Filip Georgescu

La sf‚r∫itul lunii septembrie, Capitala noastr„ a g„zduit un mare eveniment politic, poate cel mai mare din ultimii 60 de ani — Al XI-lea Sommet Francofon, la care au participat 35 de ∫efi de stat ∫i de guvern ∫i 37 de mini∫tri de externe ∫i la care au fost prezen˛i 950 de ziari∫ti, aproape jum„tate dintre ei veni˛i de peste hotare. Dup„ cea de A XII-a Conferin˛„ Ministerial„ din 1998, este pentru a doua oar„ c‚nd Rom‚nia g„zduie∫te o manifestare francofon„ de o asemenea amploare. Tot Ón acest cadru am vrea s„ reamintim un alt reper important, ∫i anume Ómplinirea a 15 ani de c‚nd ˛ara noastr„ a fost admis„ Ón Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei (1991, Chaillot, Paris).

Trebuie s„ spunem Óns„ c„, Ónaintea recunoa∫terii interna˛ionale a unei asemenea calit„˛i, Ón ultimele dou„ secole rom‚nii s-au sim˛it puternic lega˛i de limba ∫i cultura francez„, de Fran˛a Ón general, care a constituit dintotdeauna, pentru noi, un model demn de urmat, pe mai toate planurile, f„r„ ca prin aceasta s„ fi dorit ori s„ ni se fi impus tutela lui Napoleon, Berthelot, Charles de Gaulle ori Jacques Chirac. Pentru noi, Fran˛a a fost sora

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/20.X.2006 mai mare, dar ∫i acea Alma Mater Ón care s-a format marea noastr„ intelectualitate, precum ∫i ilumina˛ii revolu˛ionari de la 1848, care, promov‚nd concep˛iile Ónaintate ale Revolu˛iei Franceze — libertatea, egalitatea ∫i fraternitatea — Óntregite cu democra˛ia, valori c„l„uzitoare ast„zi pentru marea majoritate a ˛„rilor lumii, au Ómpins Rom‚nia pe calea dezvolt„rii sale accelerate ∫i a unit„˛ii na˛ionale. Acest model avansat de cultur„ ∫i civiliza˛ie a fost, pentru Ónceputurile moderniz„rii statului nostru din prima jum„tate a secolului al XIX-lea, o necesitate imperioas„, un suport decisiv pentru un popor latin aflat la gurile Dun„rii, ce nu-∫i putea g„si reazem dec‚t Ón lumea latin„, al c„rei singur reprezentant Ón m„sur„ s„ ne sprijine, Ón acea vreme, era doar Fran˛a. Dar, mai presus de toate, Fran˛a este acel pilon extraordinar care st„ la temelia Rom‚niei mari. La sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, c‚nd glasul ei de at‚tea ori izb„vitor pentru noi a fost Ón„bu∫it de pledoariile acelor puteri care n-au vibrat niciodat„ pentru binele nostru, Rom‚nia a fost ciuntit„ Ón mod criminal. Toate acestea explic„ limpede al„turarea liber consim˛it„ a rom‚nilor la francofonie.

Nu-mi propun s„ evoc, Ón succinta mea interven˛ie, drumul de aproape un secol pe care l-a parcurs aceast„ mi∫care. M„ voi opri doar la c‚teva repere marcante, cu deosebire la cele eviden˛iate de recentul Sommet de la Bucure∫ti. Œnainte de toate vom sublinia c„ francofonia este o op˛iune liber consim˛it„ de integrare a oric„rei ˛„ri Ón r‚ndurile sale, care Óncearc„ s„ reuneasc„ Óntr-o asocia˛ie interguvernamental„ statele av‚nd franceza ca limb„ oficial„, a fostelor colonii Ón care se mai vorbe∫te limba lui Molière, dar ∫i a statelor Ón care cultura francez„ este cu adev„rat iubit„, printre acestea din urm„ num„r‚ndu-se ∫i Rom‚nia.