Niculae Bădălău

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010 (L390/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ciprian Preda, secretar de stat, Ministerul Cercetării și Inovării. Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Ion Ciprian Preda** _– secretar de stat în Ministerul Cercetării și Inovării_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

E vorba de Centrul de Cercetare în Domeniul Antiprotonilor și Ionilor în Europa, Centrul FAIR. Este primul proiect de cooperare științifică internațională la care România a fost invitată după 1989 să devină stat fondator, alături de alte opt țări participante la acest proiect: Germania, Franța, Finlanda, India, Polonia, Federația Rusă, Slovenia și Suedia. Ulterior, în derularea acestui proiect s-a alăturat și Marea Britanie.

Convenția privind construirea acestui centru, unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare în domeniul fizicii nucleare atomice și al plasmei, precum și al unui număr mare de domenii de cercetare aplicată, a fost semnată la 4 octombrie 2010 de către România, Parlamentul României ratificând această convenție prin Legea nr. 307/2013.

Costurile inițiale de construcție pentru realizarea acestui centru erau estimate inițial la 1,02 miliarde de euro, prețul la nivelul anului 2005, anul elaborării proiectului.

La momentul semnării convenției, România s-a angajat să vină cu o contribuție de 11, 87 de milioane de euro, pe care s-o plătească până în 2018. Angajamentul financiar al României este repartizat astfel: o treime contribuție în numerar; o treime contribuție în natură la realizarea acceleratorului; o treime contribuție în natură la realizarea experimentelor.

Vreau să menționez că contribuția în natură este o expresie a recunoașterii cercetării românești în străinătate.

Din motive tehnice, întârzierea executării proiectului a generat o serie de costuri suplimentare, necesare pentru realizarea și finalizarea proiectului, în special, datorită soluțiilor tehnice superioare în domeniul protecției împotriva incendiilor și al protecției împotriva radiațiilor, costuri suplimentare de 248 de milioane de euro, sumă împărțită între țările partenere. România urmează a mai plăti suplimentar suma de 2,9 milioane de euro, prețul la nivelul anului 2005, derularea proiectului urmând a se derula... derularea proiectului urmând a se încheia în anul 2022, față de 2018, cum era programat inițial.

Față de cele prezentate, vă rog să aprobați raportul de susținere, în unanimitate, a proiectului de lege adoptat de comisia de specialitate.