Stenogramă plen

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Revizuirea cadrului legislativ care reglementeaz„ procesul electoral a devenit Ón ultima perioad„ o necesitate recunoscut„ de majoritatea for˛elor politice din Rom‚nia. De aceea, toate partidele politice parlamentare au avut anul trecut o reac˛ie pozitiv„ fa˛„ de ini˛iativa cre„rii unei comisii comune speciale a celor dou„ Camere ale Parlamentului, Óns„rcinat„ cu elaborarea propunerilor legislative electorale.

A∫ dori s„ eviden˛iez faptul c„ lucr„rile comisiei s-au bucurat de o excelent„ colaborare Óntre reprezentan˛ii grupurilor parlamentare din care este alc„tuit„, av‚nd ca principal scop comun Ómbun„t„˛irea calit„˛ii solu˛iilor adoptate ∫i a textelor normative.

Œmi face o deosebit„ pl„cere s„ m„ prezint ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un prim produs al acestei comisii, ∫i anume proiectul de Lege pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Œn prezent, organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor locale este reglementat„ prin Legea nr. 70/1991. Aceast„ lege a fost elaborat„ ∫i adoptat„ la scurt„ vreme dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, av‚nd menirea de a asigura cadrul legislativ necesar pentru alegerea autorit„˛ilor locale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 Ne aflam atunci la Ónceputul descentraliz„rii efective a administra˛iei publice locale, iar autonomia local„ era un deziderat. Œntre timp, situa˛ia a evoluat. Descentralizarea ∫i autonomia local„ au devenit realit„˛i pe care nimeni nu le mai poate nega.

Legea nr. 70/1991 a suferit Óntre timp foarte multe modific„ri, fapt care a creat numeroase dificult„˛i Ón aplicarea ei. Ca atare, comisia comun„ a decis elaborarea unei legi noi, iar actuala reglementare urmeaz„ s„ fie abrogat„. Noul act normativ se va intitula, Ón concordan˛„ cu prevederile Constitu˛iei revizuite, Legea pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Fa˛„ de reglementarea actual„, proiectul de lege pe care-l supun aten˛iei dumneavoastr„ are Ón vedere Ón principal urm„toarele:

— exercitarea dreptului de vot se va face numai Ón localitatea de domiciliu, iar Ón cadrul acesteia, numai la sec˛ia de votare Ón raza c„reia domiciliaz„ aleg„torul. Actul de identitate devine din acest motiv unicul document pentru exercitarea dreptului de vot, fiind definit Ón cuprinsul legii;

— sec˛iile de votare se organizeaz„, de regul„, Ón fiecare sat, exist‚nd posibilitatea organiz„rii lor chiar ∫i Ón sate sau grupuri de sate cu o popula˛ie de p‚n„ la 500 de locuitori;

— simplificarea regimului listelor electorale, care se reduc la dou„ categorii: permanente ∫i suplimentare.

— campania electoral„ Óncepe cu 30 de zile Ónainte de data desf„∫ur„rii alegerilor ∫i se Óncheie Ón ziua de s‚mb„t„ care precede aceast„ dat„, la ora 7,00 diminea˛a;

— desf„∫urarea campaniei electorale prin mass-media audiovizual„ este reglementat„ pe baze noi, av‚ndu-se Ón vedere at‚t reglement„rile europene, c‚t ∫i noile imperative ale societ„˛ii rom‚ne∫ti;

— cu privire la Biroul Electoral Central s-a stabilit ca Ón componen˛a acestuia, pe l‚ng„ cei ∫apte judec„tori, s„ intre ∫i reprezentan˛i ai partidelor ∫i alian˛elor politice;

— pragul electoral se propune a fi de 5%. Acesta este valabil pentru toate partidele ∫i candida˛ii independen˛i;

— pentru alian˛ele politice ∫i alian˛ele electorale, la pragul de 5% se adaug„ dou„ procente pentru primul membru al alian˛ei ∫i un procent pentru urm„torii membri, f„r„ a se putea dep„∫i 8%;

— pentru stabilirea coeficientului electoral se iau Ón calcul numai voturile ob˛inute de partidele, alian˛ele ∫i candida˛ii independen˛i care au ob˛inut pragul electoral;

— la stabilirea voturilor neutilizate ∫i prin urmare la atribuirea mandatelor Ón etapa a doua, dac„ este cazul, nu se iau Ón calcul voturile ob˛inute de candida˛ii independen˛i;

— Ón privin˛a alegerii primarilor noutatea principal„ const„ Ón faptul c„ alegerile sunt valabile indiferent de num„rul participan˛ilor la vot. Dac„, totu∫i, nici unul dintre candida˛i nu ob˛ine Ón primul tur de scrutin majoritatea absolut„ din voturile valabil exprimate, se organizeaz„ al doilea tur de scrutin, Óntre primii doi clasa˛i. Este declarat primar candidatul care ob˛ine cel mai mare num„r de voturi valabil exprimate.

Comisia a acordat Ón acela∫i timp o deosebit„ importan˛„ reprezent„rii minorit„˛ilor na˛ionale Ón autorit„˛ile administra˛iei publice locale, propunerea legislativ„ con˛in‚nd norme novatoare Ón aceast„ problem„.

Se stabilesc, de asemenea, reguli precise ∫i severe pentru utilizarea urnei speciale. Sunt prev„zute sanc˛iuni contraven˛ionale ∫i penale pentru nerespectarea normelor cu privire la organizarea ∫i desf„∫urarea procesului electoral.

De asemenea, av‚nd Ón vedere problema egalit„˛ii de ∫anse, care cap„t„ noi conota˛ii Óntr-o societate democratic„, comisia a propus ca pe listele de candida˛i s„ fie obligatoriu ∫i femei.

Fa˛„ de cele prezentate, v„ rog s„ fi˛i de acord cu proiectul de Lege pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i s„-i acorda˛i votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim, domnule pre∫edinte al comisiei.

Domnul Márton Árpád Francisc, secretarul comisiei, prezint„ raportul cu privire la amendamentele care au fost depuse de c„tre deputa˛i.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Potrivit Regulamentelor celor dou„ Camere ale Parlamentului, propunerile legislative elaborate de comisiile speciale nu se mai supun examin„rii altor comisii.

Œn conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) ∫i art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, propunerea legislativ„ a fost supus„ spre dezbatere ∫i adoptare ca prim„ camer„ sesizat„ Senatului.

Œn ∫edin˛a din 19 februarie 2004 Senatul a adoptat proiectul de lege, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Œn termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor au fost depuse un num„r de 178 de amendamente, din care 70 au fost acceptate de c„tre comisie, 104 au fost respinse, iar 4 au fost retrase de ini˛iatori.

Membrii comisiei au hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale cu amendamentele admise ale deputa˛ilor, astfel cum sunt redate Ón anexa nr. 1.

Amendamentele depuse de deputa˛i ∫i care au fost respinse sunt prev„zute Ón anexa nr. 2.

Anexele nr. 1 ∫i 2 fac parte integrant„ din prezentul raport.

Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitu˛ia republicat„, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (3) Camera Deputa˛ilor urmeaz„ s„ decid„ definitiv asupra textului legii.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Stima˛i colegi, rog ∫i comisia s„ fie atent„.

Domnule Viorel Hrebenciuc, a∫ propune Camerei Deputa˛ilor o modalitate mai fluent„ de dezbatere, care a fost Óntrebuin˛at„ ∫i la Senat ∫i care este permisiv„ ∫i potrivit regulamentului nostru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 Putem discuta anumite probleme Ón bloc. V-a∫ propune s„ Óncepem cu amendamentele respinse ∫i acolo unde vom avea un amendament din cele respinse Ón comisie, admis Ón Camera Deputa˛ilor, atunci pe acesta Ól vom discuta Ón opozi˛ie cu amendamentul admis.

Dup„ ce vom parcurge lista amendamentelor respinse, vedem care este situa˛ia amendamentelor admise ∫i apoi, Ón final, textele asupra c„rora nu s-au f„cut observa˛ii. Sunte˛i de acord cu aceast„ procedur„? Mul˛umesc foarte mult.

BineÓn˛eles c„ Ónainte de a Óncepe dezbaterile asupra amendamentelor vom face ∫i dezbaterile generale, la care vor lua cuv‚ntul c‚te un reprezentant al fiec„rui grup parlamentar.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul deputat Alexandru Sassu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem Ónc„ o dat„, ca ∫i Ón cazul Constitu˛iei, Ón fa˛a unui mod de lucru, a unui eveniment, dup„ p„rerea noastr„, extrem de important.

Iat„ c„ Ónc„ o dat„ grupurile parlamentare au reu∫it, Óntr-o colaborare foarte bun„, s„ scoat„ o lege, un raport ∫i o amendare a unei legi care aduce Rom‚nia Óntr-o situa˛ie de nivel european.

Lucrul acesta, din punctul nostru de vedere, este extrem de important ∫i cred c„ contribu˛ia fiec„rui grup parlamentar la aceast„ situa˛ie este de subliniat.

N-am s„ insist pe ceea ce s-a spus aici, referitor la chestiunile legate de lege Ón sine. Ele sunt, Ón opinia noastr„, extrem de bine venite ∫i, repet, au f„cut ca legea alegerilor locale s„ fie o lege de tip european.

A∫ vrea s„ spun, Óns„, un singur lucru. C„ este, dup„ p„rerea noastr„, extrem de important faptul c„ au fost aduse Ómbun„t„˛iri de fond ∫i a fost schimbat„ toat„ por˛iunea care prive∫te partea de campanie audiovizual„, Ón sensul directivelor, al normelor europene. Astfel, Ón sens european au fost rezolvate chestiuni ca publicitatea politic„, emisiunile informative, a fost rezolvat„ implicarea politicienilor Ón timpul campaniei electorale Ón alte emisiuni dec‚t cele de tip electoral, cur„˛‚nd astfel toate suspiciunile legate de o publicitate Ón plus f„cut„ unora sau altora dintre candida˛i.

Œn consecin˛„, av‚nd Ón vedere raportul comisiei speciale ∫i amendamentele care au fost luate Ón considerare, Grupul Partidului Social Democrat va vota legea, a∫a cum a fost ea amendat„ de comisia special„. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare... Domnule Stanciu, cine ia cuv‚ntul din partea dumneavoastr„?

Domnul profesor Stanciu, pre∫edintele Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, cea mai informatizat„ comisie, nu ∫tiu dac„ ∫i cea mai informat„.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Este clar c„ ne afl„m ast„zi la un Ónceput de drum care, de fapt, reprezint„ o continuare a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón 1991, Ón spe˛„, c‚nd a ap„rut prima lege prin care cet„˛enii acestei ˛„ri au putut vota liber, dup„ propria lor con∫tiin˛„.

Au trecut 14 ani ∫i se impunea necesitatea unor noi reglement„ri, ca s„ armonizeze prevederile legii cu progresul existent Ón cei 10 ani nu numai Ón domeniul social, economic, dar ∫i Ón domeniul politic.

Ca atare, comisia constituit„, printr-o dezbatere profund„ ∫i nu de pu˛ine ori destul de dur„, a aprobat majoritatea textelor prin consens. Este un merit ∫i pentru conducerea comisiei, pentru pre∫edinte ∫i pentru vicepre∫edintele acesteia, c„ au reu∫it s„ cedeze Ón unele situa˛ii ∫i s„ accepte c„ nu tot ceea ce dore∫te puterea poate fi Ónghi˛it pe nemestecate.

Œn consecin˛„, grupul nostru parlamentar va sus˛ine acest proiect de lege, care va c„uta ca ∫i la nivel local, prin pragul de 5%, prin anumite condi˛ii impuse anumitor forma˛iuni, s„ se fac„ o anumit„ coagulare a vie˛ii politice locale ∫i s„ se scoat„ din ecua˛ie acei indivizi care se cred prin ei Ón∫i∫i partide.

Cu toate acestea, trebuie s„ remarc„m c„ sunt c‚teva lucruri pe care partidul de guvern„m‚nt nu le-a acceptat, de∫i opozi˛ia a Óncercat s„ explice destul de atent ∫i cu r„bdare, pentru a nu Óngreuna procesul de Ón˛elegere ∫i de decizie al P.S.D.-ului.

Noi sper„m Ónc„ c„ ast„zi, Ón ziua deciziei finale, se va ajunge la o Ón˛elegere privind eliminarea traseismului politic, un lucru care este d„un„tor inclusiv partidului de guvern„m‚nt. Este, de fapt, ∫i o chestiune de protec˛ie a acestuia, Ón cazul Ón care pierde alegerile s„ nu-i lu„m noi to˛i consilierii locali ∫i primarii.

™i, de aceea, facem apel la dumneavoastr„ s„ Ón˛elege˛i riscul. C‚nd nu mai e∫ti pe cal ∫i prive∫ti dedesubt vezi altceva! Am vrea s„-i p„zim de acest lucru ∫i vom insista ca p‚n„ la articolul respectiv s„ se Ón˛eleag„ c„ a lua primarii ∫i consilierii de la alt„ forma˛iune politic„ nu este numai imoral, dar este d„un„tor profund democra˛iei.

Un alt aspect la care noi ˛inem, ca forma˛iune politic„, este ceea ce s-a c‚∫tigat din 1990 Óncoace: legitimitate ∫i reprezentativitatea organelor alese. Or, elimin‚nd acel prag de validare de 50% plus 1, ne afl„m Óntr-o situa˛ie Ón care alegerile nu mai sunt strict un proces democratic sau un exerci˛iu democratic de Óncredin˛are de c„tre popor a p„rticelei de putere care ˛ine de fiecare aleg„tor, ci redevine un instrument tehnic, de a stabili c‚te mandate sau c‚t din aceast„ putere, ce felie ia un partid sau altul. Este un lucru grav. Democra˛ia participativ„ presupune participarea cet„˛enilor la vot ∫i, responsabili, s„ Óncredin˛eze puterea celor pe care Ói consider„ Ón momentul respectiv ca av‚nd abilit„˛ile cele mai mari spre a se impune, spre binele cet„˛eanului.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Emil Boc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ Constitu˛ie, suntem Ón prezen˛a celui de-al doilea act legislativ important, unde s-a reu∫it Ón comisie s„ impunem un text prin colaborare, ∫i nu prin confruntare. ™i aceasta reprezint„ un merit al membrilor comisiei ∫i al for˛elor politice reprezentate acolo, c„ au reu∫it, pe parcursul dezbaterilor, s„-∫i omogenizeze punctele de vedere ∫i s„ v„ prezent„m dumneavoastr„ un proiect legislativ capabil s„ fie sus˛inut aproape de toate forma˛iunile politice.

Aceasta Ónseamn„ c„ fiecare a reu∫it s„-∫i impun„ ∫i a negociat alte aspecte care trebuiau s„ fie Ón lege, dup„ cum n-a reu∫it, evident, s„-∫i pun„ toate principiile pe care le-ar fi dorit.

Din acest punct de vedere, legea reprezint„ un progres fa˛„ de cea existent„, sub cel pu˛in urm„toarele elemente:

1. Introducerea pragului electoral fix de 5% va contribui la formarea unor legislative locale capabile s„ sus˛in„ un proiect al primarului sau al majorit„˛ii politice din consiliul local sau din consiliul jude˛ean. Reprezint„ un pas Ónainte pe calea eficientiz„rii mecanismului de guvernare local„.

2. Œn privin˛a regulilor vot„rii, impunerea cu valoare de principiu a regulii potrivit c„reia cet„˛enii voteaz„ la domiciliu reprezint„ iar„∫i o cristalizare a ceea ce Ónseamn„ dreptul de participare a cet„˛enilor la vot, Ón sensul c„ mai exist„ liste suplimentare doar Ón cazul acelora care Ó∫i stabilesc re∫edin˛a cu cel pu˛in 3 luni Ónainte Ón unitatea respectiv„, ∫i Ón cazul militarilor am pus cap„t unei practici abuzive, Ón sensul c„ ace∫tia de acum Ónainte nu vor mai vota acolo unde Ó∫i desf„∫oar„ serviciul militar, ci vor vota la domiciliu, Ón limita regulamentelor militare. Pentru c„ nu era firesc ca o

garnizoan„ militar„ de 1.000—2.000 de solda˛i s„ stabileasc„ primarul unei comunit„˛i, Ón condi˛iile Ón care acei militari Ó∫i desf„∫urau activitatea 8, 9 luni Ón acea comunitate teritorial„.

Deci, iat„, se pune cap„t unei practici care era nedemocratic„ din punctul nostru de vedere.

3. Œn privin˛a minorit„˛ilor na˛ionale, avem, iat„, o alt„ variant„ a discrimin„rii pozitive, Ón sensul c„ la redistribuirea mandatelor restante primul mandat, Ón condi˛iile Ón care o minoritate na˛ional„ ob˛ine pragul electoral de 5%, la redistribuire, se acord„ cu prioritate minorit„˛ii na˛ionale care particip„ Ón competi˛ia electoral„ ∫i Óndepline∫te condi˛iile legii. Este o alt„ form„ de respect fa˛„ de drepturile minorit„˛ilor ∫i de principiile constitu˛ionale consacrate.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar na˛ional liberal, domnul deputat Viorel Coifan.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Salut„m ast„zi finalizarea unei legi importante, Legea alegerii autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. O salut„m din mai multe motive.

Œn primul r‚nd, este rezultatul unei ac˛iuni concertate a reprezentan˛ilor, colegii no∫tri, Ón comisie ∫i salut Ónc„ o dat„ maniera colegial„, cordial„ Ón care aceast„ lege a fost ast„zi adus„ Ón fa˛a dumneavoastr„.

Al doilea motiv este c„ Ón lege sunt cuprinse o serie de principii moderne, care arat„ c„ reforma Ón administra˛ia public„ este luat„ Ón serios ∫i, chiar dac„ este t‚rzie, totu∫i, bine c„ acest Ónceput a fost f„cut.

Consider„m c„ o serie de articole dau via˛„ unor principii care au fost stabilite Ón comun: este vorba de o mai mare legitimitate, este vorba de reducerea posibilit„˛ii de fraudare prin utilizarea listelor speciale ∫i a urnei volante, este vorba de o discriminare pozitiv„ acordat„ minorit„˛ilor na˛ionale ∫i, iat„, Ónc„ o dat„, nimeni nu se poate pl‚nge c„ nu exist„ aceast„ atitudine, zic eu, cordial„, a majorit„˛ii fa˛„ de minoritate.

Exist„, Óns„, ∫i puncte asupra c„rora nu putem s„ ne pronun˛„m dec‚t dorind ca ele s„ fie rediscutate ∫i s„ fie amendate. De fapt, e vorba de dou„ principii ∫i de articolele care reflect„ aceste principii.

Primul principiu este cel al migra˛iei ale∫ilor locali. Aceast„ migra˛ie, Ón termeni eufemistici, se poate denumi ca fiind traseism, cu toate conota˛iile pe care acest cuv‚nt, Ón limba rom‚n„, le are. Pentru c„ am putea vorbi de prostitu˛ie moral„, Óns„, cred c„ formula de traseism Ón politic„ reflect„ exact ceea ce se Ónt‚mpl„.

Este anormal ca Ón 2003 s„ constat„m, la sf‚r∫itul anului, c„ 37% dintre primarii ale∫i Ón 2000 se reg„sesc Ón alt„ parte dec‚t pe listele unde au fost vota˛i. Aceast„ cifr„ este dat„ de Institutul de Politici Publice ∫i arat„ c„ Ón 2003, Ón partidul de guvern„m‚nt, num„rul de primari a crescut de la 35,5%, Ón 2000, la 64,4%.

Nu vom comenta care sunt cauzele pentru care acest traseism politic s-a produs, ci vrem s„-l stop„m, din dou„ motive: primul este cel de asanare moral„, pentru c„ este imoral ca un primar care candideaz„ Ón numele unui partid s„ p„r„seasc„ acest partid, invoc‚nd motive care ˛in Óncep‚nd de la descentralizarea financiar„ p‚n„ la presiunile care se fac asupra lui; iar, pe de alt„ parte, consider„m c„ stabilitatea administra˛iei publice locale trebuie s„ fie asigurat„ prin reprezentativitatea Ón momentul alegerilor. Pentru c„ altfel apar dezechilibre Ón care administra˛ia public„ local„ nu are dec‚t de suferit.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul Márton Árpád, secretarul comisiei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Noua lege pe care o dezbatem ast„zi este incontestabil o lege mult mai bun„ dec‚t cea pe care am avut-o p‚n„ acum. Este o lege mai european„.

Dintre elementele care o fac mai european„ eu m„ refer tot la unul singur, cel despre care s-a vorbit deja aici, c„ to˛i acei cet„˛eni care au domiciliul stabil sau re∫edin˛a Óntr-o localitate vor avea posibilitatea s„ voteze pentru ale∫ii locali, pentru primarii localit„˛ilor respective ∫i nimeni altul. Cred c„ este, Óntr-adev„r, un pas foarte important pentru acea structur„ de conducere a comunit„˛ilor locale, care exist„ Ón toat„ Europa.

Credem Ón continuare c„ s-au f„cut mul˛i pa∫i importan˛i, de reform„ a acestui domeniu. S-a g„sit o cale de compromis, acceptabil„, zicem noi, pentru toate forma˛iunile politice. Aceast„ cale de compromis Ónseamn„ c„ nici unul dintre noi nu a reu∫it s„-∫i realizeze integral toate dorin˛ele.

Astfel, ∫i noi avem anumite puncte de vedere diferite fa˛„ de cele adoptate. Noi am sus˛inut amendarea legii, prin care alegerea primarilor s-ar fi Ónt‚mplat Óntr-un singur tur de scrutin. Cu toate acestea, am acceptat varianta prin care el se realizeaz„ Ón dou„ tururi de scrutin, dar numai Ón situa˛ia Ón care nici unul dintre primari nu reu∫e∫te s„ primeasc„ majoritatea voturilor valabil exprimate.

Evident, am sus˛inut ∫i acea idee de eliminare a necesit„˛ii ca majoritatea persoanelor Ónscrise Ón list„ s„ apar„ Ón fa˛a urnelor.

Totodat„, noi am militat pentru eliminarea pragului electoral, Ón general. Pe urm„, am sus˛inut ideea ca el s„ fie m„car de 4%. Cu toate acestea, acest prag de 5% este un compromis care, Ón corelare cu alte observa˛ii, modific„ri Ón lege, poate fi acceptat. ™i elementul cel mai important este calculul coeficientului electoral din voturile valabil exprimate pentru acele partide care au trecut acest prag de 5%.

Noi credem c„ existen˛a unei singure urne volante la sec˛iile de votare va Óngreuna procesul de vot, la acele sec˛ii unde sunt arondate ∫i spitale.

Nu am fost de acord cu amendamentele care se refer„ la migra˛ia politic„, pentru c„, pe de o parte, din ra˛iuni de simetrie, ale∫ilor locali ai poporului trebuie s„ li se garanteze acela∫i statut ca ∫i parlamentarilor. Ca atare, nu putem fi de acord cu un mandat imperativ.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Wittstock.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stimate colege, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale a acordat ∫i acord„ o deosebit„ aten˛ie elabor„rii legii pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice ∫i s-a implicat activ Ón acest demers. Principala explica˛ie pentru aceast„ atitudine este urm„toarea: multe decizii importante pentru minorit„˛ile na˛ionale se iau pe plan local, Ón acele consilii locale sau jude˛ene, de aceea, consider„m c„ este foarte important pentru minorit„˛ile na˛ionale din Rom‚nia s„ dispun„ nu numai de reprezentare parlamentar„, ci ∫i de reprezentan˛i ale∫i Ón consiliile locale ∫i jude˛ene, acolo unde aceste minorit„˛i na˛ionale constituie comunit„˛i importante, Ón raport cu popula˛ia total„ a localit„˛ilor sau jude˛elor respective.

Consider„m c„ proiectul de lege pe care Ól dezbatem ast„zi nu prezint„ o solu˛ie ideal„. Grupul nostru parlamentar ar fi preferat, de exemplu, renun˛area la pragul electoral. Totu∫i, proiectul de lege ia Ón considerare existen˛a minorit„˛ilor na˛ionale ∫i dorin˛a acestora de a se implica activ Ón via˛a social-politic„ a comunit„˛ilor Ón care tr„iesc, ∫i consider„m c„ acest lucru este unul pozitiv.

Salut„m, Ón acest sens, m„sura de discriminare pozitiv„, care sper„m c„ va Ónlesni reprezentan˛ilor comunit„˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale accesul Ón structurile alese ale administra˛iei publice locale.

Œn concluzie, Ón situa˛ia Ón care nu apar surprize de propor˛ii, grupul nostru parlamentar va vota aceast„ lege. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Neac∫u, Ón˛eleg c„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul, cu asentimentul deputa˛ilor independen˛i.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i deputa˛ii independen˛i, Ón conformitate cu regulamentul, au dreptul s„-∫i spun„ p„rerea Ón leg„tur„ cu o lege at‚t de important„. Pe ansamblu, ∫i noi credem, sau ∫i eu cred c„ noul proiect de lege este un pas pozitiv, dar a∫ vrea s„-i informez pe colegii no∫tri, ∫i Óndeosebi pe cei care au depus eforturi ∫i s-au str„duit s„ construiasc„ acest proiect de lege, c„ sunt articole ∫i paragrafe care Óncalc„ Ón mod flagrant democra˛ia.

Eu cred c„ ∫i unitatea de vederi de ast„zi a reprezentan˛ilor partidelor demonstreaz„ acest lucru. Dac„ partidele parlamentare ∫i-au introdus amendamentele Ón func˛ie de interesele proprii, n-a fost consultat absolut nici un reprezentant al partidelor neparlamentare, care reprezint„, Ón conformitate cu ultimele alegeri, peste 25% din electorat.

Art. 51 — ∫i nu m„ refer neap„rat la articole — vreau s„ v„ spun, chiar Óncalc„ democra˛ia, de la un cap„t la altul! ™i Ómi pare r„u c„ distinsul jurist Boc nu a intervenit prompt Ón acest sens, pentru c„ se Óncalc„ egalitatea de ∫anse.

Din punctul meu de vedere, datorit„ acestui articol, a∫ putea spune c„ nici criteriul politic nu se respect„ Ón Rom‚nia, av‚nd Ón vedere integrarea Ón Uniunea European„. Dac„ a∫ezarea pe liste, stabilirea pe liste a partidelor se face Ón trei etape, partidele parlamentare, nici un reprezentant al acestor partide n-a ridicat o vorb„ Ón leg„tur„ cu acest lucru. Probabil sau, mai bine zis, era bine ca P.S.D.-ul s„ se treac„ pe locul Ónt‚i, P.R.M.-ul pe locul doi, P.N.L.-ul pe locul trei, P.D.-ul pe patru ∫i U.D.M.R.-ul pe cinci, urm‚nd ca ∫i celelalte, Óntr-o ordine anume, s„ fie trecute.

Dac„ de aici plec„m, de la Ónc„lcarea democra˛iei, Ónseamn„ c„ este destul de grav!

Acela∫i lucru Ól am ∫i cu un alt paragraf, dac„ vre˛i, cel privind timpii de anten„. Ar trebui ca emisiunea de la radio ∫i de la televiziune s„ se intituleze: îAntena partidelor neparlamentare“, pentru c„ partidele neparlamentare nu au acces la mass-media, partidele parlamentare sunt v„zute Ón fiecare zi de c„tre popula˛ie, de c„tre electorat, ∫i popula˛ia ∫tie ce fac aceste partide.

Cred c„ Ón acest mod ar fi trebuit s„ lucreze comisia, ∫i eu am amendamente Ón acest sens, ∫i a∫ vrea ca plenul Camerei s„ fac„ acest lucru. Pentru c„ nu este vorba de nici un ∫antaj, eu cred c„ ne-am putea reuni, partidele neparlamentare, Óntr-o conferin˛„ de pres„, doar cu agen˛iile de pres„ interna˛ional„, la care s„-l invit„m ∫i pe domnul Jonathan Scheele, s„ facem o scrisoare ∫i la Parlamentul European, c„ democra˛ia, c„ pluripartitismul, c„ egalitatea de ∫anse a partidelor sunt Ónc„lcate flagrant din cauza acestei legi pe care, ast„zi, probabil, o vom vota.

## Mul˛umesc.

Stimate coleg, vreau s„ v„ reamintesc c„, Ón calitate de deputat, oricare dintre dumneavoastr„ a˛i avut dreptul s„ depune˛i amendamente la comisie. Dac„ a˛i depus, v„ voi da cuv‚ntul la cele respinse.

Œn ce prive∫te egalitatea de ∫anse, eu v-a∫ ruga, totu∫i, s„ ave˛i Ón vedere c„, potrivit democra˛iei parlamentare, func˛ioneaz„ principiul majorit„˛ii, al reprezentativit„˛ii, nu poate fi egal un partid de 5 procente sau de sub 5 procente cu unul de 45.

Trecem la dezbateri ∫i o s„ Óncepem, cum v-am propus, cu amendamentele respinse.

Dac„ la amendamentele de la 1 la 12 exist„ careva dintre colegi care dore∫te s„ insiste?

Doamn„ deputat, v„ rog s„ v„ referi˛i la amendamentul la care dori˛i s„ interveni˛i!

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La num„rul 5 exist„ un amendament respins, f„cut la art. 6 din proiect. Dup„ ce au fost analizate amendamentele, textul de la comisie a ie∫it Ón felul urm„tor: îListele de candida˛i pentru alegerea consiliilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 locale ∫i consiliilor jude˛ene trebuie Óntocmite astfel Ónc‚t s„ se asigure reprezentativitatea ambelor sexe.“

Eu vreau s„ v„ propun ca textul s„ curg„ ∫i s„ se spun„: îcorespunz„tor procentului pe care acestea Ól de˛in din num„rul total al membrilor de partid din forma˛iunea sau alian˛a electoral„ respectiv„.“

De ce m„ g‚ndesc la un procent? Pentru c„, dac„ vom analiza buletinele oficiale de la nivelul jude˛elor ale monitoarelor Ón care se face o prezentare a tuturor consilierilor locali ∫i jude˛eni, vom vedea c„, din num„rul tuturor consilierilor locali sau jude˛eni, femeile reprezint„ un procent abia de 2%. Deci nu este o pledoarie _pro domo_ , pentru c„ eu, conduc‚nd o forma˛iune politic„, pot s„-mi rezolv aceast„ problem„, dar este vorba de principiu. Reprezentativitatea ambelor sexe s-a realizat ∫i p‚n„ Ón prezent, de exemplu, pui o femeie pe locul 11 din num„rul total al consilierilor, ei, aceasta niciodat„ nu va avea o ∫ans„ egal„ cu b„rba˛ii, care ocup„ un loc p‚n„ la locul 11.

De aceea, v-a∫ propune aceast„ formul„ de compromis, ca la textul adoptat de comisie s„ venim cu aceast„ completare: îcorespunz„tor procentului pe care cele dou„ sexe Ól au Ón num„rul total al membrilor de partid din forma˛iunea respectiv„.“

Domnul Viorel Hrebenciuc, pre∫edintele comisiei pentru elaborarea legii.

Eu Ón˛eleg Óngrijorarea doamnei Angela Bogea, dar noi cred c„ am f„cut un foarte mare pas Ónainte, prin obligativitatea tuturor partidelor de a pune femei pe list„ (c„ aceasta este, Ón esen˛„, problema). Œn general, nu se pune problema la nivel de jude˛ sau de municipiu, ci la comune, unde este mai greu, datorit„ mentalit„˛ilor care exist„, s„ impui femei pe list„. Ceea ce dore∫te doamna Bogea se poate rezolva Ón cadrul Partidului Rom‚nia Mare, ∫i partidul trebuie s„ decid„ acest lucru. De altfel, fiecare partid Ó∫i decide procentul de femei pe care Ól pune pe list„.

Obligativitatea, Ón schimb, de a fi femei pe list„ apare pentru prima dat„ Ón legisla˛ia rom‚neasc„, ∫i eu cred c„ este un foarte mare pas Ónainte. De exemplu, Ón cadrul partidului nostru procentul va fi Óntre 20 ∫i 25%, nu ∫tiu care va fi procentul la P.R.M. sau la alte partide. Deci nu putem, prin lege, s„ oblig„m partidele s„-∫i pun„ un anumit procent, mai ales cum propune˛i dumneavoastr„, Ón func˛ie de num„rul de femei care exist„ Ón fiecare partid.

A∫adar, sus˛inem textul comisiei.

Doamna Bogea dore∫te s„ intervin„, din nou.

Problema este c„ ∫i Partidul Rom‚nia Mare are prev„zut Ón statut un procent de 30% femei pentru a fi prezente pe listele electorale, dar eu nu Ón˛eleg de ce nu vre˛i s„ facem un pas Ónainte ∫i s„ ne apropiem de ˛„rile nordice, de ˛„rile comunit„˛ii europene, unde se prevede un anumit procent pe care femeile trebuie s„-l aib„ pe listele electorale.

E frig!

## **Doamna Angela Bogea:**

E frig... Nu e vorba de frig!

De ce nu lua˛i exemplul Partidului Laburist din Anglia, care a aplicat acea metod„ a fermoarului ∫i, acolo, Óntr-adev„r, femeile sunt reprezentate pe locuri eligibile? Ce a˛i rezolvat dumneavoastr„ prin lege, n-a˛i f„cut mare lucru, pentru c„, pe o list„ de consilieri locali la V„sc„u˛ii din Deal, p‚n„ la locul 11 vor fi b„rba˛ii, iar de acolo Ón sus, la sfertul care trebuie s„ fie Ón plus, pe listele electorale pune˛i femei, ∫i a˛i rezolvat reglementarea din lege.

De ce nu m„ l„sa˛i s„...?

Stima˛i colegi b„rba˛i, L„sa˛i doamnele s„-∫i manifeste... Domnul Márton.

## Doamn„ deputat,

Din punct de vedere juridic, amendamentul dumneavoastr„ este inaplicabil. De unde va ∫ti un birou electoral, un pre∫edinte de birou de circumscrip˛ie c‚˛i membri, femei ∫i b„rba˛i, are Ón comuna respectiv„ partidul respectiv? Care este actul, unde se depune, cum? Pentru c„ nu exist„, din punct de vedere juridic, o astfel de obligativitate, prin care s„ se ˛in„ o astfel de eviden˛„.

Deci cum va analiza dac„ o list„ de candida˛i sau alta corespunde acestei prevederi? O prevedere legal„ trebuie s„ fie aplicabil„. Prevederea aceasta nu poate fi aplicat„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Amendamentul nr. 5 a fost respins cu 20 de voturi pentru, 11 ab˛ineri ∫i marea majoritate Ómpotriv„.

Dac„ p‚n„ la punctul 12 din tabelul amendamentelor respinse mai exist„ vreo interven˛ie?

Domnule Szilágyi, la care dori˛i s„ v„ referi˛i?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum se vede din raport, am depus mai multe amendamente la art. 7, amendamentele mele se refer„ la eliminarea alineatelor acestui articol, eliminarea art. 7.

Punctul 8 din raport, art. 7 alin. 1, se refer„ la primul amendament, pe care l-am depus Ómpreun„ cu domnul coleg Pécsi Francisc. A∫a cum vede˛i, apar ∫i numele colegilor de la P.N.L. ∫i P.D. Domnul deputat Ioan Oltean ∫i doamna deputat Mona Musc„ au depus amendamente similare.

A∫ dori s„ argumentez amendamentul ∫i, dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, tocmai Ón ideea de a accelera discu˛iile, a∫ argumenta toate propunerile de amendament. Deci nu m-a∫ referi numai la primul alineat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

V„ rog.

La primul alineat, f„r„ doar ∫i poate, aceast„ definire introduce o noutate Ón istoria dreptului. O comunitate cum este o minoritate na˛ional„ sau etnic„ nu poate fi categorizat„ prin participarea sau neparticiparea Óntr-un consiliu.

Dup„ cum bine ∫ti˛i, ∫i probabil c„ ∫i domnul pre∫edinte Hrebenciuc ∫tie foarte bine, pe vremea c‚nd Consiliul Minorit„˛ilor a fost creat, U.D.M.R.-ul a decis s„ nu participe Ón prima perioad„ a consiliului, tocmai pentru c„ a considerat, din punct de vedere politic, argumentat„ ∫i justificat„ aceast„ decizie.

Deci participarea sau neparticiparea Óntr-un organism guvernamental nu trebuie s„ fie surs„ de discriminare a unei minorit„˛i.

™tiu foarte bine c„ este greu s„ se dea o defini˛ie universal„ Ón ceea ce prive∫te minorit„˛ile. Precum probabil bine ∫ti˛i, raportul Capotorti, comandat de Na˛iunile Unite prin anii ’70, a Óncercat s„ fac„ acest lucru, ∫i criteriile stabilite de documentele interna˛ionale ∫i de raportul profesorului italian Francesco Capotorti sunt cu totul ∫i cu totul altele dec‚t cele folosite de proiectul actual.

La fel, nu putem condi˛iona participarea la alegeri a unei organiza˛ii minoritare de faptul c„ organiza˛ia respectiv„ are sau nu reprezentare Ón Parlament. Vorbim despre alegeri locale. De ce s„ nu existe for˛e politice sau comunit„˛i locale care au organiza˛ii, partide, mi∫c„ri politice ∫i a∫a mai departe reprezentative la nivel regional, ∫i nu la nivel na˛ional? Acest spirit etatist, centralist cred c„ este al trecutului. Dar s„ mergem mai departe.

Dat fiind faptul c„ art. 7 alin. 2 ∫i alin. 3 lezeaz„ dou„ articole constitu˛ionale, art. 16, care se refer„ la egalitatea Ón drepturi, ∫i art. 37, care se refer„ la dreptul de a fi ales, este o discriminare dur„, care, Ón loc s„ ajute accederea reprezentan˛ilor comunit„˛ilor minoritare na˛ionale etnice Ón consiliile locale, vrea s„ Óngreuneze depunerea listelor, practic, elimin‚nd concuren˛a politic„, care este ∫i acum, de altfel, o realitate existent„ Ón mai multe jude˛e, Ón mai multe localit„˛i din Rom‚nia. Practic, vrea s„ elimine, s„ rad„ posibilitatea de concuren˛„ politic„.

Se poate pune Óntrebarea de ce nu se aplic„ prevederile art. 7, respectiv c„ nu pot candida numai organiza˛iile minoritare care sunt reprezentate Ón Parlament, se poate pune Óntrebarea de ce nu se aplic„ ∫i Ón cazul partidelor rom‚ne∫ti? De ce nu se spune: nu poate candida un partid la alegerile locale care nu are reprezentan˛i Ón Parlament, merg‚nd pe acela∫i principiu? De ce minorit„˛ile sunt discriminate, ∫i majoritatea are acces mai u∫or ∫i i se faciliteaz„ depunerea listelor?

Stima˛i colegi,

Nu doresc Ón nici un caz s„ descurajez dezbaterile la aceast„ lege foarte important„; sunt Óns„ obligat s„ v„ aduc aminte, totu∫i, de prevederile regulamentare, ∫i m„ refer Ón special la prevederea de la art. 100: îLa un amendament ia cuv‚ntul un singur reprezentant al grupurilor parlamentare. Durata unei interven˛ii este de 5 minute.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 V-am dat cuv‚ntul Ón mod repetat, unora de c‚te dou„ sau trei ori. Haide˛i s„ Óncerc„m s„ ne subsum„m prevederilor regulamentare.

Deci s„ nu transform„m dezbaterile Ón dezbateri generale.

Dezbaterile la un text se refer„ strict la text ∫i au o durat„ de 5 minute.

Are cuv‚ntul domnul Dan Bruda∫cu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule pre∫edinte, Strict la textul Ón cauz„...

Œn primul r‚nd, nu am Ón˛eles pledoaria extensiv„ a antevorbitorului. Domnia sa, din c‚te ∫tiu ∫i re˛in, este membru al U.D.M.R. Nu re˛in ca Ón structura acestui act normativ s„ existe prevederi limitative privind posibilit„˛ile de Ónscriere de candida˛i.

Œn al doilea r‚nd, nu cred c„ este bine s„ permitem accesul Ón structurile administra˛iei publice locale sau centrale al unor organisme care nu sunt recunoscute legal sau care ac˛ioneaz„ pentru subminarea ordinii de drept Ón Rom‚nia.

Œn al treilea r‚nd, un alt element important este acela c„ noi consider„m c„ prin astfel de preciz„ri nu se poate s„ se permit„ accesul unor minorit„˛i care nu au reprezentativitate Ón comunit„˛ile Ón care doresc s„-∫i propun„ candida˛i.

Deci, din punctul meu de vedere, consider c„ prevederile art. 7, cu alineatele respective, este acoperitor ∫i el trebuie votat Ón forma care a fost aprobat„ de c„tre comisie.

U.D.M.R.-ul a avut reprezentan˛i, ∫i pe ace∫tia nu Ói v„d printre semnatarii acestor amendamente de eliminare.

Pe cale de consecin˛„, av‚nd Ón vedere principiul enun˛at de dumneavoastr„ privind democra˛ia parlamentar„, cred c„ nu mai este cazul s„ insist„m pe asemenea formule de introducere Ón circuitul politic a unor organisme care nu au avut recunoa∫tere oficial„ ∫i legal„.

Domnul deputat Pambuccian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Articolul acesta este rezultatul firesc al absen˛ei unei legi a minorit„˛ilor Ón Rom‚nia.

Grupul nostru parlamentar — al minorit„˛ilor na˛ionale — a propus de nenum„rate ori o asemenea lege, Óns„, din p„cate, nu am reu∫it s„ g„sim o formul„ de consens asupra ei.

Faptul c„ am recurs la formula îmembre ale Consiliului Minorit„˛ilor Na˛ionale“ a fost un rezultat al faptului c„, Ón Rom‚nia, Ón legisla˛ia rom‚neasc„ nu este definit conceptul de minoritate na˛ional„.

Œn propunerea noastr„ legislativ„ — aceea a Legii minorit„˛ilor na˛ionale — o asemenea formul„ nu exista; de asemenea, nici Ón amendamentul nostru ini˛ial. Noi am Óncercat s„ suplinim Ón aceast„ lege a alegerilor locale lipsurile din Legea minorit„˛ilor ∫i am propus o formul„ Ón care chiar defineam ce Ónseamn„ minoritate na˛ional„, ∫i enumeram minorit„˛ile, a∫a cum face legea maghiar„ ∫i alte legi.

Œn urma discu˛iilor avute la Comisie, colegii din comisie m-au convins c„ o asemenea formul„ nu are ce c„uta Óntr-o lege a alegerilor locale, ∫i este corect. Din

acest motiv, am recurs la o formulare care este acoperitoare din punct de vedere etnic, adic„ include tot ce se poate numi minoritate na˛ional„ ca atare Ón momentul de fa˛„, Ón Rom‚nia, pentru c„ asta presupune multe lucruri — presupune existen˛a unei comunit„˛i ca atare, cu o vechime suficient de mare ∫i care s„ aib„ o via˛„ de comunitate suficient de Óndelungat„.

Repet, Ón ceea ce prive∫te formula cu Consiliul Minorit„˛ilor Na˛ionale, aceasta a fost o formul„ de compromis, Ón absen˛a unei legi ∫i Ón plin„ realitate de inventare de minorit„˛i. Acesta a fost motivul pentru care am recurs la aceast„ formul„.

Œn ceea ce prive∫te formulele privind organiza˛iile care pot participa, aici am recurs la o formulare de asemenea necesar„, Ón absen˛a unei legi a minorit„˛ilor na˛ionale.

Dumneavoastr„ ave˛i o lege a partidelor, Ón care exist„ un num„r minim de membri pe care trebuie s„ Ól aib„ partidele respective.

Tot ceea ce am f„cut a fost ca, atunci c‚nd se ajunge la jonc˛iunea Óntre a∫a-numitele minorit„˛i mici ∫i cele dou„ minorit„˛i numeroase ca popula˛ie, jonc˛iunea respectiv„ s„ respecte ceea ce scrie Ón Legea partidelor. Aceasta a fost g‚ndirea noastr„ de atunci. Nu ∫tiu, este bine, este r„u, dar asta ne propusesem noi Ón Legea minorit„˛ilor na˛ionale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

De∫i Óntr-un fel sunt legate amendamentele, totu∫i, exist„ deosebire Óntre ele. Amendamentul de la punctul 8, sus˛inut de domnul Szilágyi Zsolt, prive∫te eliminarea alin. 1 al art. 7. Cu privire la acesta s-au f„cut discu˛ii ∫i

- Œmpotriv„? Marea majoritate Ómpotriv„.

- Urm„torul amendament respins vizeaz„ reformularea

- alin. 1 al art. 7.

Dore∫te cineva s„ intervin„?

Domnul Tóro Tiberiu, unul din autorii acestui amendament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi deputa˛i,

Majoritatea argumentelor la amendarea acestui articol — art. 7 — au fost enun˛ate mai Ónainte de colegul meu domnul Szilágyi Zsolt, deci nu voi repeta aceast„ argumenta˛ie fundamentat„, ci doar voi prezenta textul reformul„rii ∫i voi da ni∫te explica˛ii suplimentare, pentru a ar„ta necesitatea acestei reformul„ri.

Amendamentul nostru pentru alin. 2 se reg„se∫te la îAmendamente respinse“, la pozi˛ia 11.

Stimate coleg, am trecut la amendamentul de la punctul 9, reformularea textului de la alin. 1 al art. 7. Pentru acesta a˛i luat cuv‚ntul.

Da, bine. Am crezut c„ am dep„∫it aceast„ faz„, dar am Ón˛eles.

Deci la alin. 1 art. 7 propunem doar schimbarea unui termen, ∫i anume: Ón locul cuv‚ntului îetnie“ din defini˛ia — Ón sensul prezentei legi — a no˛iunii de îminoritate na˛ional„“, noi propunem un text care, Ón loc de îetnie“, folose∫te sintagma de îcomunitate etnic„ sau na˛ional„“.

Acest amendament, f„cut Ómpreun„ cu colegii mei domnii Kovács Zoltán ∫i Vekov Károly, dore∫te s„ implementeze terminologia folosit„ Ón documentele Consiliului Europei, respectiv uzan˛a organiza˛iilor de reprezentare a minorit„˛ilor na˛ionale. Œn acest fel, se face armonizarea acestui text cu textele ∫i documentele Uniunii Europene ∫i ale Consiliului Europei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Œmpotriv„? Este evident, marea majoritate, Ómpotriv„. Amendamentul a fost respins.

La punctul 10 este vorba de alin. 2 al art. 7. Domnul Szilágyi Zsolt.

Domnule pre∫edinte, v„ spun sincer c„ a fost o neÓn˛elegere: atunci c‚nd a˛i spus s„ vin„ cei care au de prezentat la pozi˛iile 1—12, am crezut c„ trebuie s„ Ómi argumentez toate propunerile. Acum voi fi mai scurt.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Acest articol se refer„ la posibilitatea ca o organiza˛ie care apar˛ine unei minorit„˛i s„ depun„ o list„, ∫i v„ pun Óntrebarea: dac„ schimb„m sintagma îorganiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“ cu cuv‚ntul îpartide“, a˛i adopta acest articol?

V„ citesc cum ar suna acest articol: îPot depune candidaturi organiza˛iile, partidele reprezentate Ón Parlament, precum ∫i alte partide care prezint„ la Biroul Electoral Central lista cu membrii acestora. Num„rul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din num„rul total al cet„˛enilor care apar˛in partidului respectiv“. Aceasta Ónseamn„ c„ un partid, ca s„ depun„ o list„, ar trebui s„ str‚ng„ mai bine de trei milioane de semn„turi ale membrilor.

Propor˛ional, ce Ónseamn„ aceasta pentru minoritatea maghiar„ ∫i ce ar Ónsemna aceasta pentru rom‚ni? Vi se pare corect?

Vi se pare corect s„ cerem de la un partid care vrea s„ candideze la alegerile locale s„ str‚ng„ trei milioane de semn„turi?

Vi se pare corect s„ cere˛i din partea unei organiza˛ii a unei comunit„˛i, cum este cea maghiar„, s„ str‚ng„ 15% din totalul membrilor care s-au declarat apar˛in‚nd comunit„˛ii respective?

Nu mi se pare corect deloc! Introduce o grav„ discriminare, care violeaz„ de fapt nu numai Constitu˛ia Rom‚niei, dar ∫i conven˛iile interna˛ionale semnate ∫i ratificate de Rom‚nia, ∫i, a∫a cum v-am spus, dac„ adopt„m acest articol Ón aceast„ form„, Rom‚nia, din punct de vedere al respect„rii egalit„˛ii ∫anselor ∫i al nediscrimin„rii, ajunge s„ fie din nou monitorizabil„ de institu˛iile europene ∫i interna˛ionale.

Deci cer s„ vota˛i eliminarea acestui alineat. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Márton.

V„ rog s„ preciza˛i dac„ vorbi˛i Ón numele comisiei sau Ón numele Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule pre∫edinte,

Œn mod evident, acest alineat nu poate fi interpretat ca fiind unul care vizeaz„ comunitatea maghiar„, pentru c„ Ón mod clar aceasta este vizat„ de cel„lalt alineat. Aceast„ comunitate este vizat„ de cel„lalt alineat, care este un alineat mai permisiv dec‚t cele prev„zute pentru partidele legal Ónregistrate, care au nevoie de un num„r de 25 de mii de membri.

Ca ∫i Ón reglementarea actual„, au nevoie Ón cel pu˛in 17 jude˛e, plus municipiul Bucure∫ti, de cel pu˛in 700 de membri, fa˛„ de cele scrise aici, care cer numai 15 jude˛e ∫i 300 de membri. Deci iat„ o discriminare pozitiv„ fa˛„ de partidele care intr„ Ón competi˛ie.

Astfel, nicidecum nu poate fi interpretat at‚t textul din acest alineat, c‚t ∫i textul urm„tor ca fiind o discriminare negativ„ fa˛„ de comunit„˛ile na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Mona Musc„, Ón numele Partidului Na˛ional Liberal.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vorbesc nu Ón numele Partidului Na˛ional Liberal, ci Ón numele meu, ca deputat ∫i ca sus˛in„tor al acestui amendament.

Eu totu∫i trebuie s„ v„ amintesc faptul c„ vorbi˛i Ón numele Partidului Na˛ional Liberal. A∫a spune art. 100 cu privire la un amendament.

Am Ón˛eles, dar mai Ónainte a˛i spus chiar dumneavoastr„ ca aceia care vin la microfon s„ fac„ distinc˛ia Óntre a vorbi Ón numele partidului, ∫i aici sunt cei din comisie care vorbesc Ón numele partidului sau Ón numele lor, ca deputa˛i ∫i ca sus˛in„tori ai unui amendament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

Este altceva, doamna Musc„.

Eu asta am specificat aici, ∫i v„ rog s„ lua˛i cont ∫i dumneavoastr„, ∫i colegii mei de faptul c„ sus˛in un amendament pe care l-am depus eu ∫i care nu intr„, probabil, Ón viziunea celor care fac parte din comisie ∫i care sunt tot Ón Partidul Na˛ional Liberal.

Drept urmare, vreau s„ v„ atrag aten˛ia asupra unor chestiuni de principiu.

Eu nu m„ refer aici nici la minoritatea maghiar„, nici la minoritatea rom„, nici la minoritatea german„ ∫i a∫a mai departe, ci la o chestiune care ˛ine de principiu.

Œn primul r‚nd, acest alineat, alineatul 2, lezeaz„ principiul constitu˛ional al nediscrimin„rii, or, cum dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine cu to˛ii, unul dintre principiile pe care noi trebuie s„ Ól respect„m dac„ vrem s„ intr„m Ón Uniunea European„ este principiul nondiscrimin„rii. Ei bine, nu facem altceva dec‚t s„ legifer„m acest principiu, dar nu al nondiscrimin„rii, ci opusul lui, discriminarea, Óntr-un articol care vizeaz„ chiar Legea electoral„.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ v„ atrag aten˛ia c„ tot aici este lezat ∫i unul dintre cele mai importante drepturi ale omului, ∫i anume dreptul la asociere: îNum„rul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din num„rul total al cet„˛enilor care la ultimul recens„m‚nt s-au declarat ca apar˛in‚nd minorit„˛ii respective“.

C‚nd se refer„ la num„rul membrilor, este vorba de organiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care se reg„sesc ca atare Óntr-o organiza˛ie.

Dac„ noi punem 15%, asta Ónseamn„ c„ nu pot s„ formeze organiza˛ii, a∫a cum prev„d drepturile omului, cei care sunt Óntr-un num„r de la trei Ón sus.

V„ aduc aminte c„ noi am mai f„cut o asemenea gre∫eal„ ∫i am Ónc„lcat drepturile omului privind dreptul la asociere ∫i Ón Legea partidelor. Poate c„ nu ar fi cazul s„ facem a doua oar„ aceast„ gre∫eal„.

- V„ mul˛umesc frumos.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

- Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

- Œmpotriv„? Marea majoritate, Ómpotriv„.

Dac„ la amendamentele de la punctele 11 ∫i 12 dore∫te cineva s„ intervin„?

- Domnul deputat Tóro Tiberiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A˛i votat Ómpotriva elimin„rii alin. 2 din art. 7 mai Ónainte. V-a∫ propune, totu∫i, pe baza argumentelor pe care le-a˛i auzit mai Ónainte de la distin∫ii no∫tri colegi, doamna Mona Musc„ ∫i domnul Szilágyi, care cred c„ sunt valabile, o reformulare a acestui alin. 2 al art. 7. G„si˛i formularea la pozi˛ia 11, la amendamentele respinse.

Motiva˛ia propunerii mele de reformulare. Prima motiva˛ie ar fi necesitatea elimin„rii sintagmei îreprezentate Ón Parlament“, tocmai pentru a elimina

amendamentul discriminatoriu nejustificat pentru acele organiza˛ii care actualmente nu au reprezentare parlamentar„, dar, totu∫i, pot s„ aib„ reprezentativitate Ón s‚nul comunit„˛ilor na˛ionale minoritare respective. Al doilea argument pentru reformulare ar fi ajustarea, armonizarea acestei impuneri din Legea alegerilor, din Legea electoral„, cu Legea partidelor, ca s„ elimin„m tratamentul discriminatoriu al organiza˛iilor minoritare fa˛„ de partidele care particip„ la alegeri. Din acest motiv ∫i prin acel calcul pe care l-a f„cut colegul meu mai Ónainte, domnul Szilágyi Zsolt, av‚nd Ón vedere c„ pentru partide politice este necesar un num„r minim de 25.000 de membri pentru a se constitui, ceea ce, raportat la Óntreaga popula˛ie a Rom‚niei, abia dep„∫e∫te 0,1% din popula˛ie, eu propun ca acest prag s„ fie de 1% pentru organiza˛iile minorit„˛ilor na˛ionale, deci este cu aproape un ordin de m„rime mai mare dec‚t acel 0,1‰, totu∫i, cred c„ este suficient pentru a justifica acel tratament preferen˛ial despre care vom vorbi la art. 93, c‚nd este vorba de redistribuirea mandatelor.

Œn consecin˛„, supun aten˛iei dumneavoastr„ textul reformulat Ómpreun„ cu colegii mei Kovács ∫i Vekov: îPot depune candidaturi organiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale legal constituite, care prezint„ la Biroul Electoral Central lista cu membrii acestora. Num„rul membrilor nu poate fi mai mic de 1‰ din num„rul total al cet„˛enilor care, la ultimul recens„m‚nt, s-au declarat ca apar˛in‚nd minorit„˛ii respective, dar cel pu˛in 100.“ Dac„ studia˛i acel tabel al datelor de recens„m‚nt pentru minorit„˛ile na˛ionale, respectiv la num„rul de voturi primite de aceste organiza˛ii la alegerile din 2000, ve˛i vedea justificat acest amendament ∫i prin aceste cifre.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Œmpotriv„? Marea majoritate, Ómpotriv„. Amendamentul a fost respins.

- La art. 7 alin. 2, dac„ mai este sus˛inut

- amendamentul de domnul Radan? Nu.

Art. 13. Domnul deputat Szilágyi.

Acest articol stabile∫te str‚ngerea num„rului de 25.000 de semn„turi din 15 jude˛e ∫i Bucure∫ti, dar nu mai pu˛in de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste jude˛e. Eu am crezut c„ vorbim despre Legea alegerilor locale. De unde acest num„r de 15 jude˛e, de unde municipiul Bucure∫ti? Este absolut nefavorabil pentru cele mai multe minorit„˛i. Dat„ fiind structura a∫ez„rii minorit„˛ilor respective, cele mai multe minorit„˛i nu sunt reprezentate Ón Bucure∫ti. Cele mai multe minorit„˛i din Rom‚nia nu au o dispersie pe 15 jude˛e.

A∫a cum v-am spus ∫i la procent, minorit„˛ile au nevoie de 15%, pe c‚nd partidele rom‚ne∫ti au nevoie de 0,2% la semn„turi, dar aici, la cifr„, s-a argumentat mai demult c„ cifra de 25.000 a fost preluat„ din Legea partidelor.

Domnule deputat, condi˛ia aceea pentru partidele politice nu e o condi˛ie pentru partidele rom‚ne∫ti, ci pentru toate partidele politice, inclusiv al dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

Domnule pre∫edinte,

Eu am Óntrebat membrii comisiei de unde a ap„rut, din senin, aceast„ cifr„ de 25.000. De ce nu 2.500, de ce nu 250.000? De unde a ap„rut? Din Legea partidelor, „sta a fost r„spunsul, ∫i Ómi confirm„ ∫i domnul pre∫edinte Hrebenciuc. V„ aduce˛i aminte c„ Legea partidelor a fost retrimis„ de Cotroceni, de domnul pre∫edinte Ion Iliescu, tocmai din cauz„ c„, ini˛ial, Parlamentul a stabilit c„ num„rul minim de semn„turi trebuie s„ fie 50.000? Œn final am decis la 25.000.

Care este situa˛ia Ón Europa? Rusia are 10.000, cu o popula˛ie de 5 ori mai mare ca Rom‚nia; Kazahstanul are 50.000, singura ˛ar„ din zona euroasiatic„, ∫i, Óntre aceste dou„ niveluri, deci Óntre Rusia ∫i Kazahstan, se situeaz„ Rom‚nia. Media ˛„rilor din Uniunea European„ este de 100, 200, maximum 5.000 de semn„turi.

Domnilor, s„ nu confund„m un lucru: reprezentativitatea dat„ prin colectarea voturilor ∫i posibilitatea de a depune o list„. Se pare c„ se confund„ acest lucru.

Œn final, a∫ dori s„ v„ dau un scurt citat din scrisoarea semnat„ de mai multe organiza˛ii ale societ„˛ii civile: îCaracterul prohibitiv al celorlalte condi˛ii suplimentare pentru cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor rom„ ∫i maghiar„“, fiindc„ acest articol se refer„ la aceste dou„ comunit„˛i, îminorit„˛i la care 15% Ónseamn„ mai mult de 25.000, organiza˛iile acestor cet„˛eni care nu sunt sau nu au fost prezente Ón Parlament trebuie s„ prezinte list„ de membri fondatori care s„ cuprind„ cel pu˛in 25.000 de persoane domiciliate Ón cel pu˛in 15 jude˛e ale ˛„rii ∫i municipiul Bucure∫ti, dar nu mai pu˛in de 300 de persoane din fiecare din aceste jude˛e ∫i municipiul Bucure∫ti.“

Nu exist„ nici un argument obiectiv Ón favoarea acestor amendamente, mai ales Ón circumstan˛ele avute de legea analizat„, alegerile locale. Sus˛in, deci, eliminarea acestui articol.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

Œmpotriv„? Evident, marea majoritate a celor prezen˛i. Stima˛i colegi,

Amendamentele 15 ∫i 16 sunt subsecvente celor pe care le-am...

La care v„ referi˛i.?

A fost deja respins cel„lalt ∫i este subsecvent acestuia, nu putem s„ vot„m Ómpotriva a ceea ce am votat deja.

Pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S„ v„ referi˛i exact la punctul din raport!

Exact la pozi˛ia 14 exist„ amendamentul depus Ómpreun„ cu colegii Kovács ∫i Vekov.

Dac„ dumneavoastr„ a˛i respins eliminarea acestui alineat 3 al art. 7, eu, prin acest amendament, propun reformularea pe baza aceleia∫i logici, f„c‚nd armonizarea cu Legea partidelor ∫i elimin‚nd tendin˛a de discriminare care exist„ prin impunerea textului care se reg„se∫te Ón raport. Pe baza acestui amendament, propun reducerea num„rului de 25.000 la 3.000 de persoane ale minorit„˛ii respective, ca s„ fie valabil acest amendament, pe de o parte; pe de alt„ parte, prin acest amendament, Óncerc s„ fac o reglementare a num„rului de jude˛e din care trebuie s„ se str‚ng„ aceste semn„turi.

Œn Legea partidelor se impune un num„r care corespunde cam la 40% din num„rul total al jude˛elor Rom‚niei. Pe baza acesteia, eu folosesc acest procent de 40% ∫i pentru organiza˛ia minorit„˛ilor na˛ionale. Deci textul propus sun„ astfel: îDac„ num„rul membrilor necesari pentru Óndeplinirea condi˛iilor prev„zute Ón alin. 2 este mai mare de 3.000 de persoane, lista membrilor trebuie s„ cuprind„ cel pu˛in 3.000 de persoane domiciliate Óntr-un num„r de cel pu˛in at‚tea jude˛e“, subliniez, îcare corespunde cu 40% din num„rul jude˛elor Ón care minoritatea Ón cauz„ are o prezen˛„ semnificativ„, dar nu mai pu˛in de 100 de persoane Ón fiecare din aceste jude˛e. Se consider„ prezen˛„ semnificativ„ a unei minorit„˛i na˛ionale Óntr-un jude˛ dac„ aici domiciliaz„ cel pu˛in 1.500 de persoane apar˛in‚nd minorit„˛ii Ón cauz„.“

V„ rog frumos s„ v„ g‚ndi˛i la importan˛a reglement„rii Ón acest mod ∫i s„ vota˛i pentru acest amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Ab˛ineri? 8 ab˛ineri.

Œmpotriv„? Marea majoritate, Ómpotriv„. Amendamentul, respins.

La amendamentul 16, stima˛i colegi, domnul Radan nu mai sus˛ine amendamentul.

- 17, 18? La amendamentul 17? Nu-l sus˛ine. La amendamentul 18?

- Domnul Zgonea.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn consens cu discu˛iile care au fost Ón Comisia electoral„ ∫i cu acceptul colegilor din celelalte grupuri parlamentare, v„ propunem ca, Ón cel pu˛in 50 de zile Ónaintea vot„rii, s„ se stabileasc„ data alegerilor de c„tre Guvern, prin hot„r‚re.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A˛i ascultat punctul de vedere al comisiei.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _– ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere c„ unele dintre termenele Ón cadrul c„rora trebuie s„ se efectueze o serie de opera˛iuni electorale au fost calculate prin raportare la 60 de zile ∫i, acum, Óntruc‚t s-a redus la 50 de zile, data alegerilor s„ se stabileasc„ cu cel pu˛in 50 de zile Ónainte, s„ fi˛i de acord ca Ón unele cazuri, unde va fi nevoie, s„ corel„m, prin raportare, la 50 de zile, unele termene din cuprinsul legii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

E o opera˛iune fireasc„, totu∫i,

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

- 26, inclusiv?

## Inclusiv.

Domnul Anghel Stanciu are cuv‚ntul la îinclusiv“, adic„ la 26.

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

## Stima˛i colegi,

La pozi˛ia 26 am f„cut un amendament. Acest amendament Óncearc„, sub o form„ elegant„, s„ exclud„ posibilitatea ca, dup„ alegeri, partidele care s-ar putea s„ nu c‚∫tige s„ acuze de fraud„ partidul care a organizat alegerile. Exist„ un sentiment intrinsec la cei care pierd, c„ pierd nu din cauza lor, ci din cauza celorlal˛i, care au b„gat m‚na Ón urna cu voturi. De aceea, aceste faze premerg„toare procesului de vot trebuie privite cu foarte mare aten˛ie, ∫i nu ca o Óncercare a unora sau altora de a arunca anatema asupra organizatorilor.

Œn consecin˛„, la acest articol este vorba de stabilirea pre∫edin˛ilor sec˛iilor, circumscrip˛iilor de votare, deci, birourilor respective, Óncadrarea acestora cu juri∫ti. Œn prima faz„, ei sunt desemna˛i de pre∫edintele tribunalului. Œn cea de a doua faz„, ceilal˛i juri∫ti, care nu sunt Ón cadrul autorit„˛ilor judec„tore∫ti, sunt stabili˛i de c„tre prefect. Or, prefectul, p‚n„ va deveni Ónalt func˛ionar public, el este, totu∫i, reprezentantul Guvernului Ón teritoriu ∫i este cel care organizeaz„, pentru toate forma˛iunile, dar Ón special pentru cele de guvern„m‚nt, alegerile ∫i s-ar putea s„ primeasc„ mesaje suplimentare s„ c‚∫tige alegerile, c„, altfel, nu mai pup„ prefectura. Deci, pe de o parte, am vrea ca acest prefect s„ fie scos de sub posibile acuza˛ii, pe de alt„ parte, s„-l scoatem de sub posibile presiuni. ™i, ca urmare, toat„ aceast„ chestiune a desemn„rii pre∫edin˛ilor sec˛iilor de votare, birourilor de circumscrip˛ie ∫.a.m.d. s„ fie sub jurisdic˛ia pre∫edintelui de tribunal. Dac„ accept„m la pozi˛ia 26 acest lucru, pe cale de consecin˛„, mai sunt c‚teva articole pe care nu le mai sus˛in, evident, dar la care s-ar face modificarea. A∫a cum specifica ∫i domnul ministru Gaspar, o chestiune de corelare.

Œnchei, cer‚ndu-v„, domnilor pre∫edin˛i, s„ elibera˛i prefec˛ii de o sarcin„ ingrat„, prin prisma desemn„rii, zic unii, partizan„, a pre∫edin˛ilor sec˛iilor de votare ∫i birourilor electorale, s„ l„s„m o persoan„ neangajat„ politic, pre∫edintele tribunalului, s„ administreze, s„ gestioneze aceast„ prim„ etap„ a procesului electoral. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul˛umesc.

Din partea comisiei, dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Supun, Ón aceste condi˛ii, votului dumneavoastr„ amendamentul 26, al domnului pre∫edinte al Comisiei de Ónv„˛„m‚nt Anghel Stanciu.

Cine este pentru?

Domnule Anghel Stanciu, v„ rog s„ lua˛i loc, pentru a nu influen˛a votul!

- 15 voturi pentru.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Œmpotriv„? Marea majoritate a celor prezen˛i este Ómpotriv„.

Amendamentul a fost respins.

Punctele 27—31, inclusiv. Nu sunt interven˛ii. Punctele 32 p‚n„ la 34. Nu sunt.

Punctul 35. Domnul Onisei.

- V„ rog s„ preciza˛i la care dori˛i s„ interveni˛i.

- Probabil chiar la 35.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La punctele 30 ∫i 31, la punctul 30 Óndeosebi, noi v„ propunem ca pe acea list„, din care, eventual, pot s„ provin„ pre∫edin˛ii sau loc˛iitorii acestora de birourile electorale de circumscrip˛ie, s„ nu fac„ parte func˛ionarii publici de la autorit„˛ile administra˛iei publice locale, consilii locale, consilii jude˛ene, prefecturi ∫.a.m.d., din dou„ ra˛iuni. Prima: este periculos pentru un func˛ionar public s„ fie angajat Ón procesul electoral. Situa˛ia de la referendum a demonstrat faptul c„ un func˛ionar public poate fi supus presiunilor ∫i obligat s„ Óncalce legea, Ón cazul referendumului, atunci c‚nd a fost vorba de urnele mobile. A∫adar, Óncerc„m o protec˛ie a corpului func˛ionarilor publici. Pe de alt„ parte, un func˛ionar public dintr-o autoritate a administra˛iei publice locale, pentru care se organizeaz„ alegeri, poate, vr‚nd-nevr‚nd, s„ fie b„nuit de subiectivism sau s„ fie supus unor presiuni, pentru c„ ∫eful administrativ fiind primarul, eventual acel primar candideaz„ din nou ∫i, atunci, func˛ionarul public se afl„ Ón situa˛ia de a Óncerca s„ arbitreze un proces electoral Ón care este implicat ∫eful lui ierarhic.

Pentru aceste motive eu cred c„ este ra˛ional din partea noastr„ s„ adopt„m acest amendament ∫i s„ protej„m corpul func˛ionarilor publici de eventualele presiuni politice ∫i eventualele Ónc„lc„ri ale legii, unele dintre ele constituie infrac˛iuni, la care s-ar putea s„ fie sili˛i.

Domnul Anghel Stanciu. Vorbi˛i Ón numele comisiei?

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, nu. Vorbesc Ón numele forma˛iunii pe care, cu cinste, o reprezint Ón aceast„ interesant„ dezbatere de un nivel elevat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 ## Domnule pre∫edinte,

Domnul deputat Onisei a prezentat latura teoretic„ a problemei foarte bine. Latura practic„ este c„ primarul, care este din nou candidat, Ó∫i pune oamenii lui din prim„rie ∫i evident c„ le atrage foarte discret aten˛ia c„ nu mai au ce s„ caute acolo dac„ nu iese primar. Deci cam asta e situa˛ia ∫i, atunci, nu putem l„sa ni∫te distin∫i func˛ionari publici la m‚na unui primar care, la r‚ndul s„u, este la m‚na unui pre∫edinte de jude˛, a unui pre∫edinte al consiliului jude˛ean sau a unui prefect, care la r‚ndul s„u este la m‚na lung„ de sus, ∫i transform„m aceste alegeri, iat„, de sus p‚n„ jos, Óntr-o m‚n„real„, ceea ce nu cred c„ e posibil Óntr-o democra˛ie consolidat„.

Expresia asta nu prea e elevat„, cum a˛i spus dumneavoastr„ la Ónceput. Poate c„uta˛i una mai elevat„.

Domnule pre∫edinte, expresia asta am g„sit-o la domnul Hrebenciuc. P‚n„ aici... Era pe jos, ∫i am ridicat-o, ∫i se potrive∫te.

Ridica˛i lucruri care vi se potrivesc ∫i dumneavoastr„, nu îm‚n„reli“!

V„d c„ vi s-a f„cut dor de acest microfon. Vre˛i s„ cobor‚˛i? R„m‚ne˛i la Ón„l˛imea aceea, v„ st„ mai bine!

Noi v„ propuneam, evident, din grij„ pentru func˛ionarul public, pe care Óncerc„m s„-l scoatem din zona corup˛iei, inclusiv politice, s„ nu-l mai obosim s„ stea ∫i la sec˛ia de votare. ™i sunt convins, privind figurile inteligente ale colegilor no∫tri de la P.S.D., c„ de data asta vor vota cu toat„ dragostea pentru amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Colegul nostru s-a referit la figurile inteligente de la P.S.D., nu pentru c„ peremi∫tii nu ar fi inteligen˛i, dar nu prea Ói vede prin sal„ ∫i de aceea.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere, Ól ave˛i foarte dezvoltat aici.

Œmpotriv„?

Pentru c„ scorul celor pentru este destul de mare, v„ rog s„ r„m‚ne˛i cu m‚inile ridicate pentru a putea num„ra voturile Ómpotriv„.

120 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

Amendamentul a fost respins cu 120 Ómpotriv„, 32 pentru, 4 ab˛ineri.

Stima˛i colegi prezen˛i Ón sal„ sau prezen˛i pe culoare, sau prezen˛i Ón alte locuri — noi absen˛i nu avem, dup„ cum bine ∫ti˛i —, v„ anun˛ c„ Biroul permanent Ómpreun„ cu Comitetul ordinii de zi au stabilit program de lucru pentru ast„zi p‚n„ la dezbaterea ∫i votarea legii. O s„ propun votarea legii prin vot nominal, pentru c„ e o lege foarte important„ pentru electoratul care ne voteaz„, deci ∫i pentru dumneavoastr„, Ónc‚t v„ rog s„ le comunica˛i tuturor colegilor dumneavoastr„ s„ fie prezen˛i Ón sal„. Mul˛umesc.

Punctele 36 la 40.

Domnul deputat Neac∫u.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Este vorba de chiar punctul 36 ∫i, mai explicit, e vorba de art. 51 alin. 8. Despre acest articol vorbeam mai devreme c„ este Ón opozi˛ie...

Avem o mic„ problem„. Amendamentul 36 este amendamentul domnului Eugen Ple∫a, dac„ la „sta v„ referi˛i.

E la respinse, la punctul 36, art. 51 alin. 8, domnule pre∫edinte, despre „la vorbesc eu.

Nu, nu! Suntem la capitolul îAmendamente respinse“, la punctul 36, care e al domnului Eugen Ple∫a, ∫i dumnealui nu este aici.

Œmi cer scuze... Da...

Œnc„ o dat„ Óntreb: de la punctul 36 la 40, dac„ sunt autorii prezen˛i, ca s„ le sus˛in„? Nu.

De la punctul 41 p‚n„ la 47?

Domnule Boc, v„ rog s„ preciza˛i la care.

Domnule pre∫edinte, 42 num„r curent.

V„ rog. Deci la 41 nu avem.

La 42, domnule pre∫edinte, num„r curent.

Partidul Democrat sus˛ine urm„torul amendament: îToate urnele de vot vor fi realizate din material transparent, astfel Ónc‚t interiorul lor s„ fie vizibil din orice pozi˛ie. Urnele ∫i ∫tampilele de vot vor fi realizate prin grija Guvernului ∫i distribuite Ón jude˛e, cu 20 de zile Ónaintea datei alegerilor“. Care este esen˛a acestui amendament? Unu: transparen˛a procesului vot„rii este o chestiune de civiliza˛ie. Œn toate ˛„rile democratice, dup„ cum a˛i putut observa, se practic„ urnele transparente. Numai Ón Rom‚nia mai avem aceste cutii Ónchise, ceea ce demonstreaz„ c„, Ónc„ o dat„, secretomania ne domin„. Iar al doilea argument, ca urnele ∫i ∫tampilele de vot s„ fie realizate unitar, la nivel central, printr-o licita˛ie cu strigare, licita˛ie public„. Ar reduce costurile electorale, ar reduce costurile legate de confec˛ionarea acestor materiale electorale, Ón condi˛iile Ón care v„ aminti˛i foarte bine c„ la referendum, de exemplu, o ∫tampil„ se fabrica cu 100 de lei Óntr-o localitate, cu 1.000 de lei Ón alt„ localitate. Ar elimina aceste costuri dispropor˛ionate ∫i ar fi, pentru banul public, o economie. V„ mul˛umesc.

Domnul Eugen Nicol„escu, Ón numele Partidului Na˛ional Liberal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

Œn sus˛inerea amendamentului colegului Boc, pe care Ól consider„m ca absolut necesar. Deja, merg‚nd prin ˛ar„ Ón ultimele s„pt„m‚ni, lumea tot vorbe∫te de faptul c„ se vor frauda alegerile, c„ se vor folosi urne cu fund dublu, c„ se vor folosi urne nu ∫tiu cum. De aceea, dac„ chiar vrem s„ d„m dovad„ de transparen˛„ ∫i s„ d„m dovad„ de corectitudine Ón alegerile locale, haide˛i s„ adopt„m acest amendament privind urne transparente, urne prin care s„ se vad„ ce este Ón„untru.

V„ mul˛umesc.

Domnul Anghel Stanciu. De data aceasta intervine Ón numele comisiei.

## Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Este clar c„ nimeni din aceast„ sal„ nu dore∫te un proces electoral f„r„ o transparen˛„ maxim„. Œncep‚nd de la st‚nga, cu P.R.M.-ul, ∫i termin‚nd, evident, cu U.D.M.R.-ul, to˛i dorim un proces electoral transparent. Ceea ce m„ surprinde pe mine ∫i pe o parte a membrilor comisiei este c„ aceast„ transparen˛„ este cobor‚t„ de la nivelul unui principiu la nivelul unui material, adic„ transparen˛a alegerilor Ónseamn„ s„ facem urne transparente. Evident c„ putem interpreta ∫i a∫a, dar atunci ne intereseaz„ numai fa˛ada sau Óntreg procesul s„ fie transparent, plus c„ exist„ materiale cu un anumit grad de opacitate. De aceea cred c„ dac„ accept„m ideea c„ transparen˛a Ónseamn„ urne transparente, trebuie s„ complet„m amendamentul ∫i cu gradul de transparen˛„, pentru c„, altfel, s-ar putea ca Ón opacitatea noastr„ s„ nu vedem dincolo de urn„ dec‚t ceea ce vedem cu ochii, ∫i nu cu ochii min˛ii.

De aceea, Ón Ón˛elepciunea sa, comisia a spus c„ nu-i bine s„ le facem pe toate transparente Óntr-un singur loc ∫i cu ciubuc adjudecat, ∫i s„ l„s„m ca p‚n„ acuma ca aceste umile urne, care au form„ paralelipipedic„ ∫i o cr„p„tur„, s„ fie executate la fa˛a locului. Sper c„ nu vor fi acestea singurele elemente care s„ Ómpiedice transparen˛a alegerilor, iar acolo unde cineva dore∫te, poate s„ ia bolul pe care l-au avut colegii no∫tri ∫i s„ voteze Ón buc„t„rie, s„ vad„ ∫i un vot transparent.

Men˛inem punctul de vedere.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul˛umesc.

Œmpotriv„? 139 de voturi Ómpotriv„, cum a precizat ∫i domnul Nicol„escu.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Amendamentul a fost respins.

De la 43 p‚n„ la 47 — urm„resc paginile raportului ca s„ realiza˛i de ce am ales aceste numere — nu sunt interven˛ii din partea ini˛iatorilor.

Domnul Neac∫u, la 45.

Pofti˛i. Este amendamentul dumneavoastr„, sunte˛i Ón deplin regulament.

## Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ Ón ultimul ceas comisia poate s„ revin„ la articolul din lege pentru a se elimina discriminarea dintre

partide ∫i pentru stabilirea obiectiv„ a num„rului de ordine de pe buletinele de vot, ∫i amendamentul meu este ∫i scurt fa˛„ de ceea ce se prevede Ón lege.

îNum„rul de ordine de pe buletinele de vot, care cuprind listele de candida˛i ∫i/sau candida˛i independen˛i pentru consilieri, precum ∫i pentru primari, se stabile∫te prin tragere la sor˛i efectuat„ de pre∫edintele biroului electoral de circumscrip˛ie jude˛ean„, respectiv a municipiului Bucure∫ti“. Dac„ l„s„m articolul din lege, pe plan sportiv s-ar traduce Ón felul urm„tor: la o competi˛ie atletic„ n-au voie Ón prima linie s„ mearg„ dec‚t campionii, ceilal˛i sportivi trebuie s„ mearg„ cu c‚teva sute de metri Ónapoi ∫i sunt chipurile avantaja˛i de faptul c„ unii sunt campioni, ∫i al˛ii sunt dezavantaja˛i pentru c„ nu sunt campioni.

Eu cred c„ aici este vorba despre Ónc„lcarea spiritului democratic, despre discriminare, despre inegalitatea de ∫anse ∫i — dac„ dori˛i — eu l-a∫ ruga pe distinsul jurist Boc s„ spun„ de la acest microfon dac„ acest articol din lege Óntrune∫te criteriile democratice pe care ni le solicit„ Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul Boc nu se las„ provocat, a∫a c„

- Ab˛ineri? Nu sunt. Œmpotriv„?

Este evident, restul colegilor prezen˛i sunt Ómpotriv„, marea majoritate.

- 46—47 — tot ale domnului Neac∫u sunt — sunt

- legate. Dac„ dori˛i s„ le men˛ine˛i? Nu. 48 p‚n„ la 54.

- 48, 49 — domnul deputat Onisei.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ urm„ri˛i pozi˛iile 48 ∫i 49, unde colegii mei din Partidul Democrat v„ propun dou„ variante Ón leg„tur„ cu imprimarea buletinelor de vot. Cum ∫ti˛i, ∫i Ón legea acum Ón vigoare aceast„ procedur„ este Ón sarcina biroului electoral de circumscrip˛ie jude˛ean„, prin grija prefectului. Din p„cate, au fost ∫i r„m‚n mari suspiciuni Ón leg„tur„ cu felul Ón care se asigur„ imprimarea buletinelor de vot ∫i Ón sensul c„ aceast„ opera˛iune este uneori Óncredin˛at„ unor oameni care sunt implica˛i Ón procesul electoral sau unor clien˛i politici sau economici, iar, pe de alt„ parte, prefectul risc„ s„ Ó∫i deterioreze imaginea, pentru c„ nu poate asigura corectitudinea ∫i transparen˛a acestei opera˛iuni.

Din aceste motive noi propunem ca Óncredin˛area spre tipografiere, spre imprimare a buletinelor de vot s„ se fac„ prin licita˛ie ∫i Ón prezen˛a membrilor biroului electoral de circumscrip˛ie jude˛ean„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Œmpotriv„? Marea majoritate, Ómpotriv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 Semnalez distinsului nostru coleg Chiliman — care st„ Ón picioare — faptul c„ nu exist„ voturi personale. Nu am spus dac„ vota˛i pentru domnul Onisei, ci dac„ vota˛i pentru amendamentul d‚nsului. Se voteaz„ amendamentele, nu persoanele.

49—54. Domnul deputat Stanciu.

Domnule pre∫edinte,

M„ aflu Óntr-o grav„ dilem„, ∫i atunci solicit ajutor din partea colegilor mei de la Partidul Democrat, P.N.L., P.S.D. ∫i U.D.M.R. spre a stabili dac„ ∫i militarii sunt cet„˛eni ai acestei ˛„ri cu drepturi depline. Pentru c„ la pozi˛ia 52 se spune c„: îEste interzis„ organizarea ac˛iunilor de campanie electoral„ Ón unit„˛ile militare.“

Deci pe ace∫ti cet„˛eni c„rora noi le Óncredin˛„m practic via˛a noastr„, pentru c„ ei ne ap„r„ de toate, inclusiv de terorism, Ói l„s„m Óntr-o grav„ dezinformare, ∫i ei se vor duce Ón localit„˛ile de origine ∫i nu vor ∫ti cum s„ disting„ doctrina na˛ional„ de cea democrat„, de cea social-democrat„ ∫.a.m.d. De aceea, noi venim ∫i v„ spunem: sunt ∫i d‚n∫ii oameni, sunt ∫i d‚n∫ii cet„˛eni ai acestei ˛„ri ∫i au dreptul la informare. Ca atare, credem c„ este necesar, inclusiv s„ li se explice marile realiz„ri ale guvern„rii, ca s„ voteze Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, ∫i, ca atare, putem spune, Ón loc de îeste interzis„“, c„ îMilitarii pot participa la Ónt‚lniri cu candida˛ii Ón unit„˛ile militare, Ón s„li disponibile, amenajate Ón acest scop“, Ón care, Ón esen˛„, candidatul nu-i spune platforma lui ca atare, ci platforma general„ a forma˛iunii care va c‚∫tiga Ón final alegerile locale.

De aceea, v„ rog, vota˛i cu ace∫ti tineri ∫i repune˛i-i Ón drepturile cet„˛ene∫ti, pentru c„ altfel Ói vitregi˛i. Este o discriminare care s-ar putea s„ ajung„, domnilor, la Consiliul Europei, ∫i noi nu vrem acest lucru.

V„ mul˛umim.

Domnul deputat Boc, din partea comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distinsul coleg ∫i deputat Stanciu spunea la o interven˛ie trecut„ c„, prin amendamentul propus, am cobor‚t transparen˛a de la principiu la material. Prin amendamentul de data aceasta propus de domnul profesor Stanciu, Domnia sa Óncearc„ s„ ridice un interes de partid la rang de principiu legal, ∫i anume: informarea militarilor s„ fie ridicat„ din partid, s„ fie f„cut„ Ón unit„˛i militare. Informarea militarilor din P.R.M. se poate face ∫i Ón afara unit„˛ilor militare, deci nu este o problem„, domnule deputat.

Trec‚nd acum la registrul serios, acest text este corelat cu alt„ prevedere legal„ care spune c„ militarii voteaz„ Ón localitatea de domiciliu, Ón limita regulamentelor militare. Asta ce Ónseamn„? C„ militarii care Ó∫i desf„∫oar„ stagiul militar Óntr-o alt„ localitate dec‚t cea de domiciliu, ei nu voteaz„ acolo ∫i, Ón aceste condi˛ii, nu se justific„ sub nici un aspect desf„∫ur„ri de ac˛iuni de campanie electoral„ Ón interiorul unit„˛ilor militare, ca s„ nu mai vorbim de faptul c„, prin esen˛„, activitatea militar„ trebuie s„ fie ferit„ de orice fel de ingerin˛„ politic„, de orice fel de campanie electoral„, de oricare ar fi ea.

Deci iat„ de ce consider„m c„ acest amendament nu poate fi acceptat de c„tre comisie ∫i c„ informarea militarilor din partid se poate realiza ∫i pe alte canale. Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mul˛umesc.

Amendamentul a fost respins.

Este o ab˛inere. Scuza˛i! V„ rog s„ v„ manifesta˛i votul Ón timp util.

De la 53 p‚n„ la 57, nu exist„ interven˛ii.

De la 58 p‚n„ la 64, nu mai sunt interven˛ii. De la 65 p‚n„ la 70, nu sunt interven˛ii. De la 71 p‚n„ la 81...

Domnul Stanciu, v-am mai rugat eu o dat„ s„ nu merge˛i cu viteza îÓnceti∫or“, practicabil„ la dumneavoastr„.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Mai zilele trecute, Ón presa netic„lo∫it„ a ap„rut un anun˛ interesant. La Sinaia, un grup de partide ∫i chiar partidule˛e au semnat un protocol, un protocol prin care se angajau ferm, ∫i a∫ spune chiar nobil, s„ desf„∫oare o campanie civilizat„, f„r„ elemente care s„ umbreasc„ dezbaterea real„ de idei ∫i s„ intre Ón domeniul circului, care poate fi mai atractiv la televizor, f„r„ bilet.

De aceea, cred c„ art. 70 alin. 4 de la pozi˛ia 69 a fost impus Óntr-un moment de r„t„cire, pentru c„ altfel a accepta — ∫i domnul deputat Sassu ∫tie foarte bine, c„ a f„cut ∫i face parte din aceast„ foarte interesant„ comisie care are Ón direct„ coordonare C.N.A.-ul —, a admite, îÓn preziua vot„rii...“, deci se voteaz„ dup„ toate datele duminic„, pentru c„ b„nuiesc c„ ultimele sondaje nu vor indica c„ o anumit„ forma˛iune nu ajunge la majoritate, s„ dea dou„ zile de vot...

Deci Ón preziua vot„rii, adic„ s‚mb„t„, trebuie s„ se prevad„ Ón program, imediat dup„ emisiunea informativ„ de sear„, deci dup„ ora 19,00, s‚mb„t„ dup„ ora 19,00, un spa˛iu de emisie pentru difuzarea rectific„rilor ∫i a replicilor, ca urmare a sesiz„rilor care se refer„ la emisiunile difuzate Ón ultima zi de campanie.

P„i, stima˛i colegi — era s„ zic îtovar„∫i“ —, p„i, dac„ ne-am angajat c„ nu facem atacuri, nu facem cutare, pe cale de consecin˛„ nu avem nici rectific„ri, iar dac„ le facem, p„i, Ón penultima zi, s‚mb„t„ la ora 19,00, p„i, v„ da˛i seama, dup„ emisiunea informativ„, ce va fi acolo, ce b„l„c„real„ Ón toat„ regula, de le piere cheful aleg„torilor s„ mai vin„ s„ ne dea votul! ™i eu spun c„ nu are sens s„ suger„m c„ pot fi ∫i ac˛iuni din acestea care s„ necesite rectific„ri ∫i dreptul la replic„. Nu a mai fost Ón nici o campanie a∫a ceva.

Ca atare, noi ne asociem celor care au semnat Declara˛ia de la Sinaia, c„ nu vom face o campanie sub aspect necivilizat, ci o campanie pe idei, pe programe, pe solu˛ii, pozitiv„ ∫i, ca atare, nu avem nevoie de aceste replici ∫i de acest articol. Vota˛i-l cu toat„ inima s„ fie eliminat! îCe se taie nu se fluier„“, spune o veche zical„, dar aici chiar merit„ fluierat.

Domnul deputat Onisei.

Vorbi˛i Ón numele comisiei sau al dumneavoastr„ personal?

De data aceasta vorbesc Ón numele comisiei ∫i vreau s„ amintesc distin∫ilor no∫tri colegi faptul c„ dreptul la replic„ ∫i la rectificare este un drept care este prev„zut inclusiv Ón Directiva Uniunii Europene cu privire la televiziunea transfrontier„, directiv„ care a stat la baza Legii audiovizualului Ón vigoare la noi, ∫i acest drept trebuie s„ r„m‚n„.

Sigur, este de sperat c„, Ón ultima zi de campanie, nimeni — este de sperat, repet —, nimeni nu o s„ insulte, nu o s„ calomnieze, dar dac„ lucrul acesta se Ónt‚mpl„, este normal ca persoana insultat„ sau calomniat„ s„ aib„ dreptul s„ replice.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu mai sunt interven˛ii.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu acest scor.

De la 70 la 73 dac„ exist„ interven˛ii? Domnul deputat Stroe.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am depus un amendament la art. 83 alin. 2 prin care inten˛ionam s„...

La punctul 73 din raport.

Punctul 73, Ómi cer scuze, da, prin care a∫ fi dorit ca persoana care are dificult„˛i la exercitarea votului s„ poat„ face apel la o alt„ persoan„ care se afl„ Ón cadrul sec˛iei de votare pentru a o ajuta la vot, dar acea persoan„, Ón nici un caz, s„ nu fie dintre membrii sec˛iei de votare ori dintre candida˛ii prezen˛i Ón sec˛ie. Am dorit Ón acest mod s„ prevenim orice fel de inten˛ie de a da un c‚∫tig de cauz„ unei p„r˛i sau celeilalte p„r˛i. Persoana respectiv„ s„ poat„ s„-∫i aleag„, Domnia sa, dintre cei veni˛i la vot, o persoan„ oarecare, vecin, prieten, rud„, care s„ o ajute s„ voteze. Din acest punct de vedere, fa˛„ de textul din proiectul de lege care a venit de la Senat... prin care nu se precizeaz„ faptul c„ persoana ce ar putea s„ ajute persoana aflat„ Ón imposibilitate de exercitare a votului s„ fie din cadrul membrilor sec˛iei sau din cadrul candida˛ilor.

V„ mul˛umesc.

™i insist pentru aprobarea acestui amendament. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Anghel Stanciu vorbe∫te Ón numele comisiei? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat auditoriu, Stima˛i membri ai comisiei,

Cunoa∫te˛i foarte bine c„ acest punct a fost intens dezb„tut la lucr„rile comisiei noastre, pentru c„ el are o parte de adev„r, Ón sensul c„ cet„˛eanul care nu-∫i poate exercita dreptul de vot este firesc ∫i normal ca cineva s„-l Ónso˛easc„ Ón cabin„ ∫i s„-l ajute.

Problema care se pune este cine Ól Ónso˛e∫te. Œl Ónso˛e∫te reprezentantul P.S.D., Ónseamn„ c„ Ói spune s„ voteze candidatul P.S.D.; Ól Ónso˛e∫te candidatul P.N.L., Ónseamn„ c„ s-ar putea s„ voteze candidatul P.D., c„ d‚n∫ii sunt Ón alian˛„. ™i atunci s-a venit cu aceast„ idee interesant„ ca s„-l Ónso˛easc„ unul dintre cet„˛enii afla˛i Ón cadrul sec˛iei, dar s„ nu fie nici unul din birou, nici pre∫edintele — care este neutru, teoretic, nu? ∫i vicepre∫edintele ar trebui s„ fie neutru politic — ∫i nici unul dintre ceilal˛i 5—7 membri ai comisiei.

Comisia a fost Ónclinat„ s„ dea dreptate, pentru c„, evident, un ra˛ionament cu o anumit„ logic„ capteaz„ audien˛a celor care ra˛ioneaz„ ∫i au logic„ Ón g‚ndirea lor. Chestiunea care ne-a Óncurcat pe noi, membrii comisiei, ∫i nu i-am g„sit o rezolvare, ∫i poate distin∫ii colegi o g„sesc Ón momentul de fa˛„, a fost aceea c‚nd un distins cet„˛ean cu drept de vot se nimere∫te a fi ultimul venit la sec˛ia respectiv„ ∫i nu mai sunt dec‚t membrii comisiei, reprezentan˛ii partidelor, pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele.

De unde Ól ia pe cel care trebuie s„-l ajute s„ voteze? Pentru c„ nu mai are... ™i atunci sunt dou„ variante: vine cu el de acas„ Ón sac sau apeleaz„ la unul. Po˛i s„-l lipse∫ti de dreptul lui de vot? Asta-i infrac˛iune. De aceea, Óntre cele dou„ rele, de a lipsi un cet„˛ean — ∫i nu conteaz„ num„rul, ci gestul politic ca atare — de dreptul lui fundamental al democra˛iei de a vota ∫i a culege 2—3 voturi de c„tre cei care ar putea s„-i Óndrume fals vizavi de o op˛iune, Ón∫el‚ndu-i vigilen˛a cet„˛eanului, Óntre cele dou„ rele noi am ales-o pe cea care o g„si˛i Ón text ∫i pe care vota˛i-o f„r„ nici un fel de re˛inere.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc colegului nostru care a povestit Ón stilul lui Creang„. Eu, ca s„ fac o deduc˛ie logic„, presupun c„ pleac„ la 12,00 cu trenul, nu pleac„ acuma cu avionul.

A Óncercat domnul Stanciu s„ fie conving„tor. Domnule Stanciu, a˛i r„mas ancorat Ón vechea perioad„, c‚nd legile nu reglementau chestiunile de maxim„ generalitate, ci chestiunile specifice. Dumneavoastr„ pune˛i textul acesta al legii sub eventuala posibilitate c„ individul va fi ultimul acolo. Nu va vota „la ∫i cu asta ce-i?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Onisei avea un amendament respins.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ observa˛i pozi˛ia 70 — domnul Radu Stroe mi-a luat-o pu˛in Ónainte, dar bine a f„cut, poate.

Prin amendamentul propus de noi inten˛ion„m interzicerea utiliz„rii Ón perioada campaniei electorale a logisticii de la autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i locale ∫i, de asemenea, participarea Ón acest sens Ón campania electoral„, Ón ac˛iunile de campanie a func˛ionarilor publici de la autorit„˛ile administra˛iei publice locale, servicii ministeriale deconcentrate, aparatul prefectului.

Vrem s„ introducem prin acest amendament corectitudine, ordine ∫i condi˛ii echitabile Ón cursa electoral„. Sunt nevoit s„ v„ aduc aminte — ∫i este o realitate pe care trebuie s„ o recunoa∫te˛i — c„ inclusiv Ón alegerile locale par˛iale, care au avut loc Ón aceast„ perioad„, fie pentru consilii locale care nu mai erau complete, fie pentru primari care, din varii motive, nu au mai r„mas Ón func˛ie, puterea local„, ca ∫i puterea central„ au angajat resurse materiale ∫i personal de la autorit„˛ile administra˛iei publice locale sau centrale, ceea ce este, la rigoare, cu totul ilegal.

Cred c„ ar trebui s„ instituim ∫i aici corectitudine ∫i, de aceea, v„ rog s„ vota˛i acest amendament.

Domnul deputat Nicol„escu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

Cred c„ ar trebui s„ facem uz de sinceritate cu noi Ón∫ine, ∫i spun acest lucru pentru c„ domnul Onisei spunea c„ la alegerile locale par˛iale au fost asemenea cazuri. To˛i dintre noi care am fost Ón alegerile locale par˛iale ∫tim c„ au fost asemenea cazuri ∫i, dac„ acum sunt alegeri generale locale, atunci aceste cazuri se vor Ónmul˛i. Dac„ vrem s„ fim sinceri cu noi ∫i chiar vrem s„ d„m un semnal c„ respect„m serviciile publice descentralizate, c„ nu le utiliz„m sub nici o form„ Ón campania electoral„, atunci trebuie, cred eu, s„ accept„m acest amendament.

Œn acela∫i timp, Ón campania electoral„ pentru alegeri par˛iale locale erau ∫efii serviciilor descentralizate cu ma∫inile institu˛iilor respective. La institu˛iile respective se f„ceau fel ∫i fel de materiale, de documente. Acest lucru este deja ∫tiut. L-a scris presa, l-am spus noi, opozi˛ia. Haide, ∫i puterea ast„zi s„ recunoasc„ c„ dore∫te s„ fac„ ceva bine ∫i c„ dore∫te s„ elimine asemenea suspiciuni, prin aprobarea acestui amendament.

V„ mul˛umesc.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Domnul Oltean.

Sunte˛i ∫i ini˛iator ∫i reprezentantul unui partid.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este pentru prima dat„ c‚nd Ón Legea alegerilor locale se Óncearc„ s„ se introduc„ o asemenea prevedere, o asemenea norm„ cu caracter imperativ, care s„ creeze — cel pu˛in Ón aparen˛„, dac„ nu ∫i Ón profunzime — impresia c„ institu˛iile statului nu sunt antamate Ón activitatea de campanie electoral„, Ón sprijinul acelora care se afl„ la putere la momentul respectiv.

Amendamentul este respins cu o motiva˛ie care nu este deloc pertinent„. Toat„ lumea recunoa∫te ∫i ∫tie c„ cei care se afl„ la putere au tendin˛a de a utiliza logistica din cadrul institu˛iilor publice, din cadrul serviciilor descentralizate, s„ utilizeze personalul aflat sub autoritatea lor Ón sus˛inerea propriilor candida˛i la func˛iile de autoritate public„ local„, primari ∫i consilieri locali sau consilieri jude˛eni.

Mi se pare nefiresc ca personalul unor asemenea institu˛ii s„ fie antrenat doar Óntr-o activitate electoral„, Ón vederea sus˛inerii unor candida˛i vremelnic afla˛i la putere. Nu mai pun la Óndoial„ faptul c„ ace∫ti salaria˛i ar putea fi pu∫i Ón dificultate Ón situa˛ia Ón care alegerile locale din circumscrip˛ia respectiv„ ar putea fi c‚∫tigate de c„tre un alt candidat, Ómpotriva c„ruia acestea s-au angajat Ón campania electoral„.

Toate normele legale, inclusiv Ón dogmele constitu˛ionale, prev„d Ón mod expres c„ institu˛iile statului, serviciile descentralizate sunt institu˛ii apolitice. Se prevede Ón mod expres c„ func˛ionarii publici nu pot s„ de˛in„ func˛ii cu caracter politic ∫i nu se pot antrena Ón sus˛inerea unei forma˛iuni politice, pentru c„ n-au voie s„ exprime p„reri de natur„ politic„.

Acest amendament vine Ón sprijinul unor asemenea prevederi ∫i vine s„ pun„, dac„ vre˛i, sub o anumit„ securitate pe to˛i acei care nu ar dori s„ se implice Óntr-o asemenea activitate ∫i o fac doar ca s„ dea satisfac˛ie celor care se afl„ la putere.

De aceea, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, Ói rog pe cei prezen˛i Ón sal„ s„ sus˛in„ acest amendament care se dovede∫te ast„zi, mai mult dec‚t oric‚nd, a fi necesar.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Chiliman.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onora˛i colegi,

Acest amendament are un t‚lc al lui, care ar trebui corelat cu Legea finan˛„rii partidelor politice.

™ti˛i c„ dep„∫irea sumelor prev„zute pentru campaniile electorale duce, ca sanc˛iune, la anularea mandatului c‚∫tigat. Or, toate aceste mijloace — logistica ∫i altele — folosite Ón campania electoral„ pot s„ fie contabilizate la sumele cheltuite Ón campanie de un anumit candidat ∫i pot s„ duc„, prin acest lucru, la dep„∫irea acelei sume. ™i Curtea de Conturi va stabili acest lucru, va aproxima sau, Ón fine, va evalua cheltuielile respective, le va ad„uga ∫i s-ar putea ajunge la anularea anumitor mandate. Cred c„ este o prevedere care-i va feri pe anumi˛i candida˛i ∫i forma˛iunile care-i sus˛in s„ abuzeze de fapt, prin folosirea dot„rilor respective Ón favoarea candida˛ilor proprii, av‚nd posibilitatea s„ ordone acest lucru pe linie profesional„, ∫i cred c„ acest amendament ar putea, prin adoptarea lui, s„ stopeze acest fenomen, duc‚nd ∫i la o cur„˛are a vie˛ii politice.

Domnul Sassu, din partea Partidului Social Democrat.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Eu v„ rog s„ respinge˛i acest amendament, ca fiind deosebit de periculos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 Este interzis„ utilizarea, Ón perioada campaniei electorale, a logisticii ∫i a∫a mai departe, dar nu se spune de c„tre cine. ™i s-ar putea ca un ∫ef de administra˛ie local„ s„ interzic„ folosirea logisticii de c„tre personalul s„u.

Al doilea alineat spune c„ este interzis„ participarea la ac˛iuni organizate îÓn timpul campaniei electorale“ — nu spune îla ac˛iuni de campanie electoral„“... a persoanelor...“ ∫i a∫a mai departe. S-ar putea s„ nu se mai Ónt‚mple nimic Ón localitatea respectiv„, pentru c„ cineva va interzice participarea respectiv„.

Œmi pare r„u, dar cele dou„ alineate sunt prost scrise ∫i trebuie respinse. Dac„ principiul este bun, ele sunt periculoase a∫a cum sunt.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Ab˛ineri, dac„ sunt? Marea majoritate, Ómpotriv„, nici

- o ab˛inere.

- Amendamentul a fost respins.

- De la amendamentul nr. 74, p‚n„ la amendamentul

- nr. 77.

Domnul Leon„chescu.

## Domnule pre∫edinte,

La amendamentul nr. 76, formulat de domnul deputat Adrian Moisoiu, care se refer„ la art. 86 alin. 1, avem propus„ urm„toarea variant„: Ón prima parte, îDup„ Óncheierea vot„rii, pre∫edintele biroului electoral al sec˛iei de votare procedeaz„ la...“, ∫i noi aici propunem s„ introducem îsigilarea ∫tampilelor folosite...“ ∫i textul continu„ cu ceea ce era formulat anterior.

Facem aceast„ propunere pentru c„ Óncheierea vot„rii Óncepe cu sigilarea ∫tampilei, este prima opera˛ie, fiindc„, altfel, nu este Óncheiat„ votarea. ™i o ∫tampil„ liber„, chiar dac„ decret„m noi c-am Óncheiat votarea ∫i u∫a, o ∫tampil„ liber„ poate s„ creeze mari probleme.

Asocia˛i aceast„ prevedere, pe care noi o propunem, cu ceea ce am constatat Ón cadrul analiz„rii Ón cadrul comisiei de validare a alegerilor la unele sec˛ii. Tot atunci, s-a stins ∫i lumina ∫i a durat ceva, ∫i au ap„rut mari distorsiuni.

De aceea, noi sus˛inem acest amendament. Este Ón beneficiul tuturor celor care g‚ndesc desf„∫urarea civilizat„ a alegerilor, la toate nivelurile.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

- Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Œmpotriv„?

Evident, diferen˛a este mare; marea majoritate, Ómpotriv„.

Amendamentul a fost respins.

La amendamentul nr. 75, domnul Ple∫a.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Amendamentul meu s-a dorit o completare, o Óntregire a situa˛iilor existente pentru persoanele care Óntr-adev„r nu ∫tiu s„ scrie. De aceea, am introdus sintagma îprin orice mijloace de comunicare“, raport‚ndu-m„ la art. 36 din Constitu˛ie.

- V„ mul˛umesc foarte mult.

## V„ mul˛umesc.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere de respingere a amendamentului.

- Cine este pentru amendamentul domnului Ple∫a?

- 12 voturi pentru.

- Ab˛ineri? Nici una.

Œmpotriv„? Marea majoritate a celor prezen˛i, Ómpotriv„. Amendamentul a fost respins. Amendamentul nr. 77.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

## Onorat auditoriu,

Suntem ast„zi Ón fa˛a unei decizii, a∫ spune, capitale pentru viitorul democra˛iei participative. Evident c„ atunci c‚nd e∫ti pe cal s„ nu te mai intereseze cine-i d„ s„ m„n‚nce, cine-l adap„, cine are grij„ de el, c„ de sus ai o priveli∫te, de jos, alta.

A accepta c„ putem Ónc„lca principiul de baz„ al democra˛iei, conform c„ruia majoritatea dicteaz„ minorit„˛ii, ∫i nu invers, Ónseamn„, de fapt, a face o ac˛iune nedemocratic„ prin ignorarea a secole de democra˛ii, c‚nd totdeauna cei mul˛i au dispus ∫i cei pu˛ini s-au supus. Iat„ c„ venim acum, dup„ o experien˛„ e∫uat„, de la îreferendum“, pe care n-am preg„tit-o noi Ón mod coerent ∫i suficient de bine prin mijloace logistice ∫i adecvate, s„ repar„m ceva ce nu-i de reparat. Din ’90 p‚n„ Ón prezent, alegerile erau validate dac„ 50% plus un cet„˛ean, un umil cet„˛ean, se prezentau la vot. Acum, a r„mas umilul cet„˛ean, dar cei 50% au fost da˛i deoparte. Putem accepta?

Sunt de acord cu dumneavoastr„ c„ nu putem accepta, pentru c„ atunci nu mai este autoritatea alesului. Nu mai este reprezentativitatea alesului.

™i, Ón consecin˛„, propun s„ men˛inem aceast„ prevedere, veche de c‚nd lumea ∫i democra˛ia, ∫i care ne va aduce Ón stadiul ca noi, partidele, prin ceea ce facem, s„ atragem cet„˛eanul la vot, ∫i nu s„-l Óndep„rt„m.

Deci renun˛area la acest articol Ónseamn„, de fapt, falimentul politicii partidelor rom‚ne∫ti, care Óndep„rteaz„ cet„˛eanul ∫i nu mai au Óncredere Ón ei ∫i se duc spre Biseric„, spre Armat„, spre regimuri din astea autoritare. S„ r„m‚n„ 50% plus unu ∫i s„ mergem pe uli˛e, pe str„zi, din cas„ Ón cas„ ∫i s„-i aducem la vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule pre∫edinte,

Constat cu pl„cere c„ ave˛i ∫i vitez„ de croazier„. Deci v„ rog ∫i chiar v„ Óndemn s„ folosi˛i aceast„ vitez„ de la Ónceput, s„ nu Óncepe˛i cu viteza îpi loc“ Ón interven˛iile dumneavoastr„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 Ab˛ineri? Nu sunt. Œmpotriv„? Marea majoritate, Ómpotriv„.

Amendamentul a fost respins.

De la pozi˛ia 78 p‚n„ la pozi˛ia 84, dac„ mai sunt interven˛ii?

Domnul Tóro.

La pozi˛ia 80 dore∫te domnul Tóro s„-∫i sus˛in„ amendamentul, cu privire la art. 93 alin. 1.

Œntr-adev„r, pe pozi˛ia 80 este Ónregistrat amendamentul care se refer„ la pragul electoral. Nu vreau s„ lungesc cuv‚ntul. Pe scurt, propun reducerea pragului care este con˛inut Ón varianta aprobat„ de comisie la 4%.

Este o variant„ de compromis, o variant„ optimizat„. Am v„zut c„ al˛i colegi de-ai mei au propus reducerea la 3%.

Pe de o parte, pragul d„ o anumit„ stabilitate activit„˛ii autorit„˛ilor locale. Totodat„, introduce o anumit„ distorsiune Óntre voin˛a electoratului ∫i distribu˛ia mandatelor. Cifra de 4% ar putea fi acea valoare optim„ care ar reduce efectul negativ al distorsiunii, respectiv ar da, totu∫i, o stabilitate autorit„˛ilor locale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## V„ mul˛umesc.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Ab˛ineri? O ab˛inere. Œmpotriv„? Marea majoritate Ómpotriv„. Amendamentul a fost respins.

De la amendamentul nr. 81 la amendamentul nr. 83. Domnul deputat Buzatu. Chiar la punctul 81.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Voi Óncerca s„ sus˛in un amendament care nu este prea bine privit, v„d, de c„tre majoritatea colegilor, despre care eu cred, Ón momentul acesta, c„ se Ón∫al„, dar nu este o problem„. Pot s„ m„ Ón∫el ∫i eu.

Totu∫i, din moment ce am f„cut acest amendament, voi Óncerca s„-l ∫i sus˛in, pornind de la motivarea pe care a dat-o comisia pentru respingerea acestui amendament.

Se spune acolo c„ adoptarea unui prag electoral la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale este discriminatorie. Am stat mult„ vreme ∫i am meditat asupra acestei formul„ri, pentru c„, pur ∫i simplu, eu am crezut c„ este o confuzie Ón r‚ndul membrilor comisiei, care s-au g‚ndit c„ exist„ fie cet„˛enii dintr-un jude˛ care candideaz„ Ón alt jude˛ — doresc s„ ob˛in„ locuri —, fie, s-ar putea, un fel de consiliu general al jude˛elor, ∫i atunci cet„˛enii dintr-un jude˛ s-ar sim˛i discrimina˛i fa˛„ de cet„˛enii din alt jude˛, care ar avea alt prag electoral. Pentru c„ Ón mod cert coeficientul electoral este diferit Ón toate jude˛ele, chiar Ón condi˛iile aplic„rii pragului de 5%.

Deci cred c„ aceasta a fost numai o logic„ de oportunitate, adic„ de a g„si o explica˛ie pentru respingere.

Œn orice caz, eu accept verdictul comisiei. Totu∫i, a∫ dori s„ atrag aten˛ia comisiei ∫i-l rog ∫i pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ se g‚ndeasc„ la art. 93 punctul 3

lit. b), c„ruia Ói voi da citire, ∫i dac„ poate s„ g„seasc„ o solu˛ie pentru ultima propozi˛ie de la aceast„ liter„ b).

Se vorbe∫te aici de a doua etap„ Ón care biroul electoral repartizeaz„ mandatele neatribuite. Se spune cum se procedeaz„ ∫i se precizeaz„: îMandatele neatribuite se repartizeaz„ partidelor Ón ordinea Ónscrierii acestora Ón tabel, c‚te unul pentru fiecare partid politic, alian˛„ politic„ sau alian˛„ electoral„, p‚n„ la epuizarea lor“, deci p‚n„ la epuizarea lor.

Dup„ aceasta, urmeaz„ o nou„ propozi˛ie, care spune a∫a: îDac„ nu se reu∫e∫te repartizarea tuturor mandatelor, opera˛iunea se repet„ p‚n„ la epuizarea acestora.“ P„i, dac„ s-a repartizat prima dat„ îp‚n„ la epuizarea acestora“ ∫i, Ón mod evident, nu mai exist„ alt mandat, despre ce mandat este vorba? Poate sunt ceva mandate ascunse, despre care ∫tie comisia ∫i Ónc„ n-am aflat noi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia Ón˛eleg c„-∫i p„streaz„ punctul de vedere. Œn aceste condi˛ii,

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„ prezint argumentele de la punctul 82 ∫i punctul 83 Ómpreun„, deoarece se ∫i leag„ ∫i nu exist„ alt amendament Óntre cele dou„.

V„ mul˛umesc.

Aceste dou„ articole, practic, se refer„ la acel procedeu prin care ultimul mandat se ofer„ organiza˛iilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, dac„ satisfac anumite condi˛ii care sunt descrise Ón prezentul proiect.

Pe pozi˛ia 82, practic, amendamentul nostru Ó∫i propune, pe de o parte, s„ Ómbun„t„˛easc„ textul, s„ fie mai clar ∫i mai u∫or aplicabil, pe de alt„ parte, se elimin„ o anumit„ discriminare.

Deci pe pozi˛ia 82 am propus s„ introducem sintagma îmai pu˛in unu la repartizarea mandatelor“; s„ fie clar c„ este vorba de un mandat care se pune la o parte, practic, pentru organiza˛iile apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.

La art. 83 alin. 4, practic, amendamentul nostru de la pozi˛ia 83 se refer„ la eliminarea discrimin„rii care apare Ón acest text propus de comisie.

Sintagma îalta dec‚t cea maghiar„“, stima˛i colegi, apare, cred, pentru prima dat„ Óntr-o lege din Rom‚nia ∫i aceasta ar sugera c„ o minoritate are un statut juridic special fa˛„ de alte minorit„˛i.

Œntr-adev„r, exist„ un grup al minorit„˛ilor, alta dec‚t cea maghiar„, Ón Camera Deputa˛ilor, dar cred c„ acesta este singurul loc Óntr-un act juridic unde apare aceast„ sintagm„, aceast„ separare, dat fiind faptul c„, Óntr-adev„r, comunitatea maghiar„, prin U.D.M.R., are un grup parlamentar propriu. Dar Ón nici o lege, Ón nici un act juridic, cred, cel pu˛in dup„ cuno∫tin˛ele mele,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 n-a ap„rut aceast„ sintagm„ — îalta dec‚t cea maghiar„“. Mai mult, nici nu-∫i are locul aici, pentru c„ prin aceasta ar produce o discriminare a minorit„˛ii maghiare fa˛„ de celelalte minorit„˛i, care, Ón multe situa˛ii, Ón multe comunit„˛i, Ón multe unit„˛i administrativteritoriale, nu se deosebe∫te prin num„rul s„u sau prin modul de organizare fa˛„ de celelalte minorit„˛i.

Deci prin acest text propus de noi, de colegii mei Kovács ∫i Vekov, vrem s„ elimin„m aceast„ sintagm„ ∫i s„ propunem o formulare mai clar„, prin care se ofer„ acest procedeu care, Óntr-adev„r, d„ un anumit avantaj — de∫i nu prea mult — comunit„˛ilor minoritare ∫i, totu∫i, respect„ legisla˛ia actual„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dar, v-a∫ ruga s„ Óncepe˛i, cum v-am recomandat, cu viteza de croazier„, nu cu aceea de îpi loc“.

## Domnule pre∫edinte,

™i eu, ca to˛i colegii, la ora asta sunt fl„m‚nd. Deci, nu-mi cere˛i o accelerare a ritmului, pentru c„, altfel, se va Óngreuna Ón˛elegerea procesului.

De aceea, poate, explic moldovene∫te, mai pe Óndelete, a∫a, c„ doar, doar, vom Ón˛elege ceea ce ne cere Europa. ™i am s„ spun un num„r: 1.201. Cine-∫i mai aminte∫te de acest num„r? Recomandarea Consiliului Europei, care poate fi privit„ Óntr-un singur sens, cum au f„cut colegii no∫tri de la U.D.M.R. ∫i de la celelalte minorit„˛i na˛ionale, sau poate fi privit„ Ón sens dublu, ∫i din partea rom‚nilor spre cealalt„ zon„ îminoritar„“. ™i am intrat Ón posesia unei interpret„ri din acest punct de vedere al Recomand„rii nr. 1.201, f„cut„ de un distins coleg de-al nostru, Adrian Severin, ∫i pe care am s-o prezint la Legea alegerilor generale, Ón care se arat„ clar c„ ∫i popula˛ia majoritar„,aflat„ Ón minoritate Óntr-o comunitate, ∫i ea trebuie protejat„ din punct de vedere lingvistic, din punct de vedere cultural, din punct de vedere al rela˛iilor cu comunitatea majoritar„ local„.

Œn acest context, vin pentru prima dat„ ∫i fac un apel de sus˛inere din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. ∫i din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale spre a vedea dac„ d‚n∫ii au deschidere cu dublu sens — sau doresc numai privilegii ∫i exclusivisme — pentru majoritate: s„ sprijine acest amendament, care este Ón oglind„ fa˛„ de ceea ce au propus d‚n∫ii, ∫i noi — cu generozitate, ∫i cu Ón˛elegere ∫i cu aplecare spre fenomen — am acceptat Ón cadrul comisiei.

La art. 93 alin. 4 se precizeaz„: îŒn cazul Ón care nici una din organiza˛iile cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor

na˛ionale alta dec‚t cea maghiar„ nu a ob˛inut cel pu˛in un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele r„mase din prima etap„, organiza˛iei care a Óntrunit pragul electoral ∫i a ob˛inut cel mai mare num„r de voturi valabil exprimate din toate aceste organiza˛ii“.

Domnilor colegi,

Din acest text, noi am scos îorganiza˛ia“ ∫i am spus îpartid sau alian˛„“. At‚t, restul am p„strat. ™i se spune: îŒn localit„˛ile Ón care rom‚nii se afl„ Ón minoritate numeric„ ∫i nu au ob˛inut nici un mandat de consilier se atribuie un mandat de consilier din cele r„mase din prima etap„ acelui cet„˛ean rom‚n de na˛ionalitate rom‚n„ care a Óntrunit num„rul cel mai mare de voturi, indiferent de lista partidului pentru care a candidat“. Deci lista partidului care a ob˛inut cel mai mare num„r de locuri Ón localitatea respectiv„ va fi c‚∫tig„toare ∫i va ob˛ine un mandat de consilier, astfel Ónc‚t Ón acel consiliu ∫i cet„˛enii rom‚ni din localitate s„ aib„ o voce autorizat„ s„ le exprime interesele, a∫a cum noi, Ón acest Parlament, am primit pe colegii no∫tri minoritari, a∫a cum pentru prima dat„, c„ n-a existat p‚n„ acum, Ón comunit„˛ile locale, Ón consilii am primit un minoritar, tocmai pentru a Ónlesni dialogul interetnic.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

- Nemaifiind interven˛ii,

- 30 pentru, dou„ ab˛ineri. De la 85 p‚n„ la 87? Pofti˛i, domnule deputat! Domnul deputat Magheru.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sus˛in amendamentul colegului meu Adrian Moisoiu pentru c„ art. 93 alin. 5 Ól pune pe operatorul Ón procesul electoral Óntr-o situa˛ie de balotaj.

Œn aceste situa˛ii, de regul„, se introduc criterii de departajare. Criteriile de departajare sunt preferabile pentru c„ ele con˛in condi˛ion„ri pertinente ∫i, dac„ se poate, corecte. Œn fa˛a acestui argument, cred c„ solu˛ia ar fi mai bun„ dec‚t tragere la sor˛i, adic„ dec‚t aleatorul.

## Stimate coleg,

Dori˛i s„ vi-l Ónsu∫i˛i ∫i pe cel de la 86? V„ rog s„-l sus˛ine˛i, dac„ dori˛i, pentru a c‚∫tiga timp.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

Dar a∫ vrea separat, dac„ se poate, pentru c„ pe cel de la art. 93 da, categoric Ól sus˛in ∫i pe acela, dar criteriul pe care l-am avut Ón vedere este c„ se introduce mai mult„ echitate. Dar la primul, la 93, ˛in mai mult, adic„ motiva˛ia mea personal„ cred c„ este Ón asentimentul, probabil, al tuturor celor prezen˛i din sal„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn˛eleg c„ nu sus˛ine˛i amendamentul 86.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Voturi Ómpotriv„? Marea majoritate Ómpotriv„. Amendamentele 87 p‚n„ la 91. La 87, domnul deputat Boc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ajuns la pct. 87 din cadrul amendamentelor respinse, ∫i care deschide discu˛ia cu privire la migra˛ia politic„. Œnc„ din start vreau s„ men˛ionez faptul c„ nu exist„ nici un fel de barier„ constitu˛ional„ pentru ca noi s„ putem impune Ón lege un text care s„ pun„ cap„t migra˛iei ale∫ilor locali. Textul constitu˛ional care a r„mas Ón vigoare vizeaz„ alegerile parlamentare ∫i face obiectul unei discu˛ii separate.

Œn privin˛a alegerilor locale, nu avem un text constitu˛ional care s„ ne impun„ vreo barier„ constitu˛ional„. Singura barier„ pe care o avem Ón acest moment este bariera politic„, pe care sper s„ o trecem ast„zi.

Este deja o chestiune de ordinul eviden˛ei c„ cet„˛enii, societatea civil„ condamn„ aceast„ practic„ a migra˛iei politice socotind-o ca fiind imoral„, socotind ca fiind o chestiune ce nu face cinste politicienilor Ón ansamblu. De altfel, Ón acest context, ultimul sondaj de opinie dat publicit„˛ii a relevat faptul c„ 80% din cet„˛enii Rom‚niei condamn„ migra˛ia politic„.

Migra˛ia politic„ reprezint„ o Ón∫elare a voin˛ei cet„˛eanului. Consiliul local, consiliul jude˛ean, primarul este ales Ón considerentul apartenen˛ei la o list„, Ón considerentul apartenen˛ei la un partid, Ón cazul primarului. Dup„ alegeri, alte interese dec‚t cele avute Ón vedere cu ocazia alegerilor determin„ un ales local s„ treac„ de la o forma˛iune politic„ la alta. De fapt, cu aceast„ ocazie alesul tr„deaz„ interesele aleg„torului pentru interese personale. Or, desf„∫urarea unei activit„˛i publice presupune respectarea interesului general. Interesul general se testeaz„ cu ocazia alegerilor ∫i nici un ales local nu are dreptul politic ∫i moral s„ Ón∫ele voin˛a acelora care l-au trimis Ón consiliul local, Ón consiliul jude˛ean sau pentru un fotoliu de primar. Asta este regula dup„ care se guverneaz„ democra˛ia. Dictaturile se guverneaz„ dup„ alte reguli, Ón care fie e∫ti numit, fie e∫ti pus, e∫ti negociat, cump„rat etc.

Din nefericire, practica nedemocratic„ din Rom‚nia risc„ s„ compromit„ aceste valori fundamentale ale democra˛iei care se bazeaz„ pe vot ∫i pe respectul votului dat de c„tre cet„˛ean cu ocazia alegerilor. Avem, Ón acest sens, mai multe eviden˛e ∫i m„ voi referi la un studiu oferit de Institutul de Politici Publice, care spune Ón felul urm„tor.

Domnul deputat Nicol„escu ∫i apoi domnul Anghel Stanciu, Ón ordinea Ón care... Nu, atunci r„m‚ne˛i la amendamentul dumneavoastr„.

V„ rog, domnule Nicol„escu!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ este cel mai important amendament din cele 104 amendamente respinse care au fost supuse ast„zi dezbaterii plenului. Cred, de asemenea, c„ ar trebui s„ spunem dou„ lucruri.

Œn primul r‚nd, legisla˛ia deocamdat„ este imperfect„ ∫i, Ón acela∫i timp, condi˛iile reale ale Rom‚niei fac uneori posibil„ aceast„ migra˛ie a ale∫ilor locali ∫i a primarilor. ™i nu intru Ón am„nunte de ce legisla˛ia este imperfect„ ∫i ce trebuie s„ mai facem, pentru c„ probabil c„ va trebui s„ facem, ∫i de ce condi˛iile Rom‚niei sunt a∫a cum sunt.

Œn al doilea r‚nd, m„ uitam la motiva˛ia care a fost pus„ aici la respingerea amendamentului. ™i vorbim de consilierii care trebuie s„ reprezinte Ón primul r‚nd interesele comunit„˛ii locale, ∫i nu ale unui partid politic. Dup„ opinia mea este o fals„ motiva˛ie, pentru c„, Ón situa˛ia noastr„, consilierii nu sunt ale∫i prin vot uninominal. Ei sunt ale∫i pe list„ de partid.

Dac„ ei ar fi ale∫i prin vot uninominal, aceast„ motiva˛ie ar fi probabil serioas„. A∫a, dup„ opinia mea, este numai un pretext pentru respingerea amendamentului.

Œn al doilea r‚nd, cred c„ la aceast„ motiva˛ie nu s-a ˛inut cont de faptul c„ Ón mediul rural, de regul„, oamenii se cunosc foarte bine Óntre ei. Oamenii, Ón general, voteaz„ oameni ∫i mai pu˛in, s„ spunem, politic, dar Ón general oamenii Ó∫i aleg un partid politic pentru c„ acel partid politic la un moment dat este un vehicul care s„ le asigure accesul la func˛ia de consilier local.

A∫ vrea, totodat„, s„ spun c„ dac„ Ón Comisia de elaborare a acestei legi a existat majoritatea partidelor care a dorit s„ se opreasc„ migra˛ia politic„ pentru consilierii locali ∫i pentru primari, cum de nu s-a putut Ón comisie s„ se ob˛in„ un acord pe aceast„ tem„.

™i, nu Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ spun cine s-a opus, de fapt, interzicerii migra˛iei politice. Poate c„ ar trebui s„ ∫tim ast„zi, poate c„ ar trebui s„ spunem cet„˛enilor care sunt Ómpotriva unui asemenea fenomen.

™i, Ónchei, spun‚nd c„ ast„zi trebuie s„ vedem cine are voin˛„ politic„ s„ stopeze migra˛ia politic„. Dac„ exist„ voin˛„ politic„ s„ se fac„ ordine, m„car Ón alegerile locale pentru ale∫ii locali, atunci ast„zi ar trebui s„ adopt„m acest amendament. ™i v-a∫ propune s„ fie singurul amendament din cele respinse care ast„zi s„ fie adoptat prin voin˛„ politic„.

Stima˛i colegi,

Pentru c„ sunt legate Óntre ele amendamentele de la 87 p‚n„ la 91, v„ propun s„ le sus˛ine˛i to˛i, s„ Ó∫i sus˛in„ fiecare amendamentele.

Domnul Onisei, dumneavoastr„ ce sus˛ine˛i? Ave˛i un amendament, ave˛i un amendament propriu?

Sus˛in amendamentul de la pct. 87, sunt unul dintre coautori ∫i colegul ∫i prietenul meu, domnul Nicol„escu, spunea c„ e timpul ca cet„˛enii s„ ∫tie cine a fost de acord ∫i cine a fost Ómpotriva interzicerii migr„rii politice. O s„ v„ spun foarte direct ∫i foarte clar. Deci, Ón Comisia special„ electoral„, au fost Ómpotriv„ reprezentan˛ii P.S.D. ∫i U.D.M.R. ∫i au fost de acord cu acest amendament, indiferent de forma lui, reprezentan˛ii P.D., P.N.L. ∫i P.R.M.

Stima˛i colegi,

™i Ón campania electoral„ ∫i dup„ aceea, cu diverse ocazii, cu to˛ii am vorbit despre asanarea vie˛ii politice, despre Óncercarea de a construi o clas„ politic„ credibil„, pentru c„, din p„cate pentru evolu˛iile democratice ale acestei ˛„ri credibilitatea politicienilor este dramatic Ón sc„dere, vorbim despre reforma administra˛iei publice ∫i iat„, Bruxelles-ul ne spune c„ suntem mult Ónt‚rzia˛i Ón aceste demersuri, cu toate acestea, nu vrem s„ facem pa∫ii necesari spre o democratizare real„ a vie˛ii politice rom‚ne∫ti. Dac„ ast„zi majoritatea P.S.D. va vota Ómpotriva acestui amendament, se va demonstra clar c„ este interesat„ Ón procedee care nu au nimic de-a face cu substan˛a, cu principiile ∫i cu regulile democra˛iei. V„ mul˛umesc.

Domnul Toader, domnul Anghel Stanciu ∫i apoi domnul Dumitrescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Sigur c„ argumentele colegilor mei sunt suficiente pentru a demonstra necesitatea unei astfel de prevederi Ón aceast„ lege, dar eu am s„ m„ refer Ón mod concret

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 la jude˛ul Gala˛i, unde practic cred c„ nu exist„ un asemenea caz Ón toat„ ˛ara, unde la alegerile din 2000, din 41 de consilieri jude˛eni, ini˛ial P.S.D. sau P.D.S.R.-ul de atunci a avut 15 consilieri, ast„zi are 33. Deci 82%. ( _Vocifer„ri din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)_

Da. Spune˛i-i unic. Consilieri municipali — Gala˛i, din totalul de 31, ini˛ial 12, ast„zi sunt 23 — 75%, iar la comune, stima˛i colegi, din 56 de primari de comun„ au avut 19, acum au 51— 96%.

V„ Óntreb: pentru ce mai e nevoie s„ facem alegeri locale? Eu v-a∫ propune, Ón mod concret, ca s„ se desf„∫oare Ónt‚i alegerile parlamentare, partidul care c‚∫tig„ puterea s„ numeasc„ primarii, s„ numeasc„ consilierii, c„ ne chinuim ∫i noi ∫i dumneavoastr„. Noi ne chinuim s„ g„sim oameni capabili s„ ajung„ primari, ∫i dumneavoastr„, Ón 6 luni de zile, Ói lua˛i Ónapoi. Nu numai c„ se distorsioneaz„ complet voin˛a electoratului, dar este o inutilitate a activit„˛ii politice a partidelor. ™i Ónc„ o problem„ pe care vreau s„ v-o spun.

Œn particular, foarte mul˛i colegi de-ai no∫tri, inclusiv de la P.S.D., accept„ c„ migra˛ia este un fenomen care trebuie oprit. A∫ fi tare curios s„ v„d dac„ votul colegilor de la P.S.D. se supune voin˛ei proprii sau voin˛ei de partid sau m„car s„ fac„ apel la deputa˛ii de Gala˛i, care sunt convins c„ sus˛in acest lucru.

V„ mul˛umesc ∫i sunt tare curios cum vota˛i.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Onorat auditoriu,

## Stima˛i colegi din comisie,

A∫a cum a spus distinsul nostru coleg deputatul Boc, problema a fost ridicat„ la Constitu˛ie ∫i, evident, adus„ Ón actualitate de c„tre P.R.M. prin reprezentan˛ii s„i, Ón distinsa Comisie electoral„ ∫i, respectiv, Ón plenul Senatului.

La Constitu˛ie s-a l„sat, am spune noi, o ∫ans„. Adic„, s-a precizat foarte clar c„ senatorii ∫i deputa˛ii au mandat reprezentativ, ∫i nu imperativ ∫i, Ón consecin˛„, ei au dezlegare, s„ zicem, de la îpa∫a“, s„ migreze. ™i observ„m c„ migreaz„, f„r„ ca mandatul lor s„ fie pus Ón pericol. Nu s-a precizat acest lucru ∫i pentru consilieri locali sau primari. Deci, iat„ c„ implicit ar rezulta c„ ei nu au un mandat reprezentativ, ci unul imperativ ∫i, deci, dac„ pleac„, mandatul r„m‚ne. Lucru pe care noi l-am prev„zut la pozi˛iile 88 ∫i 89. Pozi˛ii care, evident, au suscitat discu˛ii ∫i Ón comisie, ∫i Ón plenul Senatului ∫i clar c„ ∫i Ón plenul dumneavoastr„. Recitind aceste amendamente ∫i ascult‚nd distin∫ii mei antevorbitori miam adus aminte, ca ∫i dumneavoastr„, de copil„rie. ™i atunci bunica sau bunicii ne Ónv„˛au, fii atent c„ cine fur„ azi un ou, m‚ine fur„ un bou. S-au schimbat timpurile, se fur„ primarii, stima˛i colegi! ™i se fur„ chiar cu neru∫inare.

Iat„, 30% dintre ei, Ómpotriva voin˛ei lor, au fost tra∫i spre partidul de guvern„m‚nt. La unii dintre ei sunt adev„rate drame — Óntre apartenen˛a lor c„tre forma˛iunea care i-a propulsat, care i-a sprijinit, care i-a scos din anonimat, ∫i cea care-i oblig„ ∫i le siluie∫te con∫tiin˛a. S„ fie oare P.S.D.-ul un siluitor de con∫tiin˛e? De m‚ine am s„ m„ mai uit atent la distin∫ii mei colegi de la P.S.D. ( _Vocifer„ri Ón sal„_ .)Pentru c„ pot deveni periculo∫i, dac„ accept„ s„ legalizeze furtul. ™i cumva

dac„ acest furt este oul de azi, care va fi boul de m‚ine? ( _R‚sete Ón sal„_ .)

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog colegii din sal„ s„ nu Ói mai ∫opteasc„ domnului Anghel.

Domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ nu v-a˛i g‚ndit la ce m-am g‚ndit eu. C„, totu∫i, totu∫i aici e Parlamentul Rom‚niei ∫i dac„ e un animal din acela prezent aici, „sta nu se mai cheam„ Parlament. ™i nu-mi pot permite s„ accept c„ mi s-a sugerat a∫a ceva.

Œn consecin˛„, noi, ast„zi, trebuie s„ opt„m, accept„m s„ cre∫tem g„ina, s„-i d„m s„ m„n‚nce ca puicu˛a s„ fac„ ou„? Sau trecem direct la furatul ou„lor. Ce-i mai profitabil? De ce s„ facem alegeri, s„-i ∫colim, s„-i Ónv„˛„m Legea administra˛iei publice, cutare, ∫i pe urm„ ei s„ fie orienta˛i pe c„i gre∫ite?

Iat„ c„ Óntre 1996—2000 sau mai precis Óntre 1992— 1996 era P.D.S.R.-izare. Pe urm„ a fost C.D.R.-izare, se pl‚ngeau ∫i unii ∫i al˛ii. Dumneavoastr„ chiar vre˛i ca din 2004 s„ fie ∫i P.R.M.-rizare? Pentru c„ noi vom c‚∫tiga alegerile ∫i, Ón consecin˛„, o s„ v„ lu„m to˛i primarii ∫i consilierii. Ce ve˛i face, stima˛i colegi, atunci? Ne ve˛i acuza de furt? Dac„ Ól legaliza˛i, Ól vom aplica. Pentru c„ numai cel care o p„˛e∫te este Ón˛elept. Eu zic s„ nu crede˛i c„ a˛i c‚∫tigat deja alegerile, c„ ve˛i r„m‚ne f„r„ ale∫i locali. A∫a c„ accepta˛i aceste dou„ amendamente, ca semn al Ón˛elepciunii politice. Ceea ce ˛ie nu-˛i place, altuia nu-i face! ™i sunt convins c„ domnul pre∫edinte al comisiei m„ va combate cu argumente ∫i, Ón final, ne va sus˛ine. Nu-i suficient s„ spun„ c„ se men˛ine. Ce s„ men˛inem? _Statu-quo_ -ul actual? Acesta trebuie schimbat prin votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Rog Partidul Democrat s„ se hot„rasc„ cine vorbe∫te Ón numele grupului, c„ v-a˛i Ónscris vreo 3. Deci, domnul Oltean, da? Domnul Oltean sus˛ine amendamentul, da?

Ave˛i cuv‚ntul, ∫i apoi domnul Cristian Dumitrescu, dup„ care vom supune amendamentele pe r‚nd la vot.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ mul˛umesc pentru Óng„duin˛a pe care mi-a˛i oferit-o de a-mi sus˛ine amendamentul, ∫i amendamentele, de altfel, care se refer„ la o problematic„ at‚t de important„ ca cea referitoare la migra˛ia ale∫ilor locali.

Prin sus˛inerea acestui amendament, Partidul Democrat dovede∫te o consecven˛„ absolut remarcabil„, o consecven˛„ Ón ceea ce prive∫te sus˛inerea necesit„˛ii introducerii Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a unor norme cu caracter imperativ, prin care s„ se pun„ cap„t migra˛iei politice.

Aceast„ consecven˛„ este sus˛inut„ ast„zi ∫i de societatea civil„. De altfel, fenomenul Ón sine a fost obiectul unui studiu Óntreprins de c„tre Institutul pentru Politici Publice intitulat chiar îMigra˛ia politic„ Ón administra˛ia public„“.

Acest studiu care este, evident, apolitic, vine s„ sublinieze c„ stabilitatea politic„ Ón Rom‚nia nu poate s„ se realizeze at‚ta timp c‚t acest fenomen al migra˛iei politice nu este st„vilit. ™i c„ acest fenomen nu poate fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 st„vilit dec‚t printr-o norm„ imperativ„ ∫i nu printr-o con∫tiin˛„ liber consim˛it„.

Este adev„rat c„ fenomenul Ón sine a fost Ónt‚lnit din 1990 Óncoace. Nu l-a inventat actuala putere, dar niciodat„ n-a cunoscut standardele pe care le-a ob˛inut actuala putere. A∫ aduce aici un corectiv la procentele pe care colegul meu Boc le-a adus, pentru c„ ast„zi, Ón martie 2004, P.S.D., deci partidul de guvern„m‚nt de˛ine peste 73% dintre primarii ∫i ale∫ii locali, un procent pe care nici o forma˛iune politic„ aflat„ la guvernare p‚n„ acum nu l-a putut ob˛ine.

Am fost ini˛iatorul unei propuneri legislative cu colegii mei privind modificarea Legii nr. 215 ∫i a Legii privind statutul ale∫ilor locali, Ón care sus˛ineam o asemenea norm„. La vremea respectiv„, partidul de guvern„m‚nt a motivat respingerea propunerii, nu prin faptul c„ n-ar considera-o oportun„, necesar„, ci prin faptul c„ sediul materiei unei asemenea reglement„ri nu poate s„-l constituie Legea nr. 215, ci Legea alegerilor locale.

Iat„, stima˛i colegi afla˛i la putere temporar„, c„ ast„zi sediul materiei se reg„se∫te Ón dezbaterea dumneavoastr„, c„ Legea alegerilor locale poate s„ constituie sediul materiei pentru un asemenea amendament. Din acest punct de vedere nu mai exist„ motiva˛ia invocat„ acum un an ∫i jum„tate-doi ani, c‚nd s-a dezb„tut propunerea legislativ„ ini˛iat„ de c„tre un grup de parlamentari ai Partidului Democrat.

Domnul Cristian Dumitrescu.

Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn ceea ce prive∫te migrarea politic„, eu personal pot s„ afirm c„ nu este o dovad„ de maturitate politic„ c‚nd amploarea acestui fenomen este important„. Deci, dintrun anumit punct de vedere, n-o s„ intru Óntr-o dezbatere politic„, pentru simplul motiv c„ a∫ vrea s„ m„ refer la aspecte pur tehnice, de natura celor care au fost exemplificate aici Ón leg„tur„ cu statutul constitu˛ional al parlamentarului, cu votul imperativ ∫i cu imposibilitatea pentru membrii Parlamentului de a-∫i pierde aceast„ calitate.

Din punct de vedere tehnic, am putea s„ mergem pe cale de consecin˛„ ∫i mai departe c„tre ale∫ii locali cu aceste prevederi, dar nu a∫ vrea s„ dezvolt aceast„ idee, care probabil ∫i Ón mod sigur a fost dezb„tut„ suficient Ón comisie ∫i Ón mod sigur este cunoscut„ de toat„ lumea. Propunerile Óns„ care se fac Ón aceste amendamente au un grad de dificultate. Œn primul r‚nd, din punct de vedere juridic, este foarte greu s„ spui c„ organizezi alegeri pentru func˛ia de primar, f„r„ s„ ar„˛i Ón ce condi˛ii Ónceteaz„ mandatul primarului.

Legea ale∫ilor locali spune foarte clar Ón ce condi˛ii Ónceteaz„ mandatul primarului. Primarul reprezint„ o institu˛ie aleas„ _intuitu personae_ , prin vot unipersonal Ón care Ónc„rc„tura personal„ pentru func˛ia respectiv„ este extrem de important„ ∫i nu putem face abstrac˛ie de ea.

Aici va trebui dat un r„spuns: cum Ónceteaz„, s„ spunem, s„ credem c„ acest amendament ar trece, calitatea de primar? Pentru c„, Óntreb: dac„ primarul respectiv nu intr„ Óntr-un alt partid, dar demisioneaz„ din partidul respectiv, sau partidul respectiv fuzioneaz„ ∫i nu mai este de acord cu fuziunea respectiv„, sau partidul respectiv, pur ∫i simplu, dispare, organiz„m alegeri?

Dac„ vrem s„ spunem acest lucru, ajungem undeva Ón zona incompatibilit„˛ilor. Pentru c„ nu putem, printr-un articol de lege, s„ revoc„m tacit, pentru c„ asta ar fi institu˛ia, un primar ales _intuitu personae,_ ca ∫i persoan„ aleas„ prin vot uninominal.

Sunt mai multe aspecte legate de aceast„ op˛iune, cu at‚t mai mult cu c‚t ∫tim foarte bine c„ primarul este un om care este Ón general ales pentru calit„˛ile personale ∫i cu at‚t mai mult acolo unde se manifest„ cel mai mult acest fenomen, la nivelul colectivit„˛ilor locale, comunale ∫i a∫a mai departe. De altfel, este ∫i o fug„ Óntreag„, politic vorbind, n-am vrut s„ fac o interven˛ie politic„, pentru persoana care este cea mai reprezentativ„ ∫i poate s„ adune voturi. De multe ori, cu c‚teva zile Ónainte de alegeri, sau cu c‚teva s„pt„m‚ni, alegem candidatul respectiv. Este adev„rat c‚nd spune cineva c„-l ∫colim, c„-l preg„tim ∫i-i d„m votul politic.

Domnule Chiliman, ave˛i o interven˛ie de procedur„?

Am o interven˛ie scurt„.

Pentru o interven˛ie scurt„ s-a anun˛at Ónainte domnul Negoi˛„. S-a Ónscris domnul Negoi˛„. V„ dau cuv‚ntul la procedur„. La cuv‚nt, trebuie s„ respect„m ordinea Ónscrierii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Foarte, foarte scurt„ interven˛ia mea. S-a amintit aici din partea tuturor reprezentan˛ilor partidelor politice, membri ai comisiei, c„ avem de-a face cu o lege mai bun„. Sunt de acord ∫i eu cu acest lucru, dar o dat„ cu respingerea acestui amendament, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, eu cred c„ tot efectul acestei legi bune se anuleaz„.

Cred c„ actualul partid de guvern„m‚nt, actuala majoritate parlamentar„ are obliga˛ia, dac„ dore∫te s„ dea un semnal credibil c„tre institu˛iile europene, s„ duc„ demersul p‚n„ la cap„t. Degeaba avem prevederi Ón interiorul legii care se refer„ la num„rarea fiec„rui bob. S„ fim aten˛i cum avem reprezentan˛i Ón sec˛iile de votare, s„ nu facem campanie electoral„ Ón unit„˛ile militare, s„ se voteze numai Ón localit„˛ile unde cet„˛enii domiciliaz„ ∫i, iat„, venim cu respingerea acestui amendament, care, practic, anuleaz„ orice efect benefic al acestei legi.

Degeaba vrem s„ avem un limbaj la extern ∫i un alt limbaj la intern. Haide˛i s„ ducem demersul p‚n„ la cap„t! Dac„ dumneavoastr„ dori˛i s„ guverna˛i, sau cei care vor veni s„ c‚∫tige alegerile Ón 2004, ded‚ndu-se la ∫antaj, la fel ∫i fel de alte manopere care nu au leg„tur„ cu democra˛ia, cre‚ndu-se o majoritate, a∫a cum s-a ajuns ast„zi, c„ mai avem pu˛in ∫i ajungem la partid unic, nu este un lucru bun.

Aceasta era interven˛ia mea.

## Stima˛i colegi,

Mai sunt cereri pentru c„ Partidul Na˛ional Liberal n-a vorbit prea mult aici, v„ propun ca s„-i d„m dreptul domnului Chiliman la o scurt„ interven˛ie ∫i domnului Boc, ∫i apoi s„ sist„m discu˛iile.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Sigur c„ are dreptul la cuv‚nt ∫i pre∫edintele comisiei s„ v„ r„spund„ obiec˛iunilor dumneavoastr„.

Ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vroiam s„ v„ spun c„, procedural, propunerea Ón cele spuse de colegul nostru, anterior, s-a spus c„ trebuie s„ vedem exact ce scrie Ón Legea partidelor politice. Eu cred c„ nu trebuie s„ ne uit„m ce scrie Ón alte legi, c„ noi trebuie s„ facem legi bune, complete ∫i putem s„ trecem la sf‚r∫it o prevedere care s„ spun„ c„ orice prevederi contrare se abrog„.

™i, atunci, evident, anul„m dintr-un condei tot ce ar fi Ómpotriv„, prev„zut prin alte legi. Cred c„ noi trebuie s„ facem o lege complet„ ∫i din cauza asta nu m„ raliez punctului de vedere spus adineauri c„ ar trebui s„ ne uit„m ce scrie prin alte legi. Trebuie, pur ∫i simplu, noi s„ vedem ce vrem s„ facem, pentru c„ este vorba aici de o decizie politic„. Vrem s„ oprim traseismul politic ∫i plimbatul „sta de la un partid la altul, care e at‚t de d„un„tor vie˛ii politice din Rom‚nia, sau nu? Dac„ vrem, atunci nu ne poate opri nimic, c„ de-asta suntem aici, ca s„ facem legi bune.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Hrebenciuc,

Sta˛i pu˛in c„ avea ∫i domnul Boc 15 secunde, o interven˛ie.

Stima˛i colegi, ave˛i r„bdare, mi-a promis 15 secunde.

Am vrut doar s„ fac o corectur„, domnule pre∫edinte, pentru c„ s-a Ón˛eles gre∫it. Primarul care demisioneaz„ din partid este sanc˛ionat. Consilierul local sau jude˛ean care demisioneaz„ din partid este sanc˛ionat ∫i nu acel primar care, Ón urma unei fuziuni, ar ajunge la un alt partid. Deci, sanc˛iunea noastr„ vizeaz„ migra˛ia politic„, Ón sensul c„ el Ón∫al„ voin˛a dat„ de c„tre aleg„tor cu ocazia votului. S„ se Ón˛eleag„ acest lucru, ∫i nu vizeaz„ nici ipoteza Ón care este dat din partid afar„, sau ipoteza Ón care consilierul local sau jude˛ean este dat afar„ din partid. El atunci Ó∫i p„streaz„ mandatul.

Numai dac„ el, de bun„voie, pleac„ la un alt partid dec‚t acela pentru care a candidat Ón alegeri. Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte al comisiei, Viorel Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Deci, comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere, cel care a fost adoptat ∫i Ón comisie. Acum, din punct de vedere al P.S.D.-ului, doar dou„ cuvinte vreau s„ v„ spun. Practic, am fi singura ˛ar„ din Europa care d„m o asemenea lege. Am demonstra tuturor c„ nu avem partide credibile Ón Rom‚nia, partide care nu pot s„-∫i asigure ni∫te reprezentan˛i care s„ aib„ o linie clar„ politico-ideologic„, sau partidele nu-∫i men˛in linia de la bun Ónceput.

Deci, eu cred c„ nu putem fi unici Ón Europa pentru asemenea prevedere de lege. V„ recomand plin de c„ldur„ s„ fi˛i foarte aten˛i la oamenii pe care-i lua˛i ∫i, Ón acela∫i timp, v„ doresc s„ ∫i c‚∫tiga˛i alegerile, pentru c„ Ón perioada 1996—2000 nu v-am v„zut pl‚ng‚ndu-v„ de acest lucru.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Amendamentele de la 87 p‚n„ la 91, inclusiv, vizeaz„ practic aceea∫i solu˛ie, cu diverse varia˛iuni. V„ propun s„ vot„m solu˛ia care se propune ∫i dac„ aceasta cade, atunci nu mai are sens s„ relu„m fiecare amendament Ón parte.

Cine este pentru solu˛ia care se preconizeaz„ prin amendamentele 87—91? 50 voturi pentru. Œmpotriv„? 121 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Solu˛ia de la amendamentele 87—91 a fost respins„

- cu 121 voturi Ómpotriv„, 50 voturi pentru, nici o ab˛inere. La amendamentul 92 dac„ mai exist„ vreo interven˛ie?

- Nu.

- De la 93 p‚n„ la 96 nu mai sunt.

- De la 97 la 101 nu mai sunt interven˛ii.

- De la 102 la 104, care este ultimul, nu mai sunt.

- Trecem la amendamente admise, stima˛i colegi.

Lini∫ti˛i-v„ ∫i v„ reamintesc ceea ce a propus ∫i domnul ministru Gaspar, modificarea duratei de anun˛are a campaniei la 50 de zile se va opera asupra tuturor textelor. Amendamente admise s„ le parcurgem la fel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 De la 1 la 6, dac„ exist„ vreo obiec˛ie? Domnul Cazimir ™tefan, v„ rog!

A∫ dori mai Ónt‚i, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ v„ consult asupra oportunit„˛ii unor modific„ri de ordin redac˛ional pe care eu le consider importante, dar care ar putea s„ trezeasc„, Ón condi˛iile concrete de timp Ón care ne afl„m, o anumit„ impacien˛„ sau poate ostilitate.

™i atunci, v„ Óntreb care este calea pe care Ómi sugera˛i s„ merg.

## Stimate coleg,

Calea cea fireasc„ era cea pe care v-am recomandat-o de multe ori pentru amendamentele redac˛ionale, Ón mod colegial, s„ v„ duce˛i la comisie ∫i la aparat. Dac„ sunt corecturi gramaticale sau ceva de genul „sta. Dar dac„ sunt chestiuni care schimb„ sensul...

Sunt de natur„ strict redac˛ional„, dar, Ón mod obi∫nuit, Ón virtutea regulamentului, asemenea amendamente se efectuau Ón plen, pentru c„ eu nu puteam s„ ∫tiu care este forma final„ pe care comisia o va da unui anumit text. De-abia Ón momentul Ón care am aflat, pe baza raportului, care este forma final„ a comisiei, pot s„ formulez sugestii de natur„ redac˛ional„. Deci, nu m„ aflu, deocamdat„, Óntr-o situa˛ie de Ónt‚rziere sau de incompatibilitate de alt soi. De aceea v-am Óntrebat cum trebuie s„ procedez.

V-a∫ ruga s„ le preda˛i comisiei, a∫a cum a f„cut ∫i domnul Dan Bruda∫cu, care ∫i el este profesor de rom‚n„ ∫i le-a predat Ónc„ Ónainte.

V„ mul˛umesc ∫i voi proceda Ón consecin˛„.

Mul˛umesc foarte mult. Doamna Pataki.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu ˛in s„ completez formularea adoptat„ de Comisia electoral„, la art. 6 alin. 1, care, cum au spus antevorbitorii mei, este un pas Ónainte, dar un pas micu˛. Eu consider c„ trebuie concretizat„ aceast„ prevedere; deci, propun ca, Ón continuare: îListele de candida˛i pentru alegerea consiliilor locale ∫i consiliilor jude˛ene trebuie Óntocmite astfel Ónc‚t s„ se asigure reprezentarea ambelor sexe, Ón a∫a fel Ónc‚t nici unul dintre sexe s„ nu ocupe un num„r de locuri mai mic de 30%“.

Este o m„sur„ de stimulare concret„.

Stimat„ coleg„, V„ amintesc c„ nu a˛i f„cut un amendament.

Ba da!

A fost respins acela.

Este amendament admis, dar Ón alt„ formulare. Deci, ideea de baz„ este...

Unde e acesta? La art. 6 alin. 1 eu nu v„d c„ a˛i avut un amendament respins, ∫i dac„ l-a˛i avut, acela a fost respins. Acum, dac„ ave˛i obiec˛iuni pe fond la amendamentul 3.

Eu am propus completarea...

Nu pute˛i propune acum complet„rile de fond, dac„ n-a˛i avut amendament.

Œntreb Ónc„ o dat„: de la 1 la 6, dac„ sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

De la 7 la 16. P‚n„ la 16, exclusiv, au fost votate Ón unanimitate.

La 16.

## Domnule pre∫edinte,

Doar o chestiune de corelare pe care am convenit-o cu membrii din comisie.

La art. 19 pct. 16, avem un amendament la alin. 4. Dar alin. 3 vizeaz„ situa˛ia acelora care Ó∫i au re∫edin˛a stabilit„ cu 3 luni Ónainte Ón localitatea unde vor vota. Œn ziua vot„rii, persoanele prev„zute la alin. 1, s„ spunem nu îomise din listele suplimentare“, ci înecuprinse Ón listele suplimentare“.

Acest lucru l-am convenit Ón comisie ∫i s„ se men˛ioneze aceast„ formul„ pe care am convenit-o. Deci, la art. 19 alin. 3, formula îomise din“ s„ fie Ónlocuit„ cu înecuprinse Ón“, ∫i avem acordul membrilor comisiei pentru aceast„ formul„. At‚t numai. Deci: înecuprinse Ón“ Ón loc de îomise din“.

Comisia este de acord cu aceast„ interven˛ie. Dac„ ∫i dumneavoastr„ sunte˛i? Mul˛umesc.

Tot la 16 are o interven˛ie domnul Chiliman.

La pct. 16, referitor la art. 19 alin. 4, Ón textul redactat a ap„rut de dou„ ori îdovada“ scris„ acolo cu îactul de identitate“, deci, asta era o chestiune. A˛i v„zut-o, da?

Œn chestiunea asta v„ recomand ∫i dumneavoastr„ ∫i distinsului meu coleg...

™tiu ce mi-a˛i recomandat, Ón schimb, a˛i mers foarte repede ∫i la pct. 5 din raport, la art. 7 alin. 3, a∫ dori ca s„ se introduc„ o precizare, amendamentele au fost admise, Óns„ a∫ dori ca la alin. 3 s„ se introduc„ o precizare, Ón sensul c„ acolo spune înum„rul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din num„rul total al cet„˛enilor care la ultimul recens„m‚nt s-au declarat ca apar˛in‚nd minorit„˛ii respective, la nivelul Óntregii ˛„ri sau la nivel na˛ional“. Pentru c„ exist„ recens„m‚nt f„cut ∫i pe jude˛e ∫i risc„ s„ apar„ neÓn˛elegeri Ón aplicarea legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 ™i trebuie s„ se spun„ clar: îla nivelul Óntregii ˛„ri“. Ca s„ se vad„ exact ce se cite∫te ∫i cum. ™i cred c„ Ón felul „sta lucrurile devin clare. Trebuie s„ facem legi precise. Asta era propunerea.

Stimate coleg,

Am Ón˛eles c„ l-a˛i predat comisiei deja, ∫i l-a avut Ón vedere. Bine. Mul˛umesc.

Au fost c‚teva preciz„ri redac˛ionale care au fost Ónsu∫ite de c„tre comisie.

De la 12 la 16 nu sunt obiec˛iuni.

De la 17 la 20 nu sunt obiec˛iuni.

De la 21 p‚n„ la 26 nu sunt.

De la 27 p‚n„ la 36. Admise Ón unanimitate. De la 37 la 40.

Admise Ón totalitate amendamentele. La 41, care este unul mare.

Domnul Alexandru Sassu, la amendamentul 41 cu privire la art. 60.

De fapt, e 41 ∫i 42, pentru c„ sunt acela∫i lucru. La 41, alin. 7 de la art. 60, am discutat ∫i cu membrii comisiei s„ fie scos din text îs‚mb„t„“, iar tot la art. 60, ca s„ nu mai revin, la lit. b), îemisiuni electorale ∫i spoturi electorale“, s„ poat„ fi scoas„ î∫i spoturi electorale“, iar la alin. 4 s„ fie scos îÓnainte sau dup„“. Deci, s„ r„m‚n„ textul î... numai Ón interiorul emisiunilor prev„zute la alin. 1“.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul pre∫edinte al comisiei, sau cineva din partea comisiei.

Comisia este de acord cu aceste propuneri. Le

nimitate. Art. 103, 104, 105, care n-au fost amendate. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Art. 107, 108, 109, 110, 111. Votate Ón unanimitate. Art. 113. Votat Ón unanimitate. Titlul cap. VI. Votat Ón unanimitate. Art. 115, 116. Votate Ón unanimitate. Art. 118, 119, 120, 121. Votate Ón unanimitate. Art. 124, 125. Votate Ón unanimitate. Art. 126, 127, 128, 129, 130. Votate toate Ón unanimitate. Art. 130 a fost ultimul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/27.III.2004 Stima˛i colegi,

Œn urma consult„rii democratice Óntre liderii grupurilor parlamentare, am ajuns la concluzia s„ v„ supunem, ca mod de exprimare a votului, votul deschis.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Cu 284 voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, s-a adoptat textul legii.

Vreau s„ v„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47, legea este depus„ la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre dumneavoastr„ a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru prezen˛„, pentru participarea dumneavoastr„ ∫i pentru contribu˛ia la Ómbun„t„˛irea legii.

Cu aceasta declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 33/27.III.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei