La acest punct, stima˛i colegi, sunt informat c„, Ón leg„tur„ cu activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, pe anul 2002, au fost discu˛iile de principiu ∫i urmeaz„ numai votul final. Da? Domnul pre∫edinte M„laimare confirm„.
Deci, stima˛i colegi, dac„ totu∫i mai sunt lu„ri cuv‚nt la acest subiect?
Lu„m act de faptul c„ raportul a fost prezentat anterior, f„r„ propuneri care s„ fie luate Ón considerare de c„tre colegii de la audiovizual.
Iat„, au venit colegii de la Banca Na˛ional„.
V-a∫ propune, dac„ sunte˛i de acord, s„ facem o singur„ dezbatere pe toate cele trei rapoarte, 2000-20012002.
De acord?
V„ consult cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Œl invit pe domnul guvernator Mugur Is„rescu s„ fac„ o prezentare legat„ de activitatea B„ncii Na˛ionale pe cei trei ani, 2000, 2001 ∫i 2002.
V„ ascult„m.
**Domnul Mugur Is„rescu** _— guvernatorul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Perioada anilor 2000 — 2002 a fost marcat„ de evolu˛ii economice favorabile, at‚t pe plan intern, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te pozi˛ia extern„ a Rom‚niei.
Trendul negativ din anul anterior a fost Óntrerupt, s-a reluat cre∫terea economic„ pe baze s„n„toase, P.I.B.-ul real a Ónregistrat cre∫teri at‚t Ón anii 2000, c‚t ∫i Ón anul 2001 ∫i 2002, iar Ón ultimii doi ani, cu 5,7 ∫i 4,9%, cre∫terea economic„ a fost printre cele mai ridicate consemnate Ón ˛„rile candidate pentru aderarea la Uniunea European„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003
Œn acela∫i timp, s-a redus semnificativ rata infla˛iei exprimat„ prin indicele pre˛urilor de consum de la 54% Ón 1999, la 17% Ón anul 2002.
De remarcat Ómbun„t„˛irea pozi˛iei externe a Rom‚niei, pe baza men˛inerii deficitului contului curent Ón limite sutenabile, iar pe de alt„ parte prin cre∫terea rezervelor interna˛ionale Ón ritmuri ridicate.
Astfel, rezervele interna˛ionale ale ˛„rii au crescut de la 2,5 miliarde de dolari la sf‚r∫itul anului 1999 la 7,3 miliarde dolari la 31 decembrie 2002 ∫i trebuie s„ remarc„m faptul c„ ele sunt Ón continuare Ón cre∫tere.
Toate aceste evolu˛ii au contribuit la efortul de rec‚∫tigare a Óncrederii mediilor de afaceri externe ∫i la revenirea pe pie˛ele interna˛ionale de capitaluri private a Rom‚niei, Ón condi˛ii favorabile.
Œn ceea ce prive∫te politica monetar„, ea s-a desf„∫urat Ón contextul procesului de integrare european„, cadru oferit de strategia pe termen mediu ∫i programele economice de preaderare.
Œn anul 2000, dar ∫i Ón anii urm„tori, mixtul de politici macroeconomice a urm„rit s„ permit„ degrevarea Ón mai mare m„sur„ a politicii monetare ∫i politicii de curs valutar, deci de sarcina conserv„rii competitivit„˛ii externe ∫i deplasarea accentului spre Óndeplinirea criteriilor de convergen˛„ nominal„.
Conduita prudent„ a politicii monetare Ón aceast„ perioad„ a fost necesar„ pentru consolidarea trendului descresc„tor al anticipa˛iilor infla˛ioniste ∫i pentru prevenirea oric„rui derapaj al infla˛iei pe care ajust„rile de pre˛uri reglementate sau alte ∫ocuri le-ar fi putut produce.
Av‚nd sprijinul celorlalte politici macroeconomice, Ón toat„ aceast„ perioad„, politica monetar„ a fost bine corelat„ cu celelalte politici, cu politicile fiscale ∫i politicile de venituri ∫i de restructurare, rezultatele ob˛inute Ón procesul dezinfla˛iei au creat condi˛ii pentru atingerea obiectivului de reducere Ón continuare a ratei infla˛iei p‚n„ la o singur„ cifr„ Ón anul 2004, obiectiv pe care noi ni-l men˛inem ∫i Ól consider„m total realizabil.
Trebuie s„ spunem c„ mediul extern, cel pu˛in Ón ultimii doi ani, nu a mai fost Ón totalitate favorabil, a fost marcat de cre∫teri economice modeste, Ón principal Ón ˛„rile partenere din Uniunea European„, ∫i de o volatilitate ridicat„ a raportului euro—dolar.
Toate acestea puteau s„ aib„ influen˛e negative at‚t asupra ratei infla˛iei, c‚t ∫i asupra cre∫terii economice, care a fost bazat„ Ón principal pe exporturi, dar prin ajust„ri permanente at‚t ale politicii monetare, c‚t ∫i prin ajustarea celorlalte politici s-au putut dep„∫i toate aceste dificult„˛i ∫i Ón plus, prin cre∫terea productivit„˛ii muncii, Ón special Ón industria prelucr„toare, precum ∫i prin remiterile de valut„ ale rom‚nilor din str„in„tate, s-a asigurat sustenabilitatea balan˛ei de pl„˛i ∫i s-a f„cut posibil„ atingerea obiectivelor de reducere a infla˛iei.
A∫ vrea s„ mai men˛ionez aici c„ toate aceste reu∫ite s-au concretizat Ón aprecieri Ón termene reale ale leului fa˛„ de co∫ul de valut„, format din 60% euro ∫i 40%
dolari, Ón Óntreaga perioad„ 2000-2002, f„r„ s„ fie afectat„ competitivitatea exporturilor.
Astfel, pentru prima dat„ dup„ 1990, la finele anului 2002, venitul pe cap de locuitor, exprimat Ón valut„, a dep„∫it 2.000 de dolari S.U.A.
Observa˛i c„ cifrele sunt date Ón dolari S.U.A., deoarece abia Ón 2003 Rom‚nia a trecut la o alt„ referin˛„, ∫i anume la euro.
Consecven˛a politicilor de macrostabilizare ∫i pruden˛a politicii monetare au condus treptat la reducerea ratelor dob‚nzilor de interven˛ie ∫i Ón general la reducerea ratelor de dob‚nd„ pe pia˛a monetar„ ∫i pe pia˛a creditelor din Rom‚nia.
Banca central„ a urm„rit validarea, ∫i nu anticiparea trendului descendent al infla˛iei ∫i deci ∫i reducerea dob‚nzii, dup„ aceea∫i regul„, evitarea unei conduite de tip îstop and go“ a politicii monetare, consolidarea Ónclina˛iei spre economisire, at‚t a popula˛iei, c‚t ∫i agen˛ilor economici, prin men˛inerea unor rate real pozitive la depozitele bancare ∫i ultimul obiectiv, dar nu cel din urm„, cre∫terea intermedierii financiare prin Óncurajarea credit„rii prudente a economiei reale, c‚t ∫i a companiilor ∫i a popula˛iei.
Pentru implementarea politicii monetare, prin utilizarea preponderent„ a instrumentelor cu pronun˛at caracter de pia˛„ practicate Ón zona euro, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei ∫i-a adaptat pe deplin reglement„rile specifice, la normele utilizate de Banca Central-European„.
Astfel, Ón anul 2000 a fost adoptat noul Regulament de opera˛iuni pe pia˛a monetar„, iar Ón 2002 au fost aduse modific„ri Ón mecanismul rezervelor minime obligatorii, care au devenit mult mai flexibile.
Aceste modific„ri au contribuit la mai buna func˛ionare a pie˛ei monetare interbancare, la stabilizarea ratelor dob‚nzilor pe pia˛a monetar„ ∫i la cre∫terea eficacit„˛ii mecanismului de transmisie a politicii monetare pe canalul dob‚nzilor.
Totodat„, s-a Ónregistrat o reducere substan˛ial„ a ecartului Óntre dob‚nzile pasive, bonificate, la depozitele bancare ∫i dob‚nzile active percepute la creditele acordate companiilor de c„tre b„ncile comerciale.
Œn acest domeniu, Óntr-adev„r, mai trebuie lucrat.
Referitor la supravegherea bancar„, Ón perioada 2000 — 2002, Banca Na˛ional„ a urm„rit permanent realizarea unui sistem bancar sigur, modern ∫i competitiv care s„ asigure o bun„ intermediere financiar„, s„ genereze Óncredere Ón r‚ndul publicului.
Acum se poate aprecia c„ s-a ajuns la stadiul Ón care procesul de asanare a fost finalizat Ón sectorul bancar, este Ón faz„ final„ procesul de reglementare pruden˛ial„ a institu˛iilor de credit la nivelul standardelor interna˛ionale Ón domeniu ∫i Ón concordan˛„ deplin„ cu directivele Comisiei Europene.
Modernizarea sistemului bancar vizeaz„ pe de o parte extinderea sferei de cuprindere prin includerea cooperativelor de credit ∫i apari˛ia b„ncilor specializate, de exemplu,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003
microcreditarea sau creditarea Ón sistem colectiv pentru domeniul locativ, iar pe de alt„ parte asigurarea condi˛iilor pentru dezvoltarea de noi produse bancare: pl„˛i electronice, opera˛iuni cu derivative, ∫i a∫a mai departe.
Pentru cre∫terea eficien˛ei activit„˛ii de supraveghere bancar„ a fost intensificat„ cooperarea cu autorit„˛ile de supraveghere din ˛ara de origine a capitalului investit, prin Óncheierea de acorduri privind schimbul de informa˛ii.
S-au demarat ac˛iuni de negociere, Ón special cu ˛„rile care au b„nci sau capital din ˛ara respectiv„ Ón Rom‚nia, ele au fost demarate Ón ultima parte a anului 2000 ∫i au fost finalizate cu autorit„˛ile din ∫ase ˛„ri.
S-au Óncheiat acorduri de supraveghere consolidat„ cu Germania, Italia, Turcia, Grecia, Cipru ∫i Republica Moldova, iar cu alte patru ˛„ri sunt Ón curs de finalizare aceste ac˛iuni, cu Fran˛a, Olanda, Austria ∫i Portugalia.
Totodat„, a fost oficializat„ colaborarea cu autorit„˛ile de supraveghere a celorlalte segmente ale sistemului financiar rom‚nesc, prin semnarea la 3 aprilie 2002 a Protocolului de cooperare cu Comisia Na˛ional„ a Valorilor Imobiliare ∫i cu Comisia de supraveghere a asigur„rilor. S-a mai intensificat, de asemenea, cooperarea cu autorit„˛ile implicate Ón combaterea terorismului ∫i a sp„l„rii banilor.
La finele anului 2002, sectorul bancar rom‚nesc cuprindea un num„r de 31 de b„nci, persoane juridice rom‚ne, ∫i opt sucursale ale b„ncilor str„ine, muta˛iile survenite Ón structura institu˛iilor de credit consolid‚nd pozi˛ia capitalului str„in, Ón prezent peste 30 de ˛„ri fiind reprezentate Ón structura ac˛ionariatului care opereaz„ pe teritoriul Rom‚niei.
Referitor la emisiunea de numerar ∫i la sistemul de pl„˛i, pe parcursul anilor 2000-2002, Banca Na˛ional„ a urm„rit asigurarea numerarului necesar bunei desf„∫ur„ri a circula˛iei b„ne∫ti prin emisiunea de bancnote cu elemente de securitate moderne, a procedat, de asemenea, la retragerea din circula˛ie ∫i distrugerea numerarului uzat Ón centralele de procesare, dotate cu echipamente de mare randament, ∫i a lansat emisiuni numismatice legate de omagierea unor personalit„˛i din via˛a spiritual„, cultural„ ∫i ∫tiin˛ific„ rom‚neasc„ ∫i interna˛ional„, precum ∫i a unor evenimente reprezentative pentru Rom‚nia.
Reforma sistemului de pl„˛i a demarat Ón anul 2000, prin Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale de Transfer de Fonduri ∫i de Conturi, TRANSFOND S.A., la care, al„turi de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, particip„ un num„r de 28 de b„nci comerciale.
Cu sprijinul financiar acordat de Comisia European„, din Fonduri PHARE a fost demarat Proiectul îSistem interbancar de pl„˛i“, cu trei componente: Sistemul de decontare brut„ Ón timp real, Casa de Compensa˛ii Automat„ ∫i Sistemul de Ónregistrare ∫i decontare a opera˛iunilor cu titluri de stat, ce urmeaz„ a fi opera˛ional Ón anul 2004.
Vreau s„ subliniez faptul c„, Ón anul 2004, Rom‚nia va avea, din punctul de vedere al sistemului de pl„˛i, un sistem european, total integrat sistemelor din celelalte ˛„ri europene.
Realizarea acestui sistem de pl„˛i integrat, cu func˛ionalit„˛i multiple, este menit s„ faciliteze utilizarea preponderent„ a instrumentelor de plat„ Ón form„ dematerializat„, s„ asigure conectarea sistemului rom‚nesc de pl„˛i la sistemul Uniunii Europene.
Despre integrarea european„ ∫i rela˛iile interna˛ionale.
Œn concordan˛„ cu demersurile Guvernului ∫i privind preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a depus o munc„ permanent„ pentru preluarea acquis-ului comunitar Ón domeniile specifice activit„˛ii B„ncii centrale ∫i a participat la elaborarea strategiei na˛ionale de dezvoltare economic„ pe termen mediu, a programului na˛ional de aderare ∫i a platformei economice anuale de preaderare.
Totodat„, Banca Na˛ional„ a contribuit la respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia prin Acordul european ∫i Ón cadrul negocierilor de aderare la capitolele corespunz„toare domeniului s„u de activitate, ∫i anume:
Capitolul 3 — Libera circula˛ie a serviciilor;
Capitolul 4 — Libera circula˛ie a capitalului;
Capitolul 11 — Uniunea economic„ ∫i monetar„.
Rela˛iile cu Fondul Monetar Interna˛ional s-au desf„∫urat Ón cadrul aranjamentelor stand-by aprobate de Parlamentul Rom‚niei. A∫a cum probabil se ∫tie, pe data de 15 octombrie, deci peste o s„pt„m‚n„, este programat„ discutarea Ón board-ul Fondului Monetar Interna˛ional a Memorandumului îSupliment„ri de politici economice“, Ón cadrul ultimei analize din aranjamentul stand-by Ón vigoare, acesta urm‚nd s„ fie primul aranjament standby care este dus de Rom‚nia bine p‚n„ la cap„t.
Dat fiind faptul c„ Rom‚nia utilizeaz„ resurse ale F.M.I., Banca Na˛ional„, trebuie s„ subliniem, face obiectul evalu„rii Ón cadrul politicii fondului, de protejare a resurselor, program numit îsave guard assumant“, ∫i va continua s„ fie supus acestei evalu„ri p‚n„ la rambursarea total„ a creditelor.
Totodat„, Ón anul 2002, Rom‚nia a fost inclus„ Ón Programul comun al Fondului Monetar Interna˛ional ∫i al B„ncii Mondiale de evaluare a sectorului financiar, av‚nd ca principal„ component„ evaluarea sectorului bancar. Ac˛iunea a fost demarat„ Ón acest an ∫i primul raport oficial va fi prezentat Ón aceea∫i ∫edin˛„ a F.M.I.-ului din 15 octombrie 2003.
Situa˛iile financiare ale B„ncii Na˛ionale.
Potrivit prevederilor legale, situa˛iile financiare ale B„ncii Na˛ionale au fost verificate de comisia de cenzori numit„ de Parlamentul Rom‚niei, iar pentru anii 2001 ∫i 2002 au fost certificate de un editor extern, Ón conformitate cu standardele interna˛ionale de contabilitate.
Determinate esen˛ial de costurile industriei de reducere a infla˛iei, Ón anul 2001 ∫i 2002 s-au Ónregistrat pierderi opera˛ionale ce au fost acoperite, conform legii,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/20.X.2003
cu diferen˛ele favorabile din reevaluarea activelor de valut„ ∫i reevaluarea aurului.
De∫i rezervele valutare au crescut Ón aceea∫i perioad„ cu peste 3,5 miliarde dolari, veniturile din administrarea acestora au fost sensibil diminuate de reducerea dob‚nzilor pe plan interna˛ional, at‚t pentru activele Ón dolari Statele Unite, c‚t ∫i pentru cele Ón euro.
Totodat„, la reducerea relativ„, de fapt, despre aceasta discut„m, a veniturilor, a contribuit ∫i diminuarea portofoliului de titluri de stat la Banca Na˛ional„, ca urmare a ajungerii acestora la scaden˛„, ceea ce a condus la situa˛ia ca veniturile actuale s„ fie insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Œn Óncheiere doresc s„ v„ prezint unele aspecte Ón leg„tur„ cu observa˛iile formulate de Comisiile permanente de specialitate ale Senatului ∫i ale Camerei Deputa˛ilor.
Le-am concentrat Ón urm„toarele observa˛ii ∫i urmeaz„ r„spunsurile B„ncii Na˛ionale la aceste observa˛ii.
Prima observa˛ie, implicarea Ón mai mare m„sur„ a B„ncii Na˛ionale Ón determinarea particip„rii creditului Ón economia real„.
La finele lunii august 2003, creditul neguvernamental Ón lei a crescut, fa˛„ de august 2002, cu 94,4%. Aceast„ cre∫tere este Ón termeni nominali, dac„ se corecteaz„ cu rata infla˛iei cre∫terea este de 70,2%.
Concomitent, ponderea creditelor Ón lei acordate popula˛iei a crescut de la 22,8% Ón decembrie 2002 la 35,4% Ón august 2003, dinamica pe ultimele 12 luni fiind de 269%.
Œn aceea∫i perioad„, creditul Ón valut„ a crescut cu 29% Ón echivalent euro sau cu 42% Ón echivalent S.U.A.
Aceste evolu˛ii atest„ o cre∫tere substan˛ial„ a intermedierii financiare, ac˛iune benefic„ pentru economia real„, realizat„ Ón condi˛iile men˛inerii indicatorilor de pruden˛ialitate bancar„ la cote ridicate.
Volumul creditelor restante se men˛ine la niveluri extrem de sc„zute, sub 2%.
Banca Na˛ional„, v„ asigur, Óncurajeaz„ remonetizarea economiei rom‚ne∫ti Ón condi˛ii prudente, deci cre∫terea gradului de intermediere, cre∫terea mult mai rapid„ a creditelor, dar suntem Ón acela∫i timp aten˛i ca aceast„ cre∫tere s„ fie sutenabil„ pe termen lung, s„ fie Ón concordan˛„ cu deciziile de politic„ monetar„, pentru a se evita riscurile ca aceste evolu˛ii s„ pericliteze procesul dezinfla˛ionist.
Urm„rim, Ón consecin˛„, o remonetizare, o cre∫tere a creditului concomitent cu p„strarea echilibrelor din economie ∫i cu realizarea obiectivului nostru de reducere a infla˛iei la mai pu˛in de 10% Ón anul urm„tor ∫i Ón apropiere de norma european„ de 2—3%, p‚n„ Ón 2007.
A doua observa˛ie, cre∫terea responsabilit„˛ii ∫i Ónt„rirea pruden˛ialit„˛ii Ón activitatea de supraveghere bancar„ trebuie s„ constituie o preocupare prioritar„.
R„spuns: raportul preliminar al misiunii Fondului Monetar Interna˛ional ∫i al B„ncii Mondiale Ón cadrul programului pe care l-am men˛ionat, îFinancial sector
assumant“, apreciaz„ soliditatea actual„ a sistemului bancar rom‚nesc, capacitatea acestuia de a rezista Ón foarte bune condi˛ii la testele de stres determinate de ∫ocuri ale dob‚nzilor sau ale cursului de schimb.
De∫i aceste evalu„ri confirm„ cre∫terea substan˛ial„ a calit„˛ii activit„˛ii de supraveghere bancar„ Ón ultimii ani, Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ este Ónc„ necesar„ ∫i Ón acest sens, Banca Na˛ional„ a prezentat numeroase propuneri de amendamente la Legea bancar„, proiectul de modificare a acestei legi fiind deja Ón procedur„ parlamentar„ de analiz„ ∫i adoptare.
A treia observa˛ie, reglementarea prin norme proprii a con˛inutului activit„˛ii opera˛ionale a B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei pentru determinarea veniturilor ce se constituie profit brut.
R„spuns: a∫a cum se men˛ioneaz„ Ón raportul Comisiilor permanente de specialitate, aceste aspecte au fost sesizate ∫i cu ocazia controlului efectuat de Curtea de Conturi a Rom‚niei la Banca Na˛ional„.
Œn cadrul procesului de negociere cu Comisia European„ a Capitolului 11 — Uniunea Economic„ ∫i Monetar„, ˛ara noastr„ s-a angajat s„ aduc„ modific„ri Legii privind statutul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, pentru ca aceasta s„ preia integral acquis-ul comunitar Ón domeniu.
Œntre modific„rile preconizate se afl„ ∫i prevederile referitoare la situa˛ia de pierderi opera˛ionale, procesul de elaborare legislativ fiind Ón curs de desf„∫urare Ómpreun„ cu Guvernul Rom‚niei.
Concomitent, a∫a cum comisiile parlamentare au recomandat conducerii B„ncii Na˛ionale, ne preocup„m permanent at‚t de valorificarea mai bun„ a rezervelor, deci, de cre∫terea veniturilor, cu toate c„ acest lucru nu depinde numai de noi, c‚t ∫i de reducerea, pe c‚t este posibil, a costurilor generale ale B„ncii Na˛ionale ∫i a costurilor de implementare a politicii monetare.
Vreau s„ men˛ionez, Ón final, c„ acele costuri din activitatea B„ncii Na˛ionale care depind numai de noi, ∫i anume costurile de func˛ionare, costurile cu salariile, costurile materiale au fost reduse Ón fiecare an, Óncep‚nd cu anul 2002.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Nicolae V„c„roiu · 20 octombrie 2003 · monitorul.ai