic„, declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, ∫i ar fi bine s„ v-o d„m.

La punctul 3: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Contra?

Ab˛ineri?

239 de voturi pentru, 3 ab˛ineri, proiectul a fost votat.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 149/18.X.2005

4. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei Bragadiru, jude˛ul Ilfov. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 233 pentru, 6 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a de diminea˛„. Relu„m dezbaterile la ora 15,00.

## PAUZ√

## * * DUP√ PAUZ√

Œn aceste condi˛ii, Ón speran˛a c„ aceste discu˛ii vor fi fructuoase, v„ propun s„ mai am‚n„m o or„ deschiderea dezbaterilor noastre.

E vorba de liderii dumneavoastr„, nu de prezen˛a mea.

Eu sunt de acord ca Ón clipa Ón care se termin„ aceste discu˛ii s„ relu„m ∫edin˛a.

Sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Desigur, Ón clipa c‚nd vom fi Óncuno∫tin˛a˛i de liderii tuturor grupurilor c„ au luat sf‚r∫it discu˛iile, relu„m ∫edin˛a noastr„ f„r„ a fixa o marj„ de timp.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

Este ora 15 ∫i 6 minute, v„ rog s„ m„ scuza˛i pentru Ónt‚rziere. declar deschise lucr„rile ∫edin˛ei de dup„-amiaz„ a Camerei Deputa˛ilor.

O s„-i rog pe liderii grupurilor parlamentare s„ asigure prezen˛a necesar„ adopt„rii unor texte conform caracterului pe care-l au dispozi˛iile regulamentului.

Œn aceste condi˛ii, suspend o jum„tate de or„ pentru ca liderii grupurilor parlamentare, pe care nu-i v„d, dar care sper c„ m„ aud, s„ realizeze prezen˛a grupurilor. V„ mul˛umesc.

## PAUZ√ *

## * * DUP√ PAUZ√

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**

A trecut jum„tate de or„ ∫i discu˛iile Ónc„ se mai desf„∫oar„ Óntre liderii grupurilor parlamentare.

## PAUZ√

## * * DUP√ PAUZ√

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Liderii grupurilor parlamentare ∫i membrii Biroului, dup„ ce au discutat referitor la situa˛ia creat„, v„ propunem un program, ∫i anume Comitetul ordinii de zi ∫i Biroul permanent s„ se Óntruneasc„ acum, iar noi s„ continu„m m‚ine diminea˛„ la ora 9,00, plenul, cu programul care va fi stabilit ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Ast„zi declar ∫edin˛a Ónchis„.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|045897]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 149/18.X.2005 con˛ine 64 de pagini.**

Pre˛ul: 12,32 lei noi/123.200 lei vechi