Szilágyi Zsolt

La primul alineat, f„r„ doar ∫i poate, aceast„ definire introduce o noutate Ón istoria dreptului. O comunitate cum este o minoritate na˛ional„ sau etnic„ nu poate fi categorizat„ prin participarea sau neparticiparea Óntr-un consiliu.

Dup„ cum bine ∫ti˛i, ∫i probabil c„ ∫i domnul pre∫edinte Hrebenciuc ∫tie foarte bine, pe vremea c‚nd Consiliul Minorit„˛ilor a fost creat, U.D.M.R.-ul a decis s„ nu participe Ón prima perioad„ a consiliului, tocmai pentru c„ a considerat, din punct de vedere politic, argumentat„ ∫i justificat„ aceast„ decizie.

Deci participarea sau neparticiparea Óntr-un organism guvernamental nu trebuie s„ fie surs„ de discriminare a unei minorit„˛i.

™tiu foarte bine c„ este greu s„ se dea o defini˛ie universal„ Ón ceea ce prive∫te minorit„˛ile. Precum probabil bine ∫ti˛i, raportul Capotorti, comandat de Na˛iunile Unite prin anii ’70, a Óncercat s„ fac„ acest lucru, ∫i criteriile stabilite de documentele interna˛ionale ∫i de raportul profesorului italian Francesco Capotorti sunt cu totul ∫i cu totul altele dec‚t cele folosite de proiectul actual.

La fel, nu putem condi˛iona participarea la alegeri a unei organiza˛ii minoritare de faptul c„ organiza˛ia respectiv„ are sau nu reprezentare Ón Parlament. Vorbim despre alegeri locale. De ce s„ nu existe for˛e politice sau comunit„˛i locale care au organiza˛ii, partide, mi∫c„ri politice ∫i a∫a mai departe reprezentative la nivel regional, ∫i nu la nivel na˛ional? Acest spirit etatist, centralist cred c„ este al trecutului. Dar s„ mergem mai departe.

Dat fiind faptul c„ art. 7 alin. 2 ∫i alin. 3 lezeaz„ dou„ articole constitu˛ionale, art. 16, care se refer„ la egalitatea Ón drepturi, ∫i art. 37, care se refer„ la dreptul de a fi ales, este o discriminare dur„, care, Ón loc s„ ajute accederea reprezentan˛ilor comunit„˛ilor minoritare na˛ionale etnice Ón consiliile locale, vrea s„ Óngreuneze depunerea listelor, practic, elimin‚nd concuren˛a politic„, care este ∫i acum, de altfel, o realitate existent„ Ón mai multe jude˛e, Ón mai multe localit„˛i din Rom‚nia. Practic, vrea s„ elimine, s„ rad„ posibilitatea de concuren˛„ politic„.

Se poate pune Óntrebarea de ce nu se aplic„ prevederile art. 7, respectiv c„ nu pot candida numai organiza˛iile minoritare care sunt reprezentate Ón Parlament, se poate pune Óntrebarea de ce nu se aplic„ ∫i Ón cazul partidelor rom‚ne∫ti? De ce nu se spune: nu poate candida un partid la alegerile locale care nu are reprezentan˛i Ón Parlament, merg‚nd pe acela∫i principiu? De ce minorit„˛ile sunt discriminate, ∫i majoritatea are acces mai u∫or ∫i i se faciliteaz„ depunerea listelor?

La fel, de unde a ap„rut acest 15%? De unde a ap„rut cifra de 25 de mii?

Eu am f„cut regula propor˛ional„ a simplei treimi ∫i a ie∫it c„ un partid din Rom‚nia ar trebui s„ str‚ng„ 333 de mii de semn„turi ca s„ depun„ liste, candida˛i la alegerile locale. Dac„ lu„m Ón considerare c„ maghiarii reprezint„ cam un milion ∫i jum„tate din Rom‚nia, trebuie s„ str‚ng„ 25 de mii de semn„turi din 15 jude˛e. Cet„˛enii rom‚ni, av‚nd o majoritate de 20 de milioane sau de mai bine de 20 de milioane, ar trebui s„ str‚ng„ 333 de mii.