Nicolae Vasilescu

Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 la art. 2 alin. 1 prevede: îAdministra˛ia public„ Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón temeiul principiilor autonomiei locale, descentraliz„rii serviciilor publice, eligibilit„˛ii autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, legalit„˛ii ∫i al consult„rii cet„˛enilor Ón solu˛ionarea problemelor locale de interes deosebit“, iar la alin. 2, îAplicarea principiilor prev„zute la alin.1 nu poate aduce atingere caracterului de stat na˛ional, unitar ∫i indivizibil al Rom‚niei“; de asemenea, la art. 4 alin. 1 este stipulat c„ îAutonomia local„ este numai administrativ„ ∫i financiar„, fiind exercitat„ pe baza ∫i Ón limitele prev„zute de lege“.

Pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar sunt ast„zi mai multe state sau p„r˛i de state: Ungaria, Croa˛ia, Slovacia, Slovenia, Bosnia-Her˛egovina, SerbiaMuntenegru, Rom‚nia, Ucraina etc., toate locuite de popoare distincte, cu limbi, tradi˛ii, obiceiuri, religii (confesiuni) diferite Ón mare parte. Republica Ungar„ actual„ cuprinde mai pu˛in de o treime din vastul teritoriu de alt„dat„, numit generic al îSfintei Coroane“.

Pe de alt„ parte, toate teritoriile desprinse din fosta Ungarie se afl„ Ón statele enumerate mai sus, fiind locuite de popula˛ii Ón majoritate cov‚r∫itoare nemaghiare. De aceea s-a ∫i produs, Ón ultim„ instan˛„, la 1918-1920, desprinderea acestora din vremelnicul Imperiu AustroUngar, unde fuseser„ subjugate de c„tre Ungaria. De∫i Ungaria a dominat politic Ón mare masur„ Bazinul carpatic, de la formarea sa ca stat cre∫tin p‚n„ la 15261541, nu a putut face acela∫i lucru sub aspect etnodemografic. Masa popula˛iei de origine maghiar„ nu a ajuns niciodat„ s„ formeze o majoritate stabil„. Din statisticile vremii rezult„ c„ aceasta reprezenta doar 30%, pe cei circa 300.000 de km[2] ai statului compozit care s-a numit

Ungaria. Nu trebuie s„ uit„m c„ Transilvania, ca form„ de civiliza˛ie, apar˛ine sferei germanice, consecin˛„ a lungii st„p‚niri habsburgice, dar, pe de alt„ parte, ea este inima istoric„ a na˛iunii rom‚ne.

Din Transilvania au pornit primii voievozi desc„lec„tori spre fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova. Œn Transilvania s-a n„scut mirajul Regatului Dac, aici au ap„rut primele observa˛ii ∫tiin˛ifice privind originea ∫i continuitatea popula˛iei autohtone; ea a fost etapa esen˛ial„, datorit„ complexei Ónc„rc„turi simbolice, spre Ónf„ptuirea primei Mari Uniri sub sceptrul lui Mihai Viteazul, prezentat drept o îbestie“ Ón cartea reeditat„ Ón capitala ungar„, scris„ de Kosztin Arpad, un personaj care îscuip„“ efectiv pe tot ceea ce este rom‚nesc.

Nu ar fi c‚tu∫i de pu˛in surprinz„tor ca Ón perioada am‚n„rii sine die a accesului Rom‚niei Ón structurile euroatlantice s„ se Ónmul˛easc„ vocile ∫i provoc„rile revizioniste. Astfel, Milton G.Lehrer afirm„ Ón lucrarea îTransylvania—History and Reality“: îUngurii urm„resc o politic„ violent„ ∫i oarb„ Ómpotriva na˛ionalit„˛ilor supuse Coroanei, Ón mod deosebit Ómpotriva rom‚nilor“. Precedentul horthyst impune precau˛ie din partea autorit„˛ilor rom‚ne, dac„ este s„ lu„m Ón calcul chiar ∫i numai catehismul revizionismului unguresc prezentat Ón decalogul de mai jos, catehism din care a izvor‚t ∫i au crescut lozincile criminale ale lui Ducso Csaba: