Stenogramă plen

## Domnilor ºi doamnelor,

Daþi-mi voie sã deschid lucrãrile ºedinþei de astãzi, condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori, ca secretari, Mihai Ungheanu ºi Romeo Octavian Hanganu.

Îmi daþi voie sã comunic prezenþa. Sunt prezenþi 111 senatori ºi absenþe motivate mi-au fost comunicate 14.

Aþi primit fiecare dintre dumneavoastrã ordinea de zi. Sunteþi de acord cu ordinea de zi?

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La punctul 11 din ordinea de zi este propunerea legislativã privind condiþiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agriculturã ºi silviculturã.

Vã rog sã amânãm, sã scoatem de pe ordinea de zi acest proiect, întrucât unul dintre iniþiatori, cel care efectiv a lucrat cel mai mult la acest proiect de lege, este absent astãzi din motive independente de voinþa dânsului, ºi sã îl reprogramãm pentru joi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Consult Senatul dacã este de acord. Vã rog sã votaþi. Adoptat cu 113 voturi. Mulþumesc. Alte probleme?

E stricat aparatul...!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã rog sã mai votaþi o datã. 48 de voturi pentru, 18 contra ºi 3 abþineri.

Nu este cvorum. Mai votãm o datã, a treia oarã...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Sã votãm la nesfârºit...

Da. 72 voturi pentru, 19 contra ºi 4 abþineri. Vã mulþumesc.

Dacã mai este vreo problemã? Nu.

Atunci vã rog sã votãm ordinea de zi.

Cu 87 de voturi pentru, 4 contra ºi 3 abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã.

În ceea ce priveºte programul de lucru, sunteþi de acord cu programul cunoscut?

Întâi declaraþii politice, timp de o orã ºi jumãtate, apoi dezbaterea proiectelor de lege, de la 16,30 la 18,00, ºi în final întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Mai sunt probleme? Nu. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru a fost adoptat cu 84 de voturi ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La primul punct de pe ordinea de zi, declaraþii politice, invit la microfon pe domnul senator Adrian Pãunescu. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Nimeni nu poate interzice dreptul la libera circulaþie al cetãþenilor români.

Declaraþia mea politicã de astãzi va încerca sã acopere câteva teritorii care se cuvine sã fie cercetate spre a decide ce-i de fãcut.

**S-a creat, în ultima vreme, o situaþie nouã, prin declaraþia liderului liberalilor olandezi, Gerrit Zalm, care a cerut ca dreptul obþinut de România de a cãlãtori împreunã cu ceilalþi cetãþeni ai Europei Ñ cetãþenii ei sã poatã cãlãtori liber în Europa Ñ sã fie restricþionat ºi sã fim deferiþi unei Bulgarii care, la rândul ei, prin niºte declaraþii ale unor lideri, are o atitudine ciudatã ºi lipsitã de minima fraternitate la care ne obligã situaþia geograficã.** Românii ºi bulgarii, zice domnul fost ministru de finanþe în cabinetul precedent al Olandei, trebuie sã cearã din nou voie ca sã umble prin Europa.

Multã vreme, în adolescenþã, m-am amuzat de o situaþie pe care o povestea Voroºilov în memoriile sale, ºi anume aceea cã, la o reuniune a vârfurilor sovietice, din vremea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, Stalin, venit în sala unde se desfãºura reuniunea, a întrebat: _”Ei, care e situaþia frontului, tovarãºi?Ò_ ªi comandanþii militari au început sã-i spunã: _”Tovarãºe Stalin, aceasta este harta Europei. Aici este FranþaÒ... ”DaÒ, a zis Stalin... ”Aici este Belgia...Ò ”DaÒ, a zis Stalin... ”Aici este Olanda...Ò ”NuÒ, a zis Stalin... ”Aici este Elveþia.Ò ”Da.Ò ”Aici este Olanda.Ò ”Nu.Ò ”Aici este Monaco.Ò ”Da.Ò ”Aici este Olanda.Ò ”Nu.Ò ”Aici este LuxemburgÒ... ”DaÒ, a zis Stalin... ”Aici este OlandaÒ,_ a zis generalul care tocmai parcurgea harta Europei... _”NuÒ,_ a zis Stalin... ªi, pânã la sfârºitul reuniunii, probabil din cauza unui cheag de sânge care îi circula prin creier fãrã aprobarea Biroului Politic, Stalin nu a recunoscut existenþa Olandei despre care, pânã la sfârºitul vieþii, nici nu i-au mai adus aminte. Au construit o hartã favorabilã înþelegerii lui Stalin.

Dacã aº fi rãu, aºa spune cã, într-o singurã clipã a vieþii lui, Stalin a avut dreptate, ºi anume în asta. Nu sunt însã rãu. ªi cred cã nu se poate ca un ministru liberal olandez sã batjocoreascã dreptul cetãþenilor unei þãri. Pãi, dacã liberalii olandezi ne cer asemenea umilinþe, **pe nici un criteriu** Ñ, pentru cã, de fapt, asta este chestiunea cea mai gravã, nu a apãrut nimic nou în situaþia cetãþenilor români pentru a putea fi trimiºi din nou pe scara de serviciu în bucãtãrie Ñ, ce sã mai zicã alþi politicieni mai puþin liberali?

ªi aº vrea sã ne lãmurim asupra acestor chestiuni, pentru cã ele nu pot trece pe lângã noi, ºi noi sã fim ocupaþi cu fleacuri. Acestea sunt chestiuni care, din pãcate, pun în cauzã o parte importantã, poate cea mai importantã parte de þarã, a noastrã, a tuturor.

Nici un fel de exclusivism, nici un fel de terorism ideologic sau naþional nu trebuie îngãduite. Trebuie sã convieþuim, dar nu în spiritul acestei declaraþii infernale care nu poate fi luatã doar ca un joc de cuvinte. **Nu acceptãm ideea de o a doua ocupare de þarã în Ardeal pe care o anunþã domnul Kelemen Hunor, deputat U.D.M.R., faþã de care, de asemenea, partidul sãu ar avea de ce sã se delimiteze.** Dar nu e numai responsabilitatea acestui partid, ci a noastrã, a tuturor.

Nu cred cã avem dreptul sã privim ca pe un spectacol al altora, ca pe un spectacol de dincolo de timp, aceastã gravã ofensã, acest atac iresponsabil la adresa suveranitãþii naþionale a României.

Aº vrea sã închei printr-o declaraþie referitoare la politica externã româneascã pe care, încã o datã, în ciuda riscurilor pe care ºi le-a asumat, mã vãd obligat sã o laud, pentru cã, iatã, dupã cum aþi vãzut, ºi conclavurile europene încep sã-ºi potoleascã adversitatea faþã de Statele Unite ale Americii, adversitate care poate fi, uneori, explicabilã, dar care nu poate fi dusã la nesfârºit ca o politicã a tuturor europenilor. România a fãcut un gest de înscriere de la început în tabãra învingãtorilor.

**Noi credem, de aici, din estul Europei, cã numai o solidaritate europeano-americanã poate asigura pacea lumii ºi poate da dreptul civilizaþiei noastre Ñ civilizaþiei de acest fel Ñ sã supravieþuiascã ºi sã fie exemplu ºi pentru celelalte continente.**

Geloziile la adresa americanilor nu sunt bune, chiar dacã, fireºte, niciodatã omul nu va accepta cã o competiþie care-l priveºte s-a încheiat cu alt campion. ªi nici þãrile nu acceptã uºor aceste clasamente. Pânã când apare pericolul. Atunci, ele cer ajutorul Numãrului 1. Dar România a fãcut un gest care, poate, pentru prima oarã în istoria nouã, este un gest de înscriere de la început în tabãra învingãtorilor.

## **America a cerut ca, atunci când este chematã sã rezolve marile probleme ale lumii ºi sã þinã partea celor nedreptãþiþi, sã nu fie tot ea pusã în situaþia de a ajunge în faþa judecãþii celor pe care, eventual, i-a salvat de la dezastru.**

Sigur cã vremea convingerilor romantice, cã þãrile sunt egale între ele, a trecut, din pãcate. Ar fi fost minunat sã fie aºa, ar fi fost minunat ca marile þãri ºi micile þãri sã poatã sã stea de vorbã în liniºte ºi fãrã ca þãrile mici sã fie umilite sau strivite de prestigiul ºi, uneori, de ºenilele þãrilor mari.

**Nu avem de ales între rai ºi iad, avem de ales între mai multe variante ale rãului pe care îl traversãm, ºi anume situaþia grea a planetei Pãmânt.**

**Conºtiinþa mea îmi spune cã e drept, e riscant ºi este, în acelaºi timp, ºi înãlþãtor pentru noi sã ne aflãm, prin inteligenþa celor care conduc þara, în tabãra învingãtorilor, sã nu abdicãm niciodatã de la acest loc, sã ne facem datoria ºi sã pretindem, în lipsa de duplicitate a momentului, sã fim trataþi ca niºte prieteni egali. Sã putem cãlãtori în Europa noastrã, sã putem cãlãtori în America noastrã, sã fim, prin faptele noastre, la înãlþimea acestui curaj.**

De aceea, rugându-mã pentru pace, salut momentul în care România a înþeles cã trebuie sã se afle în tabãra învingãtorilor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

E bine sã ne amintim mereu rostul nostru în aceastã aulã, ºi anume acela de aleºi, trimiºi sã facã legi a cãror aplicare trebuie sã fie urmãritã ºi de noi, prin cabinetele noastre senatoriale ºi contactul cu instituþiile Executivului.

Acest rol este din pãcate diminuat, aproape anulat de contribuþia legislativã dilatatã, excesivã ºi exclusivã a Guvernului României, care procedeazã împotriva Constituþiei când apeleazã la ordonanþele de urgenþã.

Regulile ºi mecanismele democraþiei sunt încãlcate de un Guvern care vrea sã anihileze o funcþie esenþialã a democraþiei, funcþia legislativului ºi a Parlamentului, în general.

Guvernul condus de Adrian Nãstase a ajuns sã fie ºi factor legislativ ºi factor executiv, ceea ce afecteazã profund viaþa democraþiei române, iar instrumentul ordonanþelor de urgenþã devine un instrument dictatorial, de vreme de Guvernul se substituie Parlamentului.

Una dintre aceste ordonanþe de guvern a produs multe discuþii ºi contestãri îndreptãþite. Este vorba de cea din 13 aprilie 2002, prin care se urmãreºte pedepsirea incitatorilor la urã etnicã, rasialã Ñ antisemitismul, într-un mod care încalcã, spunem noi, atât Codul penal, cât ºi Constituþia ºi drepturile omului.

Senatorii P.R.M. ºi P.N.L. au adus amendamente întemeiate acestei ordonanþe a cãrei urgenþã nu poate fi însã demonstratã.

În România nu existã fenomene speciale pe terenul de lucru al noii ordonanþe de urgenþã. Executivul a voit sã inventeze, din motive politice, fapte care nu existã în societatea româneascã, fapte extrem de grave.

Oamenii guvernului s-au oprit asupra unor statui sau busturi ale mareºalului Ion Antonescu pe care le-au dãrâmat, le-au mutat, le-au profanat, în orice caz, le-au scos din circulaþia publicã.

S-au operat schimbãri abuzive de nume de strãzi, prin aceastã intervenþie publicã guvernamentalã s-a intrat din nou, anticonstituþional, în spaþiul de lucru care aparþine, prin lege, exclusiv consiliilor judeþene sau municipale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit acum la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru.

Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Centrul de plasament nr. 7 se aflã în comuna Vidra, judeþul Ilfov. Se poate ajunge la el fie prin Berceni, Piaþa Sudului, fie prin Drumul Giurgiului, prin Jilava ºi Sinteºti. Pe ambele variante drumul nu e mai lung de 40 minute. În Centrul de plasament nr. 7 sunt îngrijiþi 67 de copii Ñ bãieþi ºi fete Ñ între 8 ºi 17 ani. Au fost aduºi la Vidra din toatã þara când aveau doar 2Ð3 ani. Toþi copiii sunt bolnavi de SIDA, infestaþi la naºtere, în ultimii ani ai regimului Ceauºescu, când sângele administrat în spitale, în transfuzii, nu era testat. Doar 10% dintre copii sunt abandonaþi. Restul au familii. Dintre cei cu familii, 4Ð5 mai sunt vizitaþi cam o datã pe lunã de cei de acasã. Pe ceilalþi, familiile i-au uitat. Nicuºor are parte de un regim singular: pãrinþii vin sã-l vadã regulat, iar vacanþele ºcolare ºi le petrece acasã. Dintre cei 67 de copii, 43 sunt apreciaþi ca având posibilitãþi intelectuale satisfãcãtoare. Învaþã dupã manualele Ministerului Educaþiei pânã la nivelul clasei a IV-a. Nu existã nici un program care sã le asigure ºcolarizarea pe mai departe sau mãcar deprinderea unei meserii. Explicaþia rezidã în depãºirea speranþei de viaþã. Dupã felul în care statisticile mai vechi înregistrau evoluþia bolii, aceºti copii trebuia sã fi murit de mult.

Tratamentele descoperite în ultimii ani au efecte spectaculoase. Copii cãrora nu li se dãdeau mai mult de 2Ð3 ani de viaþã au ajuns astãzi în plinã adolescenþã, realitate la care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi cel al Sãnãtãþii ºi Familiei nu au gãsit încã rãspunsul adecvat. Nu ºtiu ce sã facã cu ei, cât mai pot fi þinuþi în astfel de centre, ce pregãtire ar trebui sã li se asigure, în ce cadru socialadministrativ ar putea fi plasaþi într-un proiect al cãrui deznodãmânt este cunoscut, chiar dacã nu mai poate fi anticipat în timp. Tratamentul medicamentos de specialitate pentru un copil costã în jur de 1.000 dolari pe lunã, iar regimul alimentar trebuie sã se încadreze în baremul de 97.000 lei pe zi. Un puºcãriaº mãnâncã de 120.000 lei pe zi, din dorinþa de a respecta normele internaþionale. Vineri, când am fost la Vidra, era a doua zi în care, din cauza unor defecþiuni tehnice, clãdirea a rãmas neîncãlzitã. Conducta de gaz trece prin faþa centrului. Lucrãrile de racordare costã circa 130.000.000 lei ºi ar fi gata în douã sãptãmâni. Consiliul judeþean nu poate da decât 100.000.000 milioane lei. Se sperã la mai mult la rectificarea de buget. Ar mai trebui ºi douã injectoare, alte 180.000.000 lei. Un tânãr iranian care ºi-a fãcut studiile în România ºi azi e cetãþean român a promis cã fundaþia pe care o conduce va încerca sã gãseascã banii de care e nevoie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Triþã Fãniþã. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Doresc, înainte de toate, sã subliniez importanþa deosebitã a faptului cã sãptãmâna trecutã s-au deschis negocierile de aderare a României la Uniunea Europeanã la cel mai dificil capitol, cel referitor la agriculturã. În acest fel se creeazã premisele pentru accelerarea procesului de restructurare, de redresare a agriculturii, proces apreciat în programul guvernamental, în luãrile de poziþie ale premierului Adrian Nãstase, drept prioritar pentru întreaga dezvoltare economicã ºi socialã a þãrii. Va fi un test greu, pentru cã în agriculturã s-au acumulat efectele unor erori politice grave, efecte care se resimt cu putere ºi astãzi. De aceea, se impune a manifesta o maximã grijã, rãspundere faþã de mãsurile care se iau, astfel încât sã ne apropiem de standardele Uniunii Europene, nu sã ne îndepãrtãm de ele.

În acest cadru doresc sã-mi exprim, pe scurt, opinia în legãturã cu o propunere care se vehiculeazã în ultimul timp, ºi anume desfiinþarea Direcþiilor Agricole Judeþene pentru Agriculturã ºi Industrie Alimentarã. Ca om care a lucrat întreaga viaþã în agriculturã, în practica agricolã, sunt un duºman neîmpãcat al birocraþiei, a celor care iau decizii numai din birou, care învârt hârtiile, care inventeazã tot felul de formulare, dãri de seamã, situaþii, care nu rezolvã treburile sub umbrela a tot felul de chichiþe regulamentare. În acelaºi timp, ºtiu ce înseamnã o bunã organizare, o coordonare a activitãþii mai ales în condiþiile fãrâmiþãrii excesive a plantaþiilor agricole.

Vreau sã vã informez cã înfiinþarea unor structuri judeþene de coordonare a activitãþii agricole nu este o invenþie de datã recentã. În perioada dintre cele douã rãzboaie, imediat dupã reforma agrarã din 1921, a fost emisã o lege pentru organizarea Camerelor pentru Agriculturã, lege completatã substanþial în 1930, în plinã crizã economicã, ºi apoi în 1935. Principala prevedere constã în crearea Camerelor de agriculturã judeþene ca organisme consultative ajutãtoare ºi de execuþie ale Ministerului Agriculturii. Principalele funcþii ale acestor camere erau foarte apropiate de cele ale actualelor direcþii generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã. Sã observãm cã aceste structuri au fost total compatibile cu principiile ºi regulile economiei de piaþã, organismele de acelaºi fel funcþionând ºi astãzi în þãri precum Franþa, Austria, Italia, Germania.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Mircea Mihordea. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Mircea Mihordea:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea politicã este un semnal la adresa liderilor P.S.D.

Descinderea mea în teritoriu este un adevãrat calvar, care începe o datã cu gândul cã voi fi întrebat, apostrofat, criticat ºi, uneori, invidiat. Primii paºi în teritoriul maramureºean mã fac atât de umil încât urletul meu interior bulverseazã întreaga stare de spirit, de altminteri similarã cu cea a populaþiei maramureºene. Dar iatã cã, într-o zi, premierul Adrian Nãstase mi-a adus o razã de luminã, trimiþând în Maramureº aºa-numitele comandouri anticorupþie, reprezentate de domnul senator Solcanu, domnul senator Oprescu, domnul ministru Gingãraº, oameni oneºti ºi cu bun-simþ, pentru a verifica ”baronii localiÒ. Nu cunosc reacþia lor, dar gustul amar parcã mi l-au transmis, prin telepatie, pentru cã nu vãd cum ar putea cineva sã deconspire activitãþile P.S.D.-iste din judeþ. Desigur, dirijorul judeþului, prefectul Bechiº, un individ care tace ºi face, este un distins membru P.S.D. ºi preºedintele filialei Maramureº, susþinut de eminenþa cenuºie a partidului, domnul Guºã, care uimeºte prin lipsã de respect faþã de cei care l-au ales. Prefectul numit este un as al ingineriilor financiare, reuºind cu succes falimentarea societãþii de transport Baia Sprie, cu care a coabitat în simbiozã perfectã, alãturi de fratele Domniei sale, uitând sã-ºi plãteascã datoriile faþã de stat. Faptul cã am avut neruºinarea sã dezvãlui anumite aspecte legate de infracþiunile sãvârºite sub protecþia sa mi-a adus numai necazuri.

Iatã, de pildã, un caz pe care sunt convins cã ºi dumneavoastrã sunteþi invidioºi. S-au rambursat 28 miliarde de lei în oraºul Borºa, acum doi ani, iar organele abilitate au constatat cã frauda este atât de mare încât este periculos sã dea publicitãþii datele ºi numele unor persoane importante. Un alt lider important din P.S.D.-ul local BorºaÐMaramureº, directorul liceului minier, a reuºit performanþa de a se situa pe ultimul loc în þarã, 54% promovabilitate. Apoi, cum Domnia sa crede cã P.S.D. este un partid în care se poate face orice, a convocat Biroul local ºi a înscris în partid un trasierist politic, a fost cel puþin în cinci partide, în persoana directorului Spitalului Orãºenesc, Daniel Bãrcan, cunoscând faptul cã este suspectat de modul în care a gestionat 17 miliarde de lei ºi cum afecteazã starea de sãnãtate a populaþiei. Pentru a scãpa de mânia P.R.M.-istã, Domnia sa nici mãcar nu a fost prezent la ºedinþa respectivã, dar a fost înscris în P.S.D. ºi lucrurile merg normal.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Corneliu Bichineþ.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În repetate rânduri am prezentat diferite aspecte din realitatea internã. Sãptãmâna trecutã am avut prilejul, împreunã cu o delegaþie a Partidului România Mare, sã merg în Banatul sârbesc, pe unde au trecut ºi colegi de-ai dumneavoastrã ºi vreau, fãrã a prezenta un reportaj de la faþa locului, sã exprim câteva concluzii ale vizitei noastre.

Se ºtie, statisticile afirmã cã peste 10 milioane de români trãiesc în afara graniþelor României. Unii mai bine, alþii mai rãu. Am avut posibilitatea sã-i vizitãm ºi pe basarabeni la ei acasã, însã acolo este o cu totul altã realitate decât în Banatul sârbesc, decât în Valea Timocului. Am avut posibilitatea sã mergem în Panciova, Cuvin, Deliblata, Uzdin, unde colegul Adrian Pãunescu a scris divin, ºi vã salutã oamenii de acolo, aþi fãcut o treabã extraordinarã, în Satul Nou, Locve ºi Vârºeþ.

Oamenilor le-am dus reviste, ziare ºi un numãr de 3.500 volume Ñ carte ºcolarã ºi beletristicã. Desigur, ceea ce se întâmplã în Banatul sârbesc diferã, chiar dacã suntem apropiaþi, de ceea ce se întâmplã în România. Ei nu sunt sãraci, deºi au avut rãzboi. În Serbia nu este sãrãcie. Oricum, dacã sunt probleme economice care afecteazã viaþa oamenilor, acestea nu sunt de mãrimea ºi amploarea celor din România. Românii din Voievodina autonomã ºi prosperã sunt harnici ºi bogaþi, iar cei din Timoc sunt ºi mai harnici, ºi mai bogaþi, ºi mai îndârjiþi. Aceºti oameni convieþuiesc cu sârbii ºi împreunã construiesc, dupã ºocul ”binefacerii americaneÒ, o nouã democraþie, o democraþie în care este loc ºi pentru ai noºtri, însã un loc secund, din nefericire, deoarece mulþi români, datoritã agresivitãþii prelungite a politicii sârbeºti, s-au prãpãdit în timp ºi nu îºi pot gãsi identitatea decât cu ajutorul unei politici abile, discrete ºi eficiente, româneºti. Altfel, despre ei se va scrie la trecut.

Prin intermediul Societãþii de limba românã din Voievodina am putut participa la simpozioane ºi lansãri de carte, la audiþii muzicale ºi întâlniri cu românii din diferite pãrþi ale Serbiei, precum ºi la dialoguri consistente cu factorii puterii din aceastã parte a lumii, mã refer la vicepreºedintele Adunãrii Voievodinei, la ministrul culturii ºi informaþiilor publice din Republica Serbia, precum ºi la ministrul federal pentru probleme naþionale ºi comunitãþi etnice.

## Vã mulþumesc.

Potrivit ordinii de zi era la rând doamna senator Norica Nicolai, care nu este în salã acum. În speranþa cã va reveni, invit la microfon pe doamna senator Maria Ciocan. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã, în special, la învãþãmântul din mediul rural.

Luând în considerare un numãr important de sesizãri ºi proteste, mã vãd nevoitã a mã face exponentul unor puncte de vedere ale cadrelor didactice din judeþul Maramureº faþã de situaþia ce se prefigureazã pentru anul ºcolar 2002Ð2003 în învãþãmântul din þara noastrã ºi în special în cel rural, ca urmare a demersurilor fãcute de cãtre doamna ministru a învãþãmântului.

Protestul se referã, în special, la examenul de competenþã ce a avut loc pe data de 16 iulie 2002, la care, din totalul candidaþilor doar o treime a promovat. Oare ce spune acest lucru? Cã s-a prostit lumea sau cã s-au întocmit subiectele în aºa manierã încât majoritatea candidaþilor sã cadã?!

Doamna ministru a învãþãmântului a declarat într-o emisiune televizatã cum cã cei care au obþinut nota 5 nu vor lucra în învãþãmânt, astfel încât tinerii care au absolvit o facultate, au obþinut o licenþã, au studiat pedagogia ºi psihologia, au fãcut practicã pedagogicã, au obþinut, de fapt modulul pedagogic, deci erau competenþi sã lucreze la catedrã, anul acesta vor ºoma. Locul lor va fi luat la catedrã de titulari care sã cumuleze douã catedre, de pensionari ºi de absolvenþii de liceu. Titularii?! Oare ajunge sã fii titular, spre a fi atotºtiutor ºi a preda orice materie?! Titular de limbã românã ºi sã predea muzicã?! Sau poate cel de matematicã este mai competent sã predea muzicã? Sau profesorul de educaþie fizicã este competent sã predea, spre exemplu, chimie, decât cel care a terminat chimia, dar nu a luat peste 5 la acest examen de aºa-zisã competenþã?! Este clar cã statutul de titular nu îþi asigurã ºi competenþa. Faþã de pensionari avem tot respectul, dar ar fi mai bine sã stea acasã ºi sã se bucure de pensie ºi sã nu uite cã ºi dânºii au fost la început de drum. Nu este cazul ca unii sã mãnânce cu douã-trei linguri, iar alþii cu nici una. Necalificaþii sau cei care au absolvit doar un liceu sunt oare mai competenþi decât cei care au absolvit o facultate de specialitate, dar nu li se va da dreptul sã profeseze dacã nu au media peste cinci la acest examen?! Judecaþi ºi dumneavoastrã. Învãþãmântul din mediul rural era ºi pânã acum în mare suferinþã din cauza lipsei oamenilor calificaþi de la catedrã.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Cu aceasta s-a încheiat primul punct din ordinea de zi.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, nota pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale. Sunt circa 3 file. Deci voi citi legile care sunt depuse la domnul secretar general al Senatului:

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2002 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, semnat la 21 decembrie 2001 de cãtre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, la Acordul de împrumut (Proiectul privind restructurarea Administraþiei Naþionale a Drumurilor ºi reabilitarea drumurilor) dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 20 noiembrie 1996;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2002 pentru ratificarea Acordului de garanþie dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri ºi construcþia variantei de ocolire a municipiului Piteºti, semnat la Bucureºti la 31 decembrie 2001;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2002 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii Ñ Proiectul privind infrastructura municipalã din domeniul alimentãrii cu apã, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002;

Ð Legea pentru ratificarea Convenþiei Naþiunilor Unite împotriva criminalitãþii transnaþionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea ºi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor ºi copiilor, adiþional la Convenþia Naþiunilor Unite împotriva criminalitãþii transnaþionale organizate, precum ºi a Protocolului împotriva traficului ilegal de migranþi pe calea terestrã, a aerului ºi pe mare, adiþional la Convenþia Naþiunilor Unite împotriva criminalitãþii transnaþionale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/2000 pentru stabilirea unor tarife pentru serviciile prestate în regim de urgenþã cãtre populaþie de Ministerul de Interne;

Propunem pe domnii senatori Leca Aurelian, Novolan Traian ºi Bãdulescu Doru-Laurian.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, doamna senator. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Domnul senator Constantin Bîciu ºi domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

## **Domnul Ion Vela**

**:**

Domnul senator Panã Viorel.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

## **Doamna Vajda Borbala**

**:**

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi. Propunerile au fost adoptate cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Proiectul Legii pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000, ºi respectiv la 6 iunie 2001, la Convenþia Internaþionalã pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnul senator Panã Viorel.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnul senator Mircea Teodor Iustian.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Propuneri pentru comisia de mediere la proiectul Legii sindicatelor.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Vã rog, doamna senator.

Propunem pe doamna senator ªelaru Rodica, domnul senator Bucur Dionisie, domnul senator Filipescu Cornel ºi doamna senator Sporea Elena.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Domnul senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Domnul senator Popa Nicolae-Vlad.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

## **Doamna Vajda Borbala**

**:**

Domnul senator NŽmeth Csaba.

Propunem pe domnii senatori Bãdulescu Doru-Laurian, Novolan Traian ºi Leca Aurelian.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Domnul senator Constantin Bîciu ºi domnul senator Dorel-Constantin Onaca.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

O nouã comisie de mediere pentru proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiþiilor de funcþionare a centralelor termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/17.X.2002

Propunem pe domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel ºi Pricop Mihai.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan ºi domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Doamna senator Petre Maria.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

## **Doamna Vajda Borbala**

**:**

Domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost adoptatã cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Mulþumesc.

Ultima comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind producerea ºi comercializarea hameiului.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Propunem pe doamna senator Sporea Elena, domnul senator Mocanu Vasile ºi domnul senator Matei Viorel.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, doamna senator. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Dumitru Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule senator. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Senator Panã Aurel.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Mulþumesc, domnule senator. Vã rog sã votaþi.

Aprobat cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Mai multe documente sunt rapoarte ale comisiilor de mediere.

Pentru început, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1992 privind protecþia desenelor ºi modelelor industriale.

Doreºte cineva sã prezinte raportul?

La puncul 1 este un text comun.

Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 4, textul Camerei Deputaþilor. Sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 71 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

La punctul 5, text comun. Dacã sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Este cazul sã votãm raportul în ansamblu. Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor.

Dacã doreºte cineva sã-l susþinã. Poftiþi, vã rog, doamna senator!

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2001 la unele texte ale proiectului de lege, a formulãrilor celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport, dupã cum urmeazã:

La punctul 1, textul Senatului în unanimitate. La punctul 2, text comun în unanimitate.

Este cazul sã-l votãm. Vã rog, poftiþi!

Text adoptat cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 3, textul Senatului. Punctul 4, text comun.

Vã rog sã votaþi. Text adoptat cu 70 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 5, textul Camerei Deputaþilor.

Punctul 6, tot textul Camerei Deputaþilor. Le votãm pe acestea douã.

Dacã sunteþi de acord, poftiþi, vã rog! Adoptate cu 67 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Vã mulþumesc.

Punctul 7, text comun în unanimitate.

Vã rog sã votaþi. Adoptat cu 68 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 8, textul Camerei Deputaþilor. Punctul 9, textul Camerei Deputaþilor. Punctul 10, textul Camerei Deputaþilor.

Ajung acestea trei. Poftiþi, vã rog!

Deci punctele 8, 9 ºi 10, adoptate cu 64 de voturi, 4 voturi fiind contra ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 11 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

ªi punctul 12, la fel.

Punctul 12 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Pe acestea vã propun sã le votãm. Adoptate cu 69 de voturi pentru, 10 voturi contra ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Punctele 13 ºi 14 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Da, de asemenea, sã le votãm, vã rog. Adoptate cu 69 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi 3 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 15 Ñ text comun.

Da, poftiþi, vã rog!

Text adoptat cu 68 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 7 abþineri.

Punctul 16 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Da, poftiþi, vã rog!

Textul de la nr. 16, adoptat cu 65 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi 6 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 17 Ñ text comun.

ªi punctul 18 tot text comun. Vã rog sã le votãm. Adoptate cu 68 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere. Mulþumesc.

Punctele 19, 20 ºi 21 Ñ textele Camerei Deputaþilor.

Poftiþi, vã rog! Texte adoptate cu 69 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 4 abþineri. Mulþumesc.

Punctele 22, 23 Ñ textele Senatului.

Nu este cazul. Punctul 24?

Punctul 24 Ñ textul Camerei Deputaþilor.

Poftiþi, vã rog! Texte adoptate cu 57 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 3 abþineri.

Domnule preºedinte, nu este cvorum.

Vã rog sã mai votãm o datã. Poftiþi, vã rog! Textul de la punctul 24 a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

Raportul în ansamblu, vã rog. Raportul a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 6 abþineri.

Mulþumesc.

Urmãtorul raport, vã rog, doamna senator.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului Legii nr. 186/1999, la unele texte ale proiectului de lege formulate de cele douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport, dupã cum urmeazã: de la punctul 1 pânã la punctul 26 este varianta Senatului, în unanimitate.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În aceastã situaþie, propun sã votãm raportul în ansamblu.

Poftiþi, vã rog!

Raportul a fost adoptat cu 72 de voturi pentru, un vot contra ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul raport al comisiei de mediere priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125 din 1998 referitor la înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului.

Doamna senator Stoica Fevronia, poftiþi, vã rog! Dacã vreþi sã susþineþi raportul.

## **Doamna Fevronia Stoica**

**:**

Dar nu am textul raportului.

Poftiþi, vã dau eu textul, este însemnat aici totul.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor aºa cum sunt prevãzute în raport, cu marea majoritate a textelor ale Camerei Deputaþilor, dat fiind faptul cã nu au fost discutate de Senatul nostru, în 1998 s-a discutat, ºi o serie de texte comune.

Propun sã le luãm pe rând, doamna senator. Textele de la punctele 1, 2, 3, 4 ºi 5 sunt ale Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votãm.

Adoptate cu 66 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi 6 abþineri.

La punctul 6 este un text comun. Vã rog sã votãm. Adoptat cu 71 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi 5 abþineri.

La punctele 7 ºi 8 Ñ texte ale Camerei Deputaþilor. Poftiþi, vã rog!

Texte adoptate cu 65 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

Punctul 9, text comun.

Vã rog sã votãm.

Adoptat cu 68 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi 7 abþineri.

La punctele 10, 11, 12, 13, 14 ºi 15 Ñ texte propuse de Camera Deputaþilor ºi adoptate în unanimitate. Vã rog sã votãm.

- Adoptate cu 69 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi

- douã abþineri.

Mulþumesc.

La punctul 16, text comun. Vã rog sã votãm.

- Adoptat cu 71 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi

- 5 abþineri.

- Mulþumesc.

Textele de la punctele 17, 18, 19, 20, 21 sunt în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votãm.

- Adoptate cu 69 de voturi contra, un vot contra ºi

- 5 abþineri.

Mulþumesc.

Textul de la numãrul curent 21 punctul o) este text comun. Vã rog sã votãm.

- Adoptat cu 70 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- 6 abþineri.

Mulþumesc.

Textele de la numerele curente 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, pânã aici, în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votãm.

- Texte adoptate cu 69 de voturi pentru, 4 voturi contra

- ºi 5 abþineri.

- Mulþumesc.

Textul de la numãrul curent 35 este comun. Poftiþi, vã

rog!

Adoptat cu 72 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 7 abþineri.

Vã mulþumesc.

- Numãrul 35, punctele 2, 3 ºi 4 Ñ sunt texte ale

- Senatului.

Numãrul 36 Ñ textul Senatului. Nu e cazul.

Este un singur articol în divergenþã, care este un text comun, ºi în rest toate textele sunt luate de la Senat. Art. 18.

Este numãrul curent 2, care priveºte art. 18, Vã rog sã votãm.

Text adoptat cu 70 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi 3 abþineri. Propun sã votãm raportul în ansamblu. Vã rog.

Raportul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi 4 abþineri. Vã mulþumesc. Trecem acum la proiecte de lege.

Proiectul Legii pentru acceptarea amendamentelor la anexa Protocolului din 1978 referitor la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, adoptat potrivit unei Convenþii internaþionale, semnatã la Londra la 27 aprilie 2001.

Vã rog, de la Guvern, sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi expunerea de motive.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat.

Membrã a Organizaþiei Maritime Internaþionale încã din 1965, România a aderat în 1973 la Convenþia Internaþionalã privind prevenirea poluãrii pe mare. Aceastã convenþie a fost modificatã important prin Protocolul semnat la Londra în 1978, denumitã prescurtat MARPOL, care, la rândul lui, de-a lungul timpului, a fost fragmentat ºi îmbunãtãþit din punct de vedere al regulilor preventive vizând poluarea în mai multe rânduri, reguli la care România a aderat prin mijloace legislative specifice.

În cazul de faþã, modificãrile care s-au adus prin Rezoluþia MBC nr. 9.546 din 27 aprilie 2001 prevãd programul detaliat de retragere treptatã, pânã în anul 2005, a petrolierelor care prezintã mãsuri de siguranþã suficiente ºi, de asemenea, introduce o serie de cerinþe exigente referitoare la respectarea stãrii tehnice a vaselor pe perioada cât acestea mai pot opera.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de act normativ prezentat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Poftiþi, domnule senator!

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a luat în dezbatere acest proiect de lege, s-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru politicã externã ºi vi-l propunem spre adoptare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Trebuie sã menþionez cã legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Sunt propuneri, sugestii la dezbateri generale? Dacã nu, vã propun sã votãm, mai ales cã membrii comisiei au hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil. Vã rog.

Proiectul a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Vã mulþumim.

Urmãtorul proiect de lege priveºte aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107 din 2002 referitor la înfiinþarea Administraþiei Naþionale ”Apele RomâneÒ. Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _s e c r e t a r d e s t a t î n M i n i s t e r u l A p e l o r º i Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Conform Constituþiei României, art. 135 alin. (4), apele sunt considerate bun public. Resursele de apã fiind un monopol natural de interes strategic, politica strategiei în acest domeniu este un atribut al statului.

În plus, Directiva-cadru a Uniunii Europene nr. 2.000/60 în domeniul apei prevede cã statele membre trebuie sã asigure organizarea administrativã adecvatã, inclusiv sã stabileascã autoritatea competentã care sã implementeze prevederile acesteia în fiecare bazin hidrografic din teritoriul sãu naþional.

Printr-o eroare regretabilã, fosta Regie Autonomã ”Apele RomâneÒ S.A. a fost nominalizatã în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 care prevedea transformarea regiilor autonome în companii sau societãþi ce urmau sã fie supuse procesului de privatizare. Ulterior, a fost transformatã în companie naþionalã. Astfel s-a creat premisa posibilitãþii privatizãrii resurselor de apã ale României, care sunt de naturã strategicã ºi nu pot fi supuse unui proces de privatizare.

Faþã de cele prezentate, se propune înfiinþarea Administraþiei Naþionale ”Apele RomâneÒ Ñ persoanã juridicã românã de interes public naþional, în scopul administrãrii, pãstrãrii integritãþii ºi protecþiei bunurilor ce alcãtuiesc domeniul public al statului, care constituie sistemul naþional de gospodãrire a apelor, necesar gospodãririi durabile a resurselor de apã care, dupã cum am precizat, reprezintã monopol naþional de interes strategic.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumim.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator Ilaºcu!

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi a Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

În dezbateri s-a luat hotãrârea de a întocmi raport favorabil la acest proiect de lege cu un singur amendament la acest articol unic. Acest amendament constã în faptul cã se adaugã la denumirea acestei legi: ”publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621, din 20 septembrie 2002.Ò

Motivaþia este urmãtoarea: pentru uºoara identificare ºi conform practicii parlamentare, dupã titlul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2002 trebuie inserate numãrul ºi data Monitorului Oficial al României în care aceasta a fost publicatã. Este deci un singur amendament.

Mulþumesc. Dezbateri generale. Poftiþi, vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Domnule ministru,

Intervenþia este mai puþin în calitate de membru al unui grup parlamentar, mai mult în calitate de senator de Prahova ºi de fost prefect al judeþului Prahova. Aº vrea sã vã spun cã vorbesc, chiar am acest gir de a vorbi ºi în numele actualei conduceri administrative a judeþului Prahova, în numele prefectului judeþului Prahova, domnul Diaconu, pentru cã nu o sã mã refer atât la lege, cât la faptul cã la partea de Regulament de organizare ºi funcþionare se pãstreazã în aceastã organigramã un mod de împãrþire a direcþiilor care este în totalã discordanþã, în unele cazuri, cu exact ceea ce înseamnã bazinele hidrografice.

Acest lucru se întâmplã nu de acum, ci de foarte mulþi ani. Din pãcate, a contat mai mult influenþa anumitor persoane decât modul în care funcþioneazã anumite bazine hidrografice în mod real.

Bineînþeles cã este vorba de Direcþia Apelor BuzãuÐIalomiþa, care cuprinde mai multe sisteme de gospodãrire, printre care ºi Sistemul de gospodãrire a apelor Prahova, de foarte mult timp se discutã acest lucru. În cadrul bazinului hidrografic Ialomiþa Buzãul nu reprezintã aproape nimic, majoritatea activitãþii acestui bazin hidrografic se desfãºoarã în judeþul Prahova; 60% din personalul angajat lucreazã în sistemul din Prahova, 70% din veniturile direcþiei respective vin din judeþul Prahova ºi toþi aceºti bani ºi toatã conducerea se realizeazã la Buzãu.

De ani de zile se încearcã rezolvarea acestui lucru ºi mutarea sediului acolo unde este normal, deci acolo unde este centrul activitãþii, ºi nu cum este în situaþia de faþã, unde peºtele cel mic l-a înghiþit pe cel mare.

Din aceastã cauzã modul de repartizare a cheltuielilor, modul în care Prahova ºi celelalte judeþe beneficiazã de bani în fiecare an este un lucru total disproporþionat faþã de greutatea activitãþii ºi de modul în care este repartizatã activitatea în cadrul bazinului hidrografic Ialomiþa.

Aº vrea sã vã spun în legãturã cu acest lucru cã inclusiv domnul ministru i-a promis Ñ în ultimele douã luni Ñ domnului prefect de Prahova, domnul Georgicã Diaconu, cã acest lucru se va reglementa, se va intra într-o normalitate care înseamnã respectarea exactã a ceea ce înseamnã un bazin hidrografic.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, dacã doriþi sã aduceþi precizãri în legãturã cu...

Nu cunosc promisiunile domnului ministru, nu mi s-a spus aºa ceva, ceea ce pot sã spun este cã la vremea în care s-au înfiinþat direcþiile pe bazine hidrografice

activitatea principalã de construcþii se desfãºura în judeþul Buzãu, în principal este vorba de acumularea ºi barajul de la Siriu, ºi din aceastã cauzã, la vremea respectivã, s-a organizat acolo direcþia pe bazine. Dupã aceea, fiind sistemul organizatoric deja realizat, în virtutea inerþiei a rãmas la Buzãu.

Deci ceea ce a prezentat domnul senator este adevãrat, o parte majoritarã din activitate, precum ºi veniturile sunt realizate în judeþul Prahova, dar trebuie sã þinem cont cã nu este vorba numai de PrahovaÐBuzãu, din direcþia respectivã fac parte ºi sistemele de gospodãrire a apelor Brãila, Cãlãraºi, Ialomiþa ºi Dâmboviþa.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Hanganu revine, poftiþi!

Eu am fãcut referire precisã, este vorba de bazinul hidrografic. Bazinul hidrografic Buzãu practic nu are nici o referire cu bazinul hidrografic Ialomiþa ºi...

Dar sunt cuplate.

ªtiu, printr-un mic afluent care se varsã în Ialomiþa. Domnule ministru, chestiunea este de cu totul altã naturã ºi o ºtim foarte bine. Din nefericire, umbra domnului ministru Ilie atârnã foarte mult, de ani de zile, asupra acestei organizãri ºi este pãcat sã nu punem lucrurile la punct numai pentru niºte motive absolut personale.

Eu nu am spus cã mã opun acestei idei, am ºi susþinut ceea ce aþi prezentat dumneavoastrã, cã majoritatea activitãþii ºi a veniturilor sunt aduse de judeþul Prahova, însã trebuie sã þinem cont cã ºi alte ape fac parte din aceastã direcþie ºi v-am dat... prin sistemul organizatoric, sistemul de gospodãrire a apelor Brãila, Cãlãraºi, Ialomiþa, Dâmboviþa fac parte din acelaºi sistem.

Domnul senator Quintus, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mãrturisesc ºi eu Ñ ºi sunt absolut surprins Ñ cã aceastã disfuncþie, aceastã greºitã repartiþie dãinuie de ani ºi ani de zile ºi în fiecare moment al dezbaterii ei s-au fãcut promisiuni pentru o intrare într-o fireascã aºezare. Pare niþel, dacã vreþi, ciudat cã doi parlamentari ai opoziþiei se alãturã poziþiei prefectului care, evident, este reprezentantul Guvernului, dar care gestioneazã, ca ºi cei dinaintea sa, aceastã problemã într-un mod responsabil, pentru cã este absolut nefiresc.

Se spune cã sunt ape ºi ape; sigur, sunt pârâiaºe ºi este ºi Dunãrea, nu le putem compara, încât eu cred cã este nevoie, pentru a se lãmuri aceastã problemã importantã cumva, sã se restituie comisiei, cu atât mai mult cu cât vãd cã ºi domnul ministru este cumva avizat asupra acestei probleme.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, mai aveþi vreo precizare? Domnule senator Ilaºcu?

Comisia a lucrat, nu s-a primit nici un amendament de nicãieri pânã acum ºi s-a votat unanim, inclusiv opoziþia. Eu propun sã se punã la vot pentru adoptare.

Vã rog, doamna senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Voi vorbi în numele Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului. Mie mi se pare de-a dreptul ciudat, ca sã nu folosesc alt termen, ca o asemenea lege, prin care o structurã se reorganizeazã, deci Regia Apele Române se reorganizeazã ca Administraþie Naþionalã a Apelor Române, sã nu treacã nici mãcar pentru aviz pe la Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului. O asemenea lege, în fondul ei, este obligatoriu sã aibã mãcar avizul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, dacã nu, mai firesc...

Vom trece la vot. În primul rând, avem o propunere de a se retrage, a fãcut-o domnul senator Hanganu. Sunteþi de acord? Poftiþi, vã rog!

Ce votãm?

Sã se retragã proiectul de lege.

Nu, se pune mai întâi propunerea comisiei, pentru vot!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã rog, deocamdatã propunerea domnului senator.

Dacã se retrage proiectul...

Dar eu am propus primul, trebuie sã se voteze raportul comisiei.

Va veni pe urmã la rând. Este o propunere fãcutã din salã. Poftiþi, vã rog!

Ce votãm?

Este avizul pozitiv! Este avizul pozitiv al Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, îl am, pot sã vi-l arãt.

A fost la comisia noastrã asta?!

Da!

Eu am citit cã am primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci ºi a Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Da, se menþioneazã în raport, doamna senator.

## **Doamna Maria Petre:**

Da, îmi pare rãu, atunci. E în regulã.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Alte intervenþii? În aceastã situaþie propun sã

Vã rog.

Supunem la vot.

Propunerea de a se retrage proiectul de lege, sã meargã din nou la comisie.

Cu 41 de voturi pentru, 62 voturi împotrivã ºi o abþinere, propunerea a fost respinsã.

Vã mulþumesc.

Trecem acum la vot raportul ºi proiectul de lege. Poftiþi, vã rog!

Cu 75 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, textele au fost adoptate.

Vã mulþumesc.

Se doreºte listã?

Da.

Poftiþi, o listã pentru proiectul de lege!

Vã mulþumesc, domnule senator. Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Urmãtorul proiect de lege este amânat, era o propunere legislativã privind condiþiile generale pentru acordarea sprijinului financiar în agriculturã ºi silviculturã, la cererea domnului senator Apostolache.

Propunerea legislativã privind organizarea pieþei tutunului brut în România.

Poftiþi, domnule senator! Din partea ministerului? A, este iniþiativã. Poftiþi, doamnã senator!

Doamna senator Sporea, aveþi cuvântul, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cultura tutunului în România este tradiþionalã, ºtim cã un segment important al populaþiei din zona ruralã este implicatã în aceastã activitate.

Partenerii pieþei tutunului brut sunt, pe de o parte, producãtorii de tutun, asociaþii juridice ºi familiale, societãþi agricole, iar, pe de altã parte, sunt prim-procesatorii.

În anul 2000 s-a înfiinþat Asociaþia Producãtorilor de Tutun din România, în acest mod producãtorii urmând a se organiza în grupuri de producãtori pentru valorificarea tutunului pe principiile comunitare de piaþã, în vederea concentrãrii ofertei ºi simplificãrii sistemului de gestionare a pieþei tutunului brut. Dupã 1990, suprafaþa cultivatã cu tutun a scãzut de la 34.440 ha în 1989, la 10.521 ha în anul 2000, iar producþia de tutun brut a scãzut de la 27.456 tone, în 1989, la 10.869 tone, în anul 2000. Beneficiarii tutunului prim-procesat sunt fabricile de þigarete. Dupã 1990, în România îºi desfãºoarã activitatea ºi companii multinaþionale. Acestea utilizeazã în activitatea de fabricare a þigaretelor numai tutun din import. Unele soiuri de tutun cultivate în România corespund din punct de vedere calitativ exigenþelor comunitare ºi internaþionale, fapt consemnat ºi în raportul final al proiectului PHARE ROÐ9505 cu privire la analiza Companiei Naþionale ”Tutunul românescÒ. În momentul aderãrii la Uniunea Europeanã în România trebuie sã funcþioneze mecanisme ale pieþei comunitare, ºi anume: acordare de prime de producþie pentru kilogramul de tutun livrat (primele sunt stabilite diferenþiat, pe varietãþi ºi pe clase de calitate), mãsuri de orientare a producþiei de tutun din punct de vedere cantitativ ºi calitativ, acordarea unui ajutor special pentru grupurile de producãtori, în scopul respectãrii de cãtre acestea a reglementãrilor comunitare în acest sector de activitate. Aceste mecanisme pot funcþiona când piaþa tutunului va fi gestionatã prin urmãtoarele instrumente: contracte de cultivare a tutunului încheiate între cultivatorii de tutun ºi prim-procesatori, declaraþii de livrare a tutunului, document care sã ateste autorizarea prim-procesatorului de funcþionare, în baza cãruia acesta încheie contracte de cultivare cu producãtorii de tutun, atestate de cotã, atestate de control.

Vã mulþumesc, doamna senator. Domnule senator Pãtru, poftiþi, vã rog!

Comisia noastrã a dezbãtut aceastã iniþiativã în ºedinþele din 10 ºi 24 septembrie 2002. În data de 1 octombrie 2002, comisia a adoptat raportul pentru aceastã propunere legislativã. Au fost depuse amendamente de cãtre domnii senatori Matei Viorel, Mocanu Vasile, Pete ªtefan ºi doamna senator Sporea Elena, care au fost adoptate de comisie ºi sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

În urma dezbaterilor generale ºi pe articole membrii comisiei au hotãrât, cu 6 voturi pentru ºi douã abþineri, întocmirea raportului favorabil pentru aceastã iniþiativã legislativã, împreunã cu anexele nr. 1 ºi 2, care fac parte integrantã din lege, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport.

Prin natura reglementãrilor, iniþiativa face parte din categoria legilor ordinare. Faþã de cele prezentate, supunem aprobãrii plenului Senatului prezentul raport. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale? Domnule senator, poftiþi!

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Proiectul de lege prezentat de colega noastrã spre aprobare în plenul Senatului mi se pare cã este greºit de la început. Mã refer, în primul rând, la titlu. Deci Domnia sa propune organizarea pieþei tutunului. Ce punem pe piaþã, doamnã senator? Ce vindem, dacã nu producem? Una la mânã. A doua: domnul preºedinte a anunþat cã doi dintre membrii comisiei s-au abþinut. Eu am fost unul din cei care s-au abþinut, având în vedere prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 186/2001, datã de cãtre Guvernul României, prin care sunt stipulate aproximativ toate reglementãrile care sunt prezentate în acest proiect de lege, în afarã de acel punct 10 din Ordonanþa nr. 186/2001 pe care, de altfel, l-am discutat în plenul Senatului, ce fãcea referire la cultivatorii de tutun. Deci la susþinerea cultivatorilor de tutun. De asemenea, în acest proiect de lege al distinºilor colegi, art. 39 care fãcea referire la protejarea cultivatorilor de tutun din România Ñ ºi doamna senator a spus foarte bine aici Ñ, România a produs 34.000 de tone pânã în 1989, iar la ora actualã produce 9.000 de tone de tutun. Vrem sã intrãm în Comunitatea Europeanã, este adevãrat, doamna senator. Dumneavoastrã v-aþi documentat foarte bine despre tot ceea ce înseamnã acquis-ul Comunitãþii Europene, dar nouã, ca stat, trebuie sã ni se dea o cotã pentru Comunitatea Europeanã. Noi, la dezbaterile în Comisia pentru agriculturã, cu toate cã au fost bine organizate de cãtre distinsul secretar de stat Predilã, care a fost la câteva ºedinþe ale comisiei, am avut întâlniri cu producãtorii de þigãri, am avut întâlniri cu un mare producãtor de tutun. Noi, ca români, avem, în primul rând, datoria sã ne apãrãm producþia proprie de tutun. Avem, aºa cum se stipula în prezentarea dumneavoastrã, peste 70.000 de români care lucreazã sau au lucrat în domeniul tutunului. κi câºtigau ei ºi familiile lor existenþa de pe urma cultivãrii acestui tutun.

Deci revin, art. 39 din aceastã lege a fost..., dumneavoastrã în comisie aþi spus cã a fost scos la indicaþia doamnei ministru de la integrare. În acest articol, stimaþi colegi, se prevedea o cotã pe care erau obligaþi cei care produc þigãrile sã o utilizeze, sã utilizeze tutun românesc, ajungându-se treptat pânã la 40%, ceea ce, vreau sã vã informez pe dumneavoastrã, se întâmplã ºi în Polonia, ceea ce se întâmplã ºi în Ungaria. Este adevãrat, cei care fac þigãri în Polonia cumpãrã tutunul, nu-l utilizeazã în producþia de þigãri. Îl dau undeva, îl vând ºi fac, eu ºtiu, mahorcã, în altã parte.

La ruºi, da, cum spuneþi dumneavoastrã. Îl dau în altã parte.

Deci prin acest proiect de lege eu susþin ferm ºi tare cã nu am intervenit cu multe noutãþi, în afarã de Ordonanþa de urgenþã nr. 186/2001, ºi nu am ajutat în nici un fel producãtorul român. Dupã pãrerea mea, domnule preºedinte, la aceste discuþii trebuiau sã fie de faþã, ºi n-au fost, trebuiau invitate: Asociaþia Cultivatorilor de Tutun, Ministerul Finanþelor Publice Ñ pentru cã se face referire la unele prime, trebuia invitat Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei Ñ pentru cã era vorba despre fabricarea þigãrilor, ºi îndeosebi Ministerul Integrãrii Europene, care, de altfel, nu s-a prezentat. Aºa cum a spus în raportul comisiei domnul preºedinte, nu avem avizul acestui minister. Am fost acela care m-am abþinut de la votarea acestui proiect de lege ºi consider cã nu este normal sã nu ne ajutãm noi, românii, între noi, indiferent cine ºi cum conduce agricultura, indiferent cine ºi ce interese au. Trebuie sã avem mai întâi interesul oamenilor care lucreazã în agriculturã. Cã e condus de unul sau altul, asta e altceva.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Vã rog, domnule senator, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Pentru liniºtea celor care doresc sã fie liniºtiþi, încep prin a vã informa cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat voteazã pentru forma propusã în acest al treilea raport pentru Legea privind organizarea pieþei tutunului brut din România. Am spus al treilea raport ºi vreau sã mã explic: iniþiativa legislativã a fost depusã în aprilie 2002. E adevãrat cã nu de Ministerul Agriculturii, ci prin intermediul parlamentarilor din Comisia noastrã pentru agriculturã. În luna mai 2002, Consiliul Legislativ ºi Consiliul Economic ºi Social, iar în iunie 2002, Guvernul României, chiar sub preþioasa semnãturã a primuluiministru, Adrian Nãstase, îºi dã avizul integral pe proiectul de lege. Trebuie sã fac apel la memoria celor care

se fac cã uitã ºi sã vã informez cã, totuºi, în acest an noi am avut niºte dezbateri. Pe de o parte, la Ordonanþa nr. 186/2001, cât ºi în cadrul unei moþiuni simple privind corupþia instituþionalizatã ºi unde punctul forte era articolul 10 din Ordonanþa nr. 186/2001 ºi, în acel moment, nu s-a þinut cont de scrisoarea de la Comisia Uniunii Europene, iar acum, la sfârºitul lunii septembrie, dupã ce s-a votat o variantã II, prin grija Ministerului Agriculturii de a ne transmite informaþia, ce-i drept, nu scris, cã secretarul de stat împuternicit în relaþia cu Uniunea Europeanã are avizul Comisiei Uniunii Europene pentru adoptarea unui proiect de lege care sã prevadã cote obligatorii pentru producãtorii de tutun din România. E adevãrat, încã o datã subliniez, nu a fost scris, nu ni s-a transmis aceastã informaþie în scris, ca, într-un moment culminant de europenizare, doamna ministru Puwak, ministrul integrãrii europene, sã invoce o scrisoare, identicã cu cea din februarie-martie acelaºi an, spunând cã art. 39 încalcã Acordul european de asociere, art. 26 alin. 2. Eu întreb: când a fost serios Guvernul? Atunci când sub semnãtura primului-ministru, în luna iunie, ºi-a dat aviz pozitiv, inclusiv în ceea ce priveºte art. 39, sau intervenþia de faþadã ante-Praga, pe care a avut-o scrisoarea doamnei ministru Puwak? Încã o datã, vã informãm cã noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, votãm aceastã formã propusã de cel de-al treilea raport.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s, vã rog. Sunt silit sã apelez la clopoþel.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Poate cã pânã la urmã mã vor asculta ºi colegii...

Ca un nefumãtor înrãit, trebuie sã spun câteva cuvinte ºi despre acest proiect de lege privind piaþa tutunului, pentru cã, într-adevãr, în România au fost în jur de 70.000 de producãtori de tutun. Nu ºtiu câþi mai sunt acum. Eu sunt de acord cu faptul cã ºi în continuare trebuie sã producem tutun în România. Dar trebuie sã producem tutun de calitate. Nu putem impune nimãnui sã cumpere un tutun care nu poate fi folosit pentru anumite sortimente de þigarete. Mi-aduc aminte de vremurile mai îndepãrtate, când mergeam sã cumpãrãm tacâmuri de pui ºi ne dãdeau obligatoriu ca pentru un kilogram de tacâmuri sã cumpãrãm douã kilograme de zarzavaturi congelate. Bineînþeles cã aruncai acele zarzavaturi, pentru cã n-aveai ce face cu zarzavaturile respective, dar trebuia sã le cumperi. Sã nu facem ºi acum aceleaºi greºeli, sã impunem sã se cumpere ceva cu care nu se poate face nimic. Este necesar sã ajutãm producãtorii sã aibã posibilitatea schimbãrii soiurilor, producerii unor soiuri care vor fi cãutate de cãtre producãtorii de þigarete. ªi atunci putem spune cã am ajutat, într-adevãr, aceºti producãtori. Pentru cã un proverb german Ñ domnul Fabini este aici Ñ spune cã e mai bine sã-l înveþi pe om sã pescuiascã decât sã-i dai un peºte, pentru cã asta este mai durabil. Acest lucru este valabil ºi pentru producerea tutunului. Trebuie sã luãm mãsuri pentru a produce tutun de calitate, care poate fi utilizat ºi în þarã, ºi în strãinãtate, poate fi utilizat ºi de fabricile de þigarete cu sortimente româneºti ºi de fabricile de þigarete care fabricã anumite þigarete la nivel internaþional. ªi, în acest sens, noi spunem cã legea pe care am adoptat-o face un pas înainte, de aceea Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Doamna senator Sporea, dacã sunteþi amabilã sã rãspundeþi.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În aceastã situaþie, cine este pentru?

Poftiþi!

În cazul în care nu a existat cvorum, vã rog sã citiþi lista. Cei care nu sunt prezenþi sã vedem, iar în privinþa votului, conform Regulamentului Senatului, sã se repete votul când va fi cvorumul, azi sau joi, când va fi. Vã mulþumesc.

Nu e vorba de cvorum.

## Da, domnule preºedinte.

La întrebarea pe care a pus-o colegul Codreanu, ce se pune pe piaþã, îi rãspund cã vom cultiva tutun ºi tocmai acest proiect de lege este cel care pune în faþã organizaþiile profesionale ºi interprofesionale, cei care sunt artizanii principali ai acestei pieþe. În interiorul acestor organizaþii vor avea loc discuþiile referitoare la calitatea ºi cantitatea de tutun de care avem nevoie. Se formeazã grupurile de producãtori. Primele se dau direct producãtorilor ºi nu vor mai fi date, ca pânã acum, intermediarilor.

De asemenea, referitor la art. 39, în urma discuþiilor pe care le-am avut, se poate folosi mãsura de salvgardare prin creºterea taxelor vamale, ca noi sã ne protejãm producãtorii de tutun.

Acele cote pe care noi le-am stipulat în proiectul de lege erau folosite de þãri ca Ungaria ºi Polonia, dar acquis-ul comunitar nu prevede aºa ceva ºi vom utiliza celelalte mãsuri specifice, adicã mãsura de salvgardare prin taxe vamale.

Important este cã de acum încolo va funcþiona altfel aceastã piaþã a tutunului brut. Vã mulþumesc.

Domnule senator Nicolae Pãtru, vreþi sã precizaþi ceva în plus?

Nu este vorba de cvorum. E vorba de...

E vorba de cvorum. Au ieºit 71 de voturi.

Nu. Nu merge aparatul.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

M-am uitat de 3 ori. Au ieºit sub 70. Înseamnã cã este cvorum în salã. Trebuie sã citim catalogul sã vedem cine sunt prezenþii ºi absenþii ºi vom repeta votul atunci când va exista cvorum. Aºa scrie regulamentul.

Vã mulþumesc.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Uitaþi-vã cã suntem 121. De la început a fost defect.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Din cauza tutunului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Dacã-mi daþi voie, domnule senator. Poftiþi, vã rog! Propun sã mai încercãm o datã. Poate avem o ºansã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

## **Din salã**

**:**

Nu...!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În cazul acesta

Poftiþi, mai votãm o datã. A treia oarã.

Nu mai merge!

În aceastã situaþie...

## **Din salã:**

Nu e cvorum.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Nu. E defect... de dimineaþã... nu suntem doar 50 sau 54 în salã.

Da. Situaþia este clarã. Se amânã votul, fiind defect aparatul.

Uitaþi cã este cvorum.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În aceastã situaþie, se amânã. Vã rog, am primit indicaþii tehnice, dacã sunteþi de acord. Votãm pentru ultima datã. Dacã nu funcþioneazã, textul este amânat la vot. Vã rog sã votaþi.

Tot nu merge.

Rãmâne ca proiectul de lege sã fie votat data viitoare, joi. Vã mulþumesc.

Cu aceasta s-a terminat ºi partea a treia a ºedinþei noastre.

Urmeazã ultima parte, întrebãri ºi interpelãri.

Vã rugãm. Primul capitol este acela al întrebãrilor. Doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima întrebare este adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor, domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Societatea ”ElectricaÒ anunþã cã, începând cu 1 octombrie 2002, va fi redus cu 0,6% tariful energiei pe ansamblu ºi cu 15% pentru consumatorii cu tarife sociale.

Vãzutã prin date, cifre, comentarii ºi interviuri apãrute în presa scrisã ºi vorbitã, sigur cã aceastã mãsurã este salutarã. Întrebãm ministerul, pe domnul ministru, cum va afecta aceastã reducere a tarifelor activitatea de dezvoltare a Societãþii ”ElectricaÒ pe termen scurt ºi mediu?

Întrebãm acest lucru pentru cã ”ElectricaÒ va înregistra pierderi ca urmare a acestei mãsuri. Nu cumva aceste pierderi se vor redistribui, dacã nu acum, într-un orizont oricum destul de apropiat, celorlalþi consumatori? Sau nu cumva aceste pierderi vor încetini modernizarea Societãþii ”ElectricaÒ ºi, mult mai grav, vor alunga eventualii investitori, lucru care se va rãsfrânge într-un orizont, de data asta mediu, tot asupra consumatorilor casnici sau agenþi economici?

Rugãm rãspuns scris.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, a doua întrebare pentru Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii, doamnei ministru Silvia Ciornei.

Asistãm cu toþii în ultima vreme la diferendele dintre ministerul pe care îl conduceþi ºi reprezentanþii Asociaþiei Naþionale a Cooperaþiei Meºteºugãreºti.

Înþelegem cã, cel puþin în perioada de tranziþie, statul trebuie sã controleze societãþile cooperatiste, modul în care sunt folosite subvenþiile sau alte ajutoare primite, sã urmãreascã respectarea legislaþiei în materie.

ªtim cã între reprezentanþii Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi membrii Comisiei Europene au avut loc discuþii pe aceste probleme.

Întrebãm ministerul, pe doamna ministru Ñ pentru a fi mai bine lãmurite lucrurile, pentru a stinge aceste divergenþe între minister ºi UCECOM Ñ de ce nu au fost invitaþi ºi reprezentanþii acestuia la consultãri, astfel încât reformarea sectorului cooperatist sã se facã în cunoºtinþã de cauzã ºi prin implicarea tuturor pãrþilor.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã Ministerului Integrãrii Europene.

Integrarea în Uniunea Europeanã presupune, pe lângã avantajul absorbirii unor fonduri structurale destul de consistente, ºi aspecte mai puþin la îndemânã, acelea de a fi competitivi pe o piaþã unicã dezvoltatã.

În þãrile membre mãrfurile circulã fãrã taxe vamale, de aceea câºtig de cauzã va avea cel care vine cu produse mai performante ºi competitive.

Acest lucru trebuie sã ne dea foarte mult de gândit, pentru cã mai sunt doar câþiva ani pânã când vom fi în aceastã situaþie ºi noi ºtim din experienþa care existã în Uniunea Europeanã, experienþã care nu este deloc fericitã pentru toate þãrile.

Deci, conþinutul întrebãrii.

Cum a înþeles Ministerul Integrãrii Europene sã se pregãteascã pentru contracararea unui impact de genul celui bãnuit, þara noastrã fiind mai puþin pregãtitã sã facã faþã concurenþei þãrilor membre? ªi, respectiv, ce va întreprinde ministerul?

Domnule preºedinte, am ºi o interpelare.

Nu. O singurã întrebare. Douã întrebãri. Vã mulþumesc. La interpelãri revenim.

Doamna ministru Hildegard Puwak, vã rog sã binevoiþi a rãspunde la întrebarea pusã.

## **Doamna Hildegard Carola Puwak Ñ** _ministrul integrãrii_

## _europene_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator, am citit cu mare atenþie întrebarea dumneavoastrã ºi am reflectat asupra ei.

Întrebarea face trimitere însã la douã probleme diferite.

Una priveºte fondurile structurale ºi care bineînþeles cã este o problemã de asistenþã financiarã care se va gestiona dupã ce România va deveni stat membru. Acum suntem în faza de gestionare a fondurilor de preaderare.

Cea de a doua problemã la care dumneavoastrã vã referiþi aici Ñ în legãturã cu competitivitatea Ñ se leagã de mai multe probleme care þin de criteriul economiei funcþionale de piaþã ºi de angajamente asumate de România în procesul de negociere prin mai multe capitole.

Problema pregãtirii nu a Ministerului Integrãrii Europene, ci a României, dacã vreþi, pentru momentul acesta al integrãrii pe piaþa unicã are legãturã cu libera circulaþie a mãrfurilor, cu capitolul de concurenþã, cu capitolele de impozitare.

Sigur cã în ceea ce priveºte criteriul economiei funcþionale de piaþã ºi cel referitor la capacitatea de a face faþã forþelor concurenþiale ale pieþei unice s-au luat o serie întreagã de mãsuri. Cu ajutorul Parlamentului au fost promovate în anul trecut ºi în anul acesta foarte multe legi care creeazã cadrul legislativ ºi baza pentru construcþia instituþionalã în toate aceste domenii care vor asigura competitivitatea. Dovadã existã, în cadrul criteriului economic, ceea ce s-a realizat în plan macro ºi în plan sectorial.

În ceea ce priveºte, însãÉ Nu vreau sã reproduc indicatorii, pentru cã vi i-am pregãtit aici, în rãspunsul scris. Unul din obiectivele Acordului european semnat de România în 1993 ºi intrat în vigoare în 1995 vizeazã tocmai aceastã funcþionare a economiei de piaþã pe principiul asimetriei, în avantajul României, pânã în urmã cu ceva vreme, în aºa fel încât sã se acorde reciproc concesii tarifare pentru protejarea societãþilor comerciale ºi a producþiei româneºti.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Domnule senator Acatrinei, poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã-i mulþumesc doamnei ministru pentru rãspunsul foarte competent ºi la obiect la întrebarea pe care am pus-o.

Vã promit, doamna ministru, cã în cel mai scurt timp o sã vin în cadrul ministerului dumneavoastrã pentru a mai lãmuri ºi alte probleme legate de aceastã situaþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna ministru.

Domnul senator Hanganu, aveþi o întrebare. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se adreseazã Ministerului Prognozei ºi Dezvoltãrii ºi se referã la Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001, cea privind înfiinþarea ºi funcþionarea parcurilor industriale.

Întrebarea este legatã de câte parcuri s-au înfiinþat pânã în prezent sau câte situaþii în care s-a demarat înfiinþarea unor parcuri industriale în România, câte din aceste parcuri s-au înfiinþat sau se înfiinþeazã conform legii ºi câte din ele se înfiinþeazã conform art. 12, deci practic excepþii de la lege.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule ministru Leonard Cazan, sã rãspundeþi domnului senator.

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan** Ñ _ministrul dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**

Stimate domnule senator,

Titlul ministerului este Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

Referitor la întrebarea dumneavoastrã privind stadiul aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi dezvoltarea parcurilor sunt de arãtat urmãtoarele:

1. Înfiinþarea ºi dezvoltarea parcurilor industriale în vederea creºterii volumului activitãþii, a atragerii investiþiilor strãine constituie în permanenþã un domeniu de interes ºi de responsabilitate pentru Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

2. Cadrul legal în domeniul parcurilor a fost creat prin Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001, publicatã în Monitorul Oficial nr. 536 din 1 septembrie 2001 ºi aprobatã prin Legea nr. 490/2002.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul senator Hanganu, sunteþi mulþumit de rãspunsurile primite?

Mulþumesc domnului ministru al dezvoltãrii ºi prognozei. Îmi cer scuze pentru inversarea denumirii ministerului.

Eu am fãcut intervenþiaÉ Probabil dumneavoastrã aþi sesizatÉ Plecând, totuºi, de la esenþa legii, spun acelaºi lucru ca ºi la momentul respectiv, cã dacã legea ajutã pe cei care vor sã facã parc industrial, nu-i ajutã deloc pe cei care vor sã vinã în parcul industrial, pentru cã, practic, facilitãþile care sunt prevãzute în lege sunt numai pentru cel care construieºte parcul. Celelalte facilitãþi pot veni în special în cazurile în care administraþia localã, consiliile judeþene creeazã ele niºte facilitãþi legate de chirie ºi de alte lucruri de genul acesta. Acesta este ºi motivul pentru care eu consider cã puþine parcuri se vor crea conform legii, deci de la zero, ”green fieldsÒ, aºa cum spunea domnul prim-ministru, ºi mult mai multe se vor crea pe fostele platforme industriale, mai ales pentru faptul cã, prin metodologia respectivã, se scapã de datorii ºi se ajunge, pânã la urmã, nu ºtiu dacã chiar la un parc industrial, dar la o întreprindere care îºi închiriazã sediile ºi spaþiile de producþie de foarte, foarte multe ori. Mulþumesc pentru rãspuns, domnule ministru.

Domnule senator,

Bazat pe comentariul dumneavoastrã, aº vrea sã vã spun câteva lucruri. În afarã de ce am rãspuns direct la întrebare, mai sunt ºase parcuri industriale care vor fi construite prin contribuþia fondurilor Uniunii Europene ºi contribuþii locale. Este vorba de parcuri ”green fieldsÒ, în care contribuþia fondurilor Uniunii Europene se ridicã pânã la 5 milioane de euro.

Vreau sã vã spun, de exemplu, cã din informaþiile pe care le am Ñ unul din acestea este la Iaºi Ñ, din informaþiile pe care le am suprafaþa este prea micã pentru beneficiarii care sunt acum anunþaþi cã doresc sã intre în parc. Nu am aceleaºi informaþii despre restul parcurilor, dar eu vreau sã cred cã este una din soluþii pentru creºtere economicã în perioada imediat urmãtoare. ªi pe cele care urmeazã sã se construiascã Ñ ºi construcþia lor va dura un an, un an ºi jumãtate Ñ ºi pentru care planurile de afaceri ale beneficiarilor sunt deja constituite în multe locuri ºi, cu adevãrat, dacã o sã aveþi curiozitatea sã vizitaþi unele din parcurile constituite Ñ ºi vi-l dau exemplu pe cel de la Vãleni, care, din momentul în care autoritãþile locale au decis ºi au realizat sã înscrie sub formã de cerere pentru titlul de parc ºi pânã când a început sã funcþioneze prima unitate cu 220 de muncitori a fost o perioadã de douã luni ºi jumãtate. Deci sunt ºi exemple bune, care cred cã se vor înmulþi. Vã mulþumesc.

Mulþumim, domnule ministru.

Daþi-mi voie ca, în continuare, sã invit la microfon pe domnul senator Paul Pãcuraru.

Întrebarea mea de astãzi, domnule preºedinte, stimaþi colegi, este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Dupã cum se ºtie, 16 termocentrale au fost trecute la consiliile locale, aflându-se în prezent în reorganizare. Aceste termocentrale sunt vechi, cu costuri foarte mari de producþie, costuri care sunt de cinci ori mai mari decât încasãrile, iar consiliile locale nu ºtiu cum vor face faþã situaþiei.

În acest moment, problema acutã a acestor termocentrale este asigurarea combustibilului.

Din câte am înþeles, Guvernul urmeazã sã facã un împrumut de 120 milioane dolari pe care îl garanteazã, iar aceastã linie de credit va fi derulatã prin ”TermoelectricaÒ.

Vã rugãm, domnule ministru, sã ne rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

Cum se respectã Acordul suplimentar cu Fondul Monetar Internaþional care prevede cã ”TermoelectricaÒ poate obþine o garanþie din partea Guvernului de maximum 200 milioane dolari?

Cum va fi folosit acest credit ºi cum va fi recuperat de la populaþie, þinând seama de posibilitãþile de platã ºi datoriile acumulate de cãtre beneficiarii acestor servicii? Nu ºtiu dacã se poate formula ºi interpelareaÉ

Lãsaþi, data viitoare, cã am amânat deja pe cinevaÉ Nu vã supãraþi, darÉ

Consider interpelarea depusã. Este cãtre doamna ministru Andronescu ºi aºtept rãspunsul pe suport electronic. Vã mulþumesc.

Doamna senator Norica Nicolai, aveþi o întrebare.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Domnule ministru, în luna mai 2002 Consiliul judeþean Cluj a dispus preluarea unui credit de 5,1 milioane euro

pentru achiziþionarea unor utilaje tehnologice Power Pack pentru mãcinarea ºi împachetarea gunoaielor, utilaje tehnologice second hand, care sunt destinate sã serveascã oraºele Turda, Câmpia Turzii ºi Gherla. Acest credit a fost contractat de la Banca ”ÞiriacÒ. S-a achitat 20% din contravaloarea creditului, ºi de aceastã achiziþie publicã s-au ocupat îndeaproape ambii vicepreºedinþi ai Consiliului Judeþean Cluj, atât domnul Medrea, cât ºi domnul Cherecheº.

Vã solicitãm sã dispuneþi o anchetã cu privire la modul în care au fost respectate dispoziþiile legale pentru aceastã achiziþie publicã. Din informaþiile pe care le avem, aceste utilaje sunt depãºite moral, sunt scoase din uz în întreaga Uniune Europeanã, iar valoarea lor nu este în nici un caz de 5,1 milioane euro, ci mult mai micã. În plus, ele nu pot fi folosite în activitatea pentru care sunt destinate.

Mulþumesc.

Domnul senator Ioan Aurel Rus.

## Domnule preºedinte,

Am de pus o întrebare domnului ministru Tiberiu Ovidiu Muºetescu de la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Cum este posibil ca o unitate ce a vândut o parte din active, adicã 17%, sã fie revândutã în întregime ºi cu un preþ ce nu acoperã nici datoriile cãtre stat?

Este vorba de fostul C.L.F. Beclean, judeþul BistriþaNãsãud, firmã aflatã în lichidare.

Aºtept rãspuns scris.

Mulþumesc.

Domnul senator Gheorghe Flutur.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Faþã de programul de finanþare pe anul 2002, parte integrantã a strategiei de dezvoltare a agriculturii pe termen mediu, 2001Ð2005, vã rugãm sã ne precizaþi nivelul realizãrilor înregistrate pânã în prezent pentru obiectivele prioritare ale strategiei, defalcat pe resurse financiare Ñ internã ºi externã Ñ, ºi cât din aceste realizãri constituie subvenþie SAPARD pe anul 2002.

A doua întrebare. Care sunt cauzele care au determinat neconsumarea subvenþiilor pe produs din acest an ºi care au fost mãsurile pe care le-aþi dispus pentru redirijarea sumelor neconsumate cãtre agricultori, beneficiari ai acestor subvenþii?

Solicit rãspuns scris. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru, vã rugãm sã ne rãspundeþi ce mãsuri aþi luat pentru sancþionarea conducãtorilor de unitãþi de stat ºi totodatã recuperarea sumelor de bani de la acei directori care nu au respectat Ordonanþa de urgenþã nr. 79 din 31 mai 2001 privind disciplina economico-financiarã.

Aceastã ordonanþã prevede cã aceºtia nu pot avea retribuþii mai mari decât salariul unui secretar de stat, circa 14 milioane lei, ºi se ºtie cã salariile multora dintre ei depãºesc 100 milioane lei.

Mass-media a fãcut cunoscute numeroase astfel de cazuri.

Aºtept rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Radu F. Alexandru. Poftiþi, domnule senator!

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Întrebarea mea este adresatã domnului Adrian Nãstase, primul-ministru.

Domnule prim-ministru, presa centralã a reprodus zilele trecute urmãtoarea dumneavoastrã declaraþie. Citez: ”Politica înseamnã ºi echipe de sprijin logistic, dar este important sã validaþi în primul rând liderii, cei care ies în faþã pentru a se bate, cei care au imaginaþie, cei care ºtiu sã spunã lucrurilor într-un mod foarte simplu. Eu nu ºtiu. Eu am o problemã din acest punct de vedere ºi acest lucru mi-a fost reproºat de multe ori ºi am acceptat lucrul acestaÒ.

Vã mãrturisesc, domnule prim-ministru, cã am citit cu toatã atenþia vorbele dumneavoastrã ºi am încercat un sentiment de bine venitã speranþã, amintindu-mi de seria lungã a unor declaraþii anterioare de care cu siguranþã vã amintiþi ºi care nu numai cã au produs o nedoritã consternare în rândul opiniei publice, dar l-a obligat pe preºedintele Iliescu sã intervinã ºi sã le corecteze, cu prudenþa politicã ºi eleganþa care îl caracterizeazã.

Din pãcate nu mi-aþi permis sã întârzii prea mult în optimismul meu. Întrebat fiind de un ziarist ce pãrere aveþi despre cazul Treptow, aþi ºocat din nou opinia publicã, afirmând: ”Nu pot sã rãspund, pentru cã nu vreau sã-l supãr pe preºedintele Ion IliescuÒ.

Domnule prim-ministru, în temeiul obligaþiilor ºi drepturilor care-mi revin potrivit Constituþiei ºi Regulamentului Senatului, vã rog sã-mi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

1. Care sunt adevãrurile pe care le cunoaºteþi ºi care o datã dezvãluite ar provoca supãrarea preºedintelui Iliescu?

2. Care sunt criteriile dupã care evaluaþi ºi vã exprimaþi punctele de vedere asupra unor chestiuni de maxim interes, cum este scandalul Treptow?

3. Care sunt celelalte instituþii ale statului, în afara preºedintelui Iliescu, care influenþeazã opiniile dumneavoastrã?

Solicit rãspuns oral ºi în scris. Primiþi, vã rog, expresia deplinei mele consideraþii.

Domnule preºedinte, regulamentul permite, în situaþia în care primeºti un rãspuns, sã spui dacã eºti sau nu satisfãcut de rãspuns.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon, de aceastã datã, pe domnul senator Mihordea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Douã întrebãri am. Prima întrebare este adresatã domnului ministru de interne Ioan Rus.

Este posibil ca sediul ºi documentele de valoare istoricã remarcabilã aparþinând defunctei Securitãþi, astãzi în custodia C.N.S.A.S., sã nu fie pãzite de trupele de jandarmi, ci sã fie pãzite de un angajat al C.N.S.A.S.?

A doua întrebare se adreseazã domnului ministru al finanþelor publice, Mihai Tãnãsescu.

Care este situaþia anchetei în ceea ce priveºte rambursãrile ilegale de T.V.A., în valoare de aproximativ 28 de miliarde lei, din oraºul Borºa Ð Maramureº, având în vedere cã au trecut aproximativ 2 ani de la depistarea infracþiunii?

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Pavel Abraham este în salã. Vã rog sã rãspundeþi imediat, ca ºi în celelalte cazuri.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

La întrebarea domnului senator Mircea Mihordea cu privire la solicitarea clarificãrii ºi neasigurãrii pazei cu efective de jandarmi la sediul Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, am onoarea sã vã comunic urmãtoarele.

În considerarea valorii istorice deosebite a documentelor fostei Securitãþi, Ministerul de Interne a iniþiat, alãturi de Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, Hotãrârea Guvernului nr. 935 din 2001 pentru completarea Anexelor nr. 1 ºi 2 la Hotãrârea nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor ºi valorilor cu efective de jandarmi, care s-a publicat în Monitorul Oficial al României nr. 619/1.10.2001.

Potrivit prevederilor acestui act normativ, paza sediului C.N.S.A.S. trebuie sã se asigure cu jandarmi, prin redistribuirea unora dintre efectivele Comandamentului naþional al jandarmeriei.

Precizãm cã la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului invocate anterior Ministerul de Interne nu a dispus de efective de jandarmi necesare asigurãrii pazei obiectivului respectiv.

În aceste condiþii, învederãm faptul cã aprobarea legalã pentru finanþarea ºi deblocarea posturilor de subofiþeri a intervenit în trimestrul III al anului 2002, astfel încât Comandamentul naþional al jandarmeriei a putut demara procedura legalã pentru selecþia ºi încadrarea efectivelor necesare acestei activitãþi, ulterior datei de 31 iulie 2002.

Totodatã, vã facem cunoscut cã, pânã la data prezentei, au fost deja întocmite toate documentele necesare instituirii pazei, subofiþerii selecþionaþi în acest scop fiind în faza finalã a absolvirii cursurilor de formare ºi specializare în domeniul pazei obiectivelor.

Faþã de cele prezentate ºi în considerarea importanþei deosebite consacrate legal a documentelor gestionate de Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, vã asigurãm, domnule senator, cã, începând cu data de 15 octombrie 2002, la sediul acestui obiectiv va fi instalatã efectiv paza cu jandarmi.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnul senator Mihordea.

Sunt mulþumit de rãspuns.

Domnul senator Nicolae Iorga.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu doresc sã-i adresez o întrebare tot domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Întrebarea mea este legatã de lunea trecutã, adicã exact acum o sãptãmânã, zi în care apãrea acel fabulos sondaj de opinie în care partidul de guvernãmânt era creditat cu 47%, când eu nu am putut ajunge la Bucureºti, pentru cã D.N. 1 este blocat de 6.500 de muncitori de la ”RomanÒ Ñ S.A.

Cum domnul Ovidiu Muºetescu întârzie sã aparã în România din Statele Unite, când trebuia sã vinã joi, promisese cã va fi la ”RomanÒ Ñ S.A., întrebarea mea pentru domnul prim-ministru Adrian Nãstase este urmãtoarea: când au de gând guvernanþii sã ia mãsuri ºi care sunt acelea pentru ca marea uzinã braºoveanã sã revinã la linia de plutire?

ªi acum am ºi eu un foarte scurt comentariu la un rãspuns al domnului prim-ministru Adrian Nãstase care,

vizavi de o întrebare a mea, dacã domnul Bruce Jackson s-a amestecat brutal în afacerile interne ale României, recomandându-i senatorului Corneliu Vadim Tudor sã candideze în Belarus, Domnia sa, îi mulþumesc cã-mi rãspunde, cu semnãturã ºi ºtampilã, urmãtoarele: ”Semnificativ este cã domnul Bruce Jackson a fãcut aceste afirmaþii în cadrul unei conferinþe de presã, rãspunzând la întrebãrile jurnaliºtilor ºi, la fel ca ºi dumneavoastrã, cred cã are dreptul sã exprime un punct de vedere.

În acest context, apreciem cã intervenþia domnului Bruce Jackson nu reprezintã un amestec brutal în afacerile interne ale României, ci o manifestare democraticã a libertãþii de expresieÒ.

ªi acum, a doua întrebare pentru domnul Adrian Nãstase: atunci la ce mai au rost toate acele procese împotriva senatorului Corneliu Vadim Tudor, care nu face altceva decât ce a fãcut domnul Bruce Jackson, sã-ºi manifeste democratic libertatea de expresie?! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Suntem tot la capitolul ”ÎntrebãriÒ. Domnul senator Mircea Nedelcu are o întrebare mai veche ºi domnul secretar de stat Radu Damian este aici pentru a rãspunde.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

**Domnul Radu Mircea Damian** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ _**:**_

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi domni senatori,

Voi rãspunde interpelãrii domnului Mircea Nedelcu precizând cã în scopul asigurãrii accesului echitabil la învãþãturã pentru anul ºcolar 2002Ð2003 s-au realizat 211 ºcoli, centre de zonã, la care s-au arondat 262 de ºcoli.

Pentru rezolvarea transportului de la domiciliul elevilor la ºcoalã au fost achiziþionate de la S.C. ”AroÒ Ñ S.A. Câmpulung Muscel 224 microbuze pentru transportul elevilor, din care 135 cu 16 locuri ºi 89 cu 22 de locuri, pentru care s-au alocat prin bugetul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii 100 de miliarde lei.

Referitor la aspectele prezentate de dumneavoastrã relativ la situaþia din judeþul Hunedoara, vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele:

În judeþul Hunedoara, începând cu anul ºcolar 2002 Ð 2003 au fost comasate clase la învãþãmântul gimnazial doar în ºcolile care au avut efective mai mici decât cele prevãzute de articolul 158 alineatul 1 litera b) din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi anume zece elevi pe clasã.

La ªcoala generalã Teliuc nu existã clase care au un efectiv mai mare de 30 de elevi pe clasã. Clasa a VIII-a, care este vizatã în interpelare, funcþioneazã cu douã clase pe nivel, cu un efectiv total de 35 de elevi, o clasã are un efectiv de 17 elevi, iar cealaltã un efectiv de 18 de elevi.

Precizãm cã în judeþul Hunedoara au fost comasate numai ºcolile care aveau un numãr mic de copii, în condiþiile asigurãrii transportului cu microbuze la ºcoala centru de zonã, printre care ºi ºcolile menþionate în interpelare.

Copiii din statele Boroslav ºi Mada nu vor fi ”nevoiþiÒ sã strãbatã kilometri pentru a ajunge la ºcoalã, întrucât începând cu anul ºcolar 2002Ð2003 s-au înfiinþat ºcoli primare în aceste localitãþi.

Vã mulþumim.

Domnule senator, aveþi comentarii?

Da, vreau sã mulþumesc Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru rãspunsul foarte bine pus la punct ºi elaborat. Cred cã a meritat amânarea acestui rãspuns, el trebuia sã vinã mai de mult, însã vreau sã vã spun, domnule ministru, cã dumneavoastrã aþi pus între ghilimele la un moment dat cã niºte copilaºi nu trebuie sã parcurgã kilometri pe jos. Într-adevãr, am aflat ºi eu, ulterior s-a dat în folosinþã o ºcoalã în Mada, parcã, nu ºtiu de cealaltã comunã, dar am sã mã informez, însã sã ºtiþi cã în zonele acelea se ajunge foarte greu ºi eu sunt convins cã mulþi dintre oamenii dumneavoastrã din teritoriu probabil nici nu ºtiu unde se aflã anumite comune, cum ar fi Bãtrâna, care face obiectul unei alte interpelãri.

Aº fi curios în judeþul Hunedoara câte autoturisme din acelea mult-pomenite de dumneavoastrã, era vorba de vreo 2.000, au ajuns ºi în judeþul Hunedoara?

Eu, în interpelarea mea, m-am referit, într-adevãr, la niºte copilaºi de etnie maghiarã, nu cu intenþia de a critica ministerul, cã pentru ei se poate menþine o clasã de patru-cinci elevi, ci pur ºi simplu pentru a solicita aceeaºi clemenþã ºi aceeaºi înþelegere pentru copiii românilor din zonele de munte, din zonele rurale în care, practic, sunt locuri greu accesibile, sunt locuri unde nu au nici apã de bãut, comuna Ghelari de exemplu, ºi dacã acolo nu sunt copii suficienþi pentru a forma o clasã din 17 elevi aþi recurs la prevederea legalã de a anula aceste clase.

Eu aici voiam sã ajung, de ce nu se poate ºi pentru ei aceeaºi înþelegere? Deci sã rãmânã clase, mai ales cã sunt cadre didactice, poate nu chiar pe specializarea respectivã, dar existau cadre didactice chiar acolo, în comunã.

Cunosc cazuri în care au funcþionat doi, trei ani ºi anul acesta nu mai pot funcþiona, nu au luat examenul respectiv, dar asta este cu totul altã poveste.

Menþionez, sunt mulþumit de rãspuns, în sensul cã este elaborat, am sã-l iau, am sã-l verific ºi, dacã este cazul, am sã vin cu o interpelare ulterioarã.

ªi eu vã mulþumesc foarte mult ºi pot sã vã precizez, dacã-mi permiteþi, în douã cuvinte, cã ministerul are în vedere ºi calitatea actului educaþional de învãþãmânt în momentul în care nu trebuie sã mai continue practica de a avea mai mulþi copii din clase diferite în aceeaºi salã ºi cu programe diferite la acelaºi profesor, ºi acesta este unul dintre motivele pentru care aceastã soluþie de transport cu autobuzul, care este aplicatã ºi în alte þãri, a fost, poate, preferatã.

În cazuri de excepþie!

Sigur cã în situaþiile speciale pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat se poate interpreta ca un caz de excepþie.

Vã mulþumesc.

Îmi puteþi pune rãspunsul la dispoziþie, vã rog?

O sã semneze doamna ministru, pentru cã rãspunsul nu este semnat.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Trecem la capitolul ”InterpelãriÒ. Doamna senator Norica Nicolai. Vã rog, doamna senator.

Interpelarea mea se adreseazã doamnei ministru Daniela Bartoº cãreia doresc sã-i mulþumesc pentru rãspunsul pe care mi l-a dat anterior în legãturã cu situaþia Spitalului Municipal Turda ºi doresc sã o anunþ cã am fost cumva dezinformatã cu privire la situaþia anualã a acestei unitãþi spitaliceºti.

La data de 27 februarie 2002, ca umare a unei inventarieri, s-a constatat un plus de 26 de milioane de lei, plus care nu s-a consumat în gestiune ºi, la o inventariere ulterioarã, acesta s-a volatilizat.

Tot în aceastã perioadã, sistematic s-a diminuat din nou alocaþia de hranã a bolnavilor ºi, în plus, doamnã ministru, s-a semnat de cãtre conducerea unitãþii spitaliceºti un contract de echipament de calcul ºi licenþe de programe, contract de închiriere pentru o perioadã de cinci ani, în valoare de 6,5 miliarde de lei. Contractul a fost semnat ºi încheiat în afara unui studiu de fezabilitate ca sã dovedeascã utilitatea acestui studiu, fãrã existenþa resurselor financiare, probabil cã urmeazã ulterior ca direcþia sanitarã sã aloce sume de bani pentru acest contract ºi, în plus, vã aduc la cunoºtinþã cã acel caiet de sarcini în baza cãruia s-a semnat nu avea decât o filã.

Consider, doamnã ministru, pentru a evita tot felul de interpelãri, cã trebuie sã dispuneþi un control al Corpului de control din subordine.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ioan Aurel Rus.

Mulþumesc domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

La S.C. ”GeannoniÒ Ñ S.R.L. din oraºul Beclean, judeþul Bistriþa-Nãsãud, se pare cã munca la negru se practicã frecvent.

Alãturat vã trimit trei petiþii prin care susþin ceea ce vã aduc la cunoºtinþã ºi vã rog, domnule ministru, sã luaþi mãsurile ce se impun.

Aceasta este prima interpelare, ºi a doua este adresatã domnului ministru Petru Lificiu, Ministerul Apelor ºi Protecþia Mediului.

Vã mulþumesc pentru adresa trimisã la Senat sub numãrul R 165 P.L. 6.08.2002.

Din adresã se pare cã lucrurile stau roz, ba chiar se încearcã a ni se spune cã nu am dreptate.

Vã trimit în copie trei scrisori ale celor ce au lucrat la S.C. ”GeannoniÒ Ñ S.R.L. pentru a afla mai multe. ”Domnul cu dacia neagrãÒ nu este nimeni altul decât domnul inspector Iuga, cel favorizat de nu ºtiu cine de la Bucureºti, din ministerul pe care-l conduceþi.

Rog analizaþi cu responsabilitate cazul ºi luaþi mãsurile ce se cuvin.

La S.C. ”GeannoniÒ Ñ S.R.L. se lucreazã ºi acum, dar numai noaptea.

Un alt neadevãr este spus în legãturã cu S.C. ”MetaltechÒ.

Domnule ministru, în ce noapte s-au efectuat controale acolo? Eu merg în satul natal, locuiesc peste râul Someº, vizavi de aceastã fabricã, ºi ºtiu ce spun, nu lucrãtorii cumpãraþi ai mediului!

Vã rog respectuos, domnule ministru, sã verificaþi cele scrise în penultimul alineat al adresei trimise mie ºi, cu echilibrul ce vã caracterizeazã, veþi constata cã am dreptate.

Vã mulþumesc.

Aºtept rãspuns scris la ambele interpelãri.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Aron Belaºcu are o interpelare legatã de problema cooperaþiei ºi este în salã domnul secretar de stat Boboc Virgil, care va rãspunde apoi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei, doamnei ministru Silvia Ciornei.

În ultima perioadã, problema cooperaþiei a devenit un subiect de ordin politic, deºi este vorba de un sector privat cu caracter economic.

De curând, M.I.M.M.C. a transmis filialelor Partidului Umanist Român o notã cuprinzând organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei, ultimul dintr-un ºir de variante elaborate fãrã consultarea specialiºtilor din sectoarele cooperatiste.

Cu ce drept pe banii bugetului M.I.M.M.C. se face muncã de partid pentru P.U.R.?

Ce trebuie sã facã filiala P.U.R.? Sã meargã din nou în unitãþile cooperatiste ºi sã-i lãmureascã pe cooperatori cã le va fi mai bine dacã îºi vor ceda averea doamnei Ciornei ºi acoliþilor ei?

Modificãrile aduse proiectului ordonanþei de urgenþã nu eliminã imixtiunea statului în sectorul cooperatist, neluându-se astfel în consideraþie nici observaþiile formulate de Biroul Internaþional al Muncii ºi nici cerinþa expresã exprimatã de membrii cooperatori care au fost în audienþã la M.I.M.M.C.

Ordonanþa în discuþie încalcã grav prevederile Constituþiei, iar procedura de dezbatere folositã de cãtre M.I.M.M.C. în promovarea acestui act normativ este abuzivã ºi nedemocraticã.

Primii care ar fi trebuit consultaþi în aceastã problemã sunt Asociaþiile naþionale cooperatiste ºi specialiºtii acestora, aºa cum doamna ministru pretinde cã doreºte sã o facã, însã s-a dus la Bruxelles cu un punct de vedere propriu, prezentându-l ca fiind al Guvernului.

Dacã dânsa a trecut cu uºurinþã peste aceastã etapã, ne întrebãm de ce în reglementarea organizãrii ºi funcþionãrii acestui sector economic se consultã doar cu filialale P.U.R.? Acolo s-au concentrat specialiºtii români în legislaþia cooperatistã?

Domnia sa considerã cã aceasta este o problemã de interes numai pentru P.U.R.? Cooperaþia a fost concesionatã de cãtre P.U.R. ºi de cãtre doamna Ciornei, când ºi în ce condiþii?

Doresc sã primesc un rãspuns scris la aceste probleme din partea doamnei ministru M.I.M.M.C.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Virgil Boboc, dacã sunteþi amabil sã rãspundeþi domnului senator.

## **Domnul Virgil Boboc** Ñ _secretar de stat în Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimate domnule senator,

## Domnilor ºi doamnelor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã rãspund la interpelarea domnului senator, spunând cã Guvernul, prin politica sa, doreºte sã sprijine sistemul cooperatist pentru depãºirea greutãþilor cu care se confruntã, pentru relansarea ºi dezvoltarea activitãþilor cooperaþiei, pentru a face ca sistemul cooperatist sã fie performant ºi membrii cooperatori sã câºtige mai bine.

Dupã cum cred cã este cunoscut, Guvernul României s-a angajat prin Programul de guvernare ca în perioada 2001Ð2004 sã creeze un cadru legislativ care sã contribuie la promovarea ºi dezvoltarea miºcãrii cooperatiste în toate sectoarele de activitate, la revizuirea activitãþilor tradiþionale pentru cooperaþia din þara noastrã, precum ºi

la crearea condiþiilor pentru înfiinþarea unor noi societãþicooperative ºi în alte domenii de activitate, în condiþiile actuale ale economiei de piaþã.

În conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 15/2001 Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie îi revine sarcina realizãrii Programului de guvernare în domeniul dezvoltãrii sectorului cooperatist, precum ºi a simplificãrii ºi îmbunãtãþirii cadrului legislativ.

Având în vedere faptul cã la baza organizãrii ºi funcþionãrii organizaþiilor cooperatiste stau aceleaºi principii ºi valori aºa cum au fost adoptate de Alianþa Cooperatistã Internaþionalã, precum ºi þinând seama de prevederile Recomandãrii privind promovarea cooperativelor, adoptatã recent de Organizaþia Internaþionalã a Muncii, Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie a supus atenþiei Guvernului României un proiect de ordonanþã de urgenþã privind organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei în România.

Considerãm, prin urmare, cã problema cooperaþiei nu este una de ordin politic, aºa cum a afirmat domnul senator, îmi pare rãu, ci este o problemã de reglementare a unui sector economic care aºa, cum a fost clarificatã ºi de delegaþia Comisiei Europene la Bucureºti, este o prerogativã exclusivã a Guvernului României. Prin urmare, Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie nu a transmis nici o notã filialelor judeþene poate Partidul Umanist a transmis. EsteÉ

**:**

Din care face parte doamna ministru.

Asta e altceva. Dar nu Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie a transmis vreo notã la filialele judeþene prin care sã se dezbatã ºi sã cearã pãrerea în legãturã cu acest proiect de ordonanþã. Deci acest proiect de ordonanþã este prevãzut în Programul de guvernare, Guvernul a trasat sarcinã Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie sã facã o asemenea ordonanþã ºi ministerul a executat aceastã sarcinã stabilitã de Guvern.

Vreau sã mai precizez cã nu este, din punctul nostru de vedere, adevãrat cã proiectul Ordonanþei de urgenþã privind organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei încalcã prevederile Constituþiei ºi nici afirmaþia potrivit cãreia procedura de dezbatere este abuzivã ºi nedemocraticã.

Vreau sã vã informez ºi sã fac cunoscut cã începând cu data de 25.07.2002, când proiectul de ordonanþã împreunã cu nota de fundamentare a fost înaintat Asociaþiei Naþionale a Cooperativelor Meºteºugãreºti Ñ UCECOM Ñ ºi Uniunii Naþionale a Cooperativelor de Consum Ñ CENTROCOOP Ñ pentru a se formula eventuale observaþii ºi propuneri, au fost purtate discuþii cu foarte multe organizaþii ºi mulþi membri cooperatori. De asemenea, proiectul de ordonanþã a fost înaintat la toate ministerele, care au înaintat ºi au formulat anumite observaþii care au fost centralizate la Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie. De asemenea, observaþii ºi propuneri au fost primite ºi de la Consiliul Legislativ ºi de la Consiliul Economic ºi Social.

Totodatã, Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie a avut consultãri pe aceastã temã, este adevãrat, ºi cu comisiile reunite: Comisia Economicã ºi Comisia de Industrie ºi Servicii ale Camerei Deputaþilor, care au luat în discuþie ºi alte proiecte de acte normative privind organizarea ºi funcþionarea cooperaþiei, în diverse stadii, în urma cãrora s-a convenit cã este necesarã adoptarea unui cadru legal unitar, care sã reglementeze acest sector.

De asemenea, au avut loc consultãri la Bruxelles, pe marginea proiectului ordonanþei de urgenþã, la care au fost prezenþi inclusiv reprezentanþii celor douã comisii ale Camerei Deputaþilor, respectiv domnul vicepreºedinte Bivolaru ºi domnul deputat Vida, împreunã cu reprezentanþii ministerului, prin care s-au consultat experþi ai Uniunii Europene în legãturã cu prevederile acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc. Domnul senator Belaºcu.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Nu sunt mulþumit de rãspuns. Eu am muncit în aceastã cooperaþie 12 ani ºi am pretenþia cã eu vorbesc ca un specialist în domeniu. Însuºi domnul ministru afirma adineauri cã se consultãÉ este în dezbatereÉ Vã rog sã mã credeþi dânºii se consultã cu persoane care nu au nici o legãturã cu cooperaþia. La Bruxelles nu avea ce cãuta Vida, nu avea ce cãuta Bivolaru, care n-au nici un fel de contingenþã cu cooperaþia meºteºugãreascã sau cu cooperaþia FEDERALCOOP. Acolo trebuiau duºi niºte oameni care ºtiu ce este aceea cooperaþie.

Ce îl întreb pe domnul ministru sau pe doamna ministru: de ce nu se ocupã de întreprinderile de stat? De ce se ocupã de proprietatea privatã? Aceasta este o propri-

etate privatã asupra cãreia nu pot hotârî decât cooperatorii. Ei sunt cei în mãsurã sã hotãrascã ce fac cu patrimoniul lor. ªi nu au nici un amestec statul ºi guvernul în aceastã proprietate. E proprietate privatã ºi cu astaÉ Nu are ce cãuta Guvernul sau statul sã promoveze legi.

Pe de altã parte, Alianþa Cooperatistã Internaþionalã nu promoveazã principiile care sunt în acest proiect de ordonanþã pe care eu l-am studiat cu mare atenþie. Deci nu sunt mulþumit de rãspuns.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, aveþi comentarii sau un punct de vedere?

Da. Eu reþin observaþia dumneavoastrã. Vreau sã vã spun ºi vã spun cu rãspundere cã nu existã nici o prevedere în aceastã ordonanþã care sã atenteze la proprietatea cooperatistã, la proprietatea privatã Ñ nu ºtiu ce variantã aveþi dumneavoastrã. Un singur lucru existã la ora actualã cu care ne confruntãm, faptul cã asociaþiile nu doresc dialogul. Noi am dorit ºi dorim în continuare sã ne punem de acord ºi sã vinã dânºii cu propuneri concrete. Am spus: ”Domnule, nu sunteþi de acord cu 10 articole, cu 10 prevederi. Vã rog, faceþi propuneri pentru aceste 10 prevederiÒ. A rãspunde în blocÉ

Cooperaþia doreºte o altã lege.

Poftiþi?

Cooperaþia doreºte o altã lege.

De acord. Nu eu hotãrãsc acest lucru. Vã rog sã mã înþelegeþi.

Domnule senator, vã rog, aveþi timp pe urmãÉ Poftiþi, vã rog, domnule ministru!

Deci acest lucru nu-l hotãrâm noi. Este un program de guvernare, am spus, este o hotãrâre a Guvernului ºi aº vrea sã fac aici o delimitare foarte exactã. Noi am primit sarcinã sã facem aceastã lege, ne-am consultat cu specialiºti, cu juriºti ºi am fãcut o lege care poate sã fie bunã sau poate sã aibã anumite deficienþe care pot sã fie corectate, dar pentru a face aceste corecþii avem nevoie de un dialog, sã stãm la masã ºi sã hotãrâm care este legea ºi varianta cea mai bunã care este avantajoasã sau care asigurã funcþionarea acestor sisteme, care sã devinã performante, adaptate la structurile economice de piaþã. Deci noi suntem dispuºi sã dialogãm ºi nu susþinem neapãrat anumite puncte de vedere care sunt contestate de dânºii. Dacã dânºii vin cu argumente ºi vin cu propuneri concrete noi reþinem aceste propuneri cu foarte mare atenþie.

Domnul senator, poftiþi!

Cu argumente s-a venit dar dumneavoastrã nu-i primiþi pe cei îndrituiþi sã vinã cu argumente. Dumneavoastrã cãutaþi cooperatori, eventual nemulþumiþi, ca sã aveþi argumente sã promovaþi ordonanþa dumneavoastrã de urgenþã. ªi asta v-o spun pentru cã sunt implicat ºi ºtiu. Dumneavoastrã vã consultaþi cu Vida, cu BivolaruÉ care nu au nici o legãturãÉ sau cu alþii care nu lucreazã în sistemul cooperatist. Dumneavoastrã nu vã consultaþi nici cu UCECOM-ul, nici cu FEDERALCOOP-ul. Dimpotrivã, dumneavoastrã cãutaþi în toate mediile cooperatori ºi oameni nemulþumiþi ca sã aveþi un motiv de a promova ordonanþa de urgenþã aºa cum nu o doresc cooperatorii. Au fost ºedinþe în toate cooperativele din þarã, ºi-au exprimat punctul de vedere ºi nu sunt de acord cu ordonanþa dumneavoastrã. Atunci de ce vreþi sã faceþi ceva împotriva voinþei lor?

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

Da. Domnule senator, nu noi promovãm. Noi am redactat o ordonanþã. Deci Guvernul este cel care va hotãrî dacã o promoveazã sau nu. Ne-am consultat cu cei doi reprezentanþi, pentru cã existã douã proiecte de ordonanþã la dânºii, în comisii, pe linia cooperaþiei, ºi tot din dorinþa ca din trei sã facem una bunã sau poate cã gãsim o alternativã, o armonizare. Eu vã rog sã mã credeþi cã existã acest dialog. Eu personal m-am întâlnit cu sistemele cooperatiste ºi la Constanþa, m-am întâlnit la Sibiu cu cooperativa de consum, dialoghez cu domnul Gavrilã, cu domnul Dângã. Deci existã, cel puþin la nivelul nostru, aceastã disponibilitate de a discuta cu dânºii. ªi cred cã pânã la urmã se ajunge la o concluzie, pentru cã nu putem, în aceastã atitudine de forþã, sã respingem în bloc un proiect de ordonanþã, trebuie sã se vinã cu argumente ºi noi nu spunem neapãrat cã acest proiect este varianta cea mai bunã. Este proiectul pe care îl discutãm. Acesta este punctul nostru de vedere. ªi aºteptãm sã discutãm. ªi vã spun cã au început sãÉ Am fost la congresul Cooperaþiei de consum, am vãzut ºi punctele de vedere de acolo. Deci nu existã opoziþie de forþã neapãrat de a susþine aceastã ordonanþã, pentru cã nu este interesul nostru sã susþinem o lege care nu este aplicabilã în sistemele cooperatiste. Acesta este punctul de vedere.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, pentru a-ºi dezvolta interpelarea. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

În România disponibilizãrile au devenit o modã periculoasã. Momiþi de sumele mari pe care le primesc de pomanã, salariaþii au ajuns sã se batã pentru un loc pe lista concedierilor colective. Aºa se face cã disponibilizaþii s-a ajuns sã fie invidiaþi de norocul care a dat peste ei. Problema e cã dupã ce vor epuiza compensaþiile primite, cei cãrora li s-a pãrut cã Dumnezeu le-a pus mâna în cap vor apela tot la ajutorul statului, devenind adevãrate cazuri sociale. Situaþia este gravã ºi tinde sã se generalizeze, România riscând sã ajungã o þarã de disponibilizaþi.

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase în sensul cã suntem curioºi sã aflãm pãrerea Domniei sale: în ce parte se îndreaptã þara noastrã în condiþiile în care sute de miliarde de lei sunt aruncaþi în detrimentul unei mai puþin bune politici de creare a locurilor de muncã ºi absorbþie a forþei de muncã disponibilizate. Situaþia din teritoriu, dupã pãrerea noastrã, se anunþã a fi deosebit de grea pentru a fi rezolvatã în perspectivã de cãtre Guvern.

Aºteptãm pãrerea primului-ministru în aceastã problemã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Ultima interpelare din aceastã searã, domnul senator Gheorghe Bunduc. Vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

Domnule ministru,

Vã rugãm sã ne explicaþi care au fost argumentele care v-au determinat sã dispuneþi închiderea Vãmii Mãcin, judeþul Tulcea, la jumãtatea lunii septembrie 2002.

Solicitãm acest rãspuns deoarece considerãm cã aceastã hotãrâre nu se justificã din urmãtoarele motive:

1. Prin acest punct vamal îºi desfãºoarã în mod constant activitãþile de import-export peste 25 de societãþi comerciale din oraºul Mãcin ºi localitãþile învecinate, precum ºi multe alte societãþi strãine.

2. Din datele pe care le deþinem rezultã o ratã a operaþiunilor vamale, derulate prin acest punct, de aproape 4% din totalul operaþiunilor pe þarã.

3. Punctul vamal a fost înfiinþat când operaþiunile vamale erau mai restrânse, iar acum, când aceste activitãþi de import-export sunt în creºtere, dumneavoastrã aþi dispus închiderea acestui punct vamal, fapt ce va avea consecinþe nefaste asupra zonei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Solicit rãspuns scris.

## Vã mulþumesc.

Pentru rãspunsuri la interpelãrile anterioare se aflã în salã mai mulþi domni miniºtri ºi secretari de stat.

Potrivit ordinii din tabel invit pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, care va rãspunde domnilor senatori Mircea Nedelcu ºi Ionel Alexandru.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat! ## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Voi rãspunde mai întâi interpelãrii formulate de domnul senator Ionel Alexandru în ºedinþa din 30 septembrie.

Interpelarea are ca obiect prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 512/2002 prin care o suprafaþã de o mie de hectare situatã în judeþul Brãila a fost transmisã din proprietatea publicã a statului ºi din administrarea Agenþiei Domeniilor Statului în proprietatea publicã a municipiului Galaþi, judeþul Galaþi, ºi în administrarea Consiliului local al municipiului în cauzã.

Operaþiunea juridicã este perfect legalã. Ea s-a fãcut în temeiul art. 12 alin. 1 ºi 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia. Rugãm sã se observe, domnule senator, cã hotãrârea nu conþine nici un fel de prevederi privitoare la modificarea limitelor teritoriale dintre cele douã judeþe.

O astfel de prevedere ar fi încãlcat, într-adevãr, atât Constituþia, cât ºi Legea nr. 2/1998, Legea nr. 215/2001 ºi Legea nr. 351/2001.

Vã rugãm, stimate domnule senator, sã disociaþi problema împãrþirii administrativ-teritoriale de problema proprietãþii unitãþilor-administrativ teritoriale. Dacã se va proceda astfel, se va ajunge la concluzia cã municipiul Galaþi, spre exemplu, poate dobândi dreptul de proprietate, pe orice cale prevãzutã de lege, asupra unor bunuri, fie ele terenuri sau construcþii, situate în oricare din judeþele þãrii, fãrã ca prin aceasta sã se schimbe graniþa dintre cele douã judeþe. În cazul prezentat de dumneavoastrã, coincidenþa a fãcut ca judeþul Brãila sã fie vecin cu judeþul ºi municipiul Galaþi. Se putea însã sã fie ºi altfel.

Vã precizãm, domnule senator, cã în tot ceea ce face actualul Guvern al României se are în vedere respectarea legii fundamentale a þãrii ºi a celorlalte legi aprobate de Parlament.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Încep prin a spune cã semnatarul acestui rãspuns nu cunoaºte legile statului român.

Dacã ne uitãm bine pe Legea nr. 213/1998, aceastã lege stabileºte clar: nu se poate face o trecere de teren dintr-un judeþ în altul sau dintr-o unitate administrativã în altã unitate administrativã. Trecerea aceasta din proprietatea privatã în proprietatea publicã se face doar în cadrul aceleaºi unitãþi, în cadrul consiliului local, în cadrul consiliului judeþean, deci în cadrul judeþului respectiv. Cu alte cuvinte, faptul cã domnul secretar de stat argumenteazã cã aceste o mie de hectare nu schimbã limita teritorialã a judeþului este o greºealã. Ea este schimbatã, pentru cã, dacã citiþi aceastã hotãrâre, veþi vedea pentru ce s-a dat ea, de fapt. Ca sã se construiascã niºte locuinþe. Pãi locuinþele acestea aparþin municipiului Galaþi, judeþul Galaþi. În cazul acesta, cele o mie de hectare sunt tre-

cute, automat, la judeþul Galaþi. Sau poate dumnealui înþelege cã municipiul Galaþi va intra în judeþul Brãila?! Este o dilemã din care nu putem ieºi. Chiar îl întreb pe domnul ministru Cozmâncã, prin domnul secretar de stat Fleºariu, ce adrese vor avea în cartea de identitate cei ce vor locui în locuinþele respective. Vor avea domiciliul în municipiul Galaþi, judeþul Brãila? Mi se pare absurd!

Cu alte cuvinte, hotãrârea este clar nelegalã, anticonstituþionalã, s-au încãlcat toate legile statului, eu cer sã fie anulatã. În condiþiile în care nu se anuleazã, voi cere demisia domnului ministru Octav Cozmâncã.

Vã mulþumesc pentru rãspuns.

Domnule secretar de stat, aveþi dreptul la rãspuns.

Doresc sã fac o singurã precizare. Terenurile în cauzã nu se aflau în proprietatea judeþului Galaþi, ci în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Agenþiei Domeniilor Statului. În consecinþã, potrivit Legii nr. 213/1998, Guvernul era îndreptãþit sã transmitã terenurile respective din proprietatea statului în proprietatea altei unitãþi administrativ teritoriale.

Domnule preºedinte, aceasta este legea. Dacã doriþi, o am la mine, o luãm, o citim ºi îmi veþi da mie dreptate. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În baza precizãrilor domnului secretar de stat ar însemna ca Insula Mare a Brãilei, care este a A.D.S.-ului ,sã fie mutatã la judeþul Neamþ, care are deja un arendaº în Insula Mare a Brãilei. Este o absurditate aceastã interpretare a legii. Eu îmi menþin poziþia ºi dacã nu se revine la anularea acestei hotãrâri ilegale voi pune în practicã ceea ce am anunþat. Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, mai aveþi un rãspuns pentru domnul senator Mircea Nedelcu.

Da, într-adevãr, mai am un rãspuns, domnule preºedinte.

Stimate domnule senator,

Tabloul pe care îl faceþi dumneavoastrã comunei Bãtrâna din judeþul Hunedoara este un tablou destul de sumbru. Din nefericire, el nu este singular. Sunt ºi alte localitãþi rurale care se aflã în situaþii similare. Dacã situaþia economico-financiarã a þãrii ar permite, credem cã sunteþi convins cã ºi tabloul comunei Bãtrâna ar arãta altfel. Vã putem informa cã în ºedinþa Guvernului de sãptãmâna trecutã s-a discutat un material privitor la electrificarea tuturor localitãþilor ºi gospodãriilor din România care nu beneficiazã încã de curent electric. Celelalte aspecte semnalate de dumneavoastrã sunt reale. Ele sunt cunoscute ºi de autoritãþile locale care încearcã sã gãseascã soluþii, fireºte, în limita posibilitãþilor existente.

Vã precizãm cã semnalul dumneavoastrã de alarmã, semnal pentru care vã mulþumim, a fost transmis autoritãþilor judeþene, cu precizarea de a face o analizã complexã a situaþiei din comuna Bãtrâna, în vederea identificãrii unor soluþii specifice zonei.

Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul acordat. Într-adevãr, aºa s-a vrut a fi, un semnal de alarmã, pentru cã bine aþi spus ºi dumneavoastrã, este un tablou sumbru, dar nu eu l-am fãcut. Acest tablou este de ani de zile.

Mulþumesc.

## Mulþumim, domnule secretar de stat.

În continuare, domnul secretar de stat Radu Damian, care rãspunde interpelãrii domnului senator Dumitru Codreanu.

Domnule preºedinte, Domnule senator,

## Domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea ºi completarea art. 166 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995, aprobatã prin Legea nr. 713/2001, ºi ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995, aprobatã, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 520/2002, terenurile ºi clãdirile în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al comunelor, oraºelor ºi municipiilor, respectiv al municipiului Bucureºti, ºi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în a cãror razã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea.

În data de 2.08.2000 a fost încheiat Protocolul nr. 725 privind predarea terenurilor ºi clãdirilor Liceului Teoretic ”Anastasie BaºotãÒ din proprietatea publicã a statului ºi administrarea Ministerului Educaþiei Naþionale în proprietatea publicã a comunei Pomârla ºi în administrarea Consiliului Local Pomârla. Dupã punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi a Legii nr. 169/1997, prin Hotãrârea nr. 449 din 13.10.2000 a Comisiei judeþene pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, Liceului Teoretic ”Anastasie BaºotãÒ i-au fost restituite

158,19 hectare teren arabil, titlu de proprietate fiind emis la 22.12.2000. În momentul punerii în posesie a suprafeþei de teren înscrise în titlul s-a constatat existenþa unor litigii cu alþi proprietari de teren agricol. În prezent, titlul de proprietate a fost retras ºi se aflã la Oficiul de Cadastru Agricol ºi organizarea teritoriului agricol pentru corectarea amplasamentelor.

În primãvara anului 2001, suprafaþa de teren a fost aratã ºi semãnatã, în baza contractului de arendã nr. 139 din 8.04.2001, încheiat între Consiliul Local Pomârla ºi S.C. ”AgromecÒ Ñ S.A. Darabani. Au fost exploatate numai 10 hectare de teren arabil ºi s-au încasat 100 milioane lei în trei tranºe, sumã cu care liceul a acoperit consumul de combustibil lichid la centrala termicã care deserveºte atât liceul, cât ºi centrul de plasament Pomârla.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule senator Codreanu!

Domnule preºedinte,

Mulþumesc pentru posibilitatea de a da rãspuns domnului secretar de stat.

Stimate domnule secretar de stat, rãspunsul dumneavoastrã este incomplet ºi nu e la subiect, la subiectul pe care l-am abordat în interpelarea mea.

Cei pe care, probabil, dumneavoastrã i-aþi trimis în teritoriu Ñ sau de unde aþi cerut informaþiile Ñ sunt complet dezorientaþi în ceea ce priveºte interpelarea mea, cum, de altfel, dezorientatã a fost ºi conducerea liceului, lunea trecutã, când a auzit la Radio citirea acestei declaraþii. Bineînþeles cã luni profesorul suplinitor care, din pãcate, stimate domnule secretar de stat, este ºi consilier în localitatea Pomârla, judeþul Botoºani, a fost dat afarã.

Acestea sunt mãsurile pe care cei din învãþãmânt le iau atunci când li se aratã anumite nereguli.

Stimate domnule secretar de stat, aþi fãcut o eroare în rãspunsul dumneavoastrã. Contractul de arendã nr. 139/8.04.2001 îl am în faþã, vi l-am anexat ºi dumneavoastrã Ñ dacã doriþi vi-l mai dau încã o datã Ñ, este fãcut de cãtre Liceul ”Anastasia BaºotãÒ Pomârla, deci nu Consiliul Local Pomârla. Dumneavoastrã aveþi ºtiinþã probabil despre faptul cã aceste terenuri sunt în folosinþa Consiliului local nu prin titlul de proprietate. În urma Legii învãþãmântului, prin care învãþãmântul trece la consiliile locale, a trecut ºi patrimoniul, au trecut ºi aceste 158 hectare, dar contractul este fãcut între liceul din Pomârla ºi acea societate pe suprafaþa de 158 hectare, nu 100 hectare, cum spuneþi dumneavoastrã. Este o anexã la contract prin care trebuia sã se primeascã Ñ v-am spus eu Ñ pânã la urmã, 310 milioane ºi, în casieria unitãþii au ajuns numai 60 milioane pentru 2001, iar pentru 2002 nu mai existã nici un contract.

A doua problemã pe care aþi pus-o este corectã. Mi se pare cã la acel concurs pentru ocuparea funcþiei de mãturãtor, le trebuia, de altfel, o comisie aºa mare, formatã din trei specialiºti, ingineri, care se ocupau, prin testul lor, de cum se face schimbarea þevilor, care trebuie sã fie dimensiunea conductelor, care trebuie sã fie pentru apa caldã ºi aºa mai departe.

Da, Liceul Anastasia Baºotã are încãlzire centralã, domnule secretar de stat, dar, vã spun din nou, cei care v-au informat v-au informat eronat, aceastã încãlzire o primeºte de la Centrul de copii, iar centrala respectivã este a Direcþiei Protecþiei Copilului din judeþul Botoºani, Centrul de Plasament Pomârla. Nu au apã, nu au altceva, doar aceastã cãldurã, apa o aduc de la fântânã ºi aºa mai departe.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, vã rog.

ªi eu vã mulþumesc.

Sigur cã în momentul în care domnul senator are niºte elemente suplimentare noi vom þine seama de ele ºi vom verifica dacã între ceea ce dânsul ne-a semnalat acum ºi concursul care a avut loc sau celelalte elemente semnalate existã vreo legãturã.

De aceea, vã cer îngãduinþa, domnule senator, sã ne transmiteþi când credeþi dumneavoastrã ºi aceste elemente suplimentare. În rãspunsul scris vom þine seama de ele.

Eu am anexat la interpelare, domnule secretar de stat, ºi contractul, ºi testul ºi aºa mai departe. Dacã dumneavoastrã doriþi, eu vi-l pun încã o datã la dispoziþie.

În mãsura în care sunt documente pe care noi nu le avem, cu plãcere le primim ºi le analizãm. Dacã le avem, nu ni le mai puneþi la dispoziþie, pentru cã le gãsim la minister.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Invit în continuare la microfon pe domnul secretar de stat Ion Giurãscu, pentru a rãspunde unei interpelãri a doamnei senator Maria Ciocan.

Doamna Maria Ciocan, rãmâneþi aici, pentru cã mai aveþi un rãspuns dupã aceea la o interpelare.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Ion Giurescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ _**:**_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba despre problemele sociale ale minerilor din judeþul Maramureº.

Activitatea minierã din Maramureº, ca de altfel aproape toatã activitatea minierã din þara noastrã, se dovedeºte a fi o activitate nerentabilã care supravieþuieºte din subvenþii pe care acest segment de activitate le primeºte de la bugetul de stat. Astfel, activitatea proprie nu reuºeºte sã acopere nici mãcar plata drepturilor salariale care se realizeazã din subvenþiile primite, aºa cum afirmã ºi doamna senator.

Aceastã situaþie a mineritului maramureºan a devenit criticã deoarece compania REMIN Baia Mare nu a gãsit soluþii împreunã cu Ministerul Industriei ºi Resurselor pentru asigurarea fondurilor corespunzãtoare desfãºurãrii activitãþii.

În aceste condiþii, desigur, primirea la timp a drepturilor salariale este dependentã de disponibilizarea de la bugetul de stat a sumelor care se acordã cu titlu de subvenþie bugetarã.

Dupã rectificarea bugetului de stat pe anul 2002 apreciem cã situaþia se va îmbunãtãþi la acest agent economic.

De asemenea, singura posibilitate care poate asigura un trai decent minerilor din zonã este rentabilizarea activitãþii. Ceea ce se propune pentru o parte din personal este reconversia profesionalã, activitate pentru care Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale alocã fonduri considerabile din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. În acest sens, precizãm faptul cã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã poate interveni pentru salariaþii mineri doar dacã aceºtia se aflã în una din urmãtoarele situaþii: sunt pasibili sã-ºi piardã locul de muncã din motive neimputabile lor; deºi ocupã un loc de muncã, din diverse motive doresc schimbarea acestuia; devin ºomeri în sensul prevederii Legii nr. 76 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

Vã mulþumesc. Doamna senator, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat, pentru rãspunsul primit.

Acest rãspuns este cam acelaºi cu cel primit la o declaraþie politicã ºi la o interpelare fãcute tot de mine în cursul lunii martie. Atunci, pe lângã cele ce spuneþi dumneavoastrã acum, ni s-a spus cã, în mod sigur, în decurs de 3Ñ4 ani se vor asigura toate condiþiile de funcþionare a minelor din judeþul Maramureº.

Iar când ne legãm de problema reconversiei forþei de muncã, aº vrea sã vã spun cã la noi, în judeþul Maramureº, dupã cum ºi dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, nu prea sunt activitãþi care sã fie acceptabile sau accesibile într-o proporþie corespunzãtoare pentru a-ºi câºtiga sursa de existenþã. Nu vãd în ce ar putea sã fie minerii recalificaþi. În industria confecþiilor, industria textilã sau în care ramurã, în care locuri disponibile? ªtiþi bine cum merge activitatea. Ramura de bazã la noi în Maramureº a fost ramura mineritului. Mai este exploatarea lemnului, care este aproape falimentarã. Nu vãd cum un miner se poate reprofila în confecþii, în textile.

Ar fi bine dacã aceste mãsuri ar fi aplicate aºa cum se spune, dar sunt aplicate mai puþin.

Nu vãd care le va fi soarta. Vor ajunge ºi ei ca ºi minerii din Valea Jiului? Au o soartã bunã dupã dumneavoastrã? Aceia sunt oameni disperaþi, sunt oameni careÉ

Acei 10.000 muncitori, luând în considerare numai un numãr de cel puþin 3 membri de familie, este vorba de cel puþin 30.000 de suflete care trebuie hrãnite, care trebuie îmbrãcate. Nu cred cã este o soluþie atât de bunã.

Pentru faptul cã mineritul nu produce profit sau lucreazã în pierdere, sau au nevoie de subvenþii de la bugetul statului nu este vina minerului. Trebuia sã se facã ºi trebuie sã se facã ceva pentru îmbunãtãþirea, retehnologizarea, pentru desfãºurarea unei activitãþi mai profitabile. Nu pot arãta când s-a fãcut ultima datã o retehnologizare sau o îmbunãtãþire a utilajelor sau a ce se produce ºi cu ce se produce în mineritul maramureºean.

Înþeleg, aºa este, activitatea lor, în cea mai mare proporþie, 70Ð80% din cât ºtiu eu, se desfãºoarã doar cu subvenþii de la bugetul statului. Înþelegem cã este o povarã pentru bugetul statului, dar nu este vina minerului.

Vã mulþumesc. Domnule secretar de stat, vã rog.

Vã mulþumesc.

Doamna senator, problema pe care o puneþi dumneavoastrã este mult mai complexã ºi nu depinde numai de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Eu am încercat sã rãspund din punct de vedere al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

ªtiþi cã prin Legea nr. 76, prin Legea ºomajului, am devenit chiar creatori de locuri de muncã, prin acei bani pe care-i dãm celor care angajeazã ºomeri, acele credite pe care le dãm cu o dobândã mai micã decât dobânda bãncii.

Eu m-am limitat doar la ministerul pe care-l reprezint ºi din punctul nostru de vedere v-am prezentat posibilitãþile care ar exista în momentul unei restructurãri.

Aceasta fiind o problemã mult mai amplã, trebuie discutat ºi cu celelalte ministere care sunt mult mai implicate în dezvoltarea anumitor locuri de muncã sau în dezvoltarea zonei în anumite direcþii.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Invit în continuare la microfon pe domnul secretar de stat Sorin Encuþescu, pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

**Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ _**:**_

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Încã de la început îmi cer scuze dacã rãspunsul meu va consuma foarte mult timp, dar noi am tratat cu foarte mare seriozitate aceastã interpelare care conþine nu mai puþin de 4 întrebãri cu 9 subîntrebãri. De aceea, noi ne-am strãduit sã oferim cât mai multe dateÉ

Încercaþi sã rezumaþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Sorin Encuþescu:**

Sper sã nu fie spre dezamãgirea domnului senator.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

_**:**_

Eu am primit rãspunsul scris. Puteþi sã faceþi un rezumat.

Vã mulþumesc amândurora.

La punctul 1.a). La data de 30 septembrie 2002 efectivul armatei române este de 121.693 oameni, ceea ce înseamnã 19.869 ofiþeri, 24.454 subofiþeri, 18.910 militari angajaþi pe bazã de contract, 28.961 militari în termen, 1.832 militari cu termen redus ºi 27.667 civili.

Punctul 1.b). Efectivul armatei române se înscrie mult sub limitele prevãzute în actul final asupra negocierilor privind efectivele de personal ale statelor-pãrþi la Tratatul de la Paris, care prevãd pentru România un numãr de maximum 230.000 oameni.

Punctul 2.a). Realizarea interoperabilitãþii cu structurile militare NATO reprezintã unul din obiectivele fundamentale ale efortului de aderare a României la NATO. Planul de implementare prevede 84 de obiective de parteneriat asumate de România.

N-am sã insist foarte mult pe sistemul de conducere al armatei române atât pe timp de pace, în situaþii de crizã ºi de rãzboi. Este cel potrivit Constituþiei ºi legilor României.

Dispunerea în teritoriu a armatei române se realizeazã potrivit unei concepþii unitare care are în vedere riscurile ºi ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale, stipulate în strategia de securitate a României, precum ºi concepþia de realizare a structurii de forþe pentru anul 2007 care, în prezent, este supusã spre aprobare Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

În legãturã cu industria naþionalã de apãrare, vã putem spune cã aceasta se aflã sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi aceasta, în momentul de faþã, produce o parte din tehnica, materialele ºi explozivii, mijloacele de radiocomunicaþii ºi aparatura optoelectronicã de care noi avem nevoie.

În legãturã cu exporturile realizate de cãtre Compania Naþionalã ”RomtehnicaÒ, aceasta a realizat 4,1 milioane de dolari, ”RomtehnicaÒ fiind în continuare în subordinea ministerului, fãrã a compara cu alte companii, societãþi comerciale care se aflã în subordinea Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi care fac, de fapt, exportul cel mai mare de armament.

Importul derulat prin Compania Naþionalã ”RomtehnicaÒ în perioada 2001Ð2002 a constat, în principal, în achiziþia de sisteme ºi echipamente, de asemenea, necesare pentru armata românã, dar care nu au putut fi produse de industria autohtonã. În anul 2001, prin Compania

Vã mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, domnule senator! Mai aveþi probleme?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc, domnule ministru secretar de stat. Prin dumneavoastrã, mulþumesc ºi domnului ministru Ioan Mircea Paºcu, care semneazã rãspunsul pe care l-am primit ºi care a tratat cu toatã seriozitatea interpelarea pe care i-am adresat-o.

Dacã este posibil, pe loc, sã mã ajutaþi sã mai clarific câteva lucruri. Dacã nu, aºtept într-o altã intervenþie. Aceste lucruri ar fi urmãtoarele: este o diferenþã de 109.000 de oameni între nivelul aprobat prin Actul final asupra negocierilor privind efectivele de personal ale statelor-pãrþi la Tratatul de la Paris ºi actualul efectiv al armatei române. Suntem în situaþia în care nu avem nevoie de o armatã la nivelul stabilit prin Actul final al Tratatului de la Paris. Alte state vecine se strãduiesc sã fie deasupra prevederilor tratatului respectiv. Noi suntem mult sub ºi aº vrea sã ºtiu pãrerea ministerului: de ce acest lucru?

O altã întrebare la care aº dori cât de cât un rãspuns: care ar fi, la aceastã datã, riscurile ºi ameninþãrile la adresa securitãþii naþionale, de unde vin acestea? Pentru cã, în funcþie de aceste riscuri, se realizeazã dispunerea în teritoriu a structurilor armatei române.

Am înþeles, din ceea ce aþi spus, care este diferenþa dintre sumele revenind ”RomtehnicaÒ ºi altor unitãþi la export. Sunt însã curios sã ºtiu de ce am cãzut aºa de mult în ceea ce priveºte exportul de armament? ªi, dacã este posibilã o încercare de rãspuns în acest domeniu, aº fi interesat sã aud pãrerea ministerului nostru.

Mai am o altã problemã: rãspunsul menþioneazã, între programele de perspectivã, realizarea unei capacitãþi corespunzãtoare pe proiecþia forþei pe teatrele de operaþii din afara teritoriului naþional, prin creºterea numãrului de aeronave de transport scurt ºi mediu curier. Înseamnã cã ministerul are în vedere o implicare ºi mai mare a României în operaþiuni militare la distanþã de teritoriul naþional? ªi, dacã existã, are Ñ cum sã vã spun? Ñ niºte indicii cã ar fi necesarã o asemenea procurare?

Încã o datã, vã mulþumesc pentru datele comunicate ºi pentru modul cum a fost tratatã interpelarea.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule ministru!

La prima întrebare, domnule senator, noi ne propunem sã realizãm o armatã profesionistã, o armatã care Ñ sperãm Ñ, dupã ce România va primi invitarea de aderare la NATO ºi dupã ce va fi ratificatã aceastã invitaþie, noi vom face parte dintr-un sistem, dintr-o alianþã, dintr-un sistem de securitate ºi apãrare internaþionalã, ceea ce ne obligã, în primul rând, sã respectãm anumite standarde, standarde privind proceduri, standard de dotare, standard de instruire. Nu ne foloseºte la nimic sã pãstrãm un efectiv de 230.000 de oameni ºi sã avem un buget care reprezintã, în momentul de faþã, 2,38% din produsul intern brut, dar care, luat pe militar, înseamnã aproape 4.000 de dolari pe militar. Pentru a da o armatã profesionistã, noi trebuie sã ajungem sã investim aproape 14.000 dolari pe militar. Atunci putem spune, cu siguranþã, cã acest militar este în stare sã îndeplineascã atât misiunile consacrate apãrãrii teritoriului naþional, cât ºi participarea la alianþele internaþionale.

În acest context, estimând un buget care porneºte de la 1 miliard de dolari Ñ a fost anul trecut, 1 miliard ºi 100 de milioane de dolari în acest an, ºi Ñ mergând pânã la nivelul anului 2007, când, probabil va fi undeva,în jur de 1 miliard 400 de milioane de dolari Ñ pentru a realiza aceste corelaþii de sume, aºa cum am spus, înseamnã pregãtire, capacitate de a reacþiona, operaþionalizare. Ar trebui sã ajungem, în 2007, la un total de personal de 90.000 de oameni. Deci, chiar dacã tratatul internaþional ne permite nouã sã avem 230.000 de oameni sub arme, pentru a fi o armatã credibilã, o armatã capabilã sã îndeplineascã misiunile, vom ajunge la 90.000 de oameni, care vor însemna 75.000 personal militar, 15.000 civili, iar forþa activã va fi de 60.000, ceea ce înseamnã o valoare de corp de armatã. Nu sunt multe þãri în lume care astãzi pot sã aducã, ca valoare militarã, un corp de armatã. Spre a compara, vã aduc ca exemplu cazul ”EurocorpuluiÒ, un corp de armatã care este fãrcut împreunã de cãtre Germania, Franþa ºi alte state occidentale. Tratatul de la Paris prevedea ca numãr maxim. Noi, în situaþii de crizã, imediat vom putea trece la mobilizarea a aproximativ 240.000 de oameni, ceea ce va permite ºi va rãspunde, într-un fel, acestor criterii.

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspunsul dumneavoastrã vast, competent, argumentat. Vã aºteptãm ºi altã datã. Mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru Romulus Moucha! Îmi pare rãu, îmi prezint scuze, dar acesta a fost programul. Altã datã veþi fi primul.

## **Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Apropo de M.Ap.N., ”La luptã!Ò

Da, altã datã, veþi fi primul. Veþi rãspunde, dacã binevoiþi, interpelãrilor domnilor senatori Mircea Nedelcu ºi Maria Ciocan. Vã rog.

Da, domnule preºedinte. Am sã încep cu domnul senator Mircea Nedelcu, deoarece pe dânsul l-aþi citat primul.

Deci, domnule senator, referitor la interpelarea dumneavoastrã privind ”SiderurgicaÒ Ð Hunedoara aº dori sã vã informez asupra urmãtoarelor probleme: strategia de restructurare a industriei siderurgice a fost elaboratã de ministerul nostru în anul 2001 ºi a fost aprobatã de Guvernul României prin hotãrâre a Guvernului în februarie 2002. Aceastã strategie este în conformitate cu principiile ºi concepþia Programului de guvernare 2001Ð2004 ºi se þine cont, bineînþeles, de climatul competiþional acerb pe aceastã zonã economicã de pe piaþa internaþionalã. În elaborarea strategiei de restructurare a industriei siderurgice, la nivelul societãþilor comerciale, inclusiv ºi pentru ”SiderurgicaÒ Ð Hunedoara, s-au avut în vedere urmãtoarele obiective: restructurarea combinatelor pe principiul management eficient ºi competitiv, restructurarea investiþionalã pentru creºterea competitivitãþii produselor ºi, implicit, a eficienþei economice în ansamblu a unitãþilor de producþie respective ºi, nu în ultimul rând, asigurarea protecþiei sociale, în special prin mãsuri active ºi mai puþin prin mãsuri pasive.

În prezent în siderurgie, indiferent de natura capitalului social, existã o categorie de unitãþi siderurgice care au parcurs etapele principale ale restructurãrii ºi o a doua categorie Ñ din care face parte ºi ”SiderurgicaÒ, unitatea de care dumneavoastrã aþi fãcut vorbire Ñ, în care unitãþile siderurgice au întârzieri mari în realizarea procesului de restructurare. Aceste societãþi au, de altfel, ºi cele mai mari probleme în activitatea productivã ºi, în consecinþã, volumul datoriilor cãtre bugetul de stat, obligaþiile restante faþã de bugetul asigurãrilor sociale ºi datoriile pentru energie ating valori mari.

La ”SiderurgicaÒ producþiile realizate pe semestrul I.2002 au fost mai scãzute cu 21,3% faþã de perioada similarã a anului 2001. Pe aceeaºi perioadã, volumul datoriilor faþã de bugetul statului a crescut, obligaþiile restante faþã de bugetul asigurãrilor sociale, de asemenea, a crescut, ajungând la 923 miliarde.

Pentru perioada 1 ianuarie Ð 31 august 2002 valoarea facturii la energia consumatã a fost de 375 miliarde, ”SiderurgicaÒ Ð Hunedoara achitând 190 miliarde, ceea ce reprezintã, practic, 50% din valoarea facturii.

Poftiþi, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Bine, dumneavoastrã, ministerul dumneavoastrã poate invoca orice motive în acest sens. La prima vedere aveþi perfectã dreptate în ceea ce priveºte neplata facturilor la energia electricã.

Vrem sã vã spun cã obiectul acestei interpelãri l-a constituit, practic, tot o decuplare de la alimentarea cu energie electricã, care a avut loc în luna aceasta, la începutul acestei luni sau, mai precis, la sfârºitul lunii trecute, îmi cer iertare.

Astãzi, 7 octombrie Ñ deci la mai... eu ºtiu, douã sãptãmâni nu au trecut, o sãptãmânã, zece zile Ñ s-a decuplat din nou energia, la ora 13,00 s-a oprit alimentarea.

Vreau sã vã spun cã în ultimele douã zile s-au produs la S.C. ”SiderurgicaÒ aproximativ 3.200 tone de oþel. Dacã noi tot decuplãm aºa, în fiecare lunã, credeþi cã vom mai putea sã producem, vom mai putea sã ajungem la acei parametri eonomici stabiliþi, la acea eficienþã necesarã, pentru a ne putea încadra în consumuri, în cheltuieli ºi pentru a putea, pânã la urmã, plãti aceste facturi la energia electricã?

Într-adevãr, cum spuneþi ºi dumneavoastrã, ºi-a plãtit undeva... la 50% din facturã, dar aº întreba oare de ce, când directorul general a venit sãptãmâna trecutã, perso- nal, la Bucureºti ºi a dorit sã depunã niºte cecuri la ”ElectricaÒ, nu i-au fost primite, decât dacã ar fi fãcut un proces-verbal semnat... eu ºtiu... ce încurcãturi au fost acolo. Deci sunt ºi situaþii când se doreºte plata facturii sau a unei pãrþi din facturi, dar intervin alte probleme.

Eu aº vrea sã vã mai atrag atenþia cã în Hunedoara pluteºte ameninþarea unei puternice explozii sociale care va fi extrem de greu de controlat, ºi pânã la urmã ºi din rãspunsul dumneavoastrã rezultã acest lucru, mai bine spus, rezultã o întrebare: mai vrem siderurgie în România?! Sau, mai precis, ca sã aduc în zona noastrã, mai vrea cineva siderurgie româneascã în judeþul Hunedoara?

Vreau sã vã spun cã sãptãmâna trecutã, când a fost acea decuplare Ñ ca sã revin Ñ, s-au înregistrat circa 20 miliarde lei pierderi. Câte se vor mai înregistra ºi pentru cea din sãptãmâna aceasta vom vedea.

Vreau sã vã spun, de asemenea, cã sunt ºi alte pãreri în ceea ce priveºte privatizarea. Dumneavoastrã spuneþi cã ”SiderurgicaÒ are mari întârzieri; aºa este, dar vreau sã vã reamintesc cã ”SiderurgicaÒ a fost una dintre primele societãþi siderurgice din þarã care a trecut la o privatizare eficientã ºi nu e exclusiv vina oamenilor de acolo, de la Hunedoara, cã s-au înregistrat aceste întârzieri. Cred cã ar fi fost bine sã se aºtepte pânã în 15 octombrie, când s-a promis întâlnirea aceea la Hunedoara cu toþi factorii de resort ºi, eventual, dupã aceea sã se fi tãiat, din nou, alimentarea cu energie electricã.

Vã mulþumesc. Profiþi, domnule ministru!

Domnule senator, rãspunsul la întrebarea dumneavoastrã, sigur, într-un fel, de înþeles, ºi retoricã, dacã mai vrem siderurgie la Hunedoara, este categoric da, altfel ministerul din care fac parte, Guvernul nostru nu ar fi

elaborat aceastã strategie pentru industria siderurgicã, nu ar fi creat acel grup interministerial.

Problemele de la Hunedoara sunt, într-adevãr, extraordinar de complexe. Dumneavoastrã sunteþi Ñ ºi nu este prima datã când mã aflu la aceastã masã pentru a vã da rãspuns Ñ pe drept cuvânt preocupat de situaþia din Hunedoara. Aº vrea sã vã spun, totuºi, cã domnul Gaiþa, cu care m-am întâlnit sãptãmâna trecutã sau acum zece zile, când a fost pe aici, am ºi discutat situaþia de la Hunedoara, nu mi-a relatat cã ar fi avut niºte dificultãþi pentru a plãti curentul electric.

Totuºi, dacã apreciaþi ca necesar, mi-aº permite sã vã lansez, ca sã spun aºa, o invitaþie la noi, la minister, sã avem o discuþie amplã pe aceastã temã, într-o zi, împreunã cu specialiºtii din direcþia de profil, poate îi ºi cunoaºteþi, unii dintre ei sunt specialiºti reputaþi ºi vechi pe aceastã, sã spunem, zonã de activitate, în felul acesta poate se vor mai clarifica o serie de probleme pentru Hunedoara. Repet, problemele sunt extraordinar de complexe acolo.

Da, domnule ministru, vã mulþumesc ºi voi rãspunde cu toatã plãcerea invitaþiei dumneavoastrã ºi, în încheiere, aº vrea sã vã spun, vizavi de restructurarea aceasta despre care tot vorbim acum, astãzi la Hunedoara se aflau o serie de specialiºti din America, din Germania, care puneau la punct ultimele amãnunte înainte de intrarea în plin a cuptorului performant TBT, acela de o sutã de tone, pentru care s-a investit. Aceºtia stau ºi nu le vine sã creadã, nu ºtiu ce se întâmplã la Hunedoara. Vrem sau nu sã producem oþel acolo?!

S-a discutat aceastã strategie care priveºte restructurarea siderurgiei, inclusiv în Franþa, ºtiþi foarte bine, la forurile internaþionale, ºi acolo s-au stabilit niºte programe cu care dumneavoastrã aþi fost de acord, iar acum sistematic obstrucþionaþi producþia la Hunedoara prin aceastã lipsã de alimentare cu energie electricã. De aceea noi, hunedorenii, nu mai ºtim ce sã credem, nu ºtim ce se întâmplã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru, mai aveþi un rãspuns!

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trebuia, sigur, sã încep cu doamna senator, dar l-a citat domnul preºedinte pe domnul senator.

Doamnã senator, am sã mã rezum la a face numai câteva mici note, rãspunsul, sigur, am plãcerea sã vi-l înmânez.

Activitatea minierã la nivelul întregii industrii miniere din þara noastrã, cât ºi cea din aria de cuprindere a REMIN Baia Mare constituie pentru Ministerul Industriei ºi Resurselor o prioritate cãreia i se acordã toatã atenþia.

În domeniul minereurilor neferoase, domeniu în care îºi desfãºoarã activitatea ºi REMIN Baia Mare, cele peste un miliard tone de rezerve geologice se aflã în depozite, având condiþii de exploatare dificile, iar componenþii utili în totalul masei miniere sunt reduºi. Acest lucru determinã costurile de exploatare foarte mari pe care le înregistreazã agenþii economici minieri.

Mai menþionãm ºi faptul cã în comparaþie cu alte þãri cu tradiþie în activitatea minierã conþinuturile în metal ale minereurilor din þara noastrã sunt de pânã la 7Ð10 ori mai reduse.

Aº vrea sã mai precizez, de asemenea, faptul cã strategia de dezvoltare a companiei este structuratã ºi monitorizatã de urmãtoarele componente principale: pe concentrarea investiþiilor, pe selecþia câmpurilor miniere, pe criteriul produsului cu desfacere asiguratã, mobilitatea personalului, tehnici noi de marketing în procurarea de utilaje ºi echipamente ºi politici de management noi ce includ restructurarea organizatoricã.

De asemenea, doamna senator, aº dori sã precizez faptul cã bugetul de venituri ºi cheltuieli a fost rectificat prin Hotãrârea de Guvern nr. 943/2002, a fost suplimentat la capitolul subvenþii cu 59.397 mii de miliarde pentru REMIN Baia Mare, ea fiind, de fapt, singura companie minierã cu un program reformativ foarte bine fundamentat practic ºi aplicat.

De asemenea, aº dori sã menþionez cã în cursul acestei luni la ministerul nostru se va analiza, în cadrul Acordului social 2002, cu partenerii, inclusiv pentru REMIN Baia Mare, un program de reformã concret pe capitolul cu soluþii fundamentate din toate punctele de vedere, care sã rezolve atât problemele economice, cât ºi sociale.

Poftiþi, doamna senator!

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat, pentru rãspunsul pe care îl primesc. Aº vrea ca din acel rãspuns în scris care o sã îl primesc de la dumneavoastrã sã duc acel mesaj ºi acea liniºte pentru minerii din Maramureº, cã se va face tot ceea ce este posibil, pentru a continua activitatea.

Deci toate mãsurile de protecþie socialã care au fost spuse ºi de cãtre domnul secretar de stat al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale cred cã ar fi cel mai convenabil sã fie folosite pentru asigurarea condiþiilor de funcþionare a mineritului la parametrii tehnici, de a reduce acele cheltuieli enorme sau acele pierderi enorme în

raport cu producþia care se realizeazã. Ar fi mai convenabil ca minerilor din Maramureº, în locul protecþiei sociale, sã li se asigure în continuare locuri de muncã în minerit, unde ºtiu sã lucreze. Deci aici ar fi posibil, dacã atât reprezentanþii Guvernului, prin Ministerul Industriei ºi Resurselor, precum ºi Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ar gândi mai profund cum sã facã sã-ºi poatã continua activitatea din minerit minerii din Maramureº. Pentru cã toate mãsurile de protecþie socialã sunt mãsuri care rezolvã parþial problema ºi de moment sau, mai bine zis, pe o perioadã scurtã de timp. Dupã ce se vor termina toate aceste mãsuri de protecþie socialã, eu nu vãd cum un miner îºi va putea asigura existenþa lui ºi a familiei sale, care, dupã cum bine ºtim, sunt familii cu un numãr de membri destul de numeros Ñ cel puþin 3Ð4 membri Ñ, care dintr-un ajutor de ºomaj sau o protecþie socialã, un ajutor material care se dã nu ºtiu cum îºi pot asigura cele necesare traiului. Aici ar fi o soluþie: dacã s-ar putea lua mãsuri de continuare a activitãþii din minerit. Sunt ºi posibilitãþi ºi sunt ºi oameni capabili, care pot sã gândeascã. Eu am toatã încrederea cã se va face ceva pentru continuarea activitãþii, nu pentru închiderea minelor ºi protecþie socialã de scurtã duratã ºi pe moment.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule ministru, poftiþi!

Da. Dacã-mi permiteþi, doamnã senator, aºa dupã cum spuneam, dorim ca minele sã lucreze. Unele din ele însã, vã spun de la început, vor fi închise. Sunt atât de sãrace încât nu au absolut nici un fel de justificare sã se scoatã numai pãmânt de acolo. O sã vedeþi ºi în textul pe care am avut plãcerea sã vi-l predau cã unul dintre punctele pe care l-am atins acolo, în programul de restructurare, este mobilitatea forþei de muncã. Deci, fãrã discuþie, o serie de mineri, care pânã astãzi sau pânã mâine au lucrat poate unii chiar de 20 de ani într-o anumitã minã, dacã aceasta va fi închisã pe considerente strict tehnice ºi economice (pe care ºi ei le ºtiu, pânã la urmã), cã minerii sunt, totuºi, niºte oameni de bun-simþ. El ºtie cã scoate numai pãmânt, pânã la urmã s-ar putea sã fie nevoit sã lucreze la altã minã, unde se gãseºte un zãcãmânt mai bogat, care este poate la 30 sau la 40 de km depãrtare de casã. Oricum, vreau sã vã spun cã chiar în aceastã perioadã domnul Gavril Baican, secretarul de stat pe probleme de minerit, se aflã în zonã, exact pentru problematica care sã conducã la continuarea activitãþii miniere.

Mulþumesc.

## Vã mulþumim.

Pentru stenogramã, vã rog sã notaþi faptul cã domnul ministru Pavel Abraham a prezentat aici o notã de rãspuns la interpelarea doamnei senator Norica Nicolai. Vã mulþumim.

Mai este doamna secretar de stat...

Vã rog, doamna secretar de stat. Mã scuzaþi, vã rog. Eu m-am luat dupã tabel, doamna secretar de stat.

## **Doamna Cristina Tarcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

Este vorba despre întrebarea domnului senator Acatrinei Gheorghe, vizând intenþia de trecere a Registrului Comerþului în subordinea Ministerului Justiþiei.

Da, deci, tot pentru stenogramã, doamna secretar de stat Cristina Tarcea rãspunde la o întrebare a domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Potrivit Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului, instanþele judecãtoreºti au un rol primordial în activitatea de înregistrare a menþiunilor privind activitatea comercianþilor. Deºi, pe de o parte, înregistrãrile, cât ºi, pe de altã parte, controlul legalitãþii tuturor operaþiunilor efectuate în Registrul Comerþului se realizeazã numai prin intervenþia judecãtorului, Oficiul Naþional al Registrului Comerþului este organizat în prezent pe lângã Camera de Comerþ ºi Industrie a României ºi a Municipiului Bucureºti, iar oficiile Registrului Comerþului sunt organizate ºi funcþioneazã pe lângã fiecare camerã de comerþ ºi industrie judeþeanã.

Prin urmare, faþã de rolul determinant al judecãtorului în activitatea de înscriere în Registrul Comerþului a menþiunilor privind actele ºi faptele a cãror înregistrare este obligatorie, se impunea organizarea oficiilor judeþene ale Registrului Comerþului pe lângã tribunale, cu care au o legãturã nemijlocitã. În consecinþã, ºi Oficiul Naþional al Registrului Comerþului urmeazã sã funcþioneze în subordinea Ministerului Justiþiei. Aceastã nouã organizare a Registrului Comerþului va determina eliminarea unor verigi care conduc la întârzierea înregistrãrilor, asigurându-se în acest fel o mai mare operativitate, în special în constituirea societãþilor comerciale, iar urgenþa reorganizãrii este justificatã de necesitatea eliminãrii imediate a deficienþelor constatate în activitatea oficiilor Registrului Comerþului ºi a neîncrederii comercianþilor în eficienþa actualului mod de organizare. Este important de menþionat cã soluþia nu este o noutate. La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, Registrul Comerþului se aflã în subordinea instanþelor judecãtoreºti sau a Ministerului Justiþiei în state precum: Germania, Spania, Franþa, Ducatul Luxemburgului. În ceea ce priveºte taxele percepute de oficiile Registrului Comerþului, acestea vor fi folosite

pentru finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital aferente activitãþii Oficiului Naþional al Registrului Comerþului ºi a oficiilor Registrului Comerþului de pe lângã tribunal. Doar eventualele excedente anuale efective ale bugetului de venituri ºi cheltuieli vor rãmâne la dispoziþia acestuia ºi vor putea fi utilizate numai prin hotãrâre a Guvernului pentru finanþarea unor obiective prioritare de investiþii ale Ministerului Justiþiei.

Vã mulþumesc, doamna secretar de stat. ªi, încã o datã, scuze pentru faptul acesta nepermis de a vã lãsa la urmã. S-a întâmplat, data viitoare veþi fi a doua, dupã domnul ministru Moucha.

Nici o problemã.

Poftiþi, domnule senator Acatrinei! Mai aveþi ceva de spus.

## Domnule preºedinte,

Sigur, eu îmi dau seama cã pe lângã problematica deosebit de mare pe care o are Ministerul Justiþiei se mai încarcã cu încã o activitate foarte laborioasã. Dar sã rãmânem aici, la nivelul rãspunsului pe care l-am primit din partea doamnei secretar de stat. Eventual, dacã o sã am ºi alte observaþii, o sã reiau problema. Dacã o sã am! Dacã nu, rãmân la acest rãspuns. Pentru cã ºi aºa timpul... ne prinde dimineaþa aici. Am depãºit foarte mult programul, domnule preºedinte. Îi mulþumim frumos,doamnei secretar de stat.

## Vã mulþumesc.

Adevãrul e cã timpul va stabili dacã este o soluþie eficientã cu adevãrat sau nu. E pãcat sã criticãm o iniþiativã care încã nu-ºi aratã...

Dumneavoastrã cred cã aþi observat... Eu m-am trezit la Biroul senatorial din Suceava cu douã adrese puternice din partea Camerei de Comerþ... Sigur, mi le-a transmis astãzi prin fax la Senat. Dar ei sunt împotriva Ministerului Justiþiei, în totalitate. Deºi prin argumentele pe care le aduceþi dumneavoastrã nu e vorba de a prelua problema pe plan naþional, ci e vorba de a îndeplini aceste atribuþii într-un mod mai temeinic de cãtre Ministerul Justiþiei. Probabil cã personalul, care e calificat, cum motiveazã ei acolo, specialzat în problemele astea, trec, o parte din ei, la Ministerul Justiþiei. Aºa cred cã se vor prelua, cu protocol. Nu, aºa gândesc. Dar, mã rog, timpul va decide.

Vor fi transferaþi, sigur.

Iau de bazã totuºi rãspunsul pe care l-aþi primit dumneavoastrã ºi vã mulþumesc, doamnã secretar de stat.

Vã mulþumesc ºi eu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim, doamna secretar de stat.

Este ora 20,15. ªedinþa se încheie cu o întârziere apreciabilã. Pãcat cã lipseºte presa sã ne vadã la muncã.

Mulþumiri doamnelor ºi domnilor senatori, doamnelor ºi domnilor miniºtri, secretari de stat ºi nu în ultimul rând, deºi la urmã, staff-ului Senatului.

Bunã seara!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 142/17.X.2002 conþine 44 de pagini.**

Preþul 40.876 lei