Sorin Encuþescu

La prima întrebare, domnule senator, noi ne propunem sã realizãm o armatã profesionistã, o armatã care Ñ sperãm Ñ, dupã ce România va primi invitarea de aderare la NATO ºi dupã ce va fi ratificatã aceastã invitaþie, noi vom face parte dintr-un sistem, dintr-o alianþã, dintr-un sistem de securitate ºi apãrare internaþionalã, ceea ce ne obligã, în primul rând, sã respectãm anumite standarde, standarde privind proceduri, standard de dotare, standard de instruire. Nu ne foloseºte la nimic sã pãstrãm un efectiv de 230.000 de oameni ºi sã avem un buget care reprezintã, în momentul de faþã, 2,38% din produsul intern brut, dar care, luat pe militar, înseamnã aproape 4.000 de dolari pe militar. Pentru a da o armatã profesionistã, noi trebuie sã ajungem sã investim aproape 14.000 dolari pe militar. Atunci putem spune, cu siguranþã, cã acest militar este în stare sã îndeplineascã atât misiunile consacrate apãrãrii teritoriului naþional, cât ºi participarea la alianþele internaþionale.

În acest context, estimând un buget care porneºte de la 1 miliard de dolari Ñ a fost anul trecut, 1 miliard ºi 100 de milioane de dolari în acest an, ºi Ñ mergând pânã la nivelul anului 2007, când, probabil va fi undeva,în jur de 1 miliard 400 de milioane de dolari Ñ pentru a realiza aceste corelaþii de sume, aºa cum am spus, înseamnã pregãtire, capacitate de a reacþiona, operaþionalizare. Ar trebui sã ajungem, în 2007, la un total de personal de 90.000 de oameni. Deci, chiar dacã tratatul internaþional ne permite nouã sã avem 230.000 de oameni sub arme, pentru a fi o armatã credibilã, o armatã capabilã sã îndeplineascã misiunile, vom ajunge la 90.000 de oameni, care vor însemna 75.000 personal militar, 15.000 civili, iar forþa activã va fi de 60.000, ceea ce înseamnã o valoare de corp de armatã. Nu sunt multe þãri în lume care astãzi pot sã aducã, ca valoare militarã, un corp de armatã. Spre a compara, vã aduc ca exemplu cazul ”EurocorpuluiÒ, un corp de armatã care este fãrcut împreunã de cãtre Germania, Franþa ºi alte state occidentale. Tratatul de la Paris prevedea ca numãr maxim. Noi, în situaþii de crizã, imediat vom putea trece la mobilizarea a aproximativ 240.000 de oameni, ceea ce va permite ºi va rãspunde, într-un fel, acestor criterii.

În legãturã cu riscurile ºi ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale, o datã cu prãbuºirea Zidului Berlinului ºi

cu intrarea într-o nouã etapã a evoluþiei în mediul de securitate european ºi internaþional, vã asigur cã acele riscuri convenþionale, cunoscute de noi în trecut, nu mai sunt valabile astãzi. Deci noi nu ne vom mai confrunta cu un rãzboi. Riscurile cele mai dificile pe care noi încercãm sã le contracarãm sunt cele de naturã neconvenþionalã, aºa-numitele riscuri asimetrice, riscuri care, în privinþa ultimului timp, þin mai mult de terorism, de proliferarea armelor nucleare, biologice ºi chimice, de traficul ilegal cu astfel de arme. De aceea, noi vom privi dispunerea în teritoriul naþional a unitãþilor, marilor unitãþi ºi subunitãþi, în funcþie de caracteristicile principale ale noului mediu de securitate ºi, în acelaºi timp, de a lua în considerare faptul cã România va face parte dintr-o alianþã ºi, atunci, vor funcþiona nu numai principiile apãrãrii naþionale, dar ºi principiile apãrãrii colective, respectiv art. 5 din Tratatul de la Washington, care prevede cã un atac împotriva unei þãri membre este considerat... sau þara respectivã va fi apãratã de toþi membrii alianþei.