Stenogramă plen

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 octombrie 2017, și vă anunț că, din totalul de 136 de

senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 91.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ștefan Radu Oprea și Ion Ganea.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii, vă

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții cu privire la program?

Dacă nu sunt... Vă rog... Vă

Vă dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2017 pentru aprobarea unor măsuri privind mandatarea Ministerului Energiei pentru transferul unor pachete de acțiuni deținute de către statul român la societățile producătoare de agent termic la unitățile administrației publice locale în vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii, astăzi, 23 octombrie.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 23 octombrie 2017.

Domnul lider Șerban Nicolae are de făcut un anunț. Vă rog.

Nu e vorba de un anunț, este vorba de o solicitare de completare a ordinii de zi cu introducerea, la acest moment, a unui punct pe ordinea de zi.

Vă rog să fiți de acord. Este o chestiune care n-a ridicat niciodată probleme.

În urma faptului că a fost învestit ca viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Paul Stănescu nu mai poate ocupa funcția de chestor al Senatului.

De aceea, vă propunem, fiind vorba de un loc rezervat grupului nostru parlamentar, conform algoritmului convenit cu toți liderii, revocarea din funcție a domnului Paul Stănescu, din poziția de chestor al Senatului, și înlocuirea cu domnul senator Adrian Țuțuianu.

Potrivit regulamentului, votul este secret.

De aceea, vă propun să fiți de acord cu vot electronic secret.

În mod normal, ar trebui pus de două ori la vot, în sensul că o dată se votează revocarea domnului Stănescu – n-am mai stat să facem o demisie formală în acest sens – și, de asemenea, alegerea domnului Țuțuianu în funcția de chestor al Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul lider Șerban Nicolae –

De asemenea, vă rog, propunerea ca procedura de vot să fie cu vot secret –

Vă propun revocarea domnului Stănescu din funcția de chestor al Senatului.

De asemenea, vă propun numirea în funcția de chestor al Senatului a domnului Țuțuianu Adrian.

Mulțumesc.

Intrăm pe ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 și 109 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 23 octombrie 2017, a următoarei inițiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare (b504/18.10.2017).

Inițiator: Guvernul.

Dacă solicitarea e susținută în plen? Guvernul, microfonul 10. Vă rog.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține procedura de urgență.

Proiectul de lege transpune parțial dispoziții ale Directivei nr. 59/2013/Euroatom a Consiliului din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a directivelor nr. 618/89/Euroatom, nr. 90/641/Euratom, nr. 29/96/Euroatom, nr. 43/97/Euroatom și nr. 122/2003/Euroatom.

Totodată, după adoptarea și promulgarea proiectului de lege, trebuie adoptate o serie de acte normative subsecvente, necesare pentru a se asigura transpunerea integrală a directivei sus-menționate.

România are responsabilitatea de a transpune și implementa această directivă până la data de 6 februarie 2018.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 90 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 23 octombrie 2017, a analizat solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarea inițiativă legislativă:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (L140/29.05.2017).

Vă supun la vot prelungirea termenului de dezbatere.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului de a-și desfășura lucrările împreună cu Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea arhivelor statului și privatizare marți, 24 octombrie 2017, ora 9.00, în același timp cu plenul Senatului.

Stimați colegi,

În ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de azi, 23 octombrie 2017, s-a analizat solicitarea Comisiei pentru administrație publică, formulată în temeiul art. 58 alin. (2) din regulament.

Îl invit la microfon pe reprezentantul comisiei, pentru prezentarea solicitării. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord ca mâine, începând cu ora 9.00, cele două comisii, Comisia pentru administrație și Comisia pentru dezvoltare regională, să lucreze în ședință comună pe Proiectul de lege privind aprobarea strategiei de dezvoltare teritorială a României.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) – COM(2017) 343 final.

Reprezentantul comisiei, vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în virtutea Protocolului nr. 2, pentru examinarea ex-ante a Propunerii de regulament al Comisiei Europene privind crearea unui produs paneuropean de pensii personale.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost subsemnata.

La ședința la care s-a discutat – de fapt, s-a discutat în două ședințe – au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale și ai Autorității de Supraveghere Financiară.

De asemenea, propunerea de regulament a fost analizată în cadrul Comisiei economice, industrii și servicii, Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Propunerea de regulament a fost elaborată în contextul planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital, lansat de Comisia Europeană în septembrie 2015.

Prezenta propunere cuprinde un sistem voluntar complementar cu regimurile naționale, deci pe pilonul al III-lea, pensii facultative, permițându-se astfel furnizorilor să creeze produse de pensii personale la scară paneuropeană.

Scopul său este să canalizeze o parte mai mare din economiile gospodăriilor dinspre instrumentele tradiționale, precum depozitele de economii, către piețele de capital.

Ca urmare a analizei pe care am făcut-o atât cu privire la baza juridică, ceea ce ne cere Protocolul nr. 2, cât și cu privire la conținutul actualei propuneri de regulament, comisia a ajuns la următoarele concluzii:

– consideră că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității. Se bazează pe art. 114 din tratat, respectiv „Piața internă”, și bineînțeles că permite adoptarea de măsuri de apropiere a dispozițiilor naționale, care au ca obiectiv instituirea și funcționarea pieței interne;

– consideră că propunerea de regulament respectă doar parțial principiul proporționalității, în sensul în care noi certificăm, propunem să certificăm validarea formei juridice, adică de regulament, pentru că nu se poate altfel, dar, sub aspectul conținutului, comisia vă roagă să aprobați să trimitem o opinie către Comisia Europeană în care avem câteva observații, și anume:

Notăm coerența propunerii de regulament cu politica UE de încurajare a economiilor complementare pentru pensii, dar apreciem că propunerea nu oferă suficiente dovezi care să sugereze că produsul paneuropean poate să stimuleze participarea, cumpărarea de pensii pe pilonul III și nu explică modul în care acest produs va fi mai atrăgător decât cele care există la acest moment, în absența oricăror stimulente care să-i facă pe cei care vor să-și facă o pensie suplimentară să prefere acest produs.

Nu există un studiu de impact cantitativ al propunerii, ci doar un set de obiective, fără a explica modul în care va crește absorbția de produse de pensii personale ca urmare a promovării produsului paneuropean.

Forma pe care o va îmbrăca nu este clară, în sensul că nu se înțelege dacă e vorba de contribuții definite sau beneficii definite. Sunt necesare clarificări și cu privire la rolul pe care autoritățile naționale de supraveghere îl vor avea în această privință.

De asemenea, considerăm că nu există garanții suficiente că, prin informarea care se va face, se va reduce gradul de risc pe care și-l asumă cei care cumpără o pensie privată facultativă.

Toate aceste remarci, de altfel, noi le-am găsit în avizul negativ elaborat de comitetul de analiză a reglementării al Comisiei Europene.

Deci însăși Comisia Europeană, inițial, a dat un aviz negativ pe acest proiect, iar remarcile făcute în acel text sunt de foarte mare bun-simț, de aceea am preluat, parțial, din ele și vă rugăm, dacă sunteți de acord, să acceptați acest punct de vedere al Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.295/2013 de instituire a programului „Europa creativă” (2014–2020) – COM(2017) 385 final.

Doamna senator Gabi Crețu, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

În baza aceluiași Protocol nr. 2, am verificat ex-ante Propunerea de modificare a Regulamentului european, care instituie programul „Europa creativă”.

În cadrul comisiei, raportor a fost subsemnata.

Au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, iar documentul a fost analizat și în Comisia pentru cultură și mass-media.

Prezenta propunere, de fapt, vizează identificarea unei soluții viabile și transparente din punct de vedere juridic pentru asigurarea unui sprijin financiar durabil pentru Orchestra de Tineret a Uniunii Europene.

Deci există și programul „Europa creativă”, care e reglementat prin 1.295/2013, există și orchestra de tineret.

Până acum, în 2016, orchestra de tineret a primit un grant de funcționare în temeiul Regulamentului Euroatom,

ca organism care urmărește un obiectiv de interes general al Uniunii sau un obiectiv care face parte și sprijină politica Uniunii în domeniul culturii.

În 2017 va fi la fel finanțată, pe aceeași bază juridică.

Pentru a permite funcționarea sustenabilă în scopul menținerii activității Orchestrei de Tineret a Uniunii Europene și având în vedere statutul său specific, obiectivele și activitățile strategice, comisia propune ca aceasta să fie recunoscută ca fiind un organism identificat printr-un act de bază și să fie finanțată printr-o linie din programul „Europa creativă”.

Ca urmare a analizei...

Doamna președinte, mai la subiect cu orchestra, mai...

## Da? Direct.

Am considerat că respectă subsidiaritatea, proporționalitatea în ceea ce privește forma, că nu se putea altfel, dar vrem să facem câteva propuneri pe care le trimitem Comisiei Europene.

În ceea ce privește respectarea relației dintre obiectivele și prioritățile din „Europa creativă” și cele ale orchestrei, bineînțeles, în măsura în care se respectă natura activității orchestrei, un anumit procent din concertele, rezidențele și activitățile propuse anual să contribuie la promovarea patrimoniului imaterial european și în afara Uniunii Europene.

O serie de concerte sau activități să aibă caracter gratuit, în sensul în care să fie prestate fără contribuții financiare suplimentare din partea statelor membre și, de asemenea, ca, în afara concertelor pe care le dă orchestra de tineret, unele activități să poată înlesni prin muzică integrarea refugiaților.

Aceasta este opinia pe care vrem să o trimitem.

Vă rugăm să o aprobați, dacă sunteți de acord. Mulțumim.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Domnul Oprea... N-aveți cu orchestra.

Dacă nu, vă

Intrăm pe ordinea de zi privind inițiativele legislative și la punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind participarea României, în calitate de stat membru, la Agenția pentru Energie Nucleară din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și la baza de date a acesteia, convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 31 mai 2017 și la Paris la 30 mai 2017 (L396/16.10.2017). Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat, reprezentantul Guvernului, Anca Chiser.

Microfonul 9. Vă rog.

## **Doamna Anca Magdalena Chiser** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

Acordul a cărui ratificare face obiectul prezentului proiect de lege a fost încheiat potrivit uzanțelor internaționale, în conformitate cu prevederile Statutului Agenției pentru Energie Nucleară din cadrul OCDE, ca urmare a schimbului de scrisori oficiale semnate la Paris și la București în cursul lunii mai a acestui an.

Având în vedere Legea nr. 590/2003 privind tratatele, proiectul de act normativ a fost elaborat având un articol unic, nemaifiind necesare și alte prevederi suplimentare, în condițiile în care angajamentele financiare care decurg din calitatea de membru al NEA al OCDE au fost deja reglementate prin punctul 4 al articolului unic din Legea nr. 181/2017.

De asemenea, având în vedere angajamentul asumat de Guvernul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele, statul român are obligația de a ratifica această înțelegere bilaterală prin adoptarea unei legi de ratificare.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, microfonul 7. Vă rog. Domnul Rotaru...

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea schimbului oficial de scrisori dintre Guvernul României și Secretariatul General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, semnate la 30 mai 2017 la Paris și la 31 mai 2017 la București, vizând participarea României la Agenția pentru Energie Nucleară și la baza de date a acesteia.

Participarea României la lucrările acestei organizații va contribui la întărirea capacităților instituționale și la creșterea expertizei personalului care activează în domeniul nuclear, urmărindu-se integrarea activă a politicilor de promovare, cercetare-dezvoltare și utilizarea aplicațiilor exclusiv pașnice ale energiei nucleare, precum și de gospodărire a deșeurilor radioactive.

## Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor din ședința din 17 octombrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care-l supun plenului pentru dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege, luând în considerare importanța pe care o are pentru România participarea la lucrările acestei organizații, în contextul demersurilor și acțiunilor privind aderarea României la OCDE.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Șerban Valeca, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

România este membră a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena încă de la înființarea acesteia și beneficiile au fost multiple.

Faptul că facem și acest pas de a deveni membru cu drepturi depline al Agenției de Energie Nucleară a OCDE... Pe lângă faptul că este un prim pas spre OCDE, beneficiile se vor dubla.

Vreau să vă spun că am făcut în acest an foarte multe eforturi, ultimul fiind o vizită a directorului general în mai multe puncte nucleare din România, la sfârșitul lunii august. Și toate s-au concretizat cu un aviz pozitiv.

De aceea trebuie să susținem acest proiect de lege.

Din toate unitățile nucleare din România vor fi reprezentanți care vor face parte din comitetele științifice și tehnice ale agenției, beneficiind atât de informație, cât și de cooperări pe proiecte comune.

Deci susținem cu tărie adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, încheiem dezbaterile generale și

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 8 februarie 2017 (L371/25.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, domnul Marius Petrescu, microfonul 8, cred, nu?

## **Domnul Marius Petrescu** _– directorul general_

_al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat_ **:**

Da.

Mulțumesc. Vă rog, domnule...

Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Încheierea acordului în cauză se înscrie pe linia eforturilor instituțiilor din cadrul sistemului național de protecție a informațiilor clasificate de a asigura cadrul legal de cooperare bilaterală în domeniu, atât cu statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene, cât și cu cele partenere ale acestor organizații internaționale.

Acordul are drept scop convenirea standardelor comune ale părților pentru protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate în cadrul tuturor activităților ce implică un asemenea schimb, efectuat direct sau prin intermediul instituțiilor publice ori al agenților economici privați.

Domeniul de aplicare al acordului se referă deci și la activitatea agenților economici privați, facilitând participarea acestora la proiecte comune, contracte sau alte modalități de cooperare cu instituții publice ori alte organizații private din cele două state, dacă acestea implică schimburi de informații clasificate.

Proiectul acordului rezultat în urma negocierilor stabilește cadrul juridic și organizatoric pentru protecția informațiilor clasificate și cuprinde dispoziții referitoare la domeniul de aplicare, autoritățile competente de securitate ale celor două state, echivalența clasificărilor de securitate, accesul la informațiile clasificate, măsurile de protecție, contracte clasificate, soluționarea incidentelor de securitate.

Textul rezultat în urma negocierilor este în concordanță cu mandatul aprobat și în conformitate cu legislația națională în domeniu.

Față de cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule director general.

Dau cuvântul domnului senator Brăiloiu, Comisia pentru apărare.

Vă rog, microfonul 7.

Domnule Brăiloiu, dacă sunteți amabil.

## Domnule președinte,

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate, semnat la București la 8 februarie 2017.

În ședința din 17 octombrie 2017, în prezența reprezentanților Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secretelor de Stat, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru politică externă au avizat favorabil acest proiect de lege.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 89 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Mulțumim pentru expunere, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnule Savin?

N-are. Titus?

Nu. Da? Vă rog. Microfonul 3. Domnul senator Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ascultat intervenția de susținere pe care domnul secretar de stat care coordonează, conduce ORNISS a realizat-o și, ca principiu, un astfel de acord este oportun, este necesar, mai ales când cooperăm cu un partener așa cum este Serbia.

Pe de altă parte, aș dori să adresez o întrebare domnului secretar de stat Petrescu.

Serbia este candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, este și într-o formă, chiar dacă istoria anterioară a fost complicată și dureroasă, e într-o formă de cooperare în Parteneriatul pentru pace cu Alianța Nord-Atlantică, în același timp are și altă formulă de cooperare în materie de securitate și exerciții militare pe teritoriul său, provenind din spațiul estic.

Sunt convins că acest acord are toate avizele necesare. Mandatul, ne-a spus domnul secretar de stat, a fost respectat și, știind cum se mișcă lucrurile, sunt absolut convins.

Totuși aș solicita câteva detalii suplimentare legate de domeniul de aplicare, într-un spirit de transparență necesară în Parlament, mai ales că acest proiect de lege de ratificare a trecut doar pe la Comisia pentru apărare și nu toți suntem membri ai Comisiei pentru apărare. Deci, pe fond, domeniul de aplicare. În rest, ca principiu, niciun fel de problemă legat de ratificare.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Dacă sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, dau cuvântul domnului director general pentru a răspunde.

Vă rog, domnule Petrescu.

Am menționat mai devreme care este domeniul de aplicare. Deci, practic, acest acord se referă atât la activitatea interinstituțională, cât și la activitatea operatorilor economici care participă la proiecte, programe, contracte ce necesită schimbul de informații clasificate.

Acest schimb se face sub controlul autorităților competente de securitate ale celor două state, respectându-se echivalența clasificărilor de securitate, măsurile de securitate ale acestor informații, vettingul în cazul accesului la informații clasificate, precum și stabilirea metodelor și mijloacelor și forurilor care rezolvă eventualele incidente de securitate.

Practic este vorba de compatibilizarea cu practicile care se află la ora actuală în vigoare în întreaga lume civilizată, în primul rând în NATO și în Uniunea Europeană.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc mult, domnule director general. Declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010 (L390/10.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ciprian Preda, secretar de stat, Ministerul Cercetării și Inovării. Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Ion Ciprian Preda** _– secretar de stat în Ministerul Cercetării și Inovării_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

E vorba de Centrul de Cercetare în Domeniul Antiprotonilor și Ionilor în Europa, Centrul FAIR. Este primul proiect de cooperare științifică internațională la care România a fost invitată după 1989 să devină stat fondator, alături de alte opt țări participante la acest proiect: Germania, Franța, Finlanda, India, Polonia, Federația Rusă, Slovenia și Suedia. Ulterior, în derularea acestui proiect s-a alăturat și Marea Britanie.

Convenția privind construirea acestui centru, unul dintre cele mai importante proiecte de cercetare în domeniul fizicii nucleare atomice și al plasmei, precum și al unui număr mare de domenii de cercetare aplicată, a fost semnată la 4 octombrie 2010 de către România, Parlamentul României ratificând această convenție prin Legea nr. 307/2013.

Costurile inițiale de construcție pentru realizarea acestui centru erau estimate inițial la 1,02 miliarde de euro, prețul la nivelul anului 2005, anul elaborării proiectului.

La momentul semnării convenției, România s-a angajat să vină cu o contribuție de 11, 87 de milioane de euro, pe care s-o plătească până în 2018. Angajamentul financiar al României este repartizat astfel: o treime contribuție în numerar; o treime contribuție în natură la realizarea acceleratorului; o treime contribuție în natură la realizarea experimentelor.

Vreau să menționez că contribuția în natură este o expresie a recunoașterii cercetării românești în străinătate.

Din motive tehnice, întârzierea executării proiectului a generat o serie de costuri suplimentare, necesare pentru realizarea și finalizarea proiectului, în special, datorită soluțiilor tehnice superioare în domeniul protecției împotriva incendiilor și al protecției împotriva radiațiilor, costuri suplimentare de 248 de milioane de euro, sumă împărțită între țările partenere. România urmează a mai plăti suplimentar suma de 2,9 milioane de euro, prețul la nivelul anului 2005, derularea proiectului urmând a se derula... derularea proiectului urmând a se încheia în anul 2022, față de 2018, cum era programat inițial.

Față de cele prezentate, vă rog să aprobați raportul de susținere, în unanimitate, a proiectului de lege adoptat de comisia de specialitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, doamna Cati Andronescu.

Doamna senator, vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, cercetare științifică, tineret și sport a analizat și vă propune un aviz favorabil.

Este de menționat că este un club, aș spune, de elită în domeniul cercetării științifice, în care România este parte și care se alătură altor două mari centre de cercetare de la CERN și de la Dubna.

Cred că ceea ce a mai rămas de plătit din angajamentul României este de datoria noastră să plătim, în așa fel încât cercetătorii români să fie parte din activitățile de cercetare științifică desfășurate în acest centru de cercetare pentru antiprotoni și ioni.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții?

Microfonul 3. Domnul Valeca. V-aș ruga să vă grăbiți un pic că intrăm... la vot.

Nici chiar ca un proton...

Ca un atom.

Evident că proiectul trebuie susținut. Nu mai putem să dăm înapoi. Problema este că, iată, și alții mai întârzie și greșesc la socoteli, așa se întâmplă în cercetare. Din toate analizele efectuate, centrul de cercetări la care România este parte trebuie să continue și, de aceea, susținem proiectul de lege inițiat de Guvern.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc mult.

## Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, având raportul comisiei de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Vă

La punctul 4 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România (L216/4.09.2017).

Declar dezbaterile generale deschise și dau cuvântul secretarului de stat, reprezentantul Guvernului, de la Ministerul Sănătății, domnul Dan Dumitrescu, microfonul...

A, domnul ministru. Avem onoarea! Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Florian Dorel Bodog** _– ministrul sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră astăzi cu Proiectul legii vaccinării, primul proiect din pachetul legislativ nou pentru sănătatea publică din România.

Vreau să mulțumesc public tuturor grupurilor parlamentare care au adus observații și care au solicitat unele ajustări ale legii și au lucrat împreună cu echipa de specialiști din Ministerul Sănătății și doresc să vă comunic că susținem punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

## La dezbateri... Comisia... Mă scuzați!

Comisia pentru sănătate, în cadrul dezbaterii proiectului de lege pe parcursul mai multor ședințe în care au fost depuse și formulate amendamente... L-am dezbătut foarte larg. O parte din amendamentele supuse votului au fost adoptate și se regăsesc în anexa 1, ce face parte integrantă din prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt prevăzute în anexa 2, menționând că amendamentele cuprinse în anexa 1 sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, în ședința din 18 octombrie 2017, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa 1.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și proiectul de lege. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule profesor. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau ca printr-o singură frază să arăt importanța acestui vaccin, pe care, uneori, îl contestă anumite persoane. Vaccinarea este intervenția medicală cu cel mai înalt grad de eficiență din istoria omenirii. Vaccinarea a fost introdusă pentru prima dată în anul 1796 împotriva variolei. Variola a secerat la vremea respectivă peste 30 de milioane de suflete, astfel încât, în anul 1977, în urma introducerii acestui vaccin, variola a fost eradicată de pe întreg globul pământesc. Gândiți-vă ce mare avantaj! În anul 1971, Hilleman a introdus vaccinarea împotriva rujeolei. În anul 2000, în America s-a declarat rujeola eradicată. Astfel încât cu aceste două exemple cred că este suficient să vă demonstrez importanța acestui vaccin, pe care, spre surprinderea mea, și unii medici am văzut că-l contestă. Eu, dacă aș fi mai mare, aș lua măsuri împotriva acestor medici care contestă această vaccinare, care a adus omenirii cele mai mari beneficii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule profesor. De acord cu dumneavoastră.

Doamna senator Stocheci. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Avem astăzi pe ordinea de zi a plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, Proiectul legii vaccinării, proiect ce este obiect de dezbateri publice de luni bune.

Acest proiect de act normativ a apărut ca o necesitate, într-un moment greu încercat pentru România, în lupta cu cea mai mare epidemie din ultimele decenii: epidemia de rujeolă.

Țin să vă reamintesc că s-au înregistrat cazuri de rujeolă în toate județele țării. Până în 13 octombrie 2017, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a raportat 9.626 de cazuri, cu 34 de decese. Un nou deces din cauza rujeolei, al treizeci și cincilea, s-a înregistrat în ultima săptămână. O femeie de 39 de ani, asistent medical în spital de pediatrie, a făcut cea mai gravă complicație a virusului rujeolic, meningoencefalita rujeolică, deci rujeolă, totuși boală care face parte din bolile prevenibile prin vaccinare.

Vă asigur, dragi colegi, că la nivelul comisiei toate amendamentele depuse au fost amplu dezbătute și credem că, în urma discuțiilor avute, am luat cele mai bune decizii.

De asemenea, trebuie să fac precizarea că prezentul proiect al legii vaccinării tratează cu multă responsabilitate și reglementează foarte clar atribuțiile și responsabilitățile tuturor părților implicate în procesul de realizare a activității de vaccinare, atât la nivelul instituțiilor publice, cât și la nivelul societății.

De aceea, stimați colegi, vă propun un vot favorabil pentru acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumim mult, doamna senator.

Domnule senator Botnariu, domnule doctor, vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Principalele obiective ale activității de vaccinare sunt: controlul bolilor prevenibile prin vaccinare și eliminarea lor prin consolidarea vaccinărilor de rutină, care să asigure o rată a acoperirilor vaccinare cu antigenele din calendarul național de vaccinare pentru copii de cel puțin 95% și o rată a acoperirii de vaccinare cu antigenele din vaccinurile opționale la grupurile de risc incluse în Programul național de vaccinare de cel puțin 50%.

Un alt obiectiv îl reprezintă asigurarea continuă a sănătății publice prin revizuirea constantă a Programului național de vaccinare, conform dovezilor științifice privind situația epidemiologică în context teritorial și internațional.

De asemenea, asigurarea accesului egal și echitabil la aceleași servicii de calitate și inovative pe întreg teritoriul României, precum și pentru întreaga populație, creșterea gradului de conștientizare a importanței vaccinării în rândul populației prin informarea corectă cu privire la modalitățile de prevenție prin vaccinare și prin utilizarea unor instrumente și metode adoptate dezvoltării tehnologice.

Scopul activității de vaccinare a populației este asigurarea dreptului la sănătatea individuală și colectivă prin eliminarea sau reducerea mortalității prin boli transmisibile. Activitatea de vaccinare este o componentă principală și prioritară a sistemului de sănătate publică, prin care se urmărește asigurarea sănătății indivizilor în cadrul comunității sănătoase.

Antigenele vaccinare obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului și hepatitei B.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului doctor. Domnule senator, microfonul 2.

## Dragi colegi,

Doar câteva lucruri mai vreau să precizez, pentru că s-a discutat în spațiul public foarte mult despre această lege, despre drepturi și libertăți fundamentale. Doar două precizări.

Dreptul superior al copilului se află deasupra oricărui alt drept. Deci, dacă este să vorbim de vreo stratificare a drepturilor fundamentale, dreptul superior al copilului – în cazul acesta, la viață și sănătate – este... proeminează în fața oricărui alt drept, inclusiv a dreptului părintelui de a alege. Asta este statuat foarte clar și în Convenția UNICEF

pentru apărarea dreptului copilului, și în Legea nr. 272/2014 privind drepturile copilului în România, pe de-o parte. Deci, dacă aveți dubii în sensul acesta, lucrurile sunt destul de clare, iar, pe de altă parte, trebuie să înțelegem vaccinarea și ca pe un gest de altruism. Vaccinându-ne, contribuim la bariera imună pe care o construim în jurul celor aproximativ 5% din populație, din semenii noștri, care au contraindicație la vaccinare, din varii motive, copii până la un an sau copii bolnavi care au contraindicații din cauza bolilor la vaccinare.

Așadar, vaccinându-ne, practic, comitem un act de altruism față de semenii noștri.

Grupul USR, sigur, susține această lege. Ea a ajuns într-o formă foarte rotundă și absolut acceptabilă, în urma dezbaterilor din Comisia pentru sănătate. Vă invit să o votați fără nicio reținere.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Attila. Microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori în primul rând să-i felicit pe inițiatori. În același timp, aș dori să vă mulțumesc pentru seriozitatea de care ați dat dumneavoastră dovadă în comisii, pentru că a fost o activitate destul de intensă. Această problemă a fost dezbătută în foarte multe comisii și am avut surpriza plăcută să constat cu câtă seriozitate v-ați aplecat asupra acestei probleme.

Un alt aspect. Aș dori să vă mulțumesc – și aici mă adresez în primul rând societății civile și oamenilor de specialitate care, în decursul ultimelor săptămâni, ne-au formulat zeci și sute de amendamente, pe care le-am dezbătut și le-ați dezbătut și dumneavoastră, și am ajuns la această formă.

Aș dori să precizez intenția noastră și intenția acestei legi de a clarifica o serie de aspecte la o legislație care a dus la această situație destul de încordată și nenormală la care asistăm. Iar activitatea noastră a avut scopul, în primul rând, de a reglementa și de a îmbunătăți. Și, ceea ce este cel mai important, aș dori să asigur pe toată lumea că intenția noastră nu este de a face rău. Intenția noastră este de a scădea suferința și astfel ne-am desfășurat activitatea în săptămânile precedente. Sunt o serie de amendamente respinse.

Domnule președinte, dacă ajungem acolo, atunci am... vă solicit permisiunea să vă prezint un amendament respins. Vă asigur că activitatea din comisie s-a desfășurat absolut democratic și unul din amendamentele formulate de mine a fost respins de colegi.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Eu vă propun să întrerupem, fiind o lege organică... o lege ordinară, să intrăm pe legile organice, întrucât am depășit timpul, și s-o continuăm după vot, la organice.

Vă

Liderii de grup, vă rog, aduceți-i pe domnii senatori, pentru că intrăm pe legile organice.

La punctul 1, la legi organice, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L210/8.08.2017).

Vă reamintesc: proiectul de lege a fost dezbătut în ședința plenului din 25 septembrie 2017. În ședințele din 25 septembrie, 10, 16 octombrie, s-au supus votului atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege privind respingerea ordonanței și nu au întrunit numărul necesar de voturi.

În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind reglementarea activității de telemuncă (L215/4.09.2017).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 17 octombrie.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 3 al ordinii de zi – legi organice – avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative (L256/4.09.2017).

Vă informez că acest proiect de lege nu a fost dezbătut și intrăm în dezbatere cu el și în vot, întrucât suntem la vot final.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul... Proiectul de lege se află pe ordinea de zi a dumneavoastră, la punctul 5.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Adrian Vlad...

**Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

Chiotan.

Microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea unor acte normative propune modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în corelare cu Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care reglementează următoarele:

– în ceea ce privește dreptul la educație al copilului cu handicap, prima opțiune a acestuia este învățământul de masă, acordarea asistentului personal pentru copilul cu handicap grav;

– posibilitatea înființării și funcționării centrelor de zi, a locuințelor protejate, a centrelor respiro, a centrelor de criză și în subordinea autorităților administrației publice locale, la nivel de municipiu, comună sau oraș;

– acordarea prestațiilor sociale pentru persoane cu handicap din oficiu, recunoașterea oficială a limbajului mimico-gestual și a limbajului specific persoanei cu surdocecitate;

– stabilirea termenului de valabilitate a certificatului până la împlinirea vârstei de 18 ani pentru copii cu îngrijiri medicale paliative;

– scutirea de la plata contribuției lunare de întreținere a persoanelor cu handicap grav psihic și/sau mintal asistate în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap;

– stabilirea susținătorilor legali ai adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap, care pot datora contribuția lunară de întreținere, soțul pentru soție sau, după caz, soția pentru soț, copiii pentru părinți și părinții pentru copii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă. Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție și a dezbătut acest proiect de lege care vizează aprobarea Ordonanței nr. 51/2017, ordonanță care modifică patru acte normative importante în ceea ce privește aceste indemnizații ale persoanelor cu handicap, în ceea ce privește indemnizațiile sociale pentru pensionari și, nu în ultimul rând, asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. Pe cale de consecință, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul UDMR nu va susține, nu va putea susține raportul, așa cum este întocmit. Am fi susținut forma inițială a propunerii guvernamentale, care prevede că sumele pentru drepturile cuvenite asistenților personali și pentru finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap se suportă integral de la bugetul de stat.

Prin modificările intervenite în comisia de specialitate, această sintagmă de... această formulă de „finanțare integrală” s-a modificat și se prevăd cel mult 90%, restul urmând a fi susținut de către autoritățile administrației publice locale.

Deci, practic, prin această propunere legislativă, așa cum a ieșit în raportul de specialitate, se instituie noi sarcini pentru autoritățile locale, cu care noi, fără a asigura resursa financiară aferentă acestor sarcini, nu vom putea fi de acord.

Din păcate, termenul de adoptare tacită este aproape, nu mai permite reîntoarcerea la comisie, că v-aș fi făcut această solicitare, propunere, și, în acest fel, Grupul UDMR se va abține la vot.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Chisăliță, vă rog. Microfonul...

Vă rog să-l ajutați pe domnul senator. ...4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de ordonanță care aduce câteva clarificări în ceea ce privește persoanele cu dizabilități, inclusiv în ceea ce privește copiii cu handicap grav și accentuat, însă aș vrea să subliniez unul dintre amendamente, pe care l-am depus și care este extrem de important în ceea ce privește modul de acces la libertatea de expresie și de informație a persoanelor cu handicap. Și aici mă refer la alfabetul Braille, care, prin amendamentul pe care l-am depus, va fi recunoscut ca mijloc oficial de comunicare scrisă specific persoanelor cu handicap vizual, ceea ce va veni în sprijinul acestor persoane. În momentul în care ele vor da un examen pentru pătrunderea în instituții, vor avea posibilitatea de a avea acces la informații.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc domnului senator. Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu mai sunt...

Domnul Rotaru.

Domnul președinte Rotaru, microfonul 7.

Aș vrea... Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea doar să fac o precizare. Există un amendament propus de Comisia pentru educație, care avea în vedere schimbarea termenului de „handicap” cu termenul de „dizabilitate”.

E adevărat că se folosesc ambii termeni astăzi. Termenul de „dizabilitate” este, parcă, mai acceptabil din punctul de vedere al comunicării și al impactului pe care-l are în publicul larg și în general, atunci când spui „persoană cu dizabilități”, comparativ cu „persoană cu handicap”.

Noi am respins acest amendament pentru simplul fapt că în toată legislația principală și subsecventă, precum și în Constituție se prevede cuvântul „handicap” și ar fi generat, inclusiv Legea bugetului, ar fi generat atunci o neconcordanță gravă în ceea ce privește gestionarea acestei expresii, „handicap”, cu „dizabilitate”.

Ea putea fi acceptată. Sigur, în limbajul, repet, public e folosită. Dar din acest motiv a fost respins. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse sunt susținute în plen? Dacă nu sunt...

Vă rog, microfonul 2.

Susțineți amendamentul, nu?

**Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Da.

Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. În primul rând, doresc să vă spun că Uniunea Salvați România salută apariția acestei ordonanțe de urgență. Ea cuprinde foarte multe lucruri bune, care, sperăm, vor face viața persoanelor cu dizabilități mult mai ușoară.

În acest sens, am și depus un amendament, atunci când este vorba despre un lucru extrem de important pe care-l introduce această ordonanță de urgență, și anume extinderea valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap până la vârsta de 18 ani.

În acest moment, în proiectul de lege, în ordonanța de urgență se spune astfel: „Prin excepție de la prevederile art. 2, pentru copii cu handicap a căror afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la 18 ani.”

Modificarea pe care doream s-o introducem se referă la aceste îngrijiri medicale paliative, astfel că amendamentul sună astfel: „Prin excepție de la prevederile art. 2, pentru copii cu handicap care suferă de afecțiuni, sindroame sau patologii ireversibile, certificate de medicul de specialitate, Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a certificatului valabil până la 18 ani.”

De ce am propus acest amendament? În primul rând, pentru că, în acest moment, în legislația actuală nu există o definiție a îngrijirilor medicale paliative – am verificat acest lucru cu Ministerul Sănătății –, astfel că, atunci când un copil se prezintă la această comisie de evaluare, necesitatea îngrijirilor paliative este apreciată de către membrii acelei comisii de evaluare sau de către medicul copilului respectiv.

După discuții îndelungate cu părinții acestor copii, am ajuns la concluzia că este mult mai bine să condiționăm extinderea valabilității acestui certificat până la vârsta de 18 ani de existența acestor sindroame sau patologii ireversibile.

Până la urmă, cred că ne dorim cu toții ca copiii care suferă de aceste sindroame să nu fie nevoiți să vină an de an la Comisia de evaluare.

Ar trebui ca timpul părinților acestor copii să fie dedicat îngrijirii copilului.

Sper că înțelegeți că, până la urmă, nu ne dorim decât ca copiii cu handicap să poată petrece cât mai mult timp în rândul familiei, iar familiile acestora să nu fie nevoite să vină an de an la comisia de evaluare.

Pe de altă parte, înțelegem, sper eu, că necesitatea îngrijirilor medicale paliative nu poate fi apreciată după vreo lege sau un standard, pe când afecțiunile, sindroamele sau patologii ireversibile decurg din diagnosticul inițial pus de către medic.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc mult, doamna senator.

Vă

Dacă celălalt amendament mai este susținut?

Dacă nu, vă

Organică.

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 6 abțineri, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Vă

La punctul următor, tot organică, avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L139/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Dumneavoastră sunteți inițiator?

- A! Vă rog, microfonul central, domnule Oprea.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Distins Senat,

Vrem să vă propunem, dat fiind faptul că nu mai poate fi vorba de restituire la comisie, această inițiativă legislativă are termen de adoptare tacită mâine și nu ne dorim acest lucru, dar dorim să vă propunem să fie prelungit termenul de dezbatere de la 45 de zile la 60 de zile, asta dacă dumneavoastră considerați, ca și noi, caracterul complex al legii, având în vedere importanța domeniului de reglementat.

Este o prevedere prevăzută în regulamentul nostru, al Senatului, și, în felul acesta, am putea să ne aplecăm și mai mult pe această inițiativă legislativă, căci am avea posibilitatea să invităm la comisie o serie de instituții ce ar putea să aibă un punct de vedere deosebit de obiectiv – mă refer la Asociația Orașelor din România, la Asociația Comunelor, mă refer la o serie de ONG-uri, cum ar fi Asociația Pro Democrația, mă refer la inițiatori, pentru că inițiatorii, din păcate, nu au fost invitați la comisie, dar cu această ocazie am putea să reușim acest lucru.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumim domnului senator.

Vă

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și 8 abțineri, se prelungește termenul de dezbatere la 60 de zile, dar nu văd cu ce ne ajută asta.

Domnule senator, ca să prelungim termenul, trebuie să existe și o cerere.

Cereți retrimiterea la comisie, că e în termen? Așa de ce ați mai prelungi termenul? Vă rog, domnule Oprea, microfonul... Domnule Deneș, o secundă. Microfonul central.

Aveți dreptate, domnule președinte, și vă mulțumesc foarte mult, vă mulțumesc tuturor.

În actualele condiții, se poate solicita restituirea la comisie pentru o perioadă de două săptămâni. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc pentru propunere. Domnule Deneș, dacă aveți o propunere. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, din eleganță, ca procedură, se votează o astfel de solicitare, dar fondul inițiativei este unul simplu, nu e un caracter atât de complex: propunerea legislativă face referire la alegerea primarilor în două tururi, simplu.

Mulțumesc.

Deci vă supun la vot propunerea domnului senator Oprea de retrimitere la comisie.

Pe ce perioadă?

Poftim?

Perioada!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Încă 15 zile, de la 45 la 60. Am specificat.

Cu 93 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și nicio abținere, respectiva propunere legislativă a fost retrimisă în termen la comisie.

Stimați colegi,

Intrăm... Am încheiat propunerile legislative ordinare și intrăm... organice... și intrăm pe legile ordinare.

Unde am rămas? La Proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România (L216/4.09.2017).

Eram la amendamente respinse.

Dacă sunt susținute în plen?

Dacă nu sunt susținute, vă

Vă

Felicitări, domnule ministru!

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei minorităților naționale din România (L320/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Avem?

N-avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Punga.

La 10, nu? Microfonul 9.

Vă rog, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Pugna** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor senatori,

Inițiativa legislativă are drept scop ridicarea la rang de sărbătoare națională a zilei de 18 decembrie, Ziua minorităților naționale din România.

Ziua de 18 decembrie este declarată drept Ziua minorităților naționale din România încă din anul 1998, prin Hotărârea Guvernului nr. 881/1998.

Inițiatorii consideră că se impune ridicarea acestei zile la rangul de sărbătoare națională.

Având în vedere faptul că minoritățile naționale au propriii reprezentanți în cadrul Parlamentului României, Ministerul Culturii și Identității Naționale consideră că Parlamentul este singurul în măsură să decidă asupra inițiativei legislative privind instituirea Zilei naționale a minorităților din România. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru cultură, aveți cuvântul.

6. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

La dezbateri a participat reprezentantul Guvernului, secretarul de stat.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul UDMR va susține acest proiect legislativ privind declararea zilei de 18 decembrie zi de sărbătoare națională, cu două mențiuni, două comentarii pe care credem că trebuie să le facem aici.

În primul rând, această zi de 18 decembrie este declarată, deja, cum a explicat și domnul secretar de stat, Zi a minorităților naționale printr-o hotărâre a Guvernului din 1998. Deci, practic, nu este vorba decât de schimbarea rangului, ridicarea rangului temeiului juridic pe baza căruia această zi este declarată sărbătoare.

Pe de altă parte, aș face mențiunea că acest proiect legislativ, această lege, dacă este adoptată, nu trebuie confundată cu alte legi care au fost date de-a lungul timpului și proiectele legislative care vizează declararea de sărbători ale comunităților minorităților naționale, așa cum avem Legea pentru sărbătoarea comunității tătare și Legea pentru sărbătoarea comunității rome.

Grupul UDMR va susține acest proiect legislativ. Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Domnul Titus Corlățean, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Două scurte comentarii. Cred că este într-o logică a atitudinii politice din România și a forțelor politice reprezentate în Parlament să susținem o astfel de inițiativă legislativă.

E vorba de simbolistică, până la urmă. E vorba de a consacra prin lege ceea ce, într-adevăr, prin alt act normativ, cu putere juridică inferioară, funcționează de mulți ani și intră în logica cu care statul român a știut, împreună cu reprezentanții minorităților naționale din România, în toți acești ani, să construiască și stabilitate, și respect reciproc.

Deschid o paranteză. O spun fără nominalizări de la acest microfon: cuvintele contează în astfel de dezbateri și, de exemplu, o declarație anterioară rostită în plan politic în România, potrivit căreia România este un model de „băgat pumnul în gură minorităților”... Sunt lucruri care pot fi rostite la nervi, pot fi rostite cu frustrare politică, dar care nu reprezintă realitatea din România și sunt absolut regretabile astfel de comentarii.

Al doilea lucru. Cred că e dincolo de simbolistica specifică fiecărei minorități naționale – și aici este firesc să fie așa, și dimensiunea, și caracteristicile sunt diferite, toate sunt minorități naționale, cetățeni ai acestei țări – și atunci această lege ar putea fi un punct de referință care să reprezinte o simbolistică comună pentru toate minoritățile naționale care sunt reprezentate în Parlamentul României.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumim domnului senator.

## Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Raportul comisiei este de admitere, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru înființarea Muzeului Național al Victimelor Comunismului (L172/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Nu avem.

Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat Alexandru Punga, microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dincolo de oportunitatea înființării unui astfel de muzeu, pe care nu o contestăm, semnalăm faptul că instrumentul de motivare a inițiativei legislative nu oferă argumente și date tehnice financiare și administrative care să susțină actul legislativ.

Subliniem faptul că, potrivit legii speciale, înființarea muzeelor și a colecțiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate și administrarea patrimoniului, necesită parcurgerea unor etape procedurale și îndeplinirea unor condiții pentru înființarea muzeelor și a colecțiilor publice. Este necesar avizul prealabil al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, care este emis numai după constituirea îndeplinirii condițiilor specifice referitoare la patrimoniu, sediu, condiții de conservare și așa mai departe.

Așadar, potrivit Legii muzeelor, sediul și patrimoniul sunt obligatorii.

În acest context, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu susține propunerea legislativă pentru înființarea acestui muzeu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru cultură, microfonul 6.

Vă rog. Microfonul 6.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

A primit aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură, Guvernul fiind reprezentat la nivel de secretar de stat.

În cadrul ședinței, a fost amintit faptul că în dezbaterea comisiei a mai existat o inițiativă legislativă cu conținut identic, care a fost respinsă de ambele Camere ale Parlamentului, în legislatura trecută.

Pentru consecvență, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului, spre dezbatere, raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este o inițiativă legislativă pentru înființarea unui muzeu al victimelor comunismului în Fortul 13 de la Jilava. Este adevărat că, în principiu, un muzeu nu ar trebui înființat prin lege.

Parlamentul s-a hazardat să înființeze prin lege în 2015 un muzeu „Constantin Brâncuși” la Târgu-Jiu, fără să se știe ce s-ar putea expune la Târgu-Jiu din opera lui Constantin Brâncuși, altceva decât ceea ce este deja expus pe Calea Eroilor, și, de aceea, Ministerul Culturii și Identității Naționale, până la ora de astăzi, nu a înființat acest muzeu și mă întreb dacă va putea să-l înființeze.

În ceea ce privește Muzeul Victimelor Comunismului ar trebui să ne amintim că România a rămas singurul stat din partea de răsărit a Uniunii Europene, după știința mea, care nu a înființat vreun muzeu al comunismului. Acesta este un muzeu al victimelor comunismului și ideea de a face un muzeu al victimelor comunismului chiar la Jilava, acolo unde oamenii au suferit și au fost torturați, și ca acest Fort 13 să devină un punct de educare a tinerilor, un punct în care să fie aduși turiști, persoane care se află în vizită și care nu ar trebui să vadă numai Casa Poporului din București, ci și locul în care au fost bătuți și schingiuiți cei care au căzut victime represiunii comuniste, mi se pare un proiect important.

De aceea, Uniunea Salvați România va vota în favoarea înființării acestui muzeu al victimelor comunismului. Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

Domnul Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tema în sine este foarte importantă și necesită o atenție și o reflecție specială.

N-am, personal, o soluție punctuală legată de proiectul de lege. Am luat în considerare ceea ce reprezentantul Guvernului a menționat și raportul comisiei.

Totuși vreau să fac unul-două comentarii.

Nu înțeleg de ce totuși nu folosim mai bine ceea ce deja avem – și cred că am mai menționat o dată, în plenul Senatului: Memorialul de la Sighet și Cimitirul Săracilor, tot de la Sighet, care sunt legate, ca proiect. E o mărturie zguduitoare a ceea ce s-a întâmplat în perioada comunistă, iar acel proiect a fost înființat, vă aduc aminte, într-un proiect de cooperare cu Consiliul Europei. Deci are o simbolistică nu doar națională, ci ceva mai largă.

Și în ultimii ani, din câte am înțeles, mergând acolo, să spunem, e loc de mai bine pentru a sprijini un astfel de proiect, care, realmente, spune foarte multe legat de ce s-a întâmplat după 1945 în România și din punctul de vedere al elitei politice, al partidelor istorice românești – și aici i-am adăugat, pentru că adesea se uită de Partidul Social Democrat, pe cei care erau social-democrați în acea perioadă, nu doar Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc, și, în egală măsură, bisericile românești și societatea civilă, oameni care au suferit represiunea regimului de inspirație sovietică de la acel moment.

Acesta ar fi o primă... un prim comentariu.

Și cel de-al doilea: da, cred și eu că acest Fort 13 din comuna Jilava ar trebui, într-un fel sau altul, pus mai bine în valoare, apropo de istoria noastră trecută și dureroasă. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Doamna secretar de stat Tărteață, vreți să vă ocupați locul totuși?

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă...

Nu v-a pronunțat numele. Drept la replică când vă pronunță numele. Așa spune regulamentul. Vă rog, două minute.

Haideți, vă rog, că...

Salut faptul că domnul senator Titus Corlățean a amintit de Memorialul de la Sighet, dar aș ține să punctăm faptul că acest memorial nu este un muzeu de stat, este un muzeu privat, ridicat de Asociația Academia Civică, și deci nu reprezintă o recunoaștere a statului român pentru victimele care au fost torturate, schingiuite și omorâte de represiunea comunistă.

Ceea ce se cere prin acest proiect legislativ este un muzeu de stat, care să marcheze recunoașterea statului pentru aceste victime.

De aceea, Uniunea Salvați România va susține proiectul. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (L173/12.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator? Vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Dumitru Lovin** _– deputat_ **:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Dumitru Lovin, deputat al ALDE.

Deputat? **Domnul Ion Cîmpeanu** _– secretar de stat_

Deputat.

Eee, domnule deputat, vă poftim aici, la inițiatori, atunci, că așa-i la Senat. Eu am crezut că avem un nou senator. Microfonul 6.

Această inițiativă are ca scop reglementarea situației create prin Ordonanța nr. 57. Această Ordonanță nr. 57 a fost dată în anul 2007.

Două întrebări se ridică aici: de ce Guvernul a promovat această ordonanță, știind că până la această dată, 2007, iunie 29, a aprobat licențe de exploatare minieră unor societăți (respective), și, a doua întrebare, de ce ONG-urile au cuprins în toate ariile protejate toate resursele naturale ale acestei țări.

Doamnelor și domnilor deputați..., senatori, vă rog să mă scuzați!

Nicăieri în lume situația resurselor naturale nu e gestionată de ONG-uri, ci de un guvern, indiferent ce culoare are acel guvern. Un alt lucru simplu și logic: toate țările care au beneficiat de resurse economice nu au făcut din ele monumente la care să se închine, ci, din contră, le-au exploatat pentru a crea un plus economic și social.

De aceea, această ordonanță dă posibilitatea scoaterii din perimetrul ariilor protejate a tuturor suprafețelor care conțin resurse naturale, cu respectarea unor condiții _sine qua non_ .

Prima condiție pe care trebuie să o respecte beneficiarul este aceea că trebuie să aibă rezoluția Guvernului de aprobare a condiției de exploatare a acestei zone (respective).

A doua condiție necesară pentru a putea intra în această... să beneficieze de așa ceva: trebuie ca beneficiarul respectiv să aibă în proprietate suprafața respectivă, pe care o solicită să fie scoasă din perimetrul ariei protejate, pentru a nu știrbi cu nimic suprafața ariei protejate.

O altă condiție obligatorie: respectarea condițiilor de mediu. Pentru aceasta, în Comisia Senatului pentru industrie și economie s-a votat o marjă de 100 de metri pentru protecția ariilor protejate, o marjă de 100 de metri tampon.

Și, ultimul lucru care trebuie înțeles foarte clar, beneficiarul trebuie să ecologizeze zona și s-o redea la sfârșitul exploatării în raza ariei protejate.

Ținând cont de faptul că Ordonanța nr. 57 a blocat și blochează în continuare exploatarea resurselor naturale, consider că plenul Senatului va analiza logic această inițiativă legislativă și va da un vot favorabil. Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnului deputat.

Dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul Mediului, domnul Ion Cîmpeanu. Microfonul 8.

## _în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor prevederi din Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, mai exact: rezolvarea unor situații create ca urmare a instituirii ariilor naturale protejate fără să se țină cont de existența unor licențe miniere, precum și în cazul în care ariile naturale protejate se suprapun intravilanului localității.

În acest sens, prin proiect se instituie posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate, prin scoaterea din interiorul ariilor a unor suprafețe pentru care la data de 29 iunie 2007 existau licențe de concesiune a activității miniere, instituirea unei zone-tampon necesare creării de drumuri de acces la perimetrul minier, precum și compensarea suprafeței de teren scoase din interiorul ariei naturale protejate cu o suprafață echivalentă, majorată cu suprafața zonei-tampon.

Ministerul Mediului este de acord cu raportul de adoptare a propunerii legislative întocmit de cele două comisii raportoare, respectiv Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii și servicii, cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.

Mulțumim domnului secretar de stat.

Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun...

Allen Coliban.

Domnul Allen.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect se instituie posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate, prin scoaterea din interiorul ariilor a suprafețelor pentru care la data de 29 iunie 2007 existau licențe de concesiune a activității miniere, instituirea unei zone-tampon necesare creării de drumuri de acces la perimetrul minier, precum și compensarea suprafeței de teren scoase din interiorul ariei naturale protejate cu o suprafață echivalentă, majorată cu suprafața zonei-tampon.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru mediu și ai Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport, menținându-și punctul de vedere exprimat în raportul comun inițial.

Comisiile... Cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Coliban. Microfonul central. Dacă nu vă grăbiți, ieșim din timpul de emisie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Simt nevoia să vin la microfonul central pentru a atrage atenția asupra unor probleme majore. Această inițiativă este, din punctul nostru de vedere, una făcută pe genunchi sau pe „genunche”, dacă preferați.

În primul rând, dovedește o neînțelegere a conceptului de arie protejată. Natura ar trebui să fie, conform acestui concept, să fie pusă deasupra interesului economic. ONG-urile nu sunt bau-baul care împiedică dezvoltarea și progresul economic și nu suntem de acord cu acest punct de vedere.

S-a adus în discuție momentul în care a fost... în care s-a generat această modificare, respectiv anul 2007, în care Guvernul era unul condus de un binecunoscut domn, președinte al Senatului, domnul Tăriceanu. Deci ați putea să-l întrebați pe președintele propriului dumneavoastră partid de ce a existat această măsură.

Mai mult, valoarea despre care se face referire în acest proiect legislativ. Vorbim de o valoare în termeni imobiliari. Se face un schimb de terenuri, de parcă am fi oriunde pe ogor. Valoarea unui teren într-o arie protejată este dată de valoarea de biodiversitate, nu de o suprafață. Prin urmare, propunerea de a schimba un teren dintr-o arie cu un teren aflat într-o zonă adiacentă este una ilogică. Dacă acel teren ar fi avut o valoare de biodiversitate, necesară sau recomandabilă pentru a-l introduce în aria protejată, ar fi fost deja într-o arie protejată. Nu putem să facem schimburi de teren doar la suprafață.

100 de metri zonă de tampon. Vreau să vă întreb: ce gen de drumuri facem acolo? Facem cumva autostrăzi? Pentru că 100 de metri este o zonă foarte..., este un perimetru foarte larg. Această zonă a fost impusă prin amendament, este diferită de propunerea inițială, fiind lărgită de la cei 50 de metri prevăzuți în propunerea inițială.

Și, poate cel mai important punct, nu există un punct de vedere al Guvernului. Această decizie ar trebui să fie una politică și ar trebui să fie asumată ca atare. Nu există punct de vedere al Guvernului, există un singur punct de vedere al unui minister, care a venit în momentul dezbaterilor, fără dată și fără semnătură. Deci nu este o asumare politică a acestui proiect legislativ.

Prin urmare, Grupul senatorial al Uniunii Salvați România nu susține acest proiect legislativ și va vota împotrivă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Vă

Vă rog. Intervenții. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată-ne astăzi... Faptul că nu s-a ținut cont în ordonanța respectivă de existența unor licențe în exploatarea minieră ne-a adus astăzi în faza de a modifica această ordonanță de guvern și consider că este foarte benefică.

De ce? Pentru că, unu, se realizează un schimb și, astfel, nu afectăm, din niciun punct de vedere, ariile protejate și, mai mult decât atât, dăm posibilitatea ca cei care-și desfășoară activitatea în exploatarea minieră să-și continue activitatea la parametri normali. Și, mai mult de atât, această ordonanță privește și județul Vâlcea, pentru că acolo își desfășoară activitatea exploatarea minieră Costești–Berbești, Costești–Bistrița și cred că este foarte important să asigurăm continuitate în ceea ce înseamnă exploatare, dar ceea ce este foarte important este să asigurăm locurile de muncă existente. Pentru că, dacă nu vom realiza acest lucru, cu siguranță, lucrurile vor sta și mai rău.

Vă mulțumesc și vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Domnul vicepreședinte Goțiu. Microfonul central. Codul de conduită l-am votat săptămâna trecută, domnule Goțiu. Vestimentar.

Bună ziua! Bine v-am găsit! Stimați colegi,

Eu v-aș întreba dacă știți ce vi se cere să votați. Și nu este o întrebare retorică. După cum a menționat și colegul meu, nu există punct de vedere al Guvernului. Eu am încercat să aflu ce ni se cere să votăm – și aici este o parte din corespondența purtată cu Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Întrebarea la care am încercat să aflu răspuns e: care sunt exact ariile naturale protejate vizate de aceste licențe eliberate înainte de anul 2007?

Am primit un prim răspuns de la Ministerul Mediului, de la Ariile Naționale...

Treci la subiect!

Da, vorbim despre această lege, ce... care este impactul acestei legi. Vă rog să vă înscrieți la cuvânt, dacă aveți ceva de spus.

Am primit acest răspuns care ne spune – de la Ariile Naturale Protejate – că nu știu și că ar trebui să știe Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Agenția Națională pentru Resurse Minerale ne-a trimis o lungă listă cu licențe eliberate înainte de 2007.

Am făcut o nouă scrisoare către Ministerul Mediului, către Ministerul Apelor și Pădurilor și către cele două agenții să se întâlnească și să se pună de acord și să ne spună exact care sunt aceste arii naturale protejate pentru care există astfel de licențe eliberate înainte de 2007. Ei bine, ne-au răspuns că „avem nevoie..., că noi, de la Resurse Minerale, avem un sistem, cei de la Arii Naturale Protejate avem alt sistem și nu suntem în stare să identificăm acest lucru”. Am primit, mai apoi, răspunsuri și... că „ne mai trebuie timp ca să aflăm răspunsul exact, care este impactul”. Ei bine, deocamdată, nu cunoaștem acest impact.

Dincolo de faptul că nu cunoaștem acest impact, vreau să vă atrag atenția că riscăm să intrăm în infringement. Este o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 ianuarie 2016 care a stabilit într-o cauză clară că, dacă avem un proiect deja autorizat, dar neînceput, ulterior pe zona proiectului se instituie un sit Natura 2000, proiectul nu are legătură cu gestionarea sitului, asta înseamnă că acest proiect trebuie evaluat în funcție de legislația existentă în momentul eliberării acordului final/autorizației de funcționare a acelei exploatări sau a acelui proiect, pentru că nu e vorba doar de proiecte miniere. Așadar atenție mare, pentru că riscăm să intrăm în infringement.

În urmă cu două săptămâni, când reprezentanți ai Comisiei Europene au venit în România pentru a...

Ați depășit...

Vă rog să mă lăsați să termin pentru că sunt multe mari probleme la această lege cu dedicație și știu ce spun!

Și-au pus reprezentanții Comisiei Europene mâinile în cap când au aflat ce vrem să votăm în România, drept care le pregătim o scrisoare prin care solicităm un punct de vedere oficial, din partea Comisiei Europene, asupra acestui proiect legislativ.

Mulțumesc mult, domnule vice...

Mai mult, vreau să vă spun că există un principiu de drept internațional care este încălcat de actuala Lege a minelor și care va fi încălcat și de această modificare legislativă. Acest lucru spune foarte clar: până în momentul eliberării avizului/acordului final pentru un proiect, indiferent de ce a fost înainte, acel proiect trebuie să respecte legislația în vigoare în momentul avizării.

Sunt cauze câștigate de state mult mai mici, inclusiv...

Domnule senator, vă rog să încheiați.

...la Curtea Internațională de Arbitraj de la Washington, care spune foarte clar și dă dreptate acelor țări.

Mai vreau să adaug doar un răspuns pentru domnul inițiator, să-i spun că ONG-urile nu sunt cele care au pus ariile și decid regimul ariilor naturale protejate, ci acest lucru, prin lege, este decis de către Academia Română. Ceea ce nu se întâmplă în cazul acestui proiect legislativ, dacă se pune problema să îl scoatem.

Deci, stimate colege și stimați colegi, nu vă ascundeți după deget! Știți foarte clar că e vorba de proiecte de... cu dedicație, începând cu Rezervațiile Naturale din Roșia Montană...

Domnule senator, încercați să închideți.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

...cu Rezervația Naturală Buila-Vânturarița și cu alte arii naturale protejate, unde vreți să desfaceți și să le distrugeți. Despre asta este vorba.

Mulțumim, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog. Domnul Vela.

Dar să știți că e foarte târziu și pierdem sesiunea de întrebări.

Microfonul 2.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați reprezentanți și reprezentante ai Guvernului și ale Guvernului,

Evident, această dezbatere, dincolo de a fi una strict economică, strict legislativă, vreau să vă spun că are un impact, are un impact colosal în rândul populației. Așa cum știți, la comisii există un proiect de lege depus de către Partidul Național Liberal prin care în ariile protejate... încercăm să ajutăm comunitățile care locuiesc în aceste zone, pentru a li se facilita obținerea autorizațiilor de construire în vederea introducerii rețelelor cu utilități: gaz, apă, curent, astfel încât un dar de la Dumnezeu, frumusețea naturii, această binecuvântare pe care o avem noi, românii, să nu fie pentru cetățenii care locuiesc în aceste arii protejate o problemă sau un impediment în calea civilizației. Regulile pe care le punem să nu fie nici mai aspre, nici mai elastice sau binevoitoare, așa cum sunt, evident, față de cele din Uniunea Europeană. Adică, dacă, în Elveția, în Austria, în Italia, cei care locuiesc în zonele alpine se bucură de acest avantaj, în România să nu fie un dezavantaj. Dar, de la a ajuta comunitățile locale pentru a-și introduce rețelele de utilități până la a da liber la exploatări miniere sau la alte investiții de asemenea anvergură, cred că este o cale lungă.

Avem zone miniere care nu sunt în arii protejate, unde – har Domnului! – investitorii pot face activități economice: mine închise, mine conservate, arii cu resurse minerale în paragină, în insolvență, unități în lichidare.

Dacă, acum, noi, parlamentarii, votăm această lege, să știți că timpul nu se mai întoarce și vom rămâne în istorie că undeva, cândva, în anul 2017, un Parlament a votat distrugerea naturii, natură pe care trebuie să o lăsăm moștenire generațiilor care vin după noi.

În acest context, vă rog pe toți parlamentarii să gândiți de două ori înainte de a vota o dată.

Mulțumim domnului senator. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog. Asta cu natura e subiect național. Vă rog. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Proiectul legislativ este de o deosebită importanță și, din punctul meu de vedere, dacă nu ne aplecăm foarte atent asupra unui astfel de proiect, deschidem un precedent periculos. Astăzi este vorba doar de exploatări miniere, mâine poate fi vorba de cu totul și cu totul alte probleme. Și, uite așa, o lege bună, care dăinuie de 10 ani de zile, privind ariile naturale protejate, ajunge să fie din ce în ce mai mult restrânsă, diminuată.

Eu cred că, având în vedere dezbaterile de până la acest moment, subiectul nu poate fi epuizat astăzi și v-aș solicita dumneavoastră, domnule președinte, o prelungire a termenului de adoptare tacită, întrucât termenul de adoptare tacită este pe 26.10.2017, o prelungire de la 45 la 60 de zile, și, ulterior, dacă această propunere a mea este votată, să solicităm reîntoarcerea la comisie, pentru a fi reanalizat acest proiect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Domnule senator, vă informez că are termen 2.11, nu 26. Avem timp.

Nu, nu, 2.11.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Așa scrie pe lista mea.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Atunci e bine.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

E bine.

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții?

Savin.

Savin. Domnul senator Savin. Microfonul 3.

Da, vreau să vă spun că grupul senatorilor din Comisia pentru mediu și din Comisia economică a susținut acest proiect, pentru că nu este un proiect dedicat pentru zona Râmnicu Vâlcea, este dedicat pentru toată țara, acolo unde avem rezerve naturale.

Vreau să-l contrazic pe colegul meu, să spun că ariile protejate s-au extins și s-au extins din birou. Doamna Palmer Pașca sau nu știu..., fosta ministră, a dat un ordin în 30 decembrie, când era ultima zi de... a Guvernului ONG-iștilor, și a extins ariile protejate, strict protejate.

Deci la noi traseele montane... La ora actuală, omul nu mai are voie să se urce la Omu, să se urce la Cruce, să urce pe platoul Bucegi. Avem în zona noastră păduri virgine și cvasivirgine. Nu există așa ceva! Le-a făcut din birou.

S-au extins ariile protejate. Eu cred că e nevoie de o lege a ariilor protejate, de inventariere și de restrângere, pentru că, în tot... toată zona Bușteniului, toate blocurile din zona de vest a orașului Bușteni, spre munte, sunt în Parcul Natural Bucegi. Deci sunt total greșite și trebuie încadastrate și delimitate, inventariate. După aceea putem vorbi de o... Atunci putem vorbi de o lege a ariilor naturale protejate, dar e nevoie în zonele turistice, avem în zona de dezvoltare durabilă, avem nevoie, sunt proiecte în toată țara. De aceea trebuie s-o clarificăm, așa cum astăzi discutam de Legea utilităților publice care trec prin zonă cu vegetație forestieră și prin parcul natural. Avem o inițiativă să rezolvăm toate problemele primarilor din România pentru utilitățile care trec prin zonă cu vegetație forestieră.

Mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Declar... Poftim?

Nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile generale și ne aplecăm pe vot.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Ați avut cuvântul.

**Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Dar nu ați supus la vot ce am propus.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Ați cerut prelungirea.

**Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Și retrimiterea la comisie.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Aia nu ați mai cerut.

**Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Ba da. Am cerut.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Pentru acuratețe, scoatem înregistrarea. Ați cerut numai prelungirea, întrucât intră tacit și v-am spus că nu. Și ați renunțat.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Nu am renunțat, am cerut reîntoarcerea la comisie.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Bine. Oprim.

Supunem la vot. Ce propuneți dumneavoastră? ## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Retrimiterea la comisie.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă

Vă

Se cere listă de vot pentru liderul Grupului USR și al PMP. Mulțumesc.

Declar închisă dezbaterea. Urmează...

Motivarea votului, domnul senator... Microfonul 2. Vă rog.

La microfonul 2.

Mulțumesc.

Vreau să știți că USR a votat împotriva acestei legi, pentru că are o responsabilitate față de viitorul României.

O să vă rog să vorbiți cu colegii dumneavoastră deputați și să știți că veți răspunde. Dacă ați votat o lege bună, veți primi mulțumiri de la cetățeni. Dacă nu, o să primiți altfel de mulțumiri. Oricum, vom face public modul în care dumneavoastră ați votat, fiecare în parte.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.