Rareș Șerban Mănescu

La 13 decembrie 2007, la Lisabona, șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre au semnat noul tratat al Uniunii Europene. Acesta va pune la dispoziția Uniunii Europene instituții moderne și metode de lucru optimizate pentru a face față, în mod eficient, provocărilor lumii contemporane.

Într-o lume în evoluție rapidă, europenii așteaptă de la UE abordarea unor probleme precum globalizarea, schimbările climatice și demografice, securitatea și energia. Tratatul de la Lisabona va consolida democrația în UE, precum și capacitatea acesteia de a promova, zi de zi, interesele cetățenilor săi.

Ținând cont de evoluțiile politice, economice și sociale și dorind, în același timp, să răspundă aspirațiilor europenilor, șefii de stat și de guvern au decis asupra unor noi reguli referitoare la amploarea și modalitățile acțiunii viitoare a Uniunii. Astfel, Tratatul de la Lisabona va permite adaptarea instituțiilor europene și a metodelor lor de lucru, precum și consolidarea legitimității democratice a Uniunii și a valorilor sale fundamentale.

Tratatul de la Lisabona este rezultatul negocierilor între statele membre, reunite în cadrul unei conferințe interguvernamentale la ale cărei lucrări au participat Comisia Europeană și Parlamentul European. Înainte de a putea intra în vigoare, acest tratat va trebui să fie ratificat de fiecare dintre cele 27 de state membre, conform propriilor reguli constituționale. Ungaria este primul stat care a ratificat tratatul, la 17 decembrie. România a ratificat Tratatul în data de 4 februarie, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Obiectivul pe care și l-au stabilit statele membre este ca tratatul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009, cu numai câteva luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatele CE în vigoare în prezent, fără a le înlocui. Tratatul va pune la dispoziția Uniunii cadrul legal și instrumentele juridice necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor. Astfel vom avea:

1. O Europă mai democratică și mai transparentă, în care Parlamentul European și parlamentele naționale se bucură de un rol consolidat, în care cetățenii au mai multe șanse de a fi ascultați, și care definește mai clar ce este de făcut la nivel european și național și de către cine.