Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a! Œncepem ∫edin˛a dedicat„ declara˛iilor politice. Are cuv‚ntul domnul Florin Iordache. Se preg„te∫te domnul ™tefan L„p„dat.

Dup„ cum ∫tim cu to˛ii, la sf‚r∫itul lunii octombrie a avut loc la São Paulo, Ón Brazilia, cel de-al 22-lea Congres al Interna˛ionalei Socialiste. La acest congres, P.S.D.-ul a fost reprezentat la cel mai Ónalt nivel, de o delega˛ie condus„ de domnul pre∫edinte Adrian N„stase, P.S.D.-ul fiind confirmat ca membru cu drepturi depline al Interna˛ionalei Socialiste.

S-a consemnat la acest congres ∫i un moment mai pu˛in pl„cut, c‚nd reprezentanta P.D.-ului a Óncercat s„ fac„ not„ discordant„ cu Óntreg spectrul politic socialdemocrat, cer‚nd vot separat pentru P.S.D. Acest vot a reprezentat o recunoa∫tere unanim„ a P.S.D.-ului, pentru c„ numai P.D.-ul nu ∫i-a putut st„p‚ni ni∫te orgolii proste∫ti, consfin˛ind faptul c„ P.S.D.-ul Ó∫i merit„ locul Ón marea familie social-democrat„, iar P.D.-ul, prin reprezentanta sa Ón Brazilia, probabil c„ s-a retras Ón jungla amazonian„, cu sentimentul c„ s-a mai f„cut o dat„ de r‚s Ón fa˛a lumii.

Se confirm„ c„ nici Ón momentele importante nu se poate s„ fim mai concilian˛i, mai cooperan˛i, pentru a face o figur„ mai bun„. Vezi P.D.-ul & Company!

Prin aceast„ recunoa∫tere unanim„ se confirm„ faptul c„ Rom‚nia este pe un drum bun, care se va finaliza cu aderarea noastr„ la NATO ∫i Uniunea European„, drum impus de adev„ratul partid social-democrat, care este P.S.D.-ul.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Domnul ™tefan L„p„dat. Va urma domnul Petre Posea.

Œn Rom‚nia s-a creat un raport defavorabil Óntre Óntinderea suprafe˛elor forestiere ∫i cre∫terea consumului produselor pe baz„ de lemn, precum ∫i a cerin˛elor la export, prefigur‚ndu-se un deficit de mas„ lemnoas„. Ca urmare a desp„duririlor masive ∫i a t„ierilor ira˛ionale, au ap„rut dezechilibre climatice ∫i hidrologice, iar Ón zonele populate aerul devine tot mai insuportabil.

Prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 s-a trecut la retrocedarea p„durilor c„tre proprietarii de drept care, potrivit Codului silvic, Legea nr. 26/1996, au obliga˛ia s„ asigure paza acestora Ómpotriva furturilor de arbori, precum ∫i Ómpotriva altor fapte care pot s„ genereze pagube. Astfel, din totalul de 356.000 de hectare p„duri retrocedate, 20.000 de hectare au fost defri∫ate Ón totalitate, restul fiind Ón stadiu avansat de degradare.

Jude˛ul Mehedin˛i nu face excep˛ie de la situa˛ia general„ de distrugere a fondului forestier, unde au fost defri∫ate abuziv 1.122,70 hectare ∫i br„cuite 1.347,20 hectare din totalul de 156.900 hectare existente Ón anul 1991, procentul distrugerii fiind de 7,2%, comparativ cu anul 2002, c‚nd suprafa˛a p„durilor s-a diminuat la 145.586 de hectare.

Œn consens cu declara˛ia ministrului agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului, domnul Ilie S‚rbu, Regia Autonom„ a P„durilor a Óncheiat peste 900 de contracte pentru asigurarea pazei a 20.000 de hectare de p„dure apar˛in‚nd persoanelor fizice ∫i a 840.000 de hectare de p„dure care au trecut Ón proprietatea persoanelor juridice, prim„rii, ob∫ti, composesorate. Deocamdat„, suntem la capitolul declara˛ii ∫i contracte, dar sursele de finan˛are care sunt? A∫tept„m fapte, c„ de vorbe ne-am s„turat!

S„ sper„m c„ cele 3 milioane de dolari oferite de Banca Mondial„ Regiei Na˛ionale a P„durilor pentru Ómp„durirea a 6.000 de hectare de terenuri degradate Ón jude˛ele Mehedin˛i, Dolj, Olt, Br„ila, Gala˛i, Ialomi˛a, Tulcea ∫i Vaslui vor fi investite conform Acordului de re˛inere a dioxidului de carbon, Ón contextul Protocolului de la Kyoto, adoptat Ón 1997, privind tranzac˛iile cu aer curat.

Œn concluzie, dac„ defri∫„rile haotice nu se opresc, sp„larea solurilor de pe versan˛ii montani ∫i ai dealurilor, precum ∫i de∫ertificarea regiunilor afectate vor constitui procese ireversibile, cu repercusiuni grave pentru dezvoltarea economic„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pentru existen˛a uman„.

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputa˛i,

Declara˛ie politic„ intitulat„: îRestr‚ngerea p„durilor — pericol pentru habitatul uman“.

P„durile, acest patrimoniu vital al umanit„˛ii, de o mare valoare economic„, ecologic„ ∫i istoric„, au constituit condi˛ia primar„ pentru apari˛ia, men˛inerea ∫i dezvoltarea omului. Tot ce ˛ine de acest tezaur na˛ional, arborii, arbu∫tii, fructele, animalele, florile, solul ∫i apele, trebuie protejat ∫i exploatat la modul ra˛ional, pentru realizarea unui echilibru Ón rela˛ia cu omul.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea. Va urma domnul ™tefan Baban.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îValea Buz„ului merit„ mult mai mult!“

Dup„ o profund„ analiz„ Ón timp ∫i spa˛iu am ajuns la concluzia c„ r‚ndurile de fa˛„ nu au menirea s„ plictiseasc„ sau s„ deranjeze pe cineva ci, dimpotriv„, sper

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 s„ fie receptate favorabil de factori de decizie ∫i ac˛iune, iar propunerile f„cute s„ fie transpuse Ón practic„ fie Ón forma prezentat„, fie supuse unor procese de adaptare ∫i Ómbun„t„˛ire.

F„r„ urm„ de exagerare, sunt convins c„ oricine str„bate traseul Drumului Na˛ional 10, Buz„u—Bra∫ov, nu poate r„m‚ne insensibil la ceea ce Ónt‚lne∫te Ón cale, dar sigur r„m‚ne cu o frumoas„ ∫i pl„cut„ impresie creat„ de pitorescul locurilor, dar ∫i de al a∫ez„rilor ∫i obiectivelor amplasate pe laturile riverane ale r‚ului Buz„u, nu mai vorbesc de ospitalitatea oamenilor.

Din p„cate, Valea Buz„ului nu a beneficiat de prea multe facilit„˛i Ón ultimele decenii, ∫i fac referire la ample programe de dezvoltare socioeconomic„, cultural„ ∫i turistic„, aceasta excel‚nd doar prin vestigiile ∫i peisajele oferite cu d„rnicie de mama-natur„.

Œn contextul celor relatate, profit de aceast„ ocazie ∫i, Ón numele edililor localit„˛ilor de pe Valea Buz„ului, lansez, ∫i sper c„ nu Ón neant, un apel de suflet c„tre poten˛ialul politic, executiv ∫i de orice alt„ factur„ al ˛„rii, inclusiv investitorii str„ini, cu rug„mintea ca prin prerogativele func˛iilor politice, administrative ∫i, mai ales, materiale, s„ Óncerce promovarea unor ini˛iative viabile, cu r„sfr‚ngere Ón dezvoltarea turistic„ a zonei care, evident, indirect, ar contribui la revigorarea ∫i propulsarea economicului din aceast„ parte de ˛ar„ despre care Ónc„ o dat„ sus˛in cu t„rie c„ poate concura oric‚nd cu alte trasee similare, chiar renumite, din Rom‚nia, respectiv Valea Prahovei sau altele.

Afirma˛ia nu este numai a mea, este de notorietate public„, dar, din p„cate, lipsa unor sus˛ineri materiale consistente ∫i sus˛inute a f„cut ca toate Óncerc„rile precedente s„ r„m‚n„ doar Ón stadiul de proiect, zona fiind mereu coda∫„ la capitolele turism ∫i deplas„ri de agrement, cu toate c„ abund„ Ón vestigii ∫i obiective istorice vechi sau contemporane ∫i, spre exemplificare, prezint doar c‚teva dintre acestea.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban.

Va urma domnul Pavel T‚rpescu.

Domnul Gheorghe Popescu ∫i domnul Ioan Miclea vor depune la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îCet„˛eanul rom‚n Óntre drepturi ∫i obliga˛ii constitu˛ionale“.

18-19 octombrie au fost zilele Ón care toat„ lumea a v„zut clar c„ rom‚nii nu vor s„ voteze. Chiar dac„ era vorba de legea fundamental„ a ˛„rii, care, fie vorba Óntre noi, o dat„ cu aderarea ˛„rii la Uniunea European„ va fi din nou schimbat„, lumea a ar„tat clar, chiar dac„ cifrele contrazic realitatea, c„ promisiunile guvernan˛ilor privind o via˛„ mai bun„ ∫i o aliniere la standardele europene nu mai impresioneaz„ de mult pe nimeni.

Cum altfel poate fi explicat„ lipsa popula˛iei de la vot? Sentimentele de frustrare ∫i am„r„ciune, al„turi de campania agresiv„ de publicitate a referendumului pentru Constitu˛ie au Ónc„lcat Ón modul cel mai elementar normele legale ∫i bunul-sim˛ al cet„˛eanului.

Apelul partidului de guvern„m‚nt, f„cut la videoconferin˛a de duminic„, de a scoate lumea la vot, ne-a adus aminte de îepoca de aur“, dar Ón acela∫i timp ne-a f„cut pe to˛i s„ Ón˛elegem c„ legea electoral„, ca orice lege,

poate fi Ónc„lcat„, iar drepturile noastre democratice nu pot fi chiar oric‚nd invocate.

Situa˛ii hilare ∫i revolt„toare Ón acela∫i timp au fost la tot pasul: improvizarea urnelor mobile ∫i trimiterea lor pe strad„ ∫i Ón sc„rile de bloc, necont‚nd secretul votului, precum ∫i exercitarea dreptului democratic al cet„˛eanului de r‚nd de a-∫i exprima op˛iunea ∫i convingerile proprii. A contat doar num„rul votan˛ilor, precum ∫i al buletinelor de vot care con˛ineau îDa“, de∫i nu era prea greu ca op˛iunea din urm„ a votantului s„ se fi schimbat p‚n„ la sec˛ia de votare.

Nu au lipsit nici amenin˛„rile, care au fost legate tot de banii s„racilor, adic„ de ajutoarele materiale, cum nu au lipsit nici tombolele care premiau prezen˛a la vot pe spinarea contribuabililor sau acordarea unor bonusuri pentru primarii care vor aduce cei mai mul˛i oameni la votare. S„ mai spunem c‚t de flagrant a fost Ónc„lcat„ legea electoral„? Vorbele nu-∫i mai au rostul...

Ce s-a demonstrat Ón zilele referendumului, dar mai ales Ón duminica referendumului? Un lucru foarte simplu: ambi˛ia P.S.D.-ului de a scoate lumea la vot, chiar dac„ legea electoral„ a fost Ónc„lcat„ flagrant, chiar dac„ oamenii s-au dus s„ voteze legea fundamental„ a ˛„rii prin Ónc„lcarea ei. ™i dac„ ne uit„m la rezultatele finale, de∫i, pe zi ce trece, neÓncrederea Ón realitatea ∫i corectitudinea lor cre∫te, vedem c„ aceast„ ambi˛ie a fost Ómplinit„.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului deputat Pavel T‚rpescu. Va urma domnul Emil Rus.

Domnii deputa˛i Cristian Sandache ∫i domnul Ion Mocioalc„ au depus la secretariat declara˛iile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ intitula interven˛ia mea de ast„zi îPartidul Social Democrat ∫i interesele Rom‚niei“.

Exist„ voci care acuz„ Partidul Social Democrat de lipsa patriotismului ∫i de dezinteres fa˛„ de viitorul Rom‚niei. Ca orice partid aflat la guvernare, noi suntem con∫tien˛i de faptul c„ toate inerentele nemul˛umiri se concentreaz„ ∫i se pozi˛ioneaz„ c„tre forma˛iunea noastr„ politic„.

Pe de alt„ parte, nu vom abandona lupta ∫i nu vom ceda Ón mod la∫, nu din dorin˛a oarb„ de a ne ag„˛a de anumite func˛ii, ci dintr-un sentiment al datoriei ∫i al responsabilit„˛ii fa˛„ de concet„˛enii no∫tri.

Partidul Social Democrat este un partid al oamenilor responsabili, un partid care are ∫i t„ria de a-∫i recunoa∫te gre∫elile ∫i, mai mult dec‚t at‚t, va reu∫i s„ se autodep„∫easc„. Suntem cea mai bun„ solu˛ie politic„ pentru Rom‚nia, ∫i acest lucru a fost confirmat Ón primul r‚nd de c„tre electoratul rom‚nesc.

Patriotismul nostru nu se va manifesta niciodat„ Ón mod demagogic, zgomotos, violent, ci va fi unul al muncii tenace, continue, f„r„ false zorzoane. Noi punem mai mult pre˛ pe lucrul Ón echip„, nu credem Ón minuni ivite peste noapte, iar dragostea noastr„ de oameni este discret„, Óns„ cu mult mai puternic„ dec‚t orice discurs, oric‚t de bine alc„tuit ar fi acesta.

Chiar dac„ mai sunt Ónc„ dificult„˛i de ordin economico-social, noi credem c„ adversarii no∫tri politici nu sunt Ón m„sur„ s„ ofere solu˛ii mai bune. Œi vom respecta pe to˛i, dar niciodat„ s„ nu conteze pe vreo eventual„ sl„biciune a noastr„.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Rus. Va urma domnul Ioan Oltean.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca obiect Óngrijorarea fa˛„ de amploarea mi∫c„rilor studen˛e∫ti din Óntreaga ˛ar„ ∫i cer Guvernului Adrian N„stase ∫i pre∫edintelui ˛„rii s„ se ia toate m„surile, s„ se analizeze cu responsabilitate cerin˛ele tinerilor, pentru c„ ele au cea mai real„ motiva˛ie.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Mesajul politic adresat tinerilor de c„tre guvernan˛i acum c‚teva zile a fost îVota˛i Constitu˛ia!“ la referendumul na˛ional care ne asigur„ intrarea Ón r‚ndurile popoarelor Europei ∫i care asigur„ viitorul Rom‚niei. Mesajul acesta politicianist a fost luat Ón serios de o parte din studen˛ime, c„reia i se cerea s„ fie participativ„ Ón politica ˛„rii.

A doua zi dup„ referendum, pornind de la condi˛iile dificile care au dep„∫it m„sura, de la situa˛ia mai mult dec‚t precar„ a Ónv„˛„m‚ntului superior rom‚nesc, au

declan∫at un ∫ir de greve Ón centrele universitare, greve care zv‚cnesc ∫i ast„zi.

Mi∫carea grevist„ studen˛easc„ interbelic„ st‚rnea mereu grija ∫i spaima conducerii ˛„rii de atunci, Óntruc‚t aceasta avea urm„ri. Nici Nicolae Ceau∫escu nu a uitat acest fapt ∫i Ón decembrie 1989 a ordonat, dup„ cum se ∫tie, o vacan˛„ de iarn„ pentru studen˛i, cu mult Ónainte de termenul prev„zut. ™i, vede˛i dumneavoastr„, de ce i-a fost fric„ n-a sc„pat. Fire∫te, Ón ac˛iunea de r„sturnare a dictaturii comuniste s-a antrenat Óntregul popor. Dar tineretul, studen˛imea a avut un rol hot„r‚tor, ∫i contribu˛ia acestui tineret este Ónscris„ cu s‚nge Ón paginile istoriei noastre.

Ceea ce vreau s„ afirm este c„ problemele ridicate de c„tre tineretul studios sunt esen˛iale, sunt ale vie˛ii lor ∫i c„ ei Ón prezent nu sunt manevra˛i de nimeni. Strig„tul revoltei lor oglinde∫te disperarea dramatic„ a unei genera˛ii chinuite. Ei pretind ca diplomele universitare s„ aib„ acoperire prin eforturi bine direc˛ionate Ón anii de studen˛ie, promovarea s„ se fac„ Ón func˛ie de merite, corup˛ia s„ nu-∫i afle locul Ón ∫coli, salariile profesorilor s„ fie decente, Ónv„˛„m‚ntului s„ i se acorde m„car 5% din bugetul ˛„rii; planurile de Ónv„˛„m‚nt s„ fie racordate la cerin˛ele pie˛ei muncii; Óntreg Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc s„ fie aliniat la standardele europene, s„ se renun˛e la experien˛ele de∫arte ale reformei, s„ fie redus„ ponderea materiilor complementare Ón favoarea celor de baz„; s„ se afecteze propor˛ional ore pentru practic„ ∫i ore pentru studiu, s„ fie privi˛i cu respect ca oameni ∫i, fire∫te, solicit„ cre∫terea num„rului de burse la 30% din num„rul total de studen˛i ∫i m„rimea unei burse s„ fie de 3 milioane lei pentru ca beneficiarii s„ poat„ acoperi cheltuielile de mas„ ∫i cazare, c„r˛i ∫i rechizite; s„ se asigure reduceri de 50% la transportul C.F.R., s„ fie dotate ∫i Ónc„lzite s„lile de curs ∫i laboratoarele.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Gheorghe Firczak a depus la secretariat declara˛ia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 1.201 din 14 octombrie 2003, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 738 din 22 octombrie, a fost constituit Comitetul interministerial pentru rela˛ia cu administra˛ia public„, cu rolul declarat de a gestiona ∫i armoniza rela˛iile dintre autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i autorit„˛ile publice locale.

Obiectivele Comitetului interministerial urm„resc realizarea criteriilor de aderare la Uniunea European„, eficientizarea raportului dintre administra˛ia public„ central„ ∫i cea local„, Ómbun„t„˛irea calit„˛ii legisla˛iei ∫i adopt„rii acquis-ului comunitar, identificarea problemelor cu care se confrunt„ autorit„˛ile administra˛iei publice, precum ∫i urm„rirea modului de realizare a programelor guvernamentale Ón teritoriu, eliminarea blocajelor birocratice din administra˛ia public„ central„ ∫i local„ cu care sunt confrunta˛i cet„˛enii ∫i agen˛ii economici.

Acest comitet interministerial este format din primulministru, care este ∫i pre∫edintele acestuia, din mini∫trii administra˛iei ∫i internelor, finan˛elor, ministrul muncii, ministrul delegat pentru rela˛iile cu partenerii sociali, ministrul economiei ∫i comer˛ului, ministrul educa˛iei, cercet„rii, tineretului.

La lucr„rile acestui comitet interministerial pot participa ca invita˛i c‚te trei reprezentan˛i ai Camerei Deputa˛ilor, ai Senatului, ai Federa˛iei autorit„˛ilor locale din Rom‚nia, precum ∫i cinci reprezentan˛i ai Uniunii Na˛ionale a Consiliilor Jude˛ene din Rom‚nia.

Analiz‚nd competen˛ele acestui comitet interministerial vom constata c„, de fapt, acestea sunt atribu˛ii ale unor ministere, dar ∫i ale Guvernului, iar dac„ avem Ón vedere componen˛a sa, vom observa c„ s-a constituit practic un miniguvern condus acum de un pre∫edinte care nu este nimeni altul dec‚t premierul Adrian N„stase.

Este evident„ existen˛a unui paralelism al atribu˛iilor Óntre Comitetul interministerial ∫i fiecare minister al c„rui ministru este ∫i membru al acestuia ∫i chiar Óntre Comitetul interministerial ∫i Guvern, acesta din urm„ fiind organizat ∫i func˛ion‚nd Ón temeiul Legii nr. 90/2001.

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma doamna Liana Naum.

Domnul Codrin ™tef„nescu a depus declara˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Mu∫amalizarea ilegalit„˛ilor ∫i sus˛inerea ho˛iei Ón ultima perioad„ a devenit un obicei obi∫nuit la Regia Na˛ional„ a P„durilor.

Cazul cel mai concret Ól reprezint„ controlul ini˛iat de c„tre Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii din Camera Deputa˛ilor, Ómpreun„ cu Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, Garda de Mediu ∫i Garda Financiar„.

Œn timpul verific„rilor din 25-26 iunie 2003, datorit„ interven˛iei domnului Dan Aldea, la capitolul propuneri, fa˛„ de rezultatele controlului, au fost sanc˛ionate persoane care nu au fost vinovate sau erau mai pu˛in vinovate de ilegalit„˛ile descoperite Ón timpul verific„rilor. Œn propuneri se precizeaz„ c„, pentru eliberarea de documente cu regim special persoanelor f„r„ drept, vinovat era responsabilul cu paza, care n-a informat conducerea Ocolului silvic Gheorgheni.

Œn realitate, Óns„, aceste documente au fost semnate ∫i eliberate de c„tre ∫eful de ocol. Œn propunerea amintit„ se mai cere îsanc˛ionarea contabilului-∫ef al Ocolului silvic Gheorgheni prin diminuarea salariului cu 10% pe o durat„ de dou„ luni pentru neÓnregistrarea ciocanelor preluate de la Ocolul silvic Praid, f„r„ o not„ de debitare de la ocolul men˛ionat.“

Œn conformitate cu Ordinul ministrului nr. 225 din 1997, ∫i pentru aceast„ abatere trebuia s„ fie tras la r„spundere tot ∫eful de ocol, conform atribu˛iilor sale de serviciu. Œns„ cazul cel mai grav Ól reprezint„ verific„rile domnului Bratu Sabin, din partea Corpului de control al Regiei Na˛ionale a P„durilor, care Ón zilele de 8-9 octombrie 2003 s-a deplasat Ón zona Gheorghenilor pentru mu∫amalizarea furturilor celor care au s„v‚r∫it abuzuri din cadrul Ocolului silvic Gheorgheni ∫i ale personalului de la Direc˛ia silvic„ din Miercurea-Ciuc, f„c‚nd controale fictive, cu scopul de a abate aten˛ia asupra abuzurilor ce se petrec at‚t la Ocolul silvic Gheorgheni, c‚t ∫i la Direc˛ia silvic„ Miercurea-Ciuc.

Domnule director Ion Dumitru, p‚n„ c‚nd ve˛i tolera ca angaja˛ii dumneavoastr„ s„ sus˛in„ ho˛ia ∫i ilegalit„˛ile ∫i s„ mu∫amalizeze gravele abateri de serviciu at‚t Ón cadrul Ocolului silvic Gheorgheni, c‚t ∫i la Direc˛ia silvic„ Miercurea-Ciuc?

Mul˛umesc ∫i eu.

O invit la microfon pe doamna Liana Naum. Va urma domnul deputat Lucian Bolca∫.

Domnul Costache Mircea ∫i domnul Emil R„dulescu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La São Paulo, Ón Brazilia, Partidul Social Democrat din Rom‚nia ∫i-a confirmat pe deplin competen˛a ∫i meritul de a face parte din familia social-democrat„.

Congresul Interna˛ionalei Socialiste a votat, cu 145 de voturi pentru ∫i unul Ómpotriv„, admiterea Partidului Social Democrat ca membru cu drepturi depline Ón r‚ndurile sale.

Am deplina Óncredere c„ decizia Congresului Interna˛ionalei Socialiste, de a acorda un vot de Óncredere celui mai popular ∫i mai puternic partid din Rom‚nia, cu siguran˛„ a putut fi realizat„ numai datorit„ contribu˛iei Partidului Social Democrat la afirmarea valorilor social-democra˛iei Ón Europa de Sud-Est, precum ∫i la dezbaterile de idei din cadrul familiei politice, a dorin˛ei partidului de a contribui la prestigiul ∫i credibilitatea social-democra˛iei Ón zona Europei de Sud-Est.

Pentru partidul condus de domnul prim-ministru Adrian N„stase, la fel cum s-au Óncheiat capitole importante Ón plan guvernamental (eliminarea vizelor, integrarea Ón NATO, finalizarea negocierilor cu F.M.I. sau a diferitelor capitole de discu˛ie cu Banca Mondial„), intrarea Ón normalitate Ónseamn„, p‚n„ la urm„, ∫i intrarea Partidului Social Democrat Ón Interna˛ionala Socialist„, precum ∫i finalizarea, anul viitor, a negocierilor cu Uniunea European„, toate acestea f„c‚nd parte din etapele pe care partidul le-a anun˛at ca parte a unui program major de modernizare, care s„ conduc„ la finalizarea perioadei de tranzi˛ie.

Acest congres nu poate dec‚t s„ confirme o evolu˛ie de 10 ani de modernizare gradual„ a partidului. Este cert ∫i de necontestat faptul c„ P.S.D. se bucur„ de Óncredere ∫i reprezentativitate la nivel mondial. ™i acest lucru a fost confirmat. Succesul ne apar˛ine. Surpriza, Óns„, a venit din interior. Partidul Democrat din Rom‚nia a jucat o scen„ lipsit„ de moralitate ∫i maturitate politic„. Este ridicol ca singurul vot Ómpotriva intr„rii P.S.D. Ón Interna˛ionala Socialist„ s„ vin„ tocmai de la cona˛ionalii no∫tri, care nu Ón˛eleg competi˛ia ∫i rolul pluralismului politic Óntr-o societate democratic„.

Acest gest lipsit de sens sunt convins„ c„ i-a nemul˛umit ∫i i-a mirat, totodat„, chiar pe unii dintre membrii Partidului Democrat, care respect„ valorile socialdemocra˛iei. Chiar dac„ acest lucru a fost inten˛ionat, s„ ne descurajeze, putem afirma clar c„, p‚n„ acum, am demonstrat c„ ne respect„m angajamentele politice ∫i am reu∫it s„ ne atingem obiectivele.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului Lucian Bolca∫. Va urma domnul Aurel Daraban.

Domnul Costel Marian Ionescu a depus declara˛ia la secretariat.

Ca urmare a celor hot„r‚te Ón Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare urmeaz„ s„ fac„ aceast„ declara˛ie politic„.

îNe exprim„m profunda Óngrijorare cu privire la ini˛iativa unor cercuri extremiste, ce se pretind reprezentante ale minorit„˛ii maghiare, de autonomizare a unei p„r˛i din teritoriul ˛„rii, pe baza unor criterii pur etnice, prin crearea a∫a-zisului Consiliu na˛ional secuiesc, constituit prin reunirea a trei jude˛e ale Rom‚niei Óntr-o enclav„ etnic„ separat„ de structurile statului unitar rom‚n.

Œn pofida oric„ror justific„ri date de ini˛iatori, aceast„ ac˛iune este direct anticonstitu˛ional„, situ‚ndu-se Ón afara oric„rui cadru legal, constituind un atac material direct la adresa caracterului na˛ional unitar, indivizibil ∫i suveran al statului rom‚n.

Prin anacronismul reÓnvierii unor structuri feudale specifice secolului al XIII-lea, aceast„ ini˛iativ„ contravine conceptelor moderne ale construc˛iei europene actuale, concepte pe care autorii ini˛iativei le siluiesc logic pentru a le putea folosi ca acoperire a scopurilor separatiste pe care le urm„resc.

Fidel principiilor democratice ale dezbaterilor libere, Partidul Rom‚nia Mare trebuie s„ constate c„ aceste principii au fost dep„∫ite at‚t prin con˛inutul ideilor propagate, c‚t ∫i prin ac˛iunile materiale directe ce vizeaz„ f„r‚mi˛area teritoriului na˛ional.

Este necesar s„ tragem concluzii corespunz„toare ∫i din analizarea momentului materializ„rii acestei ini˛iative mai vechi. Consider„m ac˛iunile Óntreprinse ca av‚nd un caracter provocator, urm„rind Ómpiedicarea desf„∫ur„rii normale a procesului ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Apare, astfel, surprinz„toare ∫i contrar„ oric„ror uzan˛e diplomatice vizita pre∫edintelui Ungariei, stat ce a dorit s„ monitorizeze procesul nostru de integrare, vizit„ cu caracter particular, dar desf„∫urat„ Ón absen˛a ∫efului statului rom‚n ∫i a primului-ministru, Ón cadrul c„reia s-a Ónt‚lnit, evident, tot neoficial, cu reprezentan˛i ai acestei structuri nelegale.

Independent de pozi˛ia, de data aceasta oficial„, adoptat„, o astfel de Ónt‚lnire este menit„ s„ confere o pretins„ legitimitate existen˛ei acestora.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul deputat Aurel Daraban. Va urma domnul deputat Ilie Merce.

Domnul deputat Sonea depune declara˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Multitudinea de evenimente din ultimele trei s„pt„m‚ni a f„cut ca un eveniment major s„ fie trecut sub t„cere at‚t de Parlament, c‚t ∫i de mass-media.

Recenta alegere a Rom‚niei ca membru nepermanent Ón Consiliul de Securitate al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite are o semnifica˛ie deosebit„, deoarece acest fapt Ónseamn„ recunoa∫terea contribu˛iilor aduse de ˛ara noastr„ Ón ultimii doi ani Ón plan bilateral, regional ∫i multilateral.

Dup„ cum ∫tim, candidatura Rom‚niei a fost depus„ Ón 1997. De atunci au fost Óntreprinse serioase eforturi de convingere de c„tre diploma˛ia rom‚neasc„, de argumentare a pozi˛iei ∫i cererii noastre. Aceste eforturi serioase au fost Óncununate prin votul extraordinar, a∫ putea spune, a 174 de ˛„ri care s-au pronun˛at Ón favoarea noastr„, ceea ce sigur genereaz„ un orizont de a∫tept„ri Ón alb al comunit„˛ii interna˛ionale fa˛„ de presta˛ia Rom‚niei Ón Consiliul de Securitate.

Rom‚nia a fost sus˛inut„ de toate ˛„rile membre ale NATO, de statele europene, de grupul est-european, de membrii permanen˛i ai Consiliului de Securitate.

Indubitabil, este ∫i o recunoa∫tere a statutului ∫i a credibilit„˛ii pe scena interna˛ional„ pe care o are Rom‚nia la ora actual„. Pot afirma c„ acest moment vine ca o schimbare minunat„, ca o rena∫tere Ón urma c„reia Rom‚nia Ó∫i ia locul cuvenit Ón comunitatea interna˛ional„ ∫i Ón destinul s„u european natural.

Cu certitudine, ne a∫teapt„ doi ani care nu vor fi lipsi˛i de dificult„˛i, dar trebuie s„ Ón˛elegem c„ Óntreaga clas„ politic„ are datoria s„ gestioneze aceast„ fereastr„ de oportunitate Ón mod competent.

Astfel, Ón 2004 urmeaz„ s„ ne consolid„m, din punct de vedere formal, statutul cu Alian˛a Nord-Atlantic„, iar Ón 2005 s„ semn„m tratatul de aderare la Uniunea European„, s„ ne c‚∫tig„m locul pe care consider„m c„ ˛ara noastr„ Ól merit„ Ón lume.

Cred c„ atitudinea noastr„ dominant„ trebuie s„ fie una de con∫tientizare a responsabilit„˛ii imense care ne a∫teapt„. Acest statut de membru nepermanent Ón Consiliul de Securitate al O.N.U. va permite ˛„rii noastre s„ fie prezent„ Ón dezbaterile marilor probleme privind instabilitatea interna˛ional„.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Ilie Merce. Va urma domnul Tiberiu Sb‚rcea.

Domnii deputa˛i Gheorghe Ro∫cule˛ ∫i Liviu Negoi˛„ au depus la secretariat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îTeleviziunea Rom‚n„ — o cloac„ de fraude ∫i abuzuri sub pulpana P.S.D.-ului“.

Prin hot„r‚rea Consiliului de administra˛ie al TVR, la 1 martie a.c. a fost schimbat„ complet structura organizatoric„ a Radioteleviziunii Rom‚ne. Œn aplicarea acestei hot„r‚ri s-au comis urm„toarele abuzuri ∫i ilegalit„˛i:

1. Œn func˛iile de conducere din noua organigram„ au fost numi˛i f„r„ concurs, pe criterii de nimeni cunoscute p‚n„ ast„zi, de c„tre pre∫edintele director general, domnul Valentin Nicolau, directori, redactori-∫efi ∫i ∫efi de serviciu, to˛i membri interimari, p‚n„ la organizarea de concursuri pentru ocuparea acestor posturi.

Au trecut de atunci 7 luni, chiar mai mult, timp Ón care concursurile trebuiau, conform legii, s„ aib„ loc, dar nu au fost nici m„car anun˛ate, interimatul risc‚nd s„ se prelungeasc„ la infinit, cu consecin˛e grave pentru asigurarea echidistan˛ei cerute de lege ∫i informarea corect„ a telespectatorilor.

2. Structura Comitetului director a fost impus„ ilegal de c„tre pre∫edintele director general, cu sprijinul Consiliului de administra˛ie, Ónc„lc‚ndu-se art. 28 pct. c) din Legea nr. 41 de func˛ionare a Societ„˛ii de Radioteleviziune, care precizeaz„ clar c„ posturile din Comitetul director se ocup„ prin concurs. Nici p‚n„ azi aceste concursuri n-au fost organizate.

Œn absen˛a acestui concurs, nimeni nu ∫tie ce calit„˛i manageriale Ói Óndrept„˛esc pe membrii numi˛i interimar s„ ia deciziile care revin Comitetului director, conform Legii nr. 41, cu at‚t mai mult cu c‚t unii dintre ei au devenit peste noapte dintr-un simplu ∫ef de serviciu director de departament ∫i membru Ón Comitetul director (vezi cazul Constantin Constantinescu, un exemplu).

3. Œntre timp, directorilor ∫i redactorilor-∫efi interimari li s-au m„rit lefurile Ón afara cadrului legal, oferindu-li-se ni∫te sume Óntre 28 milioane ∫i 40 de milioane de lei, pre∫edintele director general asigur‚ndu-∫i astfel sprijinul total pentru m„surile abuzive pentru subordonarea total„

a Televiziunii publice puterii actuale, din sfera c„reia provine.

Profit‚nd de acest context, noilor ∫efi li s-au pus la dispozi˛ie birouri care au fost chiar Ón primele s„pt„m‚ni dup„ numire reamenajate, renovate, remobilate, de∫i nimic nu justifica aceste cheltuieli urgente din bugetul Televiziunii publice.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Tiberiu Sb‚rcea.

Va urma domnul Nicolae Leon„chescu.

Domnul deputat Vlad Hogea ∫i domnul Bozg„ Ion au depus la secretariat declara˛iile.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i parlamentari,

Interven˛ia mea se nume∫te: îDe ce at‚ta Ónver∫unare?“

Referendumul de revizuire a Constitu˛iei s-a desf„∫urat de ceva timp ∫i azi vorbim de o Constitu˛ie a Rom‚niei 2003; ea este forma republicat„ a Constitu˛iei Rom‚niei din 1991, cu actualizarea ∫i renumerotarea articolelor, revizuit„ prin Legea nr. 429/2003, aprobat„ prin referendumul na˛ional din 18-19 octombrie 2003, confirmat prin Hot„r‚rea Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 3/22 octombrie 2003.

Constitu˛ia con˛ine o serie de prevederi utile, corecte ∫i concrete, care au fost dezb„tute Ón Comisia de revizuire, comisie din care au f„cut parte parlamentari din toate partidele politice, ∫i care, f„r„ prezen˛a Partidului Rom‚nia Mare, au votat îpentru“ Ón plenul reunit parlamentar.

Nu am Ón˛eles ∫i nu voi Ón˛elege pozi˛ia, adeseori du∫m„noas„, a Partidului Na˛ional Liberal ∫i a Partidului Democrat, Ón declara˛iile care au urmat referendumului, Ón mass-media, cu privire la reu∫ita prezent„rii rom‚nilor la vot Ón procent de peste 55%.

Oare c‚nd a˛i fost corec˛i ∫i v-a˛i exprimat cu adev„rat, Ónainte sau dup„ referendum?

De ce s-a f„cut at‚ta zarv„ de faptul c„ nu se va introduce votul uninominal, c„ nu se va introduce controlul averilor ilicite, c„ nu se va restr‚nge ∫i va Ónceta s„ mai fie un paravan al corup˛iei ∫i abuzurilor imunitatea parlamentar„, c„ nu va exista transparen˛„ total„ privind biografia demnitarilor ∫i a candida˛ilor la func˛ii de conducere, at‚t timp c‚t ast„zi aceste probleme sunt pe agenda de lucru sau sunt rezolvate?

Stima˛i colegi, a˛i sf„tuit s„ nu se mearg„ la referendum sau s„ nu se voteze, sau s„ se voteze contra diferite uniuni, funda˛ii, asocia˛ii, federa˛ii, ligi, forumuri sau grup„ri. Pentru ce?

Avem oare dreptul de a Óndemna ca, prin neparticipare la vot, s„ se decid„ Óntr-o chestiune vital„ ∫i istoric„? De ce at‚ta Ónver∫unare? Prin dreptul constitu˛ional de participare la vot trebuie s„ ne exprim„m pozi˛ia Ón fa˛a urnelor.

Stima˛i colegi, Constitu˛ia actualizat„, votat„ ∫i confirmat„ prin hot„r‚rea Cur˛ii Constitu˛ionale este a noastr„, a tuturor ∫i constituie de azi Ónainte o poart„ deschis„ larg de intrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„. Dumnezeu s„ ne dea g‚ndul cel bun.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Nicolae Leon„chescu. Va urma domnul Dumitru Chiri˛„.

Domnul Marin Anton depune la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn aceast„ perioad„ de tranzi˛ie c„tre un nou model socioeconomic pe care ni-l dorim a reprezenta o solu˛ie fericit„, problema tineretului ∫i deci a viitorului nostru este fundamental„.

Semnalele pe care le recept„m din realitatea Ónconjur„toare sunt descurajante, ca s„ nu zic sumbre.

Tineri ∫i tinere caut„ insistent un loc de munc„ ∫i nu g„sesc! Nu Óncearc„ s„ Óntemeieze familii pentru c„ nu au locuin˛e ∫i nici certitudinea unui venit care s„ le asigure un trai decent.

Pasiunea pentru Ónv„˛„tur„ a disp„rut, Ón marea majoritate a cazurilor. Motiva˛ia pentru performan˛a ∫colar„ este foarte slab„ ∫i exemplele negative se Ónmul˛esc.

Debusola˛i, tinerii Ó∫i g„sesc refugiul Ón uitare, l„s‚ndu-se atra∫i spre via˛a facil„ din discoteci unde alcoolul, drogurile, violen˛a ∫i prostitu˛ia sunt tenta˛ii curente c„rora nu le rezist„.

Tineretul nostru nu mai crede Ón promisiuni de nici un fel. Din ce Ón ce mai mul˛i tineri pleac„ Ón alte ˛„ri Ón speran˛a c„ vor g„si condi˛ii mai bune de munc„ ∫i via˛„. Pierdem popula˛ia fertil„ din cauza unui management social catastrofal.

Unii dintre ei devin infractori; al˛ii Ó∫i procur„ diplome pe bani ∫i tot cu bani devin salaria˛i Ón structurile statului, nenorocind lumea cu lipsa lor de preg„tire.

De ce oare Executivul Óncurajeaz„ comer˛ul cu diplome oferite de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt tip S.R.L.?!

Œn Basarabia a ap„rut un fenomen social nou: foarte mul˛i tineri fac poezii! Unii v„d Ón asta o expresie a capacit„˛ii de crea˛ie.

Eu constat c„ este vorba de un refugiu Ón vis, Ón lipsa unor deschideri Ón plan material.

Administra˛ia public„ local„ a neglijat tineretul ∫i l-a pierdut!

Prim„riile din marmur„ eternizeaz„ o birocra˛ie hain„ pentru care tineretul creeaz„ probleme sup„r„toare.

Am inversat raporturile, stima˛i colegi, ∫i de aceea nu trebuie s„ ne mai mire c„ tinerii sunt indiferen˛i la fenomenul politic. Nefiind asculta˛i ∫i ajuta˛i s„ se exprime, mul˛i tineri vor e∫ua pe coordonatele infrac˛iunilor de tot felul ∫i ale vie˛ii de emigrant.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Chiri˛„. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

V„ rog s„ re˛ine˛i c„ nu mai avem prea mult timp la dispozi˛ie, ca atare, rog concentrare din partea colegilor care mai au interven˛ii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La sf‚r∫itul lunii octombrie 2003, domnul Adrian N„stase, Ón calitate de pre∫edinte al Partidului Social

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 Democrat, ∫i domnul Marius Petcu, Ón calitate de pre∫edinte al Confedera˛iei Na˛ionale a Sindicatelor Libere din Rom‚nia îFr„˛ia“, au semnat un acord de colaborare ∫i parteneriat, pornind de la modelul social-democrat european, prin care echilibrul dintre competi˛ie, colaborare ∫i solidaritate se poate realiza ∫i pe baza Ón˛elegerilor dintre partidele social-democrate ∫i confedera˛iile sindicale.

Acest acord de colaborare ∫i parteneriat nu reprezint„ un element de noutate. El este un element de continuitate, care pune Ón eviden˛„ faptul c„ Partidul Social Democrat promoveaz„ politicile economice ∫i sociale, Óntr-un echilibru deplin Óntre interesele capitalului ∫i cele ale salaria˛ilor.

De asemenea, prin semnarea acestui acord, se dovede∫te o dat„ Ón plus c„ social-democra˛ia este doctrina care r„spunde Ón cele mai bune condi˛ii aspira˛iilor salaria˛ilor ∫i c„ cele dou„ organiza˛ii pot ac˛iona Ómpreun„ pentru consolidarea democra˛iei participative pe calea parteneriatului social.

Prin semnarea acestui acord se extinde posibilitatea particip„rii sindicatelor la procesele decizionale Óntr-o manier„ organizat„ ∫i profesionist„. Pentru punerea Ón aplicare a acordului de parteneriat, P.S.D.-ul va continua sus˛inerea Ón Parlament a propunerilor C.N.S.L.R. îFr„˛ia“, care vizeaz„ legisla˛ia economic„ ∫i social„, a∫a cum a f„cut-o Ón cadrul Legii sindicatelor, Codului muncii ∫i a proiectului de Cod fiscal.

Œn acela∫i timp, cele dou„ organiza˛ii vor constitui grupe consultative comune, la nivel central ∫i local, pentru sus˛inerea ∫i monitorizarea procesului legislativ.

Pentru responsabilizarea tuturor structurilor celor dou„ organiza˛ii, la nivel teritorial vor fi semnate acorduri similare Óntre filialele teritoriale P.S.D. ∫i C.N.S.L.R. îFr„˛ia“.

Œn vederea asigur„rii unei contribu˛ii directe la derularea unor politici economice ∫i sociale Ón interesul salaria˛ilor, Partidul Social Democrat va identifica ∫i promova Ón structurile sale politice, ∫i respectiv executive, speciali∫ti sau personalit„˛i recomandate de C.N.S.L.R. îFr„˛ia“, iar C.N.S.L.R. îFr„˛ia“ se va preocupa permanent ∫i constant de Ónt„rirea structurilor P.S.D. la toate nivelurile.

E-n ordine.

Dau cuv‚ntul domnului Gheorghe Dinu. Va urma doamna deputat Maria Laz„r. Domnii deputa˛i Raj Tunaru Alexandru ∫i domnul Emil Boc au depus la secretariat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDivizarea c„ii ferate a preg„tit terenul pentru corup˛ie ∫i clientelism politic“.

Nici nu s-au stins bine ecourile caterincii de s‚mb„t„, duminic„, intitulat„ pompos îReferendum pentru revizuirea Constitu˛iei“, un spectacol penibil ∫i grotesc al ma∫ina˛iunilor ∫i ilegalit„˛ilor teritoriale de tot felul, o adev„rat„ repeti˛ie Ón vederea fraud„rii alegerilor de anul viitor, ∫i Guvernul Adrian N„stase a trecut, Ómpins de la spate de semnalele venite din exterior, la cur„˛enia de toamn„.

Dup„ demisia sau demiterea celor trei mini∫tri, insistent cerut„ de pres„ Ón ultimele s„pt„m‚ni, a venit imediat r‚ndul unor directori de companii na˛ionale din parohia p„storit„ de domnul ministru Miron Mitrea.

Nu-mi este deloc surprinz„tor faptul c„ printre ace∫ti ultimi trei func˛ionari de rang Ónalt implica˛i Ón scandalul de corup˛ie cu iz penal se afl„ Mihai Necolaiciuc, fostul director general al Companiei Na˛ionale de C„i Ferate C.F.R. S.A. ∫i administrat de infrastructura feroviar„.

De nenum„rate ori, de la tribuna Camerei Deputa˛ilor, prin declara˛ii, interpel„ri ∫i propunerile legislative, precum ∫i prin interven˛ii Ón media am atras aten˛ia asupra haosului Ón care este gestionat capitalul feroviar. F„r‚mi˛area incon∫tient„ a administra˛iei C.F.R. Ón 38 de entit„˛i mai mari sau mai mici, nic„ieri Ónt‚lnit„ Ón Europa, a creat teren propice pentru corup˛ie ∫i clientelism politic, pentru furtul banului public, inclusiv al celui european, pentru abuzuri de tot felul, fiecare din cei 38 de ∫efi, dar mai ales cei trei mari bo∫i de la infrastructur„, transport, marf„ ∫i transport c„l„tori, crez‚ndu-se st„p‚ni atotputernici ∫i consider‚nd societatea de stat ca proprietatea sa.

Una dintre cele mai tragice consecin˛e a fost disponibilizarea masiv„ de personal, aruncarea pe drumuri a mii de oameni cu Ónalt„ calificare, pentru acoperirea pierderilor cauzate de cheltuielile administrative exagerate, de folosirea ira˛ional„ a fondurilor din folosul unei clientele a P.S.D., chiar de furtul sadea, a∫a cum se dovede∫te Ón ultimul timp.

De fapt, cine este Mihai Necolaiciuc? Presa de la Ia∫i, de unde se trage, l-a denumit îJup‚nul Moldovei“, a c„rui

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Maria Laz„r. Va urma domnul Emil Cri∫an.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Recentul Congres al Interna˛ionalei Socialiste, desf„∫urat la São Paulo, Ón Brazilia, a adoptat cererea P.S.D. de a deveni membru cu drepturi depline al acestei prestigioase organiza˛ii politice, fondat„ Ón anul 1864, care cuprinde un num„r important de partide socialdemocrate ∫i socialiste din lume.

Premerg„tor acestui eveniment, Interna˛ionala Socialist„ a Femeilor ∫i cea a Tineretului au admis la r‚ndul lor organiza˛iile de femei ∫i de tineret ale P.S.D.

Admiterea P.S.D. Ón marea familie a sociali∫tilor reprezint„ un succes remarcabil, o recunoa∫tere a statutului ∫i programului s„u de natur„ social-democrat„, dar ∫i a capacit„˛ii sale politice, al celui mai puternic partid din Rom‚nia, dovedit„ prin guvernarea ˛„rii ∫i rezultatele vizibile Ón ce prive∫te democratizarea societ„˛ii rom‚ne∫ti, asigurarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor s„i, principii care, al„turi de altele, caracterizeaz„ ideologia ∫i politica interna˛ionalei socialiste.

Faptul c„ aceast„ cooptare s-a realizat direct, ca membru cu drepturi depline, f„r„ impunerea unei perioade de stagiu, obligatorie p‚n„ acum pentru toate partidele care au candidat, d„ drepturi depline P.S.D. s„-∫i exprime votul asupra tuturor hot„r‚rilor ∫i deciziilor privind prezentul ∫i viitorul social-democra˛iei Ón Europa ∫i Ón lume ∫i sunt convins„ c„ acest vot va fi unul de oportunitate ∫i responsabilitate.

Œn acela∫i timp, calitatea de membru al Interna˛ionalei Socialiste acordat„ P.S.D. Ónseamn„ puncte valoroase acumulate de Guvernul condus de premierul Adrian N„stase Ón favoarea integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, prin sus˛inerea solidar„ a Rom‚niei de c„tre partidele social-democrate ce compun Partidul Sociali∫tilor Europeni din ˛„rile care sunt deja membre ale Comunit„˛ii Europene. Ziua de 28 octombrie 2003 reprezint„ o dat„ istoric„ pentru P.S.D., data recunoa∫terii maturit„˛ii sale ∫i a social-democra˛iei rom‚ne∫ti, dup„ o perioad„ de transform„ri ∫i acumul„ri esen˛iale petrecut„ dup„ 1989.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Cri∫an ∫i va urma ultimul vorbitor, dar nu cel din urm„, domnul deputat Ion Florentin Sandu.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ î«Ro∫ia Montan„ — Gold Corporation» otr„ve∫te via˛a Mun˛ilor Apuseni, Ónc„ Ónainte de Ónceperea investi˛iei propuse“.

Dup„ ce o comisie parlamentar„ comun„, stabilit„ pentru efectuarea unei analize asupra proiectului de dezvoltare minier„ Ro∫ia Montan„, s-a deplasat Ón luna mai a.c. Ón zon„, unde pe parcursul a dou„ zile de audieri s-au tras o serie de concluzii, Óntocmindu-se un raport care Ón luna iunie a fost depus la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor spre a fi analizat ulterior de cele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 dou„ Camere, nimic nu se mai cunoa∫te despre acel raport.

Dup„ ce primul-ministru al Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, a spus la o Ónt‚lnire cu presa c„ at‚ta vreme c‚t el va conduce Guvernul proiectul pentru aurul din Apuseni nu va primi aprobare, dup„ cum titreaz„ ziarul îEvenimentul zilei“, din data de 3 iunie 2003, Ón articolul îEl Dorado se am‚n„“, Ón zona Mun˛ilor Apuseni ac˛iunile distrug„toare ale îRo∫iei Montana — Gold Corporation“ au dep„∫it grani˛ele localit„˛ii Ro∫ia Montan„.

La cabinetul parlamentar din ora∫ul Abrud am primit s‚mb„t„, 25.10.2003, memoriul unei delega˛ii de 15 familii din comuna Bucium, situat„ Ón imediat„ vecin„tate cu Ro∫ia Montan„, ∫i care ne-au adus la cuno∫tin˛„ urm„toarele: Ón prim„vara anului 2002, urmare a cererii îRo∫ia Montan„ — Gold Corporation“ privind executarea de cercet„ri geologice ∫i foraje subterane Ón zona Bucium, Rodu, Frasin, Consiliul local al comunei ∫i-a dat avizul pentru ob˛inerea autoriza˛iei de lucr„ri. Premerg„tor avizului s-a Óncheiat un protocol care se refer„ ∫i la problemele de mediu, Ón spe˛„ poluarea apelor subterane ∫i a aerului.

Astfel, îRo∫ia Montan„ — Gold Corporation“ a ob˛inut o autoriza˛ie de lucr„ri valabil„ p‚n„ Ón luna august 2003, demar‚nd lucr„rile Ón perimetrul men˛ionat. Aceste lucr„ri au constat Ón defri∫„ri, drumuri acces ∫i foraje Ón perimetrele Rodu Vest, Rodu Sud ∫i Frasin. Versantul Frasin, care deverseaz„ spre Valea ™esii, sat cu c‚teva zeci de gospod„rii, a creat prima und„ de poluare. Urmare a unui foraj executat la limita inferioar„ a zonei Ómp„durite s-a poluat sursa de ap„ apar˛in‚nd unei familii. Activitatea s-a oprit o dat„ cu Ónceperea iernii, fiind reluat„ Ón luna august 2003, c‚nd a fost prelungit„ ∫i autoriza˛ia de lucr„ri. Atunci s-a trecut la executarea de foraj Ón zona Frasin, versantul Ónspre Valea ™esii. Dup„ trecerea de la foraj uscat la foraj umed, au ap„rut ∫i problemele, adic„ infestarea pe r‚nd a f‚nt‚nilor din care cele 15 familii semnatare ale memoriului utilizeaz„ apa potabil„ pentru consumul lor ∫i al animalelor din gospod„riile proprii, prin antrenarea particulelor de roc„ sf„r‚mat„ ∫i a emulsiei utilizate la foraj Ón p‚nza freatic„. Pentru data de 24 octombrie 2003 s-a primit de c„tre fiecare familie afectat„ invita˛ia de a participa, la Prim„ria Bucium, la o discu˛ie despre activitatea îRo∫ia Montan„ — Gold Corporation“ Ón comun„ ∫i felul Ón care aceste activit„˛i Ói afecteaz„ pe cet„˛eni. Aici, cei afecta˛i de poluare au anun˛at c„ majoritatea prezint„ tulbur„ri digestive ∫i c„ animalele refuz„ s„ bea ap„ din sursele afectate, c„ sunt nevoi˛i s„ care ap„ de la mare distan˛„ ∫i au solicitat o solu˛ie de rezolvare din partea companiei.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Florentin Sandu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPenibil ∫i grotesc“.

Penibil ∫i grotesc, a∫a poate fi caracterizat gestul de s„pt„m‚na trecut„ al Partidului Democrat din Rom‚nia de a vota, singur, Ómpotriva a 145 de partide socialdemocrate din Óntreaga lume, neadmiterea P.S.D.-ului din Rom‚nia Ón Interna˛ionala Socialist„.

S„ fie oare P.D.-ul singurul de˛in„tor al valorilor socialdemocrate din lume? S„ fi deviat celelalte 145 de partide de la aceast„ doctrin„ sau, ca de nenum„rate ori p‚n„ acum, Partidul Democrat se crede buricul p„m‚ntului ∫i c„ tot ce mi∫c„ Ón lumea asta graviteaz„ Ón jurul lui?!

Aceast„ Ónt‚mplare Ómi aduce aminte de o alta, care nu are leg„tur„ cu politica, dar care are menirea de a ne ar„ta capacitatea de neegalat a noastr„, a unor rom‚ni, de a ne faulta reciproc, mai ales atunci c‚nd ne Ónt‚lnim Ón str„in„tate.

Acum c‚˛iva ani eram Óntr-o delega˛ie la Bruxelles, la Comisia European„ a C„rbunelui ∫i O˛elului. Din delega˛ie f„ceau parte 6-7 directori generali de la marile combinate siderurgice din Rom‚nia ∫i de la Casele de comer˛ specializate. Trebuia s„ prezent„m un raport de ˛ar„ privind situa˛ia la acea vreme a siderurgiei din Rom‚nia. Din cauze care acum nu mai prezint„ nici o importan˛„, cel care Óntocmise raportul ∫i trebuia s„-l prezinte nu a mai putut veni cu noi ∫i ne-am trezit cu o zi Ónainte c„ nu aveam ce prezenta Ón fa˛a comisiei.

Pentru a ie∫i din aceast„ situa˛ie total nepl„cut„, ne-am adunat c‚˛iva dintre colegi, am lucrat toat„ noaptea ∫i am Óntocmit un raport plauzibil, cu date c‚t mai apropiate de realitate, pe care a doua zi l-am prezentat Ón plen, av‚nd aprecieri favorabile din partea tuturor participan˛ilor str„ini.

Ei bine, primul rom‚n care s-a ridicat ∫i a luat cuv‚ntul, exprim‚ndu-∫i totalul dezacord cu cele prezentate, a fost unul dintre colegii no∫tri, care a ˛inut s„ arate c„ datele privitoare la combinatul lui nu erau foarte corecte. Am sim˛it cum cade cerul pe noi. Am sim˛it cum toat„ lumea ne privea ca pe ni∫te g‚ndaci Óntr-un insectar. O situa˛ie mai penibil„ ∫i mai ridicol„ nu credeam c„ o s„ mai Ónt‚lnesc vreodat„. Dar uite c„ s„pt„m‚na trecut„ s-a petrecut ceva asem„n„tor.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc.

Œn aceste zile noi to˛i a∫tept„m s„ afl„m care este cu adev„rat p„rerea autorit„˛ilor de la Bruxelles despre economia rom‚neasc„, dar, mai ales, ce avem de f„cut mai departe pentru a urma calea integr„rii Ón structurile Uniunii Europene.

Indiferent Óns„ de felul Ón care vor fi f„cute anumite aprecieri Ón raportul de ˛ar„, executivul ar trebui s„ se team„ de faptul c„ economia rom‚neasc„ nu prea ofer„ motive de satisfac˛ie ∫i optimism.

Reorganizarea lent„ ∫i privatizarea aproape inexistent„ a sectorului energetic, indisciplina financiar„ a Óntreprinderilor de stat, folosirea unor metode discutabile pentru ∫tergerea datoriilor unor Óntreprinderi ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, comportamentul prea Óng„duitor al statului Ón raport cu anumite efecte sociale pot constitui motive de Óngrijorare fa˛„ de felul Ón care suntem percepu˛i. Doar cre∫terea economic„ constant„ nu poate justifica existenta unei economii de pia˛„ func˛ionale.

Povara fiscalit„˛ii, scumpirea utilit„˛ilor, precum ∫i majorarea Ón permanen˛„ a unor taxe ∫i impozite r„m‚n dificult„˛ile reale care apas„ doar asupra celor care, de ani buni, sus˛in aproape exclusiv cre∫terea economic„. Ne referim aici la Óntreprinderi viabile, dar care, Ón loc s„ primeasc„ facilit„˛i de un fel sau altul, sunt l„sate prad„ fiscului ∫i controalelor excesive.

Pentru ace∫ti agen˛i economici ar trebui s„ g„seasc„ guvernan˛ii stimulente ∫i politici economice adecvate, ∫i nu pentru Óntreprinderile falimentare de stat care sunt alimentate cu bani de la buget sub amenin˛area c„ blocheaz„ drumuri sau sparg geamuri de sedii P.S.D.!

P‚n„ acum n-am demonstrat c„ avem determinarea necesar„ de a crea o economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i un climat de afaceri concuren˛ial ∫i s„n„tos. Œns„, o dat„ ce raportul de ˛ar„ va deveni public, poate ∫i Guvernul Rom‚niei va deveni motivat s„ Óndeplineasc„ criteriile de performan˛„ cerute dac„ dore∫te s„ supravie˛uiasc„ la putere. A∫tept„m cu interes!

## **Domnul Nicolae Vasilescu:**

îSe va Ónf„ptui Ungaria Mare cu ajutorul nostru?“

Anumi˛i lideri politici din Austria, Italia ∫i Croa˛ia se pare c„ preg„tesc refacerea unei bune p„r˛i din fostul Imperiu Austro-Ungar. Potrivit presei britanice, planul ar viza crearea unei îsuperregiuni“ care s„ concureze cu nucleul politico-economic format Ón Europa Occidental„ de state puternice, precum Germania, Fran˛a, Marea Britanie. Se au Ón vedere proiecte de infrastructur„, c‚t ∫i ini˛iative Ón domeniul economic, energetic, cultural ∫i turistic. Œn paralel cu aceast„ ini˛iativ„ ar lua fiin˛„, Ón 2005, o îregiune de cooperare transfrontalier„“, rezultat al cooper„rii Austriei, Cehiei, Ungariei ∫i Slovaciei, pentru a participa la reÓntregirea vechiului imperiu. Ea va include Viena, regiunile Burgenland ∫i Austria Inferioar„, precum ∫i Bratislava (Slovacia), localit„˛ile ungare Györ ∫i Sopron ∫i se va extinde la nord-est p‚n„ la Brno ∫i Trnava (Cehia). Œn acest sens, presa relateaz„ c„ oficialit„˛i din cele patru state au semnat Ón Austria, Ón luna septembrie a.c., o declara˛ie de inten˛ie.

Œntrebarea care se pune este: cine are interes s„ se refac„ Imperiul Austro-Ungar?

Œn Rom‚nia, Budapesta a finan˛at Ónfiin˛area primului Consiliul local al secuilor ∫i s-a solicitat deja ca drepturile minorit„˛ii maghiare s„ intre sub inciden˛a viitoarei Constitu˛ii a Uniunii Europene.

Pe 21 octombrie 2003, la T‚rgu-Mure∫ a avut loc ∫edin˛a de constituire a Scaunului Secuiesc Mure∫ al Consiliului na˛ional secuiesc, pentru stabilirea autonomiei. Œn cadrul ∫edin˛elor, care au Ónceput cu intonarea imnului secuilor, s-a prezentat conceptul de autonomie. Autorit„˛ile jude˛ene din Covasna, declar„ pre∫edintele Consiliului jude˛ean Demeter Janos, vor solicita sprijin diplomatic pre∫edintelui Ungariei, Madl Ferenc, Ón vederea Ónfiin˛„ri Regiunii de Dezvoltare a f nutului Secuiesc, la vizita acestuia Ón Covasna, la invita˛ia Bisericii Reformate.

Ministerul ungar al Integr„rii Europene a elaborat chiar ∫i textul propunerii referitoare la drepturile minorit„˛ilor, iar Ministerul ungar de Externe a transmis Ón mare grab„ acest document Comisiei de Mediere a U.E.

Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001 la art. 2 alin. 1 prevede: îAdministra˛ia public„ Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón temeiul principiilor autonomiei locale, descentraliz„rii serviciilor publice, eligibilit„˛ii autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, legalit„˛ii ∫i al consult„rii cet„˛enilor Ón solu˛ionarea problemelor locale de interes deosebit“, iar la alin. 2, îAplicarea principiilor prev„zute la alin.1 nu poate aduce atingere caracterului de stat na˛ional, unitar ∫i indivizibil al Rom‚niei“; de asemenea, la art. 4 alin. 1 este stipulat c„ îAutonomia local„ este numai administrativ„ ∫i financiar„, fiind exercitat„ pe baza ∫i Ón limitele prev„zute de lege“.

Pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar sunt ast„zi mai multe state sau p„r˛i de state: Ungaria, Croa˛ia, Slovacia, Slovenia, Bosnia-Her˛egovina, SerbiaMuntenegru, Rom‚nia, Ucraina etc., toate locuite de popoare distincte, cu limbi, tradi˛ii, obiceiuri, religii (confesiuni) diferite Ón mare parte. Republica Ungar„ actual„ cuprinde mai pu˛in de o treime din vastul teritoriu de alt„dat„, numit generic al îSfintei Coroane“.

Pe de alt„ parte, toate teritoriile desprinse din fosta Ungarie se afl„ Ón statele enumerate mai sus, fiind locuite de popula˛ii Ón majoritate cov‚r∫itoare nemaghiare. De aceea s-a ∫i produs, Ón ultim„ instan˛„, la 1918-1920, desprinderea acestora din vremelnicul Imperiu AustroUngar, unde fuseser„ subjugate de c„tre Ungaria. De∫i Ungaria a dominat politic Ón mare masur„ Bazinul carpatic, de la formarea sa ca stat cre∫tin p‚n„ la 15261541, nu a putut face acela∫i lucru sub aspect etnodemografic. Masa popula˛iei de origine maghiar„ nu a ajuns niciodat„ s„ formeze o majoritate stabil„. Din statisticile vremii rezult„ c„ aceasta reprezenta doar 30%, pe cei circa 300.000 de km[2] ai statului compozit care s-a numit

Ungaria. Nu trebuie s„ uit„m c„ Transilvania, ca form„ de civiliza˛ie, apar˛ine sferei germanice, consecin˛„ a lungii st„p‚niri habsburgice, dar, pe de alt„ parte, ea este inima istoric„ a na˛iunii rom‚ne.

Din Transilvania au pornit primii voievozi desc„lec„tori spre fiara Rom‚neasc„ ∫i Moldova. Œn Transilvania s-a n„scut mirajul Regatului Dac, aici au ap„rut primele observa˛ii ∫tiin˛ifice privind originea ∫i continuitatea popula˛iei autohtone; ea a fost etapa esen˛ial„, datorit„ complexei Ónc„rc„turi simbolice, spre Ónf„ptuirea primei Mari Uniri sub sceptrul lui Mihai Viteazul, prezentat drept o îbestie“ Ón cartea reeditat„ Ón capitala ungar„, scris„ de Kosztin Arpad, un personaj care îscuip„“ efectiv pe tot ceea ce este rom‚nesc.

îFaceri dup„...binefaceri.“

Parc„ tot mai multe indicii ne arat„ c„ istoria merge Ónapoi, ∫i nu Ónainte sau poate c„ acum Ónainte Ónseamn„ Ónapoi. C„ scara de valori pentru multe domenii ale vie˛ii s-a schimbat, sau mai bine spus s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 r„sturnat, cobor‚∫ul fiind urcu∫ ∫i invers, nu mai Óncape discu˛ie.

Tot vorbind de pace, iat„, se pun la cale r„zboaie, tot vorbind de unitate se face totul pentru divizare ∫i separare pe cele mai diverse criterii, vorbind de Ómbun„t„˛irea asisten˛ei medicale se desfiin˛eaz„ spitale ∫i se scot paturi din saloane, vorbind despre preg„tirea ˛„rii pentru integrarea tineretului proasp„t preg„tit profesional se face totul ca ace∫tia s„ plece pe drumurile str„in„t„˛ii, clam‚nd bun„starea se reduce tot mai mult nivelul de trai, vorbind de eradicarea corup˛iei, iat„, aceasta a atins guvernul, legifer‚nd libertatea de opinie se instaureaz„ tot mai puternic cenzura, afi∫‚nd peste tot principiile ∫i drepturile cet„˛eanului, acestuia i se refuz„ sistematic o informare corect„, strig‚nd tot mai tare c„ se face dreptate oamenii ajung s„-∫i pun„ ∫treangul la g‚t din cauza nedrept„˛ilor, cu c‚t se promite mai mult ajutor pentru cei s„raci cu at‚t acesta se duce mai mult spre cei boga˛i, cu c‚t se spune c„ se propov„duie∫te mai mult despre credin˛„ de c„tre slujitorii bisericii, zise na˛ionale, cu at‚t mai mult altarele devin tribune politice ∫i biserica loca∫ de t‚rguial„ ∫i alegere de p„stori, dar pentru vite, cu c‚t se vorbe∫te mai mult de o educa˛ie patriotic„ ∫i cet„˛eneasc„ cu at‚t mai dure sunt atacurile la conceptul de na˛iune ∫i dragoste de ˛ar„, cu c‚t se spun mai multe despre dorin˛a de a se preÓnt‚mpina manifest„ri antievreie∫ti cu at‚t se accentueaz„ mai mult pe trecute ∫i neclare momente tragice ∫i pe acuza˛ii privind participarea la holocaust a Rom‚niei, ca ∫i c‚nd cineva ar vrea s„ creeze inten˛ionat reac˛ii fa˛„ de evrei.

C‚nd se spune c„ Europa ∫i S.U.A. nu sunt Ón rela˛ii tensionate, S.U.A. ∫i N.A.T.O. amenin˛„ subtil Europa, iar Europa spune despre Rom‚nia c„ ar fi calul troian al americanilor Ón Uniunea European„ ∫i, iat„, c‚nd se declar„ sus ∫i tare c„ democra˛ia este Ón depline drepturi, cel mai puternic se manifest„ dictatura.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se datoreaz„ problemelor cu care se confrunt„ studen˛ii.

Zilele acestea, mii de studen˛i s-au aflat Ón strad„, protest‚nd Ón speran˛a Ómbun„t„˛irii problemelor sociale cu care se confrunt„ ∫i a continu„rii reformei Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Œn timp ce studen˛ii protestau, actualul ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, Alexandru Athanasiu, a plecat Ón Brazilia Ón interes de partid.

Dezinteresul domnului Athanasiu fa˛„ de problemele studen˛ilor este inacceptabil. Decizia ca Partidul Social Democrat s„ intre Ón Interna˛ionala Socialist„ este luat„ de mai mult timp. Din acest motiv, nu era necesar„ ∫i prezen˛a domnului Athanasiu Ón Brazilia.

Plecarea Ón Brazilia denot„ o atitudine arogant„ a Domniei sale ∫i demonstreaz„ o cras„ lips„ de responsabilitate Ón actul de guvernare. De aceea, Partidul Democrat Ói solicit„ domnului Alexandru Athanasiu demisia din func˛ia de ministru al educa˛iei.

Partidul Democrat consider„ c„ toate revendic„rile studen˛ilor sunt justificate. Prin protocolul propus de Guvern studen˛ilor se Óncerca o cacealma, deoarece nici una dintre promisiunile f„cute Ón protocol nu are acoperire bugetar„.

Proiectul Legii bugetului pe 2004 propus de Guvernul P.S.D. este unul electoral. Din p„cate pentru studen˛i, ei nu au fost identifica˛i de c„tre P.S.D. ca fiind posibili votan˛i ai acestui partid Ón alegerile din 2004 ∫i, Ón consecin˛„, sumele alocate pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confrunt„ sunt mai mici dec‚t anul trecut.

Consider„m c„, dac„ Legea bugetului de stat pe 2004 va fi votat„ de Parlament Ón forma propus„ de Guvern, problemele sociale ale studen˛ilor se vor agrava. Din acest motiv, parlamentarii P.D. au propus mai multe amendamente la Legea bugetului, care vin Ón Ónt‚mpinarea acestor probleme.

Œn plus, Partidul Democrat se angajeaz„ s„ sus˛in„ toate amendamentele la Legea bugetului care presupun cre∫teri ale sumelor alocate Ónv„˛„m‚ntului. Partidul Democrat cere majorit„˛ii Partidului Social Democrat s„ Ón˛eleag„ importan˛a pe care Ónv„˛„m‚ntul o are pentru dezvoltarea Rom‚niei ∫i s„ nu se Ómpotriveasc„ cre∫terii fondurilor alocate educa˛iei.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am inten˛ionat s„ prezint aceast„ declara˛ie s„pt„m‚na trecut„, dar, din cauza programului stabilit, nu a fost posibil acest lucru. Tema despre care vreau s„ vorbesc este Óns„ foarte important„ ∫i, din aceast„ cauz„, solicit acum aten˛ia dumneavoastr„.

Œn urm„ cu zece zile, la 24 octombrie, s-au Ómplinit 55 de ani de c‚nd Adunarea General„ a O.N.U. a recomandat s„ se marcheze, Ón mod corespunz„tor, intrarea Ón vigoare a Cartei Na˛iunilor Unite. De atunci, data de 24

octombrie reprezint„, Ón Óntreaga lume, Ziua Na˛iunilor Unite.

Din 1972, tot la 24 octombrie, se consemneaz„ Ziua mondial„ a inform„rii asupra dezvolt„rii mondiale, iar din 1978, ziua de 24 octombrie marcheaz„ ∫i Ónceputul s„pt„m‚nii consacrate dezarm„rii. Iat„ deci c„ aceast„ zi are o tripl„ semnifica˛ie.

F„r„ Óndoial„, Ziua Na˛iunilor Unite constituie un eveniment major ∫i din aceast„ cauz„ a∫ dori s„ m„ refer, pe scurt, cu permisiunea dumneavoastr„, la c‚teva dintre momentele mai pu˛in cunoscute, dar semnificative, ale prezen˛ei Rom‚niei Ón cadrul O.N.U., cu at‚t mai mult cu c‚t ˛ara noastr„ va de˛ine, de la 1 ianuarie 2004, statutul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate.

Rom‚nia a devenit membru cu drepturi depline al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite la 14 decembrie 1955.

Cererea oficial„ de admitere Ón O.N.U. a fost adresat„ secretarului general al organiza˛iei la 10 iulie 1947. Dup„ discu˛ii repetate Ón Consiliul de Securitate, f„r„ a se lua o decizie privind admiterea de noi state — num„rul acestora era de 18 —, la 1 decembrie 1955 Comitetul Politic Special a adoptat o rezolu˛ie propus„ de reprezentantul Canadei, sprijinit„ de mai multe ˛„ri, prin care se cerea Consiliului de Securitate s„ discute admiterea Ón O.N.U. a celor 18 state. îO.N.U. trebuie s„ oglindeasc„ — spunea diplomatul canadian — lumea real„ existent„, ∫i nu lumea reprezent„rilor noastre“.

Œn ∫edin˛a Consiliului de Securitate din 10 decembrie 1955 au fost admise 16 ˛„ri (Rom‚nia, Albania, Iordania, Islanda, Portugalia, Ungaria, Italia, Austria, Bulgaria, Finlanda, Ceylon, Nepal, Libia, Cambodgia, Laos ∫i Spania) dintre cele 18 state candidate (nu au fost admise Japonia ∫i Mongolia). Pentru admiterea Rom‚niei au votat 9 state, S.U.A. ∫i reprezentantul regimului de la Taibei s-au ab˛inut (Consiliul de Securitate avea atunci 11 membri). C‚teva zile mai t‚rziu, la 19 decembrie, Guvernul l-a numit Ón calitate de reprezentant permanent al Rom‚niei la O.N.U. pe profesorul Athanase Joja, cu gradul de ambasador, iar misiunea permanent„ a ˛„rii noastre la O.N.U. a fost Ónfiin˛at„ la 23 martie 1956, c‚nd s-au Ónm‚nat scrisorile de acreditare secretarului general al organiza˛iei.

Nu trebuie aduse multe dovezi pentru a demonstra, indubitabil, c„ domnul Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor, este unul dintre cei mai harnici membri ai Cabinetului N„stase.

Ardelean charismatic ∫i cult, cu o bun„ experien˛„ a vie˛ii, a aplicat Ónc„ de la Ónceput, Ón ministerul ce i s-a Óncredin˛at, regula bunului-sim˛ ardelenesc, ∫i anume aceea c„ un lucru trebuie Ónceput ∫i dus la bun sf‚r∫it cu credin˛a c„ el este de folos celor din jur.

Domnul ministru Ioan Rus a muncit poate mai mult dec‚t al˛i colegi, Óncerc‚nd s„ pun„ la punct lucrurile Óntr-un minister care se g„sea Ón deriv„ atunci c‚nd l-a preluat. Nu a iertat pe nimeni dintre cei care nu au vrut s„ se supun„ legii ∫i a apreciat pe cei buni ∫i cinsti˛i.

Faptul c„ Ón ultimul timp am asistat la spectaculoase demasc„ri ∫i arest„ri de cadre corupte dovede∫te c„ munca de asanare a poli˛iei dus„ de c„tre domnul ministru Ioan Rus Óncepe s„ dea roade. Acest lucru, Óns„, sup„r„ ∫i deranjeaz„ pe unii.

Œn replic„, cei care se simt amenin˛a˛i de intransigen˛a acestui om hot„r‚t au Ónceput o campanie de denigrare prin intermediul presei a persoanei domnului ministru, crez‚nd c„ a∫a vor sc„pa de r„spundere. Metoda este veche ∫i verificat„.

Ace∫ti tic„lo∫i cred c„ vor putea Óngenunchea un om puternic ∫i doritor de bine. Se Ón∫al„ Óns„. Ei uit„ c„ au de-a face cu un ardelean integru, tenace ∫i cinstit. Unui om cinstit nu-i va fi niciodat„ fric„ de calomnia du∫manilor s„i.

C„ denigratorii domnului ministru Ioan Rus nu au dreptate o dovede∫te ∫i faptul c„ acuzele conform c„rora Domnia sa ar fi incompatibil cu calitatea de ministru, fiind ac˛ionar la S.C.…S.A. îCluj-Napoca“ ∫i c„ nu ∫i-a declarat aceast„ din urm„ calitate, nu corespund adev„rului.

Domnul ministru Ioan Rus este Óntr-adev„r ac˛ionar la aceast„ societate. Dar este un ac˛ionar minoritar, f„r„ vreo putere de decizie. Nu are nici o func˛ie executiv„ sau decizional„. Deoarece directorul general al acestei societ„˛i este consilier local, societatea nu poate avea contracte comerciale cu prim„ria sau regiile subordonate prim„riei, lucru ce de fapt se ∫i Ónt‚mpl„, neexist‚nd astfel de contracte.

Guvernul a g„sit, din c‚te se pare, solu˛ia pentru problemele localit„˛ilor din mediul rural: instalarea de videotelefoane Ón valoare de sute de milioane de lei Ón comune ale c„ror bugete locale nu permit m„car asigurarea iluminatului public sau lemnele de foc pe timp de iarn„.

Guvernul a ini˛iat un program care prevede instalarea, Ón fiecare comun„, a unui videotelefon care Ói cost„ pe cet„˛enii localit„˛ii 219 milioane lei, plus un abonament lunar de 7 milioane de lei. Investi˛ia pare rentabil„, pentru c„ beneficiarii vor avea posibilitatea s„ vad„ figurile pline de Ón˛elepciune ale mini∫trilor sau pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene, totul pe bani publici colecta˛i din taxele ∫i impozitele pl„tite de muritorii de foame din respectivele localit„˛i.

Dac„ aceste videotelefoane sunt necesare sau utile, Ón schimb, nu a stat nimeni s„ se g‚ndeasc„. Œn jude˛ul Cluj, de exemplu, cele 74 de localit„˛i din mediul rural au fost efectiv obligate s„ accepte instalarea aparatelorminune, cu toate c„ priorit„˛ile sunt altele, cum ar fi cele aproape 1.000 de gospod„rii din jude˛ neelectrificate.

Comuna S‚ndule∫ti, de exemplu, prima care a îbeneficiat“ de instalarea unui videotelefon, este tranzitat„ de drumul jude˛ean care asigur„ accesul c„tre Cheile Turzii, obiectiv turistic care, dac„ ar fi pus Ón valoare, ar atrage anual mii de turi∫ti. Drumul — pentru Óntre˛inerea c„ruia este r„spunz„tor consiliul jude˛ean — este Óns„ f„cut praf. Executivul institu˛iei se preocup„ Óntre timp de l„murirea ale∫ilor locali s„ accepte progresul, s„ fie Ón pas cu lumea modern„ Ón privin˛a videotelefoniei, dar nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 ∫i a asigur„rii unei asisten˛e sanitare elementare, a curentului electric, apei ∫i gazului sau a unui banal telefon de la care s„ poat„ fi chemat„, la nevoie, o ambulan˛„.

Preocuparea Partidului Social Democrat pentru tocarea banului public pe achizi˛ii inutile nu este o noutate. Nu mai departe de luna trecut„, 12 prim„rii ale P.S.D. ∫i U.D.M.R. din jude˛ul Cluj au fost dotate cu calculatoare Ón valoare de 6.000 de euro fiecare, Ón vederea implement„rii unui a∫a-zis sistem informatic jude˛ean.

Aceste exemple demonstreaz„ c„ partidul de guvern„m‚nt este desprins de realit„˛ile ˛„rii pe care o conduce, fapt deosebit de grav Ón condi˛iile Ón care, Ón fiecare an ∫i Ón fiecare jude˛, sute de miliarde de lei sunt cheltuite pentru astfel de achizi˛ii f„r„ utilitate ∫i f„r„ leg„tur„ cu priorit„˛ile ∫i nevoile cet„˛enilor.

Aniversarea bicentenarului na∫terii lui Aleksander Dukhnovici, eroul na˛ional al rutenilor.

De cur‚nd, la 17 octombrie a.c., la Baia Mare, rutenii din Rom‚nia au s„rb„torit bicentenarul na∫terii lui Aleksander Dukhnovici, eroul na˛ional al rutenilor.

S-a n„scut Óntr-o familie de preo˛i, la 24 martie 1803, ∫i a trecut Ón eternitate la 29 martie 1865. Preot, beletrist, istoric, etnograf, publicist ∫i editor, activitatea lui s-a concentrat Ón special Ón spa˛iul regiunii Presov ∫i a Ruteniei, fiind cunoscut ca cel care a trezit con∫tiin˛a na˛ional„ a rutenilor. El este cel care, Ón anul 1851, va consacra Óntr-o poezie celebrul vers: îAm fost, sunt ∫i voi r„m‚ne rutean“, devenit un credo na˛ional al tuturor rutenilor. Tot lui i se atribuie Ón mod tradi˛ional ∫i textul care mai t‚rziu va deveni imnul na˛ional al rutenilor: îRuteni din Subcarpa˛i, trezi˛i-v„ din somnul vostru greu“.

Aleksander Dukhnovici a sim˛it c„ cea mai important„ menire a lui este s„ ridice standardele culturale ∫i educa˛ionale ale poporului s„u, rutenii.

La Baia Mare, seara cultural„ a avut mai multe componente ce s-au derulat la Liceul de Art„. Organizarea a fost asigurat„ de un colectiv condus de profesorul Drago∫ Pauliuc, pre∫edintele Uniunii Culturale a Rutenilor — Filiala Maramure∫. Elevii liceului au realizat o minunat„ expozi˛ie de art„ plastic„ dedicat„ celui s„rb„torit, intitulat„: îDukhnovici Óntre credin˛„ ∫i devotament“. Au fost lansate dou„ volume, editate de uniunea noastr„, îApocalipsa rusin„“, a regretatului romancier Francisc Oscar Gal, ∫i volumul de poezii îSlav„ lui Dumnezeu“, a poetului Ivan Moisiuc. Soli∫tii ∫i corul liceului au prezentat un program cu melodii din repertoriul rutean, rom‚nesc ∫i universal. La spectacol au contribuit, de asemenea, Grupul Vocal Rutean din D„rm„ne∫ti — Suceava, condus de Ónv„˛„toarea Maria Ciornei ∫i studenta Academiei de Muzic„ îCiprian Porumbescu“ din Ia∫i, Dana Saghin.

Manifestarea a fost onorat„ de prezen˛a primarului municipiului Baia Mare, domnul Cristian Anghel, care a acordat filialei Maramure∫ a Uniunii Culturale a Rutenilor o diplom„ de onoare.

Dorin˛a noastr„ permanent„ este s„ ne afirm„m identitatea cultural„ ∫i tradi˛iile, s„ contribuim la apropierea Óntre oameni prin cultur„, cunoa∫tere reciproc„ ∫i toleran˛„.

îOpozi˛ia — vacarm ∫i t„cere ca mijloace de propagare a «confuziei dirijate»“.

Œncerc, Ón pu˛ine cuvinte, s„ prezint, luate Ómpreun„, unele reac˛ii ale opozi˛iei la dou„ evenimente politice, care, aparent, n-ar avea leg„tur„ Óntre ele: unul intern — referendumul na˛ional pentru noua Constitu˛ie — ∫i altul interna˛ional — admiterea Partidului Social Democrat, la 28 octombrie 2003 la São Paulo, ca membru cu drepturi depline Ón cea mai mare familie politic„ a lumii — Interna˛ionala Socialist„.

Chiar dac„ s-a mai spus, Ón privin˛a referendumului s-a Óncercat din r„sputeri (∫i nedemn pentru o opozi˛ie care se vrea democratic„ ∫i se declar„ ap„r„toare a interesului na˛ional) s„ se acrediteze ideea ca p‚n„ ∫i aceste esen˛iale ∫i necesare modific„ri ale Constitu˛iei Rom‚niei ar fi propagand„ electoral„ P.S.D., trec‚ndu-se sub t„cere c„ aceea∫i opozi˛ie cerea revizuirea Constitu˛iei, dar nu ∫i-a asumat dificila sarcin„ de a pune Ón discu˛ie modific„rile dup„ anul 1996, c‚nd a de˛inut puterea.

Œncr‚ncenarea rea ∫i p„gubitoare de a def„ima orice ac˛iune desf„∫urat„ sub coordonarea P.S.D., Óncerc„rile de a prezenta noua Constitu˛ie drept o îConstitu˛ie de partid“ (de∫i fusese votat„ Ón Parlament ∫i de P.N.L. ∫i de P.D.!), toate acestea sunt subsumate scopului de a sugera electoratului ideea c„ orice act care se bucur„ de sprijinul P.S.D. este antina˛ional, o îlucr„tur„“ cu dedesubturi...

Cele mai multe reclama˛ii de denun˛uri, Ón speran˛a chiar a anul„rii valabilit„˛ii referendumului (Ón majoritate zdrobitoare infirmate de organismele legale), sunt opera reprezentan˛ilor Partidului Democrat, a domnului Traian B„sescu, lipsit de logic„, f„r„ precedent Ón analele vie˛ii politice europene.

Nu soarta Rom‚niei Ól m‚n„ pe acest lider care se crede... locomotiv„, ci propria lui carier„ politic„ Ón ∫ubreda alian˛„ cu Partidul Na˛ional Liberal pe care-∫i Óncrope∫te speran˛ele: de pe scaunul de primar al Capitalei, Ón cel de premier, dac„ nu chiar de pre∫edinte al ˛„rii.

Liberalii se vor convinge c‚ndva c„ au tras o carte proast„, a∫a cum s-au convins deja mul˛i oameni de valoare din propriul partid al domnului B„sescu. Acestuia, ca ∫i celor din preajma lui, care, vr‚nd-nevr‚nd, n-au ce face ∫i r„m‚n Ón barca P.D.-ist„, recenta admitere a P.S.D. Ón Interna˛ionala Socialist„ le vine ca o piatr„ la rinichi...

Œntr-un studiu realizat de Carter for Institutional Reform and the Informal Sector, la capitolul birocra˛ie, f„r„ nici un dubiu, Rom‚nia este campioan„ absolut„ a b„tr‚nului continent. Pentru a deschide o afacere Ón ˛ara noastr„, orice investitor are nevoie de cel pu˛in patru luni, timp Ón care adun„ mai mult de jum„tate de kilogram de documente. Œn vederea complet„rii formularelor necesare, el trebuie s„ alerge Ón 10 locuri diferite. Num„rul de autoriza˛ii, aprob„ri, licen˛e etc. cerute de diverse institu˛ii ajunge, Ón unele cazuri, la 100.

Œn statele Uniunii Europene, aceea∫i problem„ se rezolv„ Ón mai pu˛in de o zi. Œntreprinz„torul nu trebuie s„ se prezinte dec‚t Óntr-un singur loc, unde completeaz„ doar 7 documente, care c‚nt„resc 40 de grame. Chiar ∫i Ón ˛„rile candidate, cum ar fi Ungaria, Slovenia, Malta, deschiderea unei afaceri nu dureaz„ mai mult de dou„ zile. Rom‚nia, Bulgaria ∫i Croa˛ia au b„gat spaima Ón investitorii str„ini, din cauza birocra˛iei excesive. Œn ultimii ani au ap„rut birourile de asisten˛„. Contra unui comision ce poate ajunge la 10 milioane de lei, avoca˛ii oficiilor respective alearg„ Ón locul clientului ∫i rezolv„ problemele Ón cel mult o s„pt„m‚n„.

Dar nu numai oamenii de afaceri dau nas Ón nas cu birocra˛ia din Rom‚nia. Oamenii de r‚nd Ó∫i pierd cinci ani de existen˛„ a∫tept‚nd autobuzul ∫i trenul. Timpul irosit Ón fa˛a ghi∫eelor le mai r„pe∫te cel pu˛in doi ani din via˛„. A∫a spun statisticile. Œnmatricularea autoturismului, intabularea casei, schimbarea pa∫aportului, transferul unui dosar de pensie, ob˛inerea permisului conducere ∫i chiar banala viz„ de flotant cost„ timp ∫i bani.

Cei care au rela˛ii se descurc„ repede. Al˛ii, Ón schimb, se trezesc la patru diminea˛a ∫i stau la cozi. Celebrele liste n-au Ónt‚rziat s„ apar„. Œn preajma unor institu˛ii s-a dezvoltat o faun„ dubioas„, format„ din ˛igani, care supravegheaz„ cu stricte˛e listele. Contra unui comision de 200.000 de lei ace∫tia rezerv„ clien˛ilor un loc Ón fa˛„.

Œn statele civilizate, care dispun de un sistem informatizat ∫i de func˛ionari instrui˛i, astfel de probleme m„runte se rezolv„ doar Ón c‚teva ore. Œn ˛ara noastr„ sunt institu˛ii Ón care a p„truns tehnica modern„, dar mentalitatea a r„mas aceea∫i.

Declara˛ie politic„ cu privire la acuza˛iile aduse ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Ioan Rus, de c„tre Ac˛iunea Popular„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am asistat Ón aceste zile, stupefiat, la una dintre cele mai penibile acuza˛ii Ómpotriva unui ministru al guvern„rii P.S.D., ∫i anume cea privitoare la ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Ioan Rus.

Atunci c‚nd acuza˛iile survin din partea unei forma˛iuni a c„rei provenien˛„ este cel pu˛in ciudat„, Ac˛iunea Popular„, al c„rei lider este el Ónsu∫i o prezen˛„ caracterizat„ de incertitudine ∫i imprevizibil, iar acoli˛ii s„i, cum ar fi George ™erban, prezint„ o traiectorie politic„ pres„rat„ de controverse ∫i mut„ri spectaculoase, m„ Óntreb care sunt jocurile pe care le face ∫i, mai ales, Ón avantajul cui?

De ce este luat drept ˛int„ unul dintre cei mai eficien˛i mini∫tri ai guvern„rii P.S.D., sub conducerea c„ruia infrac˛ionalitatea Ón Rom‚nia a sc„zut considerabil ∫i care a cooperat cu organismele interna˛ionale, prin programe comune privind combaterea traficului ∫i a consumului de droguri sau a criminalit„˛ii organizate?!

Este foarte curioas„ dorin˛a Ac˛iunii Populare de a denigra ∫i de a Ónl„tura, prin prezentarea unor a∫a-zise dosare venite îde la ni∫te oameni, Ón ni∫te plicuri cu documente“, un ministru care a dovedit intransigen˛„ Ón activitatea pe care o conduce. Ne punem Óntreb„rile: nu cumva, aceste îdosare“ sunt îservite“, ∫i dac„ este adev„rat, de c„tre cine, ce interes are ∫i cine st„ Ón spatele acestor ac˛iuni?

Ce grup de interese deranjeaz„ domnul ministru Ioan Rus, ce dosar a redeschis Ónc‚t s„ Ói irite pe cei viza˛i Ón a∫a m„sur„? Poate c„ domnii din Ac˛iunea Popular„, at‚t de îatotcunosc„tori“ Ón ale infrac˛ionalit„˛ii, ar trebui s„ se uite Ón propriile dosare, din perioada 1996 — 2000, aici g„sindu-se, probabil, ∫i r„spunsul la Óntreb„rile pe care tocmai le-am enun˛at!

Dac„ tot sunt pu∫i pe îfapte mari“, de ce nu prezint„ adev„rurile despre propriii mini∫tri, ale c„ror dosare, unele nefinalizate, stau bine ascunse Ón arhiv„ ∫i Ón con∫tiin˛a lor, din care nu cred c„ a mai r„mas mare lucru.

Declara˛ie politic„: îUn grav atentat la unitatea na˛ional„“

Pozi˛ia clar ∫i public exprimat„ de c„tre rom‚nii ardeleni Ón special, dar ∫i de c„tre ceilal˛i locuitori ai Rom‚niei, de c„tre oamenii politici ∫i societatea civil„, referitoare la Ónfiin˛area Consiliului na˛ional secuiesc define∫te clar p„rerea marii majorit„˛i a poporului privitoare la acest nou gest de iredentism, na˛ionalism, ∫ovinism ∫i fascism al unor conduc„tori ai minorit„˛ii ungure∫ti din Rom‚nia.

Dup„ oficializarea limbii maghiare Ón justi˛ie ∫i Ón administra˛ie ∫i, prin aceasta, anularea sintagmei de îstat na˛ional ∫i unitar al Rom‚niei“ din art. 1 din Constitu˛ie ∫i prin crearea Ón acest mod a statului multina˛ional pe teritoriul Rom‚niei, iat„ c„ iredenti∫tii maghiari Ó∫i pun Ón aplicare planul de cucerire pas cu pas a Transilvaniei ∫i desp„r˛irea ei de Rom‚nia.

Ce altceva este Consiliul na˛ional secuiesc dec‚t umilirea rom‚nilor transilv„neni Ón prezen˛a celor mai Ónalte personalit„˛i ale statului maghiar, de fa˛„ Ón Transilvania, mai mult dec‚t demnitarii rom‚ni, la orice neÓnsemnat„ ac˛iune ungureasc„?

Œmi exprim aici convingerea c„ Guvernul Rom‚niei nu este Ón stare s„ conduc„ aceast„ ˛ar„ dac„ pe teritoriul ei se plimb„ de bun„voie personalit„˛i de prim rang ale statului maghiar, care gireaz„ acte de un evident iredentism ∫i fascism, acte care Óncalc„ flagrant legile statului ∫i Codul penal.

Nu ne ajung Ón aceste zile gravele convulsii sociale ce se Ónt‚mpl„ pe teritoriul Rom‚niei, ne mai trebuie ∫i manifest„ri care vizeaz„ destr„marea statului na˛ional unitar rom‚n!

Œn acest sens, este de reamintit pentru cei care se fac c„ nu v„d ce se Ónt‚mpl„ Ón Transilvania rom‚neasc„ ac˛iunea statuii celor 13 criminali unguri ∫i austrieci de la Arad, universitatea Ón limba maghiar„ ∫i divizarea Universit„˛ii îBabe∫ Bolyai“, subven˛iile discriminatorii ale Guvernului maghiar pentru institu˛iile ungure∫ti din Transilvania, acapararea, prin hot„r‚ri judec„tore∫ti netemeinice ∫i nelegale, a cl„dirilor din centrele istorice ale ora∫elor transilvane de c„tre a∫a-zisele biserici istorice maghiare, cump„rarea de suprafe˛e de teren tot mai mari de c„tre cet„˛enii unguri. Iat„ tot at‚tea trepte spre desprinderea unor teritorii din trupul ˛„rii.

îUrl„ foamea-n noi!“

Recentele proteste ale studen˛imii ar trebui s„ reprezinte pentru noi, cei care Ón grade diferite suntem implica˛i Ón via˛a politic„, un grav semnal de alarm„. Dincolo de anumite exager„ri sau afirma˛ii de natur„ afectiv„, drama colectiv„ a studen˛imii simbolizeaz„ c„ut„rile societ„˛ii rom‚ne∫ti, o societate care este Ónc„ departe de mult visata normalitate. Unii i-au numit pe studen˛i huligani sau parazi˛i, Ón sensul c„ înu ar produce nimic“ ∫i nu ar avea dreptul la nici un fel de Ónlesniri. M-am g‚ndit, auzindu-i, c„ anumite mentalit„˛i de tip stalinist n-au murit.

C‚nd zeci de mii de tineri protesteaz„ cu at‚ta vehemen˛„, nici un om politic nu ar trebui s„ z‚mbeasc„ sau s„ se g‚ndeasc„ a ob˛ine din nemul˛umirile lor capital electoral. Este bine, a∫adar, s„ ne reamintim c„ tinerii ace∫tia sunt viitorul Rom‚niei ∫i c„ exodul lor spre alte meleaguri se datoreaz„ poate ∫i cinismului, nep„s„rii ori neÓncrederii cu care uneori Ói privim.

Personal, la 36 de ani, m„ simt aproape de genera˛ia lor ∫i, ca unul care am petrecut anii de studen˛ie Ón c„mine, Ómi dau seama c„ solidaritatea dintre ei este real„ ∫i curat„. Nu afirm c„ to˛i studen˛ii sunt perfec˛i, c„ nu pot fi manipula˛i sau c„ au Óntotdeauna dreptate. Dar cred c„ protestul lor vine din sinceritatea unei exasper„ri ∫i din confruntarea cu o realitate adesea cenu∫ie. Acel strig„t al studen˛ilor ie∫eni: îUrl„ foamea-n noi!“ reprezint„ bila neagr„ pe care genera˛ia de m‚ine o arunc„ Ón fa˛a politicienilor de ast„zi. Dac„ nu ne trezim la vreme, dac„ nu ne vom corecta atitudinile, stilul, maniera de comunicare cu ei, s„ nu ne mir„m mai t‚rziu, c‚nd vom constata c„ idei precum democra˛ia, solidaritatea, patriotismul, cinstea, speran˛a vor deveni subiecte ale ironiilor grote∫ti, iar orice demagog abil nutrind secrete vise dictatoriale se va putea folosi de deruta unei genera˛ii Ón folosul s„u ∫i spre nenorocirea Rom‚niei.

îBugetul 2004, o reu∫it„ a Guvernului Adrian N„stase“. Este a treia oar„ consecutiv c‚nd actualul guvern social-democrat condus de domnul Adrian N„stase prezint„ Parlamentului proiectul de buget pentru anul viitor.

Dac„ p‚n„ Ón anul 2000 ne obi∫nuisem s„ avem bugetul abia la jum„tatea anului Ón curs, ordonatorii de credite, agen˛ii economici aproape jum„tate de an neav‚nd o baz„ normal„ de lucru, actualul Guvern ne-a obi∫nuit ca la 1 ianuarie fiecare ordonator de credite s„ ∫tie ce bani va gestiona.

Mai mult, actualul guvern a demonstrat c„ Ól preocup„ problemele persoanelor cu venituri mici, dubl‚nd pensiile ∫i venind Ón sprijinul agricultorilor cu suma de 2.000.000 de lei la hectar.

Prin toate acestea, Guvernul Adrian N„stase a demonstrat maturitate ∫i competen˛„, fiind singurul capabil s„ ne conduc„ Ón N.A.T.O. ∫i Uniunea European„.

Finalizarea acordului stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional.

Ocupa˛i cu referendumul pentru adoptarea proiectului de revizuire a Constitu˛iei, am trecut prea u∫or cu vederea peste un moment ce va avea Ón mod cert urm„ri benefice pentru Óndeplinirea programului de reforme pe care Cabinetul N„stase ∫i l-a asumat la Ónceputul mandatului s„u. Rom‚nia a reu∫it s„ finalizeze un acord stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional, primul din perioada postdecembrist„ a ˛„rii noastre, ∫i s„ primeasc„ toate tran∫ele aferente Ómprumutului Ón valoare de 431 de milioane de dolari.

Este un moment foarte important pentru evolu˛ia viitoare a ˛„rii noastre, care denot„ viabilitatea politicii economice promovate de guvernarea P.S.D.

Œn ciuda criticilor, f„r„ argumente de cele mai multe ori, pe care reprezentan˛ii opozi˛iei le arunc„ Ón c‚rca Cabinetului N„stase, Óncerc‚nd s„ prezinte denaturat situa˛ia, decizia Fondului Monetar Interna˛ional vine s„ confirme juste˛ea politicilor economice aplicate de actuala guvernare.

A∫a cum se precizeaz„ ∫i Ón comunicatul Fondului Monetar Interna˛ional, îconsolidarea politicilor macroeconomice ∫i progresul Ónregistrat Ón derularea reformelor structurale au contribuit la continuarea procesului de dezinfla˛ie ∫i la ob˛inerea unei cre∫teri economice solide, Ón ciuda dificult„˛ilor economice care afecteaz„ principalii parteneri comerciali ai Rom‚niei“.

De asemenea, Fondul salut„ m„surile luate Ón domeniul privatiz„rii, respectiv renun˛area sau limitarea unor condi˛ii de genul p„str„rii locurilor de munc„ sau efectu„rii de investi˛ii.

Pe undeva, este de Ón˛eles atitudinea reprezentan˛ilor opozi˛iei, care se fac c„ nu observ„ acest moment important, Óncerc‚nd chiar s„ Ól minimalizeze, prin distragerea aten˛iei opiniei publice.

Trebuie s„ le reamintim promisiunile pompoase cu care au Ón∫elat electoratul Ón 1996 ∫i e∫ecul lamentabil al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 guvern„rii C.D.R., care au adus Rom‚nia Ón pragul falimentului Ón anul 2000.

La alegerile din 2000, P.S.D. s-a prezentat cu un program de reforme care, Ón aceste zile, a mai primit o validare ∫i din partea prestigioasei institu˛ii financiare interna˛ionale.

Declara˛ie politic„ cu privire la constituirea nelegal„ a Consiliului na˛ional al secuilor.

Ca deputat independent al Parlamentului Rom‚niei, dar ∫i ca pre∫edinte al Partidului Tineretului Democrat, partid format din tineri, majoritatea intelectuali, Ón propor˛ie de 95% cu v‚rste p‚n„ la 35 de ani, din toate regiunile ˛„rii:

— condamn cu fermitate tendin˛ele unor îsecte politice extremiste ∫i ultrana˛ionaliste de autonomizare a teritoriului ˛„rii pe criterii etnice“;

— acest a∫a-zis proiect de autonomie teritorial„ ∫i administrativ„ a f nutului Secuiesc Óncalc„ flagrant legile

˛„rii noastre, Constitu˛ia Rom‚niei ∫i atinge siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei.

Art. 1 alin. (1) al legii supreme ne spune c„:

îRom‚nia este un stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“.

Art. 2 alin. (1) spune c„:

îSuveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n...“, iar alin. 2 spune c„: înici un grup, nici o persoan„ nu pot exercita suveranitatea Ón nume propriu“. Tot art. 1 alin. (5) ne spune c„: îÓn Rom‚nia, respectarea Constitu˛iei, a suprema˛iei sale ∫i a legilor este obligatorie“.

Dar iat„ c„ ace∫ti neispr„vi˛i care au crescut Ón aceast„ ˛ar„, au Ónv„˛at ∫i au beneficiat de toate drepturile ca to˛i ceilal˛i cet„˛eni nu sunt Ón stare s„ citeasc„ ∫i s„ respecte m„car primele dou„ articole ale Constitu˛iei Rom‚niei.

Œn acest sens sesizez autorit„˛ile publice competente s„ efectueze cercet„rile care se impun pentru scoaterea acestei îsecte politice“ Ón afara legii, iar liderii ei s„ fie sanc˛iona˛i maxim, conform Codului de procedur„ penal„.

Sesizez pre∫edintele Rom‚niei s„ pun„ Ón discu˛ia primului-ministru sau s„ convoace un C.S.A.T. extraordinar, Ón care s„ se discute aceast„ ac˛iune extremist„ ∫i s„ se hot„rasc„ de C.S.A.T. dac„ prin aceast„ ac˛iune se aduce atingere la siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei ∫i, dac„ da, s„ se ia m„suri urgente pentru contracararea ei conform legisla˛iei Ón astfel de situa˛ii.

Fac un apel pe aceast„ cale ∫i la colegii mei din U.D.M.R., rug‚ndu-i s„-i exclud„ imediat pe ace∫ti extremi∫ti din partid pentru a nu se interpreta faptul c„ U.D.M.R.-ul s-a opus cu Ónver∫unare ca art. 1 din Constitu˛ie, Ón primul r‚nd alin. (1), s„ r„m‚n„ Ón forma actual„.

îAscensiunea P.R.M. nu poate fi oprit„!“

Ce vicii ascunse ale necesarei verticalit„˛i Ói Ómping pe unii, iar ∫i iar, spre zona gri a compromisului, a c„derii la Ón˛elegere, a armisti˛iilor deloc favorabile? Ce lume e aceasta Ón care victimele stau la mas„ cu tor˛ionarii ∫i se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 simt, vai, at‚t de bine Ómpreun„... Ce resorturi intime dau motiva˛ia acestei c‚rd„∫ii odioase Óntre v‚nat ∫i v‚n„tor, Óntre p„gubit ∫i ho˛, Óntre condamnatul inocent ∫i c„l„ii s„i?

De∫i lipsite de originalitate (nici nu puteau fi altfel, fiindc„ prostia, l„comia, minciuna ∫i for˛a brut„ au f„cut cas„ bun„ de c‚nd lumea!), dictaturile de subdezvoltare din Rom‚nia postdecembrist„ (1989-1996, 1996-2000, 2000-2003) au prezentat, pe alocuri, ∫i unele specificit„˛i, cum ar fi, de pild„, palida contrareac˛ie a societ„˛ii civile.

Din fericire, aici a intervenit o alt„ for˛„, care a separat apele. Sunt convins c„, Ón cazul Ón care nu ar fi existat, la Ónceputul anilor ’90, un lider curajos ∫i vizionar, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, care s„ coaguleze Mi∫carea Na˛ional„, d‚ndu-i form„, fond ∫i sens istoric, altul ar fi fost destinul patriei. Imagina˛i-v„ o Rom‚nie f„r„ P.R.M., o Rom‚nie lipsit„ de ap„rare, o Rom‚nie Ón care ultimul bastion s„ fi fost deja cucerit de n„v„litori.

Hai s„ vis„m (ce co∫mar!) cu ochii deschi∫i c„ extremismul U.D.M.R.-ist ar fi fost l„sat s„ se manifeste liber, f„r„ ca nimeni s„ ridice vocea Ómpotriva tendin˛elor secesioniste. Ce-ar fi fost lupta antimafie f„r„ contribu˛ia cov‚r∫itoare a Partidului Rom‚nia Mare? Œndr„znesc s„ spun c„ aceast„ lupt„ n-ar mai fi fost declan∫at„ ∫i purtat„ defel, pentru c„, ∫tim cu to˛ii, Ón ace∫ti 14 ani, aceast„ lupt„ s-a identificat cu P.R.M., singura forma˛iune politic„ parlamentar„ care n-a fost implicat„ Ón afaceri murdare, nu a pactizat cu oligarhia politico-economic„, ba, mai mult, a demascat toate ramifica˛iile caracati˛ei corup˛iei ∫i crimei organizate.

C‚t despre problema integr„rii Ón Europa, se ∫tie ce rol benefic a jucat, Ón anii din urm„, mentalitatea s„n„toas„ cultivat„ de P.R.M. Ón r‚ndul unor largi segmente ale popula˛iei, cum c„ la baza acestui drum ireversibil trebuie s„ stea interesul na˛ional, demnitatea ∫i pragmatismul.

Declara˛ie politic„ privind rezultatele ob˛inute Ón jude˛ul Olt la referendumul din 18-19 octombrie privind proiectul de modificare a Constitu˛iei Rom‚niei.

Cet„˛enii jude˛ului Olt au Ón˛eles s„ participe la referendumul din 18 ∫i 19 octombrie 2003 pentru a vota proiectul de modificare a Constitu˛iei Rom‚niei.

Oltenii au participat Ón procent de 65%, de∫i Ón acele dou„ zile a plouat f„r„ Óntrerupere. Au participat din dorin˛a de a ne alinia la cerin˛ele impuse de Uniunea European„, fiind convin∫i c„ Uniunea European„ va ajuta mult poporul rom‚n prin diverse programe de dezvoltare economico-social„, la ora∫e ∫i sate ∫i nu numai.

Consider o mare realizare participarea electoratului din jude˛ul Olt la votul dat pentru noua Constitu˛ie. Un procent de 90% au votat pentru îDa“. Pe ace∫tia Ói felicit Ón mod special. Œns„ Ói felicit pe to˛i cet„˛enii jude˛ului Olt care au participat la vot. A fost un moment unic, pe care electoratul din jude˛ul meu nu l-a pierdut.

Felicit tot poporul rom‚n pentru prezen˛a la vot.

Felicit ∫i pe cei care au organizat acest referendum. Felicit Guvernul Rom‚niei pentru modul cum s-a implicat Ón acest proces.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

## îDrumul lung ∫i grija altora.“

Unul dintre cei marca˛i de vanitatea omului care nu are nici un Dumnezeu este domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duv„z. Deputatul purt„tor de cuv‚nt al P.S.D., ajuns Ón acest partid printr-o diabolic„ tr„dare a fo∫tilor colegi, de la o vreme a Ónceput s„-∫i dea cu p„rerea, Ón st‚nga ∫i-n dreapta, ∫i despre Partidul Rom‚nia Mare. Adept al ideii potrivit c„reia cine nu-i cu noi e Ómpotriva noastr„, adic„ extremist, arhitectul designer de interioare ∫i corpuri de iluminat (ceea ce este, de fapt, Ón via˛a extrapolitic„), Ón universul s„u imagistic, ne plaseaz„ Óntr-o astfel de zon„. Numai c„ acest iluminator purt„tor de cuv‚nt mai mult Óntunec„ spectrul politic, prin lu„rile sale de cuv‚nt acide, atunci c‚nd este Ómpins Ón fa˛„ s„ poarte de grij„ altora. Œntregul s„u arsenal de vorbe de dou„ parale, inclusiv cel sus˛inut la BBC, at‚t Ónainte de referendumul na˛ional, c‚t ∫i zilele trecute, ∫i pe posturile na˛ionale de televiziune a f„cut o serie de aprecieri neavenite, f„r„ nici o argumentare, asupra Partidului Rom‚nia Mare, cum c„ acesta ar fi extremist. ™i toate acestea Ón contextul Ón care Óntreaga comunitate politic„ european„ apreciaz„ faptul c„ Ón ˛ara noastr„ nu exist„ nici un partid extremist. Ca atare, nu avem Óncotro ∫i, Ón numele adev„rului, suntem obliga˛i s„-i solicit„m s„ r„spund„ pentru afirma˛iile calomnioase Ón fa˛a justi˛iei. Noi nu ne facem nici o grij„, pentru c„, dup„ cum spunea un mare spirit: îtimpul scoate adev„rul la lumin„“.

La Bogdan Niculescu Duv„z, obi∫nuitul este poten˛at Ón mod patetic, iar abstragerile sunt aservite ostenta˛iilor. Spuneam despre acest duc„tor de vorbe c„ nu are nici un Dumnezeu iar adev„rul este numai acolo unde este Dumnezeu. Œn ceea ce prive∫te iconografia politic„ rom‚neasc„, domnul Ón cauz„ este pe post de iud„.

Legile tradi˛iei confirm„ realitatea, ∫i anume c„ P.R.M. este un partid progresist, iar P.S.D. ∫i-a dep„∫it deja apogeul, nemaiav‚nd perspective viabile. Este ∫i motivul pentru care deputatul Duv„z se erijeaz„ Ón ceea ce nu poate fi niciodat„ Ón mod real: purt„tor de cuv‚nt Ón numele adev„rului. ™i nu poate pentru c„ tot ceea ce ˛ine de arsenalul s„u comunicativ este subjugat misticii pesediste, nicicum plauzibil„. Iar politica nu se face din vorbe.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc. Urmeaz„ s„ particip„m la a doua parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a Ón plen a Camerei Deputa˛ilor de ast„zi. Din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 273, 72 sunt absen˛i, 17 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Ar fi trebuit, potrivit programului, s„ dezbatem proiectul de Hot„r‚re privind modificarea ∫i completarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor. Am senza˛ia c„ suntem Ón sal„ prea pu˛ini ∫i nu a∫ vrea ca Ónsu∫i regulamentul nostru s„-l dezbatem ∫i s„-l adopt„m Óntr-un asemenea cvorum ∫i, de aceea, v-a∫ propune s„ am‚n„m discu˛ia pentru luni. ™i v-a∫ ruga s„ anun˛a˛i totu∫i grupurile parlamentare s„ manifeste aten˛ia necesar„, pentru c„, dup„ aceea, intervin tot felul de comentarii, c„ am adoptat un regulament care v„ Óngr„de∫te dreptul de a v„ exprima, care stabile∫te tot felul de restric˛ii, dar atunci c‚nd trebuie s„-l adopt„m, prezen˛a Ón sal„ este cea pe care o vede˛i.

Da˛i-mi voie acum s„ v„ supun aten˛iei ∫i aprob„rii constituirea a dou„ comisii de mediere.

Prima este la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum ∫i a unor alte acte normative, unde sunt propu∫i colegii no∫tri: Tudor Balt„, Vasile Bleotu, Neculai Grigora∫, ™tefan Baban, Nini S„punaru, Winkler Iuliu ∫i Sali Negiat.

Cine este pentru?

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

A doua comisie vizeaz„ proiectul de Lege privind conferirea decora˛iilor de r„zboi ∫i sunt propu∫i: Viorica Afr„sinei, Dumitru Octavian Mitu, ™tefan Cazimir, Mihaela M‚ndrea, Radu Ciuceanu, Nicolae Leon„chescu, Romeo Raicu.

Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

O alt„ propunere pe care v-o

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Timp total de dezbatere 5 minute. Timp pe fiecare interven˛ie, un minut.

Sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Dac„ dore∫te cineva s„ fac„ vreo interven˛ie prealabil„? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei de urgen˛„.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolul unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„? Adoptat Ón unanimitate. Art. I ∫i punctele 1 ∫i 2? Nu sunt obiec˛iuni.

Adoptate Ón unanimitate.

Art. II? Adoptat Ón unanimitate.

Art. III? Adoptat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege Ón ∫edin˛a votului final, programat„ pentru sf‚r∫itul zilei de ast„zi.

La punctul 17 este proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i.

Domnule senator Pop de Popa, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i proiectul.

## **Domnul Ioan Pop de Popa —** _senator_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Am ini˛iat aceast„ propunere legislativ„ pentru a realiza un aspect civilizat Capitalei ∫i altor localit„˛i, de combatere a huliganismului ∫i de Ónl„turare a agresiunii antiestetice. Agresiunea prin practicarea fenomenului numit îgraffiti“ face ast„zi Capitala s„ aib„ un aspect jalnic! Privi˛i gurile de metrou, sta˛iile ∫i vagoanele de metrou, cl„dirile proasp„t vopsite, statuile, liceele, cl„dirile publice etc., pictate cu spray-uri colorate!

Trebuie luat Ón seam„ Óns„ c„ nu sunt fenomene Ónt‚mpl„toare. Con˛in tot felul de inscrip˛ii, Ónsemne ale unor organiza˛ii, unele secrete, lozinci, mesaje, pe care noi nu le Ón˛elegem, fiind Ón alte limbi. Curios este faptul c„ Ón c„l„toriile mele din str„in„tate am observat foarte multe din Ónsemnele care sunt prezente ∫i la noi ca figur‚nd pe zidurile din ˛„rile respective.

Motiva˛ia invocat„ de c„tre unii referen˛i care nu au agreat propunerea a fost c„ sunt suficiente reglement„ri

care sanc˛ioneaz„ aceste abateri: Ordonan˛a nr. 87/2001, Legea nr. 326/2001, Ordonan˛a de Guvern nr. 21/2000, care, Ón opinia mea ∫i a unor juri∫ti, fac vorbire ˛intit pe alte probleme ∫i aspecte, cum ar fi salubritatea, p„strarea cur„˛eniei stradale etc., sau, pur ∫i simplu, motiva˛ii birocratice. Œn realitate, graffiti, ca fenomen, are o personalitate aparte, o entitate nou„, care se maturizeaz„ ∫i merge Ónainte sub ochii no∫tri, cu toate ordonan˛ele ∫i legile citate, ∫i Capitala arat„ a∫a cum o vedem.

Dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ participe la dezbateri generale? Dar, mai Ónt‚i, s„ prezinte domnul Timi∫ raportul Comisiei juridice.

## **Domnul Ioan Timi∫:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

La acest raport Ónlocuitor avem avizul Consiliului Legislativ, avizul favorabil, avizul favorabil al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, de asemenea, ∫i punctul de vedere al Guvernului, cu observa˛ii ∫i propuneri ∫i cu men˛iunea c„ nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 aprilie 2003.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege este stabilirea unui regim sanc˛ionator aplicabil persoanelor care s„v‚r∫esc contraven˛ii prin Ónscrierea sau aplicarea pe ziduri, pe fa˛ada imobilelor proprietate particular„ sau public„, pe monumente istorice ∫i de arhitectur„ a inscrip˛iilor neautorizate, prin utilizarea de vopsele, sprayuri ∫i alte asemenea materiale care murd„resc sau produc deteriorarea sau distrugerea bunurilor Ón cauz„.

Votul uninominal!

A∫tepta˛i pu˛in, domnule coleg.

Am rug„mintea s„ nu confunda˛i aula Camerei Deputa˛ilor, a Parlamentului, cu altceva! Nu ∫tiu cum promova˛i dumneavoastr„ democra˛ia...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

## **O voce de la balcon:**

Ce Parlament? Cod electoral! Vot uninominal!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ vre˛i s„ r„m‚ne˛i Ón sal„, civilizat... repet, civilizat!, ∫i nu huiduind ca pe stadion, atunci v„ rog s„ r„m‚ne˛i!

## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

Nu se poate a∫a ceva!

## **Voci din sal„:**

Ie∫i˛i afar„!

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ Ónceta˛i ∫i s„ ne continu„m discu˛ia!

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a examinat proiectul de lege men˛ionat mai sus Ón ∫edin˛a din 20 mai 2003 ∫i a hot„r‚t s„-l resping„, Óntocmind Ón acest sens raportul nr. 305 din data de 20 mai 2003.

Plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón ∫edin˛a din 9 septembrie 2003, a hot„r‚t s„ restituie proiectul de lege la comisie, pentru o nou„ dezbatere.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a reluat dezbaterea proiectului de lege Ón ∫edin˛a din 8 octombrie. Œn urma examin„rii, membrii comisiei au hot„r‚t cu majoritate de voturi s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei ∫i al altor localit„˛i, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redactate Ón anexa din prezentul raport. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul ministru Gaspar, reprezentantul Guvernului.

Stimat„ domni∫oar„,

Nu ∫tiu ce reprezin˛i dumneata acolo, dar, Ón orice caz, democra˛ia n-o reprezin˛i!

**Domnul Acsinte Gaspar** _– ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum a men˛ionat ∫i reprezentantul Comisiei juridice Ón punctul de vedere al comisiei cu privire la aceast„ propunere legislativ„, Guvernul, examin‚nd propunerea cu toat„ aten˛ia ∫i Ón corelare cu reglement„rile Ón vigoare, a constatat c„ unele solu˛ii legislative preconizate ar trebui corelate cu dispozi˛iile Legii nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice, precum ∫i cu cele ale Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor.

Deoarece Ón art. 1, la propunerea legislativ„, se face referire ∫i la monumentele istorice ∫i de arhitectur„, s-a considerat c„ se impune reexaminarea acestei legi, Ón raport ∫i cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Pe de alt„ parte, referitor la art. 3 din propunere, preciz„m c„ potrivit dispozi˛iilor art. 11 alin. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001 minorul sub 14 ani nu r„spunde contraven˛ional, Ón conformitate cu alin. 2 al acestui text de lege, iar pentru infrac˛iunile s„v‚r∫ite de c„tre minorii care au Ómplinit 14 ani minimul ∫i maximul amenzii stabilite Ón actul normativ pentru fapta s„v‚r∫it„ se reduce la jum„tate.

Plenul Camerei Deputa˛ilor a dispus restituirea la comisie a proiectului de lege, care a fost adoptat de Senat cu num„rul de voturi pe care l-a prezentat aici domnul senator profesor Pop de Popa, pentru o reexaminare. Œn urma reexamin„rii, comisia propune ca, totu∫i, proiectul de lege s„ fie dezb„tut ∫i adoptat, cu singurul amendament pe care l-a f„cut la art. 4 din propunerea legislativ„.

Sigur c„, fa˛„ de aceast„ situa˛ie, plenul este suveran s„ decid„ promovarea acestui proiect de lege, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ el, deja, a parcurs o parte din procedura parlamentar„, fiind adoptat de c„tre Senat.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ participe la dezbateri? Pofti˛i, doamn„ deputat!

## **O voce de la balcon:**

Ba o reprezint! Vot uninominal! Cod electoral!

™i noi v„ mul˛umim pentru demonstra˛ia aceasta care n-are nici o leg„tur„ cu democra˛ia, nici cu civiliza˛ia!

## **Voci din r‚ndurile deputa˛ilor:**

Nu se poate a∫a ceva!

Domnule ministru Gaspar, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Salut cu c„ldur„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i declar c„ o voi vota, eu ∫i colegii mei, Óntruc‚t m„ jenez de fiecare dat„ c‚nd merg Ón Capital„, Ón Bucure∫ti, pe alte str„zi dec‚t dou„ bulevarde care sunt mai curate, c‚nd v„d gr„mezi de gunoaie peste tot. M„ m‚ndresc c„ sunt din Ia∫i, care ora∫ este considerat unul dintre cele mai curate din ˛ar„. ™i reamintesc doar un lucru: gradul de cur„˛enie este Ón direct„ propor˛ionalitate cu gradul de civiliza˛ie al locuitorilor. ™i nu cred c„ Bucure∫tiul merit„ alt„ categorie dec‚t de oameni civiliza˛i.

™i atunci, este necesar s„ intervin„ legea ca s„ Ói readuc„ la un grad de civiliza˛ie, Óntruc‚t educa˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 niciodat„ nu s-a f„cut de bun„voie, ci s-a f„cut ∫i cu o u∫oar„ constr‚ngere.

Deci eu salut aceast„ lege, pentru c„ este absolut necesar„.

Mai dore∫te cineva s„ intervin„ din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V„ rog s„ urm„ri˛i textele acestuia.

La titlul legii, stima˛i colegi, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2? La art. 1, domnul deputat Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor,

V-a∫ ruga ca la art. 1 r‚ndul 2 s„ fi˛i de acord cu Ónlocuirea expresiei îproprietate particular„ sau public„“ cu expresia îproprietate public„ sau privat„“, pentru unitate terminologic„ ∫i acord cu Constitu˛ia.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ re˛ine˛i treaba aceasta propus„ de domnul secretar Timi∫.

Domnul secretar Leon„chescu are, ∫i dumnealui, o observa˛ie.

## **Domnul Nicolae Leon„chescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din constat„rile noastre rezult„ c„ am putea extinde aria de ac˛iune a art. 1. Acolo nu sunt enumerate construc˛ii industriale, baraje, poduri, pe care asemenea inscrip˛ii pot s„ apar„. Sau balcoane, iat„, la interior.

Deci Óntreb ini˛iatorul dac„ nu cumva consider„ necesar s„ extindem aria la toate tipurile de construc˛ii fie cu caracter civil, domestic, fie industrial?

Mul˛umesc.

## **Domnul Ioan Pop de Popa**

**:**

Eu sunt de acord.

Avem un mic impediment procedural, domnule secretar, propunerea de adineauri a domnului Timi∫ era o propunere de reformulare, dumneavoastr„ face˛i o propunere de fond. O s„ Óntreb Comisia juridic„.

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ observa˛ia f„cut„ de domnul deputat Timi∫ este corect„, adic„ este vorba de îimobile proprietate public„ sau privat„“. Mergem cu textul Ón continuare: îpe monumente istorice ∫i de arhitectur„“ ∫i, ca s„ vin Ón Ónt‚mpinarea a ceea ce a spus domnul profesor Leon„chescu, Óns„ Óntr-o form„ sintetic„, s„ ad„ug„m, dup„ sintagma î∫i de arhitectur„“, îsau pe orice alt tip de

construc˛ii“. ™i aici cred c„ poate s„ intre tot ceea ce a men˛ionat d‚nsul aici.

Deci textul ar urma s„ aib„ urm„toarea redactare: îŒnscrierea sau aplicarea pe ziduri, pe fa˛adele imobilelor proprietate public„ sau privat„, pe monumente istorice ∫i de arhitectur„ sau pe orice alt tip de construc˛ie a inscrip˛iilor...“ ∫i textul merge mai departe.

Œns„ v„ spun c„, Ón ultimii 2 ani, personal, am fost victima de trei ori a unor asemenea manifest„ri asupra locuin˛ei Ón care locuiesc, deci sunt unul dintre cei care a avut de suferit din asta.

Din partea Comisiei juridice v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la aceast„ propunere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem de acord cu aceste modific„ri prezentate Ón aceast„ ∫edin˛„ ∫i avem ∫i acordul ini˛iatorului, deci nu avem nimic Ómpotriv„.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

S-au f„cut dou„ propuneri, ambele Ónsu∫ite ∫i de ini˛iator, ∫i de Comisia juridic„.

V„

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Plenul Camerei Deputa˛ilor este ast„zi chemat s„ ia Ón discu˛ie o ordonan˛„ de urgen˛„, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1 din 1999 privind regimul st„rii de asediu ∫i regimul st„rii de urgen˛„. Acest proiect de lege treneaz„ de aproape patru ani pe ordinea de zi a comisiilor ∫i acum este adus Ón plenul Camerei Deputa˛ilor.

Cunoa∫te˛i c„, Óntre timp, a fost adoptat„ ∫i publicat„ Ón form„ revizuit„ Constitu˛ia Rom‚niei, care are o serie de modific„ri pe linia armatei. V-a∫ propune, domnule pre∫edinte, ca raportul suplimentar care s-a f„cut ∫i care con˛ine o serie de amendamente, prin corelare cu dispozi˛iile Constitu˛iei, s„ fie retrimis Consiliului Legislativ pentru avizare.

Ca atare, rog ca proiectul de lege s„ fie transmis la comisie, iar comisia s„ cear„ Consiliului Legislativ s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu aceste amendamente, pentru c„ sunt modific„ri substan˛iale ∫i, de altfel, at‚t regulamentul, c‚t ∫i legea cu privire la normele de tehnic„ legislativ„ permit ca un proiect s„ fie retrimis la Consiliul Legislativ pentru a-∫i da avizul cu privire la unele amendamente de fond.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œmp„rt„∫im ideea domnului ministru Gaspar de a trimite acest raport Consiliului Legislativ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rug„m s„ ne scuza˛i. Œntr-adev„r, am avut o dezbatere important„ Ón leg„tur„ cu licita˛iile electronice cu un grup de lucru Ón comisie ∫i nu am putut fi prezen˛i adineauri, dar am Óntrerupt activitatea ∫i am venit.

Permite˛i-mi s„ v„ prezint raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2003 pentru exprimarea votului prin mijloace electronice la referendumul na˛ional pentru revizuirea Constitu˛iei.

Acest proiect de lege pe care l-am dezb„tut ∫i pe care vi-l propunem spre adoptare face parte din categoria legilor organice.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 15 deputa˛i, din totalul celor 23 de membri ai comisiei, ∫i raportul a fost adoptat, Ón unanimitate, pe data de 22 octombrie 2003.

Trebuie s„ v„ propunem timpii de dezbatere, pentru c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

V„ propun 10 minute per total ∫i dou„ minute de interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Sunte˛i de acord cu aceast„ procedur„ de dezbatere, cu timpii propu∫i?

Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri?

- Unanimitatea celor prezen˛i.

Exist„ vreo interven˛ie prealabil„?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei de urgen˛„.

La titlul proiectului de lege ave˛i obiec˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2 de la capitolul I. Votate Ón unanimitate ∫i titlul capitolului, ∫i articolele.

Titlul capitolului II ∫i art. 3 ∫i 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Art. 5, 6 ∫i 7. Votate Ón unanimitate.

Art. 8, 9 ∫i 10. Votate Ón unanimitate.

Art. 11 ∫i 12. Votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului III ∫i art. 13. Votate Ón unanimitate. Art. 14. Votat Ón unanimitate.

Anexa. Votat„ Ón unanimitate.

Am dezb„tut ∫i adoptat textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei de urgen˛„.

Vom supune proiectul votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Punctul 20 — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hran„ Ón timp de pace ale personalului din sectorul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Domnul ministru Gaspar.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul Ól prezint„ plenului Camerei Deputa˛ilor Ón ∫edin˛a de ast„zi are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hran„ Ón timp de pace ale personalului din sectorul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Propunerea pentru aceast„ reglementare se impune Ón special datorit„ necesit„˛ii acceler„rii aplic„rii modelului de hr„nire agreat de N.A.T.O., ca urmare a invit„rii Rom‚niei pentru aderare, realizarea unui sistem de hr„nire modern ∫i reducerea num„rului structurilor specifice din cadrul institu˛iilor publice din sectorul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, necesitatea transpunerii cu accelerare a angajamentelor asumate de ˛ara noastr„ prin armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu cea a structurilor membre N.A.T.O.

Av‚nd Ón vedere avizul favorabil al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu amendamentele pe care le Ónsu∫im, c‚t ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ, rog plenul Camerei Deputa˛ilor s„ exprime un vot favorabil pentru acest proiect de lege pe care l-am prezentat din Ómputernicirea Guvernului.

Din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„, pentru dezbatere ∫i avizare Ón fond, cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hran„ Ón timp de pace ale personalului din sectorul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Proiectul de lege prevede externalizarea serviciilor de hr„nire a militarilor, prin prestarea acestor servicii de c„tre agen˛ii economici specializa˛i, precum ∫i modificarea normelor de hran„ Ón conformitate cu cele publicate Ón îBuletinul statistic de pre˛uri“.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterile din comisie au fost prezen˛i reprezentan˛ii tuturor structurilor din sistemul de ordine public„, ap„rare ∫i siguran˛„ na˛ional„, care au fost de acord cu amendamentele propuse Ón comisie.

De aceea, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu adoptarea, cu modific„rile respective, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ se Ónscrie.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

Titlul proiectului de lege. Votat Ón unanimitate.

Preambulul articolului unic ∫i punctele 1 ∫i 2 din acest articol. Comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón formularea ini˛iatorului.

La punctul 3, cu privire al art. 4[1] alin. 1, comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón formularea ini˛iatorului.

Pentru alin. 2, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1. Ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 1? A fost admis amendamentul ∫i se modific„ alin. 2 al art. 4[1] .

Pentru alin. 3, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Nu ave˛i obiec˛iuni. A fost admis amendamentul ∫i se modific„ alin. 3 Ón mod corespunz„tor.

Pentru alin. 4, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. A fost admis amendamentul ∫i se modific„ alin. 4.

La alin. 5 de la art. 4[1] comisia nu a mai avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nici dumneavoastr„ nu ave˛i. Votat Ón formularea ini˛iatorului.

Œn consecin˛„, art. 4[1] va avea alc„tuirea rezultat„ din modificarea alin. 2, 3 ∫i 4 ∫i p„strarea Ón forma ini˛ial„ a alin. 1 ∫i 5.

Pentru punctul 4… v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4. Ave˛i obiec˛iuni? A fost admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 4 cu privire la art. 5 alin. 1.

Pentru art. 5 alin. 2 comisia nu a mai avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛ii? A fost votat alin. 2 Ón formula ini˛iatorului.

Cu aceasta v„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei.

Vom supune proiectul de lege votului final de ast„zi, la sf‚r∫itul zilei de lucru.

Punctul 21 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului pe anul 2003.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice s„ ia loc Ón loja rezervat„ comisiilor.

V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, domnul vicepre∫edinte Nicolescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,

Stima˛i invita˛i,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului pe anul 2003, transmis cu adresa nr. 552 din 18 septembrie 2003.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului pe anul 2003 ∫i face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu opt voturi Ómpotriv„ Ón ∫edin˛a din 21.10.2003.

Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 8 septembrie 2003.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul deputat Dan Bruda∫cu. La dezbateri generale sau pe text?

Pofti˛i!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, am impresia c„, din partea Biroului Camerei, s-a dirijat absolut nepotrivit acest proiect de lege c„tre Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, c‚nd aici este vorba de chestiuni care privesc mai degrab„ Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Iat„ de ce, Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M., solicit„m retrimiterea acestui proiect de lege pentru dezbatere ∫i avizare pe fond de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Œn primul r‚nd, aici nu este vorba de probleme de agricultur„, ci de probleme care vizeaz„ aspectele financiare.

Œn al doilea r‚nd, consider„m c„ prin acest proiect de lege se creeaz„ un precedent extrem de periculos, extrem de nociv.

Œn cazul Ón spe˛„, a∫a cum s-a men˛ionat ∫i de c„tre ini˛iator, este vorba de o hot„r‚re judec„toreasc„ prin care se stabilesc obliga˛iile de plat„ pe care le are Agen˛ia Domeniilor Statului.

Dac„ noi vom face de acum Ónainte c‚te un proiect de lege pentru orice eroare f„cut„ de una dintre institu˛iile administra˛iei centrale, atunci vom atenta la semnifica˛iile legii. Legea opereaz„ pentru chestiuni generale, ∫i nu pentru solu˛ionarea unei g„in„rii m„runte, a∫a cum este cea Ón spe˛„. Pentru c„ aici este vorba de persoane care s-au f„cut vinovate de aceast„ eroare ∫i de la ele ar trebui recuperat„ diferen˛a, nu de la bugetul ministerului, implicit de la bugetul de stat.

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare nu este de acord cu promovarea unei asemenea legi care creeaz„ un precedent extrem de grav ∫i submineaz„ finan˛ele na˛ionale, submineaz„ bugetul de stat.

Aici exist„ persoane care s-au f„cut vinovate datorit„ acestei pripeli sau acestei ilegalit„˛i Ón realizarea acestei privatiz„ri. Cred c„ prin ac˛iune civil„ ∫i penal„, dup„ caz, trebuie recuperate sumele de la persoanele vinovate.

Nu este vinovat bugetul de stat pentru aceast„ eroare f„cut„ de func˛ionari incompeten˛i sau neaten˛i.

Prin urmare, Ón primul r‚nd cerem retrimiterea acestui proiect de lege la comisia care se ocup„ de problemele de finan˛e, respectiv Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i nu la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Óntruc‚t nu este vorba dec‚t tangen˛ial de probleme de agricultur„ Ón acest proiect de lege.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare mai dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale.

Domnul profesor Nicolescu, din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum cunoa∫te ∫i colegul care a vorbit Ónainte, lucrul acesta nu se mai poate realiza la ora actual„. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Este adev„rat c„ problematica este la interferen˛a agricultur„ — buget.

Raportul are avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Este o chestiune care Óntr-adev„r vizeaz„ investi˛ii str„ine Ón domeniul respectiv, ∫i este nevoie s„ se achite suma respectiv„. BineÓn˛eles c„ suma respectiv„ va fi recuperat„ Ón continuare de la cei care au gre∫it, dar acest apanaj nu este apanajul nostru, ci este legisla˛ia care func˛ioneaz„ Ón acest domeniu.

De aceea, propun plenului Camerei Deputa˛ilor s„ fim de acord cu raportul comisiei ∫i s„ Ól aprob„m ca atare. V„ mul˛umesc.

Domnul Dan Bruda∫cu, pofti˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Eu Ól respect foarte mult pe colegul vicepre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, acest lucru nu cred c„ mai trebuie demonstrat, dar argumentele Domniei sale de aceast„ dat„ nu m-au convins absolut deloc.

Nu Ón˛eleg de ce Guvernul dore∫te s„ introduc„ pe u∫a din dos o chestiune de care s-a f„cut vinovat. De ce trebuie s„ adopt„m o lege pentru o chestiune extrem de m„runt„? ™i a∫a despre Legislativ se vorbe∫te de o manier„ peiorativ„, cu totul ∫i cu totul nejustificat„. Nu crede˛i c„ le d„m ap„ la moar„ celor care nu cred Ón capacitatea noastr„ de a face legi corespunz„toare dac„ ne ocup„m de asemenea lucruri?

Exist„ o hot„r‚re judec„toreasc„! Ministerul nu are dec‚t s„ se Óndrepte Ómpotriva celor vinova˛i ∫i s„ recupereze banii, iar aceast„ plat„ s„ se fac„ Ón momentul Ón care ∫i pentru cei vinova˛i s-a stabilit un termen pentru plata acestor obliga˛ii.

Nu trebuie s„ afect„m bugetul agriculturii, care ∫i a∫a este Óntr-o situa˛ie dramatic„, pentru ca s„ satisfacem incompeten˛ele unor func˛ionari care nu au vegheat suficient pentru rezolvarea acestei privatiz„ri.

Œn momentul Ón care exist„ o hot„r‚re judec„toreasc„ definitiv„ Ón materie se restituie ∫i firmei acesteia, S.C. îAgro-Power“ — S.R.L. suma cu care a fost prejudiciat„ Ómpreun„ cu toate celelalte speze care sunt stabilite de lege.

Agricultura ∫i a∫a are probleme foarte multe Ón toate sectoarele sale importante ∫i nu trebuie s„ o mai submin„m ∫i prin recurgerea la sustragerea acestor sume importante din bugetul ∫i a∫a insuficient pe care agricultura rom‚neasc„ Ól are.

Pofti˛i, domnule deputat!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

™i Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat Ómpotriva aprob„rii Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului

Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului pe anul 2003, de fapt pentru a pl„ti din bugetul Ministerului Agriculturii o culp„ Ón care se afl„ Ón acest moment A.D.S.-ul.

Consider„m c„ argumentele aduse de antevorbitor sunt foarte elocvente, ∫i cerem ∫i noi o retrimitere la comisie, ∫i, dac„ este posibil, a∫a cum am cerut ∫i Ón comisie, s„ vedem ∫i sentin˛a judec„toreasc„, pentru a vedea exact ce se spune acolo.

Vreau s„ v„ spun c„ aceste documente nu ne-au fost prezentate Ón comisie ∫i nu am putut s„ decidem dac„ Óntr-adev„r, prin sentin˛a judec„toreasc„, se vor recupera de la vinova˛i aceste sume destul de substan˛iale de bani.

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat!

Domnule pre∫edinte,

™i deputa˛ii Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal au votat Ómpotriv„. Din acest motiv, ceea ce spunea colegul de la P.D. sus˛inem ∫i noi, dorim retrimiterea la comisie a acestui proiect pentru a discuta Ón am„nunt problemele nou-ap„rute.

Nu am fost informa˛i suficient cu am„nuntele necesare pentru a lua o decizie corespunz„toare to˛i parlamentarii.

Rug„mintea noastr„, ∫i v„ propunem s„ o supune˛i votului, este retrimiterea proiectului la comisie, fiind inacceptabil ca pentru o sum„ at‚t de mare s„ fie afectat bugetul Ministerului Agriculturii pentru o vin„ care nu apar˛ine agriculturii Ón Óntregime.

V„ mul˛umesc.

Domnul Alexandru Sassu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am impresia c„ nu ∫tim despre ce vorbim.

Œn primul r‚nd, c‚nd se d„ o sentin˛„, aceasta se d„ Ómpotriva celui care a fost dat Ón judecat„. A fost dat Ón judecat„ statul, ∫i nu func˛ionarii. Statul urmeaz„ s„-∫i recupereze banii.

Deci discut„m despre un lucru pe care ar fi bine s„ Ól cunoa∫tem, ∫i s„ nu discut„m aiurea despre acesta.

Œn al doilea r‚nd, situa˛ia este din 2002, de la guvernarea anterioar„. Guvernul acesta, bugetul acesta pl„te∫te ceea ce s-a Ónt‚mplat Ónainte Ón Ministerul Agriculturii. ™i, iar„∫i, cei care erau atunci la putere ar fi bine s„ nu vorbeasc„ despre lucrurile acestea.

Œn al treilea r‚nd, spunea˛i s„ se trimit„ Ónapoi la comisie. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un termen Ón care lucrurile pot func˛iona — este termenul de zece zile dup„ ce se anun˛„ Ón plen care sunt comisiile sesizate Ón fond.

Deci schimbarea comisiei este imposibil„ Ón acest moment, conform regulamentului pe care ar trebui s„ Ól respect„m cu to˛ii.

C„ banii se vor recupera este o chestiune pe care statul ulterior o face — dup„ ce pl„te∫te, Ón conformitate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 cu decizia judec„toreasc„. ™i este nevoie de lege, pentru c„ altfel nu se poate umbla pe buget.

Deci haide˛i s„ intr„m Ón ace∫ti termeni ∫i s„ discut„m Ón aceste condi˛ii despre un proiect de lege care modific„ bugetul.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Gheorghe Valeriu.

Œn primul r‚nd noi am cerut retrimiterea la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, nu la alt„ comisie.

Œn al doilea r‚nd, m„ mir c„ domnul deputat Sassu face trimitere la guvernarea anterioar„, care ∫tim foarte bine c„ sus˛inea Guvernul, fiind parlamentar al unui partid care f„cea parte din coali˛ia guvernamental„.

Noi, repet, nu cerem altceva dec‚t retrimiterea la Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, nu la alt„ comisie.

Domnul Sassu, drept la replic„.

Œi mul˛umesc domnului coleg c„ Ómi aminte∫te acest lucru. Este real lucrul acesta, ∫i Ómi iau ∫i eu aceast„ responsabilitate, ∫i de aceea sunt de acord ca proiectul de lege s„ fie votat.

Œi mul˛umesc.

Domnul deputat Dan Bruda∫cu.

Eu sunt convins c„ de c‚nd domnul Sassu a trecut la P.S.D. cunoa∫te mai multe dec‚t noi. Eu Óns„ constat, cu expunerea de motive Ón fa˛„, ceea ce cei care au ini˛iat acest proiect de lege au dorit s„ ne fac„ s„ cunoa∫tem. Eu nu cunosc dedesubturile acestei situa˛ii.

Nu v„d de ce se revolt„ Domnia sa acum pe vechea guvernare, pe care a reprezentat-o inclusiv la nivel ministerial. Deci dac„ este vinovat cineva, implicit, s„ nu se supere pe mine, este vinovat ∫i Domnia sa.

Œn cazul Ón spe˛„, Óns„, constat c„ este vorba de o formulare c‚t se poate de clar„: Curtea de apel Suceava, prin decizia civil„ nr. 247 din 19 aprilie 2002, rejudec‚nd cauza pe fond, a admis ac˛iunea formulat„ de Asocia˛ia Agricol„ îAlfa Piele∫ti“, a constatat nulitatea absolut„ a celor dou„ contracte ∫i a obligat Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor la continuarea negocierilor cu reclamanta. Deci eu eram c‚t de c‚t Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Acuza˛ia pe care Domnia sa a formulat-o aici la modul general nu m„ atinge, pentru c„ eu lucrez cu materialul clientului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Stimate coleg,

Nu a˛i observat ceea ce a spus pe fond distinsul meu coleg, anume c„ hot„r‚rea judec„toreasc„ oblig„ statul, adic„ ministerul, restul, ce face ministerul cu cei vinova˛i, e o alt„ problem„. La asta ar fi bine s„ v„ referi˛i.

Pofti˛i, domnule Sassu, drept la replic„!

Œi mul˛umesc ∫i domnului Bruda∫cu c„-mi aminte∫te lucrul acesta, ∫i anume c„ am f„cut parte din Guvernul anterior ∫i repet, Ómi iau aceast„ responsabilitate, de aceea sus˛in lucrurile pe care le sus˛in ∫i tocmai de aceea cred c„, Ón final, trebuie recupera˛i banii. Dar lucrurile nu se pot face ilegal, lucrurile se fac a∫a cum spune legea, a∫a cum spune regulamentul ∫i a∫a cum e... cu procedura civil„, respectiv penal„, dac„-i place d‚nsului ∫i acest lucru, dar nu putem ie∫i din legalitate. Iar chestiunile privesc Ministerul Agriculturii, el este condamnat s„ pl„teasc„, el trebuie s„ pl„teasc„. Cum Ó∫i recupereaz„ banii e o chestiune ulterioar„ ∫i care nu prive∫te legea.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege la sf‚r∫itul ∫edin˛ei.

Urmeaz„ punctul 22, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.

Ini˛iatorul acestei propuneri legislative?

Pofti˛i, domnule coleg!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta propunere legislativ„ are ca scop modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii, Ón sensul eficientiz„rii ∫i urgent„rii procesului de privatizare ∫i perfect„rii cadrului normativ din acest domeniu.

Œn decursul aplic„rii Legii nr. 137/2002, practica a eviden˛iat o serie de aspecte care nu pot fi solu˛ionate dec‚t printr-un demers legislativ. Astfel, am considerat deosebit de important„ rectificarea prin reformulare a alin. 2 al art. 17, Ón sensul c„ ac˛iunile rezultate Ón urma conversiei s„ poat„ fi transferate, pe baz„ de protocol, institu˛iei publice implicate, Ón vederea administr„rii de c„tre aceasta ∫i pentru v‚nzarea acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 Œn alt„ ordine de idei, am considerat oportun„ introducerea unor modific„ri care s„ permit„ extinderea prevederilor legii Ón ceea ce prive∫te solu˛ionarea litigiilor pentru toate cazurile care vizeaz„ domeniul privatiz„rii reglementate prin legi speciale. Exemplu: agricultur„, turism, industrie etc. Œn aceast„ idee, am introdus completarea art. 39 ∫i 40 cu sintagma care face referire ∫i la celelalte legi speciale din domeniul privatiz„rii. De asemenea, am considerat c„ este important„ precizarea unor aspecte Ón procedura juridic„. Astfel, pentru a da posibilitate institu˛iei publice implicate s„-∫i apere interesele Ón instan˛„ am prev„zut obligativitatea cit„rii p„r˛ilor.

Œn consecin˛„, v„ supunem spre dezbatere ∫i aprobare aceast„ propunere legislativ„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat Sersea.

Din partea Comisiei economice, domnul vicepre∫edinte Gheorghe Marin.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.

Prezenta propunere legislativ„ are ca scop modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii, Ón sensul eficientiz„rii procesului de privatizare ∫i perfect„rii cadrului normativ din acest domeniu.

La Óntocmirea prezentului raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Preambulul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 1.

Domnul vicepre∫edinte Marin.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„-mi permite˛i, Ón cadrul articolului unic, aici apare undeva, la o sintagm„, î∫i se completeaz„“, îse modific„“ ∫i Ón parantez„ apare î∫i se completeaz„“. A∫ vrea s„ elimin„m aceast„ sintagm„. A r„mas Ón textul articolului unic, dar Ón comisie complet„rile respective au fost eliminate ∫i a∫ dori s„ se elimine ceea ce este sintagma cuprins„ Óntre paranteze, î∫i se completeaz„“.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu nu v„d nici o parantez„. Vreau s„-mi...

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„ urm„ri˛i preambulul articolului unic din amendament. Comisia propusese ini˛ial îLegea nr. 137/2002 privind..., cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se modific„ ∫i se completeaz„“. Œn realitate, nu exist„ nici o completare, doar o modificare, ∫i de aceea, Ón mod corect, comisia propune s„ elimin„m verbul îse completeaz„“ ∫i r„m‚ne: îse modific„ dup„ cum urmeaz„“.

Cine este pentru aceast„ reformulare a preambulului textului articolului unic?

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Œn unanimitate, s-a adoptat preambulul articolului unic, Ón sensul elimin„rii verbului î∫i se completeaz„“. La punctul 1 al articolului unic urm„ri˛i amendamentul 2. Comisia propune modificarea acestuia. Ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul 2, se modific„ punctul 1 Ón mod corespunz„tor.

La punctul 2, cel cu privire la art. 39, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat Ón formularea ini˛iatorului.

La punctul 3, cel cu privire la alin. 1 al art. 40, domnul vicepre∫edinte Marin.

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi! La acest punct 4, alin. 1 al art. 40, este o eroare material„. Œn finalul modific„rii apare îcu citarea p„r˛ilor“, nu îcitirea p„r˛ilor“. Corect este: î...∫i se judec„ de urgen˛„ ∫i cu prec„dere cu citarea p„r˛ilor“, nu îcu citirea p„r˛ilor“.

## Stima˛i colegi,

Nu e vorba de o modificare, nici m„car o corectur„, ci este vorba de o eroare material„. Rog staff-ul s„ scrie corect termenul. A∫adar, art. 40 alin. 1 punctul 3 r„m‚ne Ón formularea din proiectul legii.

La punctul 4, cel cu privire la alin. 1[1] , prin amendamentul 5 comisia propune eliminarea acestuia.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

La punctul 5, privitor la art. 40 alin. 2, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 6. De asemenea, comisia propune eliminarea acestuia.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

Cu aceasta, v„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele proiectului de lege.

Vom supune proiectul votului dumneavoastr„ final Ón ∫edin˛a de ast„zi destinat„ acestui scop.

Punctul 23, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

Comisia pentru ap„rare este? Este.

Din partea ini˛iatorului, domnul ministru Gaspar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Camera Deputa˛ilor a fost sesizat„ cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor sau func˛iilor din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001 — 31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei, proiect care a fost adoptat de Senatul Rom‚niei Ón ∫edin˛a sa din 11 septembrie 2003.

Considerentele care au determinat elaborarea acestui proiect de lege sunt c„, la data adopt„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare a soldelor unor func˛ii din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ale c„ror state de organizare intr„ Ón vigoare Ón perioada 1 iunie 2001 — 31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei Rom‚niei, Ón armat„ se derula un program de restructurare av‚nd ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2003.

Ca urmare a deciziei de invitare a Rom‚niei s„ adere la N.A.T.O., s-a impus un nou program de reorganizare a armatei, proces care se va Óncheia la sf‚r∫itul anului 2007.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2001 a avut Ón vedere numai situa˛ia cadrelor militare din unit„˛ile reorganizate. Œn practic„ au fost cazuri Ón care ofi˛eri din unit„˛i care nu au intrat Ón procesul de reorganizare au fost numi˛i Ón unele unit„˛i opera˛ionalizate Ón func˛ii cu grad mai mic dec‚t cel din care au provenit.

Œntruc‚t textul ini˛ial nu a reglementat o astfel de situa˛ie, cadrelor militare Ón cauz„ li s-au diminuat veniturile salariale. Pentru a preveni diminuarea drepturilor salariale de˛inute Ón asemenea situa˛ii, Ordonan˛a Guvernului nr. 60/2003 reglementeaz„ posibilitatea men˛inerii coeficien˛ilor de ierarhizare ini˛iali pentru cadrele militare din unit„˛i reorganizate, numite Ón func˛ii prev„zute cu coeficien˛i de ierarhizare mai mici dec‚t cei avu˛i, precum ∫i pentru cele numite Ón func˛ii prev„zute cu coeficien˛i de ierarhizare mai mari, c„rora li s-a diminuat temporar func˛ia corespunz„tor gradului de˛inut.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru ap„rare, pofti˛i, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege privind

modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficien˛ilor de ierarhizare ai soldelor unor func˛ii din structurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón perioada 2001 — decembrie 2003 unele unit„˛i apar˛in‚nd Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale au fost supuse sistemului procedurii de reorganizare, a fost nevoie s„ se modifice ∫i Ordonan˛a nr. 91.

Prin urmare, v„ rug„m s„ fi˛i de acord c„ prevederile, a∫a cum au fost prezentate de domnul ministru Gaspar, sunt Ón concordan˛„ cu modific„rile din unit„˛ile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, s„ vot„m acest proiect de lege.

La dezbaterile comisiei au participat 21 de deputa˛i din 26, votul fiind Ón unanimitate.

Men˛ionez faptul c„ am beneficiat de avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat Oltei.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a ordonan˛ei — nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

- Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimi-

- tate.

- Art. I, punctele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón

- unanimitate.

- Punctele 3 ∫i 4 ale art. I. Nu sunt obiec˛iuni. Votate

- Ón unanimitate.

- Punctul 5. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. II. Votat Ón unanimitate.

- Art. III. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

Punctul 24, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul ∫i recuperarea fondurilor comunitare, precum ∫i a fondurilor

- de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor. Comisia pentru buget este.

Din partea ini˛iatorului? Doamna ministru Manolescu.

## **Doamna Maria Manolescu** _– secretar de stat Ón_

_Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin acest act normativ s-a creat mecanismul de recuperare a sumelor cheltuite necuvenit sau pierdute provenind din fonduri comunitare. Mecanismul este cerut ∫i de Comisia European„, decurg‚nd din pozi˛ia comun„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 aferent„ documentului de pozi˛ie, capitolul de negociere nr. 28, îControlul financiar“.

Prin actul normativ se asigur„ ∫i un tratament unitar al sumelor cheltuite necuvenit sau pierdute, provenind din cofinan˛area na˛ional„, at‚t prin definirea unor no˛iuni, c‚t ∫i prin stabilirea obliga˛iilor ∫i a r„spunderii la plat„, precum ∫i a modalit„˛ilor de stingere a crean˛elor bugetare. Actul normativ intr„ Ón vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 25 septembrie a.c., comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare, Ón forma adoptat„ de Senat, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul ∫i recuperarea fondurilor comunitare, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat. Avizul favorabil al Consiliul Legislativ ∫i al Consiliului Economic ∫i Social au stat, de asemenea, la baza raportului nostru.

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, domnul Dan Bruda∫cu, din partea Grupului P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da˛i-mi voie s„ adresez Ministerului Finan˛elor ∫i Guvernului felicit„ri pentru ideea pe care au avut-o ca, Ón urma declan∫„rii unor scandaluri Ón materie, nu Ónt‚mpl„tor aceast„ ordonan˛„ a fost adoptat„ la 28 august 2003, s„ elaboreze acest act prin care s„ Óncerce s„ curme alte exemple care, eventual, ar putea s„ apar„.

Am citit cu foarte mult„ aten˛ie ∫i, zic eu, ∫i cu responsabilitate, acest proiect de lege, aceast„ ordonan˛„, de fapt, care se dore∫te a fi ulterior o lege, ∫i trebuie s„ v„ spun c„, Ón mare parte, o serie de defini˛ii ∫i o serie de prevederi mi se par c‚t se poate de corecte. Dar apreciez c„ s-a parcurs doar jum„tate din drum. Partea de responsabilizare, partea de sanc˛iuni lipse∫te cu des„v‚r∫ire din acest act normativ.

Prin urmare, avem sentimentul c„ adoptarea acestui proiect de lege nu dore∫te s„ curme r„ul de la r„d„cin„. Cei care eventual ar mai fi tenta˛i, Ón perspectiv„, s„ repete cazuri celebre care au dus la demisii celebre sau

demiteri celebre sunt, pur ∫i simplu, m‚ng‚ia˛i pe cre∫tet, neexist‚nd nici o prevedere din care s„ rezulte sanc˛iunile ce se vor aplica sau ar trebui s„ se aplice pentru a descuraja astfel de sustrageri care nu compromit numai proiectul finan˛at, ci compromit, Ón ultim„ instan˛„, institu˛iile statului rom‚n. Or, din aceast„ cauz„, ar fi trebuit ca ini˛iatorul acestui proiect de lege, altfel foarte generos Ón defini˛ii, s„ Óncerce s„ g„seasc„ un capitol, indiferent care, prin care s„ stabileasc„ ∫i responsabilit„˛ile legale ale celor care se fac vinova˛i de Ónstr„inarea sau folosirea incorect„ a fondurilor comunitare ∫i a fondurilor de cofinan˛are, pentru c„ altfel adopt„m acte normative care sunt ca un fel de ap„ de ploaie.

Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

Doamna ministru dore∫te s„ dea un r„spuns? Domnul Grigora∫? Pofti˛i!

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫, din partea Comisiei pentru buget.

Poate c„ domnul coleg ar fi dorit ca un capitol de sanc˛iuni s„ prevad„ sanc˛iuni foarte drastice, Óns„ dac„ citim cu aten˛ie art. 10 o s„ vedem c„ exist„ prev„zut„ procedura de executare silit„, care urmeaz„ filiera obi∫nuit„ ∫i, av‚nd Ón vedere aceste chestiuni, cred c„ este acoperitoare din punctul de vedere pe care l-a exprimat dumnealui, a∫a c„ putem s„ mergem mai departe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn aceste condi˛ii, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei nr. 79. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i 2 din capitolul I. Votate Ón unanimitate. Sec˛iunea a II-a, titlul, art. 3 ∫i 4. Votate Ón unanimitate.

Sec˛iunea a III-a, art. 5. Votat Ón unanimitate. Titlul capitolului II ∫i art. 6, 7, 8 ∫i 9.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

La art. 6!

Domnule deputat Dan Bruda∫cu, v„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.

Doar o interven˛ie de redactare, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 A∫ sugera la art. 6, pentru o exprimare unitar„, s„ existe formularea urm„toare, dup„ art. 5: îDeducerea din declara˛iile de cheltuieli ce vor urma, prin executarea silit„“, pentru c„ avem Ón prima parte: îse realizeaz„ prin plata voluntar„“ ∫i atunci eu consider c„ trebuie ∫i celelalte substantive s„ fie articulate, pentru — a∫a cum am spus — o mai coerent„ exprimare Ón limba rom‚n„.

Ini˛iatorul? De acord. Comisia?

Supun art. 6 votului dumneavoastr„, cu modificarea redac˛ional„ propus„ de domnul Dan Bruda∫cu.

Cine este pentru?

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Mul˛umesc.

Art. 7 ∫i 8. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate, Ón formularea din ordonan˛„.

Art. 9 ∫i 10. Votate Ón unanimitate.

Art. 11. Votat Ón unanimitate.

Titlul capitolului III ∫i art. 12. Votate Ón unanimitate. Art. 12 a fost ultimul.

Termin‚ndu-se dezbaterile pe articole vom supune votului final acest proiect de lege la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

Punctul 25, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea ∫i amortizarea activelor fixe aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice.

Doamna ministru Manolescu ∫i apoi Comisia pentru buget s„ prezinte raportul.

## V„ mul˛umesc.

Prin acest act normativ s-a urm„rit compatibilizarea legisla˛iei na˛ionale Ón domeniul contabilit„˛ii publice cu acquis-ul comunitar, Ón privin˛a regulilor ∫i principiilor contabile general acceptate de Óntocmire ∫i prezentare a conturilor, astfel Ónc‚t s„ se ofere o imagine fidel„ a patrimoniului. S-a creat cadrul legal care s„ permit„ Ónregistrarea Ón contabilitate de c„tre institu˛iile publice a reevalu„rii activelor fixe corporale ∫i a amortiz„rii activelor fixe corporale ∫i necorporale aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice.

Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 25 septembrie 2003, iar comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare Ón forma adoptat„ de Senat. Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

V„ mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫.

Œn urma examin„rii, proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea ∫i amortizarea activelor fixe aflate Ón patrimoniul institu˛iilor publice, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a decis ca acesta s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat. Au avizat favorabil acest proiect de lege Consiliul Legislativ, respectiv Consiliul Economic ∫i Social. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a Ordonan˛ei nr. 81. Votat Ón unanimitate.

Art. 1 ∫i titlul capitolului I. Votate Ón unanimitate. Art. 2, 3, 4. Votate Ón unanimitate.

Art. 5, 6, 7 din ordonan˛„. Votate Ón unanimitate. Art. 8, 9, 10. Votate Ón unanimitate.

Art. 11, 12. Votate Ón unanimitate. Art. 13, 14. Votate Ón unanimitate.

Titlul capitolului II ∫i art. 15 ∫i 16. Votate Ón unanimitate.

Art. 17, 18, 19, 20, 21. Votate Ón unanimitate. Capitolul III, titlul, art. 22. Votate Ón unanimitate.

Capitolul IV, art. 23, 24, 25, 26. Votate Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei, vom supune proiectul de lege votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Punctul 26, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 128/1998.

Tot doamna ministru Manolescu.

## V„ mul˛umesc.

Prin acest act normativ se perfec˛ioneaz„ cadrul legislativ Ón domeniul valorific„rii bunurilor legal confiscate sau intrate Ón proprietatea privat„ a statului, realiz‚ndu-se totodat„ ∫i o l„rgire a sferei de aplicare pentru valorificarea bunurilor intrate Ón proprietatea statului ca urmare a aplic„rii prevederilor art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru valorificarea bunurilor imobile vacante ∫i f„r„ st„p‚ni, p„r„site, ai c„ror proprietari sunt neidentifica˛i. De asemenea, au fost completate modalit„˛ile de distrugere a bunurilor care nu Óndeplinesc condi˛iile legale de comercializare, au fost incluse Ón categoria beneficiarilor de atribuiri gratuite ∫i alte categorii de unit„˛i cum sunt bibliotecile, centrele de plasament, precum ∫i persoanele juridice care administreaz„ case memoriale.

Senatul a adoptat actul normativ Ón data de 25 septembrie 2003, iar comisiile de specialitate ale Camerei Deputa˛ilor au Óntocmit raport de adoptare Ón forma adoptat„ de Senat, Ministerul Finan˛elor Publice propun‚nd ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 sus˛in‚nd adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

V„ mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 82/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ∫i condi˛iilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, Ón proprietatea privat„ a statului, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege, obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic ∫i punctul 1 din articolul unic. Votate Ón unanimitate.

Punctul 2 din articolul unic. Adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I. Votat Ón unanimitate.

Punctele 1 ∫i 2 — votate Ón unanimitate.

Punctele 3, 4 ∫i 5 — votate Ón unanimitate.

Punctele 6, 7 ∫i 8 — votate Ón unanimitate.

Punctele 9, 10, 11, 12 — votate Ón unanimitate.

Art. II — votat Ón unanimitate.

Art. III — votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei Guvernului vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 27 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 87/2003 privind reglementarea garan˛iilor de 10% re˛inute societ„˛ilor comerciale furnizoare din valoarea utilajului, echipamentului, aparatajului ∫i construc˛iilor metalice livrate pentru Combinatul minier de Ómbog„˛ire a minereurilor acide cu con˛inut de fier de la Krivoi Rog. Procedur„ de urgen˛„. Domnul vicepre∫edinte Grigora∫ v„ va prezenta timpii de dezbatere.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Óntocmit raport favorabil cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garan˛iilor de 10% re˛inute societ„˛ilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului ∫i construc˛iilor metalice livrate pentru Combinatul minier de Ómbog„˛ire a minereurilor acide cu con˛inut de fier de la Krivoi Rog — Ucraina, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de Guvern. Fiind Ón procedur„ de urgen˛„ v„

propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Dac„ este cineva Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Mul˛umesc. Unanimitate.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Votat Ón unanimitate. Art. 1 ∫i 2 — votate Ón unanimitate.

Art. 3, 4, 5, 6 ∫i 7 — votate Ón unanimitate.

Art. 8, care este ∫i ultimul, votat Ón unanimitate. Vom supune votului final proiectul de lege Ón ∫edin˛a de ast„zi.

La punctul 28, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2003 privind modificarea Ordonan˛ei nr. 108/2000 pentru aprobarea except„rii de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Na˛ionale îAeroportul Interna˛ional Otopeni“. Din partea Ministerului Transporturilor.

## **Domnul Dan Banciu** _– consilier Ón Ministerul_

## _Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Œn prezent, Ordonan˛a nr. 108/2000, aprobat„ ∫i modificat„ prin Legea nr. 361 produce efecte juridice, Óns„ scutirea de la plata impozitului pe profit realizat s-a aplicat numai p‚n„ Ón 31 martie 2003.

Œn realitate, condi˛iile generale ale aeroportului ∫i ale investi˛iilor derulate Ón cadrul lui nu s-au schimbat, deci sunt acelea∫i probleme vizavi de cash-flow, de achitarea obliga˛iilor fa˛„ de antreprenorul general, lucruri care nu se pot realiza f„r„ un suport masiv din partea bugetului de stat. Totu∫i, datorit„ dificult„˛ilor cu care s-a confruntat compania, av‚nd Ón vedere c„ de la bugetul statului nu s-au putut aloca mai mult de 43% din necesarul de finan˛are pentru 2002 ∫i 2003, am considerat necesar s„ v„ solicit„m s„ fi˛i de acord s„ se prelungeasc„ perioada de… — tot printr-un act normativ —, scutirea Ón continuare de la plata impozitului pe profitul realizat, av‚nd Ón vedere c„ este, practic, Ón momentul de fa˛„, singura cale de a nu intra Ón penalit„˛i importante datorate antreprenorului general.

V„ mul˛umim.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2003 privind modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea except„rii de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 Companiei Na˛ionale îAeroportul Interna˛ional Bucure∫ti — Otopeni“ S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investi˛ii ∫i a avansului pentru modernizarea Aeroportului Interna˛ional Bucure∫ti — Otopeni ∫i a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu aceast„ destina˛ie, a Óntocmit raport favorabil, propune dezbaterea ∫i adoptarea acestui proiect de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

Au avizat favorabil acest proiect de lege Comisia pentru industrii ∫i servicii, respectiv Consiliul Legislativ. V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.

La titlul proiectului de lege? Adoptat Ón unanimitate. Articolul unic? Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei? Votat Ón unanimitate.

Articolul unic? Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

La punctul 29, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci rog s„ propun„ timpii de dezbatere, afl‚ndu-ne Ón procedur„ de urgen˛„.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Óntocmit raport favorabil asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele de import destinate Ónzestr„rii Serviciului de Protec˛ie ∫i Paz„, propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat. Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, propunem timp total 5 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi de dezbatere? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei de urgen˛„.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate. Nu sunt obiec˛iuni.

Articolul unic. Obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Art. 1. Votat Ón unanimitate.

Art. 2 ∫i 3 — votate Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei. Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Punctul 30, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 36/2001 privind regimul pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren˛ei. Ini˛iatorul?

Pofti˛i, domnule ministru!

**Domnul Romulus Ion Moucha** _– consilier Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn fapt, proiectul de ordonan˛„, ∫i respectiv proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonan˛e se refer„ la pre˛ul reglementat al apei grele, produs care se realizeaz„ Ón Rom‚nia. Œn ordonan˛a de baz„ pre˛ul acestuia avea ca parametru al pre˛ului de schimb cursul de schimb valutar, respectiv Ón dolari.

Œn condi˛iile Ón care de la ultima ajustare a pre˛ului apei grele din august 2002 ∫i p‚n„ Ón prezent parametrii de ajustare au Ónregistrat o diminuare cu 1,8% fa˛„ de cre∫terea minim„ de 5% impus„ de actul normativ de baz„, iar parametrii de intrare pentru produc˛ia acestei ape grele au crescut cu circa 13,8%, sucursala ROMAG din cadrul Regiei Autonome pentru Activit„˛i Nucleare a Ónregistrat pierderi substan˛iale. Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, s-a realizat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ Ón care, ca parametru de baz„, se solicit„ anularea cursului de schimb valutar ∫i se introduce un nou parametru, ∫i anume acela de indicele pre˛urilor de consum.

V„ rog, fa˛„ de aceast„ situa˛ie, s„ adopta˛i proiectul de lege pentru promovarea ordonan˛ei Ón spe˛„. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Sandu din partea Comisiei pentru industrii ∫i servicii. V„ rog s„ prezenta˛i raportul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de c„tre Senat Ón conformitate cu prevederile art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei Ón ∫edin˛a din 18 septembrie 2003. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu avizele nr. 520 din 1.X.2003, respectiv nr. 31/981 din 25.IX.2003.

De asemenea, proiectul de lege a fost avizat favorabil de c„tre Consiliul Legislativ cu avizul nr. 1.253 din 29.VIII.2003.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 Proiectul de lege este Ónso˛it de punctele de vedere ale Departamentului pentru Rela˛ia cu Parlamentul, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerul Finan˛elor Publice, prin Oficiul Concuren˛ei, ∫i Ministerul S„n„t„˛ii.

Œn ∫edin˛ele din 1 ∫i 8 octombrie 2003, membrii comisiei, Ón conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, au dezb„tut proiectul de lege ∫i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabil„ a proiectului de lege, cu amendamentele admise, prezentate Ón anex„.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 21 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel raportul comisiei ∫i proiectul de lege.

La titlul legii dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastr„. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic al proiectului de lege; urm„ri˛i amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat articolul unic.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Art. I. Nu ave˛i obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

La pct. 1 din art. I urm„ri˛i amendamentul 5. Nu ave˛i obiec˛iuni. Admis amendamentul, modificat pct. 1.

La punctul 2 urm„ri˛i amendamentul 6. De fapt, nu este un amendament, este doar o Ónsemnare a comisiei.

Punctul 2 — comisia nu a avut obiec˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.

Art. II — nu ave˛i obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 31, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achizi˛ionate din Ómprumutul acordat de BERD, c„tre societ„˛ile comerciale Ónfiin˛ate prin reorganizarea Regiei Autonome îAdministra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor din Rom‚nia“. Rog ini˛iatorul s„-l prezinte, ∫i Comisia pentru industrii s„ se preg„teasc„ cu raportul.

Actul normativ de fa˛„ nu face de fapt dec‚t s„ aduc„ la zi prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/1997 care ratifica Acordul de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i BERD privind restructurarea ∫i modernizarea A.N.D.-ului. Ea prevedea Óntr-un capitol c„ achizi˛ionarea ∫i punerea Ón func˛iune a echipamentului de Óntre˛inere periodic„ a drumurilor va fi transferat nou-Ónfiin˛atelor societ„˛i comerciale selec˛ionate. Prin transferul cu plat„ la societ„˛ile comerciale selectate de BERD, acest act normativ Ónt„re∫te obliga˛ia societ„˛ilor respective de a contribui la rambursarea ratelor de capital, a dob‚nzilor ∫i comisioanelor, nel„s‚nd la latitudinea acestora am‚narea sau

neÓndeplinirea la timp a obliga˛iilor asumate de Rom‚nia prin acordul de Ómprumut.

Mul˛umesc.

Domnule deputat Sandu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ cu adresa nr. 232 din 23 mai 2000 pentru avizarea ∫i dezbaterea Ón fond a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 111/1999.

Conform programului de restructurare ∫i modernizare a Regiei Autonome îAdministra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor din Rom‚nia“, au fost externalizate activit„˛ile de repara˛ii ∫i Óntre˛inere periodic„ a drumurilor na˛ionale. Pe baza Ómprumutului acordat de Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare au fost achizi˛ionate echipamente ∫i utilaje specifice sectorului de drumuri care, pe m„sura achizi˛ion„rii, au fost transferate cu plat„ la societ„˛ile comerciale desprinse din Regia Autonom„ îAdministra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor“.

Ca urmare a achizi˛ion„rii de noi echipamente ∫i utilaje, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2002, aprobat„ prin Legea nr. 660/2002, anexele la Ordonan˛a Guvernului nr. 111/1999 au fost modificate ∫i completate Ón mod corespunz„tor. Ordonan˛a a fost avizat„ favorabil de Consiliul Legislativ cu nr. 878 din 28 august 1999, proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu nr. 371/21.VI.2000 ∫i de Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i cu nr. 232 din 25.V.2000.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Comisia pentru industrii ∫i servicii a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a sa din data de 9 octombrie 2003. La lucr„rile comisiei au participat speciali∫ti de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. La dezbateri au fost prezen˛i 20 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei. Raportul asupra proiectului de lege a fost adoptat Ón unanimitate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 15 mai 2000. Ca urmare a dezbaterii, Comisia pentru industrii ∫i servicii propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ cineva dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ intervin„ la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul proiectului? Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 2. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni.

Art. 1. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Art. 2 ∫i 3, nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Art. 4 ∫i 5, care este ∫i ultimul. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

Œn ceea ce prive∫te anexa, la anexa nr. 1 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia nu a avut. Votat„ Ón unanimitate. Anexa 2, 3. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Anexa 4. Nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate. La anexa 5 urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul 3, modificat anexa nr. 5.

Anexa 5 este ∫i ultima.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ constata˛i c„ am dezb„tut ∫i parcurs textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei. Vom supune proiectul de lege votului final ast„zi.

La punctul 32, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 152/1998 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, domnul Bara, s„ propun„ timpii de dezbatere, fiind Ón procedur„ de urgen˛„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ prin raportul comisiei se propune o singur„ modificare sau dou„, ˛in‚nd cont de articolul unic, propun 5 minute pentru total ∫i dou„ minute pentru fiecare articol.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu timpii de dezbatere? Dac„ este cineva Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Œn unanimitate, s-a aprobat propunerea comisiei.

La titlul proiectului de lege dac„ exist„ vreo obiec˛ie? Comisia nu a avut amendamente. Votat Ón unanimitate.

Articolul unic al proiectului de lege. Urm„ri˛i amendamentul 1. Nu sunt obiec˛iuni. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La punctul 1 din ordonan˛„, punctul 1 al art. I, urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat punctul 1.

La punctele 2, 3 din cuprinsul art. I. Votate Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni.

Punctul 4, 5 ∫i 6, votate Ón unanimitate.

Art. II. Votat Ón unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ∫i ale Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 83. Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

La punctul 33, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea ∫i

func˛ionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unit„˛ilor administrativ—teritoriale. Domnul ministru Gaspar prezint„ proiectul din partea ini˛iatorului ∫i domnul Bara, vicepre∫edinte al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic va prezenta apoi raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Plenul Camerei Deputa˛ilor a fost sesizat cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale, ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale, proiect care a fost aprobat de Senat Ón ∫edin˛a din 25 septembrie 2003.

Este de men˛ionat c„ la elaborarea acestei ordonan˛e ∫i a acestui proiect de lege de aprobare s-a avut Ón vedere c„, Ón prezent, editarea monitoarelor oficiale ale jude˛elor ∫i municipiului Bucure∫ti este reglementat„ printr-o Hot„r‚re a Guvernului, nr. 471 din 1991. Œn contextul general al reorganiz„rii serviciilor publice comunitare, s-a considerat necesar s„ se intervin„ cu o reglementare unitar„ ∫i coerent„ a organiz„rii ∫i func˛ion„rii serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ proiectul de lege ∫i-a primit avizul favorabil al comisiei sesizate Ón fond cu unele amendamente pe care Guvernul ∫i le Ónsu∫e∫te, v„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege dup„ dezbaterile ∫i luarea Ón considerare a amendamentelor propuse de c„tre comisie.

Mul˛umesc. Domnul vicepre∫edinte Bara.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, ˛in‚nd cont de avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, de avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i de avizul Consiliului Legislativ, a supus dezbaterii proiectul de lege prin care se reglementeaz„ modul de organizare a serviciului public de editare a monitoarelor oficiale, tipurile ∫i actele, ∫i documentele adoptate sau emise de autorit„˛ile administra˛iei publice locale.

Œn discu˛iile care au avut loc Ón cadrul comisiei, comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege cu amendamentele propuse Ón raportul respectiv. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dan Bruda∫cu din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„ spun, ca unul care am lucrat Ón administra˛ie, c„ reglementarea acestei activit„˛i de editare ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 publicare a monitoarelor oficiale este o necesitate, av‚nd Ón vedere c„ Ón foarte multe localit„˛i din ˛ar„ apari˛ia acestor monitoare este aleatorie, este Ónt‚mpl„toare ∫i nu are consecven˛a necesar„.

Am apreciat con˛inutul acestei ordonan˛e pe care l-am lecturat cu toat„ aten˛ia, apreciez ini˛iativa Guvernului, m„ surprinde Óns„ c„ datorit„ produc˛iei mari de ordonan˛e pe care le-a emis Guvernul Ón data de 28 august, poate din aceast„ cauz„, apar ∫i unele superficialit„˛i Ón ce prive∫te con˛inutul acestui document.

Œn primul r‚nd, exist„ aici c‚teva lucruri care nu sunt clare, nu se specific„ posibilitatea de reglementare la nivel na˛ional privind frecven˛a apari˛iei acestor monitoare, apari˛ia lunar„, trimestrial„ sau anual„. Nu se face nici un fel de vorbire Ón aceast„ direc˛ie.

Pe de alt„ parte, exist„ ni∫te discrepan˛e Óntre titlul ordonan˛ei ∫i con˛inut. Se vorbe∫te aici despre monitoarele oficiale ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale, dar la art. 5, alin. c) se vorbe∫te c„ Ón aceste monitoare oficiale se vor publica ordinele cu caracter normativ ale prefectului, or, prefectura nu este o unitate administrativ-teritorial„, jude˛ele, da; consiliile jude˛ene, da, dispozi˛iile cu caracter normativ ale pre∫edintelui consiliului jude˛ean se justific„ a fi publicate Ón acest text. Prefectul este reprezentantul Guvernului, iar el trebuie s„ aib„ posibilitatea s„-∫i fac„ cunoscute ordinele pe care le d„ printr-o publica˛ie distinct„ de cea a unit„˛ilor administrativ-teritoriale respective.

Pe de alt„ parte, mi se pare c„ este nepotrivit ca Ón aceste monitoare oficiale s„ fie publicate declara˛ii de politic„ jude˛ean„ ∫i alte asemenea declara˛ii. Aici se d„ posibilitatea valorific„rii acestor monitoare Ón scop politic, ∫i nu Ón scop administrativ. Prin publicarea programelor de dezvoltare anuale, prin publicarea hot„r‚rilor adoptate de c„tre consiliile jude˛ene, evident c„ toate acestea reprezint„, dac„ vre˛i, ∫i declara˛ii de politic„ jude˛ean„. Nu este nevoie, s„ se rezerve spa˛iu din bani publici pentru declara˛iile cu caracter politic pe care este sau ar fi tentat s„ le fac„ consiliul jude˛ean, respectiv pre∫edintele ∫i vicepre∫edin˛ii acestuia.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Domnul ministru Gaspar.

Domnule deputat Bruda∫cu, vreau s„ v„ spun c„ nu din faptul c„ Guvernul a emis un num„r mai mare de ordonan˛e s-ar fi sc„pat ni∫te lucruri pe care dumnea-

voastr„ le-a˛i ridicat aici ∫i asupra c„rora vreau s„ v„ spun c„ lucrurile stau altfel.

Œn ceea ce prive∫te periodicitatea de publicare, inten˛ionat nu s-a trecut îapar s„pt„m‚nal“, îtrimestrial“, pentru c„ Ón acestea se public„ acte, a∫a cum se Ónt‚mpl„ ∫i cu îMonitorul Oficial“, care este publica˛ie oficial„ a statului.

Œn ce prive∫te aceste buletine ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale, Ón ele se public„ actele pe care autorit„˛ile locale le public„. ™i atunci este ∫i normal c„ unele dintre ele Ó∫i produc efectele de la data public„rii ∫i nu se face o colec˛ie.

Sigur c„ una este colec˛ia de acte pe care le emit autorit„˛ile locale — ∫i care pot s„ apar„ trimestrial, a∫a cum noi scoatem colec˛iile de legi, de hot„r‚ri, de ordonan˛e — ∫i alta este ca actul s„ fie publicat Ón ziua sau la perioada Ón care se indic„. Aceasta este o problem„.

A doua problem„: faptul c„ ordinele cu caracter normativ ale prefectului se public„. Dar prefectul func˛ioneaz„ Ón aceast„ unitate administrativ-teritorial„. Ce s„ fac„? S„-∫i fac„ el un monitor, un buletin? Or, cred c„ este ∫i firesc s„ apar„ pentru unitatea administrativteritorial„ actele pe care le emit diversele autorit„˛i ce func˛ioneaz„ Ón cadrul acesteia.

Cu privire la declara˛iile de politic„ jude˛ean„ ∫i alte asemenea declara˛ii, vreau s„ v„ spun c„ ∫i Monitorul Oficial al Rom‚niei public„ declara˛ii, se public„ diverse acte de politic„. Deci este un fel de simetrie cu ceea ce se Ónt‚mpl„ la nivel central. De altfel, dac„ o s„ v„ uita˛i Ón Regulamentul Camerei, o s„ vede˛i c„ scrie foarte clar: Camera Deputa˛ilor adopt„ legi, hot„r‚ri, mo˛iuni, declara˛ii, rezolu˛ii. Deci, pe acest considerent, s-a prev„zut ca ∫i Ón buletinele acestea care apar Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale s„ se poat„ face ni∫te declara˛ii de politic„, nu c„ Ó∫i face fiecare politica acolo. Sunt ni∫te chestiuni de politic„ general„, care intereseaz„ unitatea administrativ-teritorial„, ∫i ele trebuie cunoscute de c„tre cet„˛enii acelei unit„˛i.

Domnule Bara, numai pu˛in! Sta˛i, c„ mai are o interven˛ie domnul deputat Dan Bruda∫cu ∫i poate-i r„spunde˛i ∫i la aceasta.

Eu sper s„ nu-l fi sup„rat pe domnul ministru prin interven˛ia pe care am avut-o anterior, Ón sensul sublinierii num„rului mare de ordonan˛e care au fost elaborate ∫i emise Ón aceea∫i zi — 28 august. Eu voiam s„ subliniez h„rnicia de excep˛ie a Guvernului Ón materie de elaborat ∫i emis ordonan˛e.

S„ Ón˛eleg c„ a˛i venit numai pentru a sublinia Ónc„ o dat„ ∫i acest lucru, sub pretextul s„ nu se supere domnul ministru Gaspar?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Nu, nu. Domnule pre∫edinte, voiam... e acest captatio benevolentiae pe care trebuie s„ ∫i-l asigure fiecare vorbitor.

Inversa, inversa lui îcaptatio“!

Eu sunt ∫i nu sunt de acord cu tot ce a spus domnul ministru anterior.

Œn primul r‚nd, este un element pe care aceast„ ordonan˛„ nu-l reglementeaz„. Este vorba de poten˛ialul pe care-l au consiliile locale comunale de a-∫i publica, la data apari˛iei lor, hot„r‚rile pe care le adopt„. Pentru c„ este un element foarte important. Este vorba de faptul c„ aceste unit„˛i sunt la nivel jude˛ean, sunt o serie de cheltuieli care va fi obligatoriu s„ fie prev„zute Ón bugetele locale ale consiliilor comunale ∫i sunt, de asemenea, o serie de dificult„˛i prin includerea Ón personalul consiliilor locale a unor persoane care s„ se ocupe Ón mod nemijlocit de aceast„ activitate.

Iat„ de ce ar fi fost necesar„, totu∫i, o anumit„ periodizare: s„pt„m‚nal, lunar, dup„ caz. Adic„ dac„ nu apare Óntr-o s„pt„m‚n„ o hot„r‚re de consiliu sau Óntr-o lun„, se Óntrune∫te consiliul numai ca s„-∫i s„rb„toreasc„ pe cei care fac parte din el? Nu s„ nu fie obligatorie tip„rirea acestor buletine, dar, at‚ta vreme c‚t sunt elaborate asemenea hot„r‚ri, ele, pentru a fi aduse la cuno∫tin˛„, dup„ sistemul îMonitorului Oficial“, cred c„ nu v-a˛i g‚ndit suficient la ceea ce Ónseamn„ din punct de vedere al cheltuielilor ∫i personalului la nivelul unit„˛ilor ∫i a∫a cu dificult„˛i Ón asigurarea acoperirii cheltuielilor de func˛ionare pe care le au.

politic„ economic„ a jude˛ului. Acestea sunt declara˛iile, nu declara˛iile politice care a˛i crezut dumneavoastr„.

Œn ceea ce prive∫te asocierile, a∫a cum ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„, sunt declara˛ii privind asocierea jude˛elor cu alte jude˛e, programe de dezvoltare, acum pe cele cinci zone de dezvoltare, declara˛ia jude˛ului privind asocierile respective.

Deci aceasta am vrut numai s„-i spun, c„ face o confuzie c‚nd spune c„ aceste declara˛ii sunt declara˛ii politice.

V„ mul˛umesc.

- Nemaiexist‚nd cereri pentru dezbateri generale, trecem

- la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei. La titlul proiectului de lege? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 1 al comisiei. Admis amendamentul, modificat textul articolului unic. Titlul ordonan˛ei.

Votate Ón unanimitate.

Art. 1, art. 2. Votate Ón unanimitate.

Art. 3, art. 4, art. 5. Votate Ón unanimitate.

Art. 6. Votat Ón unanimitate. Art. 7 alin. 1 ∫i alin. 2.

Votate Ón unanimitate, nefiind obiec˛iuni. Art. 7 alin. 3, urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Admis amendamentul, modificat art. 7 alin. 3. Pentru alin. 4 ∫i alin. 5 ale art. 7.

Votate Ón unanimitate, Ón formularea din ordonan˛„. Art. 8 ∫i art. 9.

Votate Ón unanimitate.

Domnul vicepre∫edinte Bara.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ fac numai dou„ complet„ri, Ón urma observa˛iilor f„cute de c„tre domnul coleg Bruda∫cu. Sigur c„ d‚nsul a spus c„ a lucrat foarte mult Ón administra˛ie, cel pu˛in din ultima luare de cuv‚nt nu cred c„ a lucrat mult Ón administra˛ie dac„ a putut s„ spun„ c„ cineva de la nivel local trebuie s„ se ocupe special de Buletinul Oficial. De c‚nd se fac aceste buletine oficiale ∫i de c‚nd este administra˛ia, nu numai de acum, de trei ani, din 2000, c‚t ∫i dinainte, secretarul este cel care se ocup„. Dac„ nu crede˛i, merge˛i Ón jude˛ la dumneavoastr„ ∫i o s„ vede˛i c„ el se ocup„ de aceste lucruri.

Œn leg„tur„ cu declara˛iile politice, d‚nsul face o confuzie extraordinar de mare. Aici nu sunt declara˛ii trecute Ón ordonan˛„, declara˛ii politice, cum Ón˛elegem noi, la nivel de Parlament, mar˛ea diminea˛a, declara˛ii politice. Nu! Noi suntem la un alt nivel, domnule Bruda∫cu, la nivelul Parlamentului, ∫i, c‚nd aprob„m asemenea legi, s„ ∫ti˛i c„ chiar ∫i din partea partidului dumneavoastr„ sunt oameni care fac amendamente. Deci se refer„ la declara˛ii politice privind priorit„˛ile jude˛ului, declara˛ii de

Art. 10. Votat Ón unanimitate.

Parcurg‚nd textele proiectului de lege ∫i ale ordonan˛ei, vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei zile.

Urmeaz„ punctul 34. Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei S„cuieni, jude˛ul Bihor. Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic este.

- Autorul?

Pofti˛i, domnule Székely!

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comuna S„cuieni este un centru important al zonei V„ii Ierului din jude˛ul Bihor. Este o comun„ cu peste 12 mii de locuitori. Are Ón componen˛„ unit„˛i industriale importante, cum sunt fabrica de mobil„, fabrica de confec˛ii ∫i acum, printr-o investi˛ie olandez„, se construie∫te o important„ Óntreprindere de mor„rit ∫i panifica˛ie.

Œntrune∫te condi˛iile necesare pentru a fi declarat„ ora∫, ∫i ini˛iatorii, care sunt din aproape toate partidele reprezentate Ón Parlament, sus˛in acest lucru ∫i aceast„ dolean˛„ a locuitorilor ∫i a Consiliului local din S„cuieni. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Domnul vicepre∫edinte Bara, din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a luat Ón dezbatere ini˛iativa legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei S„cuieni.

f n‚nd cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i, ca urmare, discu˛iile care s-au purtat au fost de natur„ s„ aprobe aceast„ ini˛iativ„, ea Óncadr‚ndu-se Ón Sec˛iunea a IV-a — Re˛eaua de localit„˛i, trecerea localit„˛ilor de la un rang la altul, Óndeplinind absolut toate condi˛iile pentru rangul de ora∫.

Sigur c„ referendumul care s-a realizat a fost Ón condi˛iile legii, iar prevederile Legii nr. 351 ∫i cele ale Legii nr. 3 au fost Óndeplinite.

Comisia propune adoptarea acestei ini˛iative legislative.

nizarea comunei M„gura, aceea∫i este problema, adic„ se consider„ c„ documenta˛ia este incomplet„.

Urm„toarele trei propuneri legislative — cea cu privire la Ónfiin˛area comunei V„leni, jude˛ul Neam˛, cea cu privire la Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti, jude˛ul Vaslui, cea cu privire la Ónfiin˛area comunei Rafaila, jude˛ul Vaslui — sunt cuprinse Ón proiectul de lege care urmeaz„ s„ fie promovat Parlamentului.

Sigur, cu privire la acestea trei din urm„ la care m-am referit urmeaz„ ca plenul s„ decid„: vrea s„ promoveze propunerile legislative respective sau se a∫teapt„ proiectul. Promov‚ndu-se propunerile legislative ar urma ca ele s„ fie radiate din proiectul de lege care v-am spus c„ urmeaz„ ca Ón s„pt„m‚nile urm„toare s„ fie promovat la Parlament.

Deci acestea sunt datele, domnule pre∫edinte, cu privire la cele cinci propuneri legislative de modificare Ón ceea ce prive∫te structura unit„˛ilor administrativ-teritoriale.

Domnul Dan Bruda∫cu.

Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ intervin„. Mai exact, prezint„ punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor sunt Ónscrise cinci propuneri legislative menite s„ aduc„ unele modific„ri Ón organizarea teritoriului prin Ónfiin˛area unor comune, prin reorganizarea altor comune sau sate ∫i prin Ónfiin˛area unui ora∫ care Ón momentul de fa˛„ are statutul de comun„ — este vorba de comuna S„cuieni, jude˛ul Bihor.

Vreau s„ fac c‚teva considera˛ii generale Ón leg„tur„ cu cele cinci propuneri legislative.

Potrivit Programului de guvernare, s-a decis ca modific„rile Ón structura organizatoric„ a teritoriului s„ nu se fac„ la voia Ónt‚mpl„rii, ci s„ se fac„ potrivit unui program centralizat, pe baza propunerilor venite din partea consiliilor jude˛ene, ∫i toate acestea s„ se fac„ sub forma unui proiect de lege.

Œn prezent, la Ministerul Administra˛iei Publice sunt elaborate dou„ proiecte de lege care urmeaz„ ca Ón s„pt„m‚nile urm„toare s„ fie supuse dezbaterii Guvernului ∫i Ónaintate Parlamentului, cu privire la Ónfiin˛area unor comune ∫i cu privire la reorganizarea unor unit„˛i Ón sensul de trecere de la comun„ la ora∫ sau de la ora∫ la municipiu.

Vreau s„ v„ spun c„ din cele cinci propuneri propunerea cu privire la trecerea comunei S„cuieni Ón categoria ora∫elor n-a fost inclus„ Ón proiectul de lege care este deja elaborat, pentru faptul c„ s-a considerat c„ este nevoie de un supliment de documenta˛ie.

Voi vorbi cu unul dintre ini˛iatori, care s„ ia leg„tura cu Ministerul Administra˛iei, pentru a vedea exact lucrurile cum stau ∫i, bineÓn˛eles, s„ fie inclus Ón proiectul de lege.

De asemenea, la urm„toarea propunere legislativ„ — cea cu privire la Ónfiin˛area comunei Unguriu, prin reorga-

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ascultat cu interes interven˛ia domnului ministru. De altfel, dac„-mi aduc aminte, Ón primele luni dup„ instalarea Guvernului la conducerea ˛„rii, s-a distribuit la casete, tuturor, un material voluminos Ón care, printre altele, era vorba despre ini˛iativele legislative ale actualei guvern„ri. ™i acolo era vorba de realizarea unei noi legi de Ómp„r˛ire administrativ-teritorial„ a Rom‚niei.

M„ bucur c„ m„car Ón ceasul al doisprezecelea se realizeaz„ ∫i acest deziderat, av‚nd Ón vedere c„ toate ini˛iativele de p‚n„ acum subliniau inconsecven˛e sau disfunc˛ionalit„˛i ale legii din 1968.

Cred c„ este de dorit s„ se realizeze o asemenea activitate la nivel unitar, cu at‚t mai mult cu c‚t ne afl„m Óntr-un an preelectoral. Anul viitor vor avea loc alegeri ∫i este bine ca aceste alegeri s„ se fac„ pe structurile administrativ-teritoriale care vor fi stabilite prin acele proiecte de lege despre care vorbea domnul ministru.

Nu cred c„ este necesar s„ promov„m Ón acest moment proiectele de lege aflate pe ordinea de zi, pentru c„ s-ar crea cheltuieli suplimentare ∫i nedorite, nu s-ar putea rezolva cu nimic Ón aceast„ perioad„ r„mas„ p‚n„ la viitoarele alegeri problemele pe care le au locuitorii. Dimpotriv„, se vor crea disfunc˛ionalit„˛i noi, a∫a cum s-a demonstrat ∫i Ón localit„˛ile deja constituite Ón baza actelor normative pe care noi le-am adoptat Ón aceast„ Camer„.

De aceea, eu sus˛in punctul de vedere al domnului ministru ∫i cred c„ ar fi bine s„ se retrag„ aceste proiecte; cele care sunt deja prev„zute Ón proiectele de lege anun˛ate este foarte bine, iar Ón leg„tur„ cu celelalte, s„ se completeze proiectele respective, pentru ca, Ón felul acesta, s„ se asigure o reÓmp„r˛ire administrativteritorial„ coerent„ Ón raport ∫i de cerin˛ele locuitorilor ∫i de posibilit„˛ile financiare de care comunit„˛ile respective dispun.

Nu v„d de ce ar fi absolut obligatoriu ca acum, cre‚ndu-se structuri administrative costisitoare, s„ se fac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 Ónaintea anului 2004, atunci c‚nd se vor clarifica ∫i aspectele de natur„ func˛ional„, prin alegerile ce se vor realiza.

Domnul Székely Ervin-Zoltán, din partea ini˛iatorilor, ∫i apoi domnul vicepre∫edinte Bara.

niciodat„, Ón cei 14 ani, cu Ónfiin˛area nici unei comune. Avem ∫i acceptul prefecturii, al consiliului jude˛ean ∫i al comisiei respective.

Eu v-a∫ ruga respectuos ca punctul 35 s„-l supune˛i discu˛iei plenului Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Desigur, ini˛iatorii Ón˛eleg c„ Guvernul dore∫te s„ reglementeze Ón ansamblu structura ∫i componen˛a unit„˛ilor teritorial-administrative. Œns„ cred c„ nu este vina ini˛iatorilor c„ au Ónaintat aceast„ propunere legislativ„ Ón momentul Ón care au constatat c„ aceast„ comun„ Óndepline∫te absolut toate condi˛iile legale de a fi promovat„ ca ora∫. ™i, fiind o op˛iune foarte clar„, exprimat„ prin referendum, a locuitorilor comunei S„cuieni, cred c„ deputa˛ii din jude˛ul Bihor au avut aceast„ obliga˛ie de a sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.

De aceea eu cred c„, fiind Óndeplinite condi˛iile legale pentru aprobarea acestei ini˛iative legislative, Parlamentul trebuie s„ dea un vot sau Camera Deputa˛ilor poate s„ dea un vot favorabil acestei ini˛iative ∫i, atunci c‚nd Guvernul va prezenta proiectul de lege despre care domnul ministru a amintit, nu mai este cazul s„ fie incluse Ón acest proiect de lege acele localit„˛i care deja au fost promovate prin ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul vicepre∫edinte Bara.

Totu∫i, re˛in‚nd ceea ce s-a discutat Ón principiu ∫i despre celelalte, s„ p„str„m ordinea cronologic„ a propunerii legislative.

Cu privire la cea de la punctul 34 — declararea ca ora∫ a comunei S„cuieni —, a˛i auzit ∫i punctul de vedere al Guvernului, al ini˛iatorilor ∫i al comisiei.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe text.

La titlu dac„ sunt obiec˛ii?

Votat Ón unanimitate.

La art. 1, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul nr. 1 al comisiei.

Votat amendamentul, modificat art. 1.

- La art. 2 comisia nu a avut amendamente.

Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni? Votat textul ini˛iatorilor.

Parcurg‚nd textele proiectului de lege, urmeaz„ s„-l

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ acest proiect de lege Óntr-adev„r exist„, eu v-a∫ propune ca pozi˛iile nr. 34, 35, 36, 37 ∫i 38 din ordinea de zi s„ le am‚n„m numai pentru o s„pt„m‚n„, ca s„ nu apar„ aceast„... Deci apare ∫i la noi, apare ∫i Ón proiectul de lege. Sper ca s„pt„m‚na ce vine s„-l avem ∫i noi la comisie. Œn cazul c„ acest proiect de lege, totu∫i, p‚n„ s„pt„m‚na viitoare nu apare la comisie, eu propun, domnule pre∫edinte, s„ se supun„ la ordinea de zi ∫i s„pt„m‚na ce vine s„ se discute, fiindc„ nu sunt numai ele. Noi mai avem Ónc„ la comisie ∫i alte proiecte de lege ∫i alte ini˛iative ∫i sigur c„ bine ar fi s„ hot„r‚m unitar pentru toate, indiferent c„ unul a depus-o Ón 17 sau Ón 5.

Deci propun s„ supune˛i plenului am‚narea acestor pozi˛ii — le repet — 34, 35, 36, 37 ∫i 38, pentru Ónc„ o s„pt„m‚n„, pe ordinea de zi. Pentru ca, dup„ aceea, s„ nu cumva s„ Óncepem s„ lucr„m degeaba. V„ rog frumos, supune˛i votului aceast„ propunere.

Pofti˛i, domnule deputat!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt ini˛iatorul proiectului de lege de la punctul 35 ∫i a∫ vrea s„ informez colegii c„ jude˛ul Buz„u nu a abuzat

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Localitatea Unguriu apare sub acest nume pentru prima dat„ Ón anul 1582, c‚nd Constantin Mavrocordat, printr-un hrisov, trece satul Unguriu sub st„p‚nirea Episcopiei Buz„ului.

De asemenea, Ón anii 1604, 1621, 1739, printre alte specimene ∫i hrisoave, se face din nou men˛iunea existen˛ei satului Unguriu.

Comuna Unguriu a fost desfiin˛at„ prin Legea nr. 2/1968 ∫i a intrat Ón componen˛a comunei M„gura.

f n‚nd cont de situa˛ia existent„ a localit„˛ii Unguriu ∫i de dolean˛ele exprimate de locuitori, Consiliului Local al comunei M„gura, prin Hot„r‚rea nr. 9 din 3 aprilie 2003, a organizat un referendum local Ón vederea consult„rii popula˛iei asupra Ónfiin˛„rii comunei Unguriu, cu o participare la vot de 64,93% pentru Óntreaga comun„ M„gura, iar a voturilor favorabile, de 94,94%.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, s„ m„ sprijini˛i Ón adoptarea prezentei propuneri legislative, mul˛umindu-v„, Ón numele meu ∫i al locuitorilor comunei Unguriu.

V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic?

52 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i analiz„rii Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Unguriu, prin reorganizarea comunei M„gura, jude˛ul Buz„u.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 1.292 din 8 septembrie 2003.

Prezenta propunere legislativ„ a fost dezb„tut„ ∫i avizat„ Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„, Ón ∫edin˛a din 8 octombrie 2003.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt Óndeplinite criteriile stabilite Ón anexa nr. IV punctul 4 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului pentru amenajarea teritoriului na˛ional — Sec˛iunea a IV-a —, comisia propune plenului adoptarea prezentei propuneri legislative.

Domnul Dan Bruda∫cu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., la dezbateri generale.

Domnule pre∫edinte, eu am fost foarte atent la ce s-a discutat aici ∫i am Ón˛eles c„, la un moment dat, vicepre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic sugera am‚narea dezbaterii unor proiecte de lege. Acesta este un aspect. N-a fost supus vot„rii plenului Camerei Deputa˛ilor.

Œn al doilea r‚nd, trebuie s„ constat cu Óngrijorare c„ ∫i asear„, ∫i acum se Ónt‚mpl„ un fenomen cu totul ∫i cu totul special: Guvernul are un punct de vedere ∫i majoritatea P.S.D. din Camer„ nu ˛ine cont de punctul de vedere al Guvernului. Deci este o chestiune care s-ar putea s„ fie foarte semnificativ„ Ón viitor.

Domnul Posea. Pofti˛i!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Consider c„ am intrat pe un teren dificil ∫i periculos. P„rerea mea este c„ to˛i dintre noi avem dreptul legislativ s„ ini˛iem proiecte de lege; este dreptul nostru. Deci nu ridic„m aici problema partidului.

Deci l-a∫ ruga pe domnul Bruda∫cu, cu tot respectul pe care i-l port, s„ analizeze pu˛in ceea ce discut„ Ón cadrul Parlamentului.

V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte Bara, dori˛i s„ mai interveni˛i? Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

La art. 1, urm„ri˛i, v„ rog, amendamentul nr. 1. Admis amendamentul, modificat alin. 1 al art. 1.

Pentru alin. 2 comisia n-a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate, Ón formularea ini˛iatorilor. Art. 2 ∫i art. 3. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votate Ón unanimitate. Art. 4 alin. 1, alin. 2 ∫i alin. 3. Votate toate alineatele Ón formula ini˛iatorilor. La alin. 4 urm„ri˛i amendamentul nr. 2. Admis amendamentul, modificat alin. 4 al art. 2. La art. 5 urm„ri˛i amendamentul nr. 3. Admis amendamentul; modificat art. 5. Art. 6.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege Ón ∫edin˛a de ast„zi.

Urmeaz„ punctul 36 — propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei V„leni, jude˛ul Neam˛, prin reorganizarea comunei Bote∫ti.

V„ rog, din partea ini˛iatorilor.

**Domnul Alexandru fi bulc„** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor:_

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area comunei V„leni din jude˛ul Neam˛.

Aceast„ comun„ este cuprins„, a∫a cum a spus ∫i domnul ministru, ∫i Ón proiectul Guvernului, aceast„ localitate fiind, Ón prezent, sat component al comunei Bote∫ti.

Comuna a fost desfiin˛at„ Ón anul 1968, iar satele sale componente au fost Ónglobate Ón comuna Bote∫ti.

Noua unitate administrativ-teritorial„ va avea Ón componen˛„ satele: V„leni, David, Moreni ∫i Munteni, prin reorganizarea comunei Bote∫ti.

Re∫edin˛a comunei V„leni se stabile∫te Ón satul V„leni. Viitoarea unitate administrativ-teritorial„ dispune, ca dot„ri, de sediu pentru prim„rie, ∫coal„ primar„, ∫coal„ gimnazial„, dispensar uman, farmacie, spa˛iu pentru post de poli˛ie, sta˛ie de transport auto, oficiu po∫tal.

Comuna Bote∫ti, Ón urma reorganiz„rii, r„m‚ne Ón componen˛„ cu satele: Bote∫ti, Barticieni ∫i Nisipore∫ti, av‚nd o popula˛ie de 4.700 de locuitori. Re∫edin˛a comunei r„m‚ne Ón satul Bote∫ti.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, av‚nd Ón vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 1.291 din 8.09.2003, favorabil, av‚nd Ón vedere punctul de vedere al Guvernului nr. 1.437 prin care este de acord cu Ónfiin˛area comunei V„leni, jude˛ul Neam˛, ∫i ˛in‚nd cont c„ sunt Óndeplinite condi˛iile prev„zute Ón legisla˛ia Ón vigoare privind Ónfiin˛area a noi comune, v„ propune adoptarea propunerii privind Ónfiin˛area noii comune.

La dezbaterea textelor acestui proiect de lege, v„ consult dac„ la titlul proiectului ave˛i vreo obiec˛ie. NeÓnregistr‚ndu-se doritori pentru dezbateri generale, votat Ón unanimitate.

Art. 1. Votat Ón unanimitate.

Art. 2. Urm„ri˛i amendamentul 1. Adoptat amendamentul ∫i este modificat art. 2.

La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 2. Votat Ón unanimitate, modificat art. 3.

Pentru art. 4, urm„ri˛i amendamentul 3. Este admis amendamentul 3 ∫i se modific„ art. 4.

La art. 5 urm„ri˛i amendamentul 4. Adoptat amendamentul, modificat art. 5.

La art. 6 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛iatorului.

Vom supune votului final aceast„ propunere la sf‚r∫itul zilei.

Punctul 37 — propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti, jude˛ul Vaslui, prin reorganizarea comunei Ive∫ti.

Pofti˛i, domnule deputat!

Rog ∫efii grupurilor parlamentare s„ invite colegii Ón sal„, pentru a nu trebui s„ Óncepem cu apelul nominal la ora 13.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Fosta comun„ Pogone∫ti care avea Ón componen˛„ satele Pogone∫ti, Belce∫ti ∫i Polocin este a∫ezat„ Ón partea de sud-vest a jude˛ului Vaslui.

Comuna Pogone∫ti, propus„ pentru Ónfiin˛are, are o popula˛ie de 1.790 de locuitori ∫i Ón componen˛„ satele Pogone∫ti, Belce∫ti, Polocin ∫i dispune de un sediu pentru prim„rie Ón stare foarte bun„ de Óntre˛inere, dou„ ∫coli primare, una gimnazial„, dispensar uman, post de poli˛ie,

sta˛ie de transport auto. Comuna Ive∫ti r„m‚ne cu satul Ive∫ti, cu o popula˛ie de 2.865 de locuitori, cu dot„rile existente la ora actual„: prim„rie Ón stare bun„, ∫coal„ primar„, trei gimnaziale, dispune de dispensar uman, post de poli˛ie ∫i sta˛ie de transport auto.

La referendumul organizat Ón baza Hot„r‚rii nr. 3 din 28.02.2003 a comunei Ive∫ti ∫i desf„∫urat cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000, Ón ziua de 18 mai 2003, din totalul de 3.647 de persoane Ónscrise pe liste pentru referendum au participat 1.944, iar din totalul de voturi valabil exprimate, un num„r de 1.832, reprezent‚nd 94%, au fost Ón favoarea Ónfiin˛„rii comunei Pogone∫ti.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt Óndeplinite condi˛iile stabilite prin anexa nr. 4 punctul 4 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului na˛ional, v„ rog s„ fi˛i de acord cu Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti. Œn speran˛a c„ ve˛i vota afirmativ, v„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule deputat, prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ie public„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a analizat propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti, jude˛ul Vaslui, prin reorganizarea comunei Ive∫ti. La Óntocmirea raportului comisiei s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 1.295 din 8 septembrie 2003, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului. Comisia propune adoptarea cu modific„ri a propunerii legislative privind Ónfiin˛area comunei Pogone∫ti, jude˛ul Vaslui, prin reorganizarea comunei Ive∫ti.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Dumneavoastr„ nu. Exist„ un amendament din partea comisiei? Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 1? Este admis amendamentul ∫i se modific„ titlul proiectului de lege.

La art. 1 urm„ri˛i amendamentul 2. Este admis amendamentul ∫i modificat art. 1.

La art. 2 nu au fost amendamente. Dac„ nu ave˛i obiec˛iuni, votat Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 3. Este admis amendamentul ∫i se modific„ art. 3.

La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 4. Este admis amendamentul ∫i se modific„ art. 4.

La art. 5 urm„ri˛i amendamentul 5. Este admis amendamentul ∫i se modific„ art. 5.

La art. 6 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Comisia n-a avut amendamente. Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003 La punctul 38 — propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Rafaila, jude˛ul Vaslui, prin reorganizarea comunei Todire∫ti.

Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Fosta comun„ Rafaila, care Ón anul 1968 avea statut de comun„, se afl„ Ón partea de nord-vest a jude˛ului Vaslui. Ca urmare a prevederilor Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativ„ a teritoriului Rom‚niei, aceast„ comun„ a fost desfiin˛at„, iar satul Rafaila este Ón prezent Ón componen˛a comunei Todire∫ti.

Comuna Rafaila, propus„ pentru Ónfiin˛are, are Ón componen˛„ numai satul Rafaila ∫i o popula˛ie de 2.018 locuitori, dispune de un sediu pentru prim„rie, dou„ ∫coli primare, una gimnazial„, dispensar uman, post de poli˛ie ∫i halt„ C.F.R.

Comuna Todire∫ti r„m‚ne cu satele Todire∫ti, Cotig, Dr„ge∫ti, Up, Plopoasa, Sili∫tea, Sofrone∫ti, Valea Popii ∫i Vii∫oara, cu o popula˛ie de 3.398 de locuitori ∫i cu dot„rile existente: prim„rie, ∫coli gimnaziale, dispensar ∫i 4 sta˛ii de transport auto.

La referendumul organizat Ón baza Hot„r‚rii nr. 8 din 2 martie a Consiliului Local al comunei Todire∫ti ∫i desf„∫urat cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000, din ziua de 30 martie 2003, din totalul de 3.645 de persoane Ónscrise Ón liste pentru referendum au participat 3.242, reprezent‚nd 88,9%. Procentul de exprimare pentru reÓnfiin˛area comunei Rafaila a fost de 99,35% Ón favoarea Ónfiin˛„rii comunei. Ocupa˛ia actual„ a locuitorilor este agricultura, cheltuielile ∫i le asigur„ din veniturile proprii, iar suprafa˛a agricol„ a comunei este de aproximativ de 1.230 de hectare.

Œn speran˛a c„ dumneavoastr„ ne ve˛i Ón˛elege ∫i de data aceasta ∫i ve˛i vota afirmativ, v„ mul˛umesc frumos.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a analizat propunerea legislativ„ pentru Todire∫ti. La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 1.297 din 8 septembrie 2003, precum ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt Óndeplinite condi˛iile stabilite Ón anexa nr. 4 din Legea nr. 351 privind aprobarea planului pentru amenajarea teritoriului, comisia propune adoptarea acestei ini˛iative legislative.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul 1. Este admis amendamentul ∫i se modific„ titlul.

La art. 1 comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate Ón formularea ini˛iatorului.

La art. 2 urm„ri˛i amendamentul 2. Este admis amendamentul ∫i se modific„ art. 2.

La art. 3 urm„ri˛i amendamentul 3. Este admis amendamentul ∫i se modific„ art. 3.

La art. 4 urm„ri˛i amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 5 urm„ri˛i amendamentul 5. Este admis amendamentul ∫i se modific„ art. 5.

La art. 6 comisia n-a avut amendamente. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón formularea ini˛iatorului.

Vom supune ∫i acest proiect votului final ast„zi.

Ultimul proiect care ne-a mai r„mas Ónscris pentru intervalul programului de lucru de ast„zi este propunerea legislativ„ privind declararea municipiului Lugoj îOra∫-martir al Revolu˛iei din Decembrie 1989.“

Pofti˛i, domnule deputat!

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Fiind adeptul principiilor _non multa sed multum_ ∫i _irreparabile fugit tempus_ , fa˛„ de expunerea de motive pe care o ave˛i Ón fa˛„ doresc s„ adaug o singur„ fraz„. Ast„zi prin votul dumneavoastr„ ve˛i s„v‚r∫i un gest de dreptate ∫i de bun„ aducere aminte fa˛„ de martirii ora∫ului Lugoj.

Prin urmare, v„ mul˛umesc anticipat pentru votul dumneavoastr„ pozitiv. A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!

Domnul vicepre∫edinte Bara.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a analizat ini˛iativa legislativ„ ˛in‚nd cont de avizul Consiliului Legislativ ∫i propune plenului Camerei adoptarea acestei ini˛iative. Œn cadrul comisiei, din totalul de 26 de membri, 25 au fost prezen˛i. S-a votat Ón unanimitate.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale? Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege. La titlul dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.

Textul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul comisiei. Este admis amendamentul ∫i se modific„ textul articolul unic.

Vom supune aceast„ propunere votului final. Stima˛i colegi,

Nu cred c„ trebuie s„ num„r prezen˛a Ón sal„ pentru a vedea dac„ avem cvorum sau nu ∫i vom face un apel nominal, dar mi se semnaleaz„ din sal„ c„ mai sunt 3 minute, timp Ón care vor veni to˛i colegii no∫tri. Invit ∫efii grupurilor parlamentare s„-∫i roage colegii s„ vin„ Ón sal„.

Se pare c„ avem nevoie de un stimul suplimentar, Ón afar„ de apelurile noastre, deci Óncepem apelul nominal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

**Domnul Constantin Ni˛„:** Buruian„ Aprodu Daniela prezent„ Buzatu Dumitru absent Abi˛ei Ludovic prezent Afr„sinei Viorica prezent„ Buzea Cristian Valeriu prezent Albu Gheorghe absent Calcan Valentin Gigel prezent Canacheu Costic„ absent Ana Gheorghe prezent Andea Petru prezent Cazimir ™tefan prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Andrei Ioan prezent Andronescu Ecaterina prezent„ C„∫unean-Vlad Adrian absent Cerchez Metin absent Antal István prezent Cherescu Pavel prezent Anton Marin absent Chiliman Andrei Ioan absent Antonescu George Chiri˛„ Dumitru absent Crin Lauren˛iu absent Ciontu Corneliu prezent Antonescu Niculae Napoleon prezent Ciuceanu Radu prezent Apostolescu Maria absent„ Ciuperc„ Vasile Silvian absent Arghezi Mitzura Domnica absent„ CÓrstoiu Ion absent Ariton Gheorghe prezent Cladovan Teodor prezent Arma∫ Iosif prezent Cliveti Minodora absent„ Arn„utu Eugenu prezent Coifan Viorel-Gheorghe absent Asztalos Ferenc prezent Cojocaru Nicu prezent Avramescu Constantin Gheorghe prezent Cr„ciun Dorel Petru prezent Baban ™tefan prezent Cre˛ Nicoar„ absent Babiuc Victor absent Cristea Marin prezent Baciu Mihai prezent Cri∫an Emil prezent Bahrin Dorel prezent Dan Matei-Agathon absent Balt„ Mihai prezent Daraban Aurel prezent Balt„ Tudor prezent D„ianu Dorin prezent Bar Mihai prezent Dinu Gheorghe prezent Bara Radu Liviu prezent Dobre Traian prezent Barbu Gheorghe prezent Dobre Victor Paul prezent Barto∫ Daniela prezent„ Dobrescu Smaranda absent„ B„doiu Cornel prezent Dol„nescu Ion prezent B„l„e˛ Dumitru prezent Dorian Dorel prezent B„l„∫oiu Amalia prezent„ Dorneanu Valer prezent B„ncescu Ioan prezent Dragomir Dumitru prezent B‚ldea Ioan prezent Drago∫ Liviu Iuliu absent Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Dragu George absent Bentu Dumitru absent Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil prezent Berc„roiu Victor prezent Dre˛canu Doina-Mic∫unica absent„ Berceanu Radu Mircea absent Dumitrescu Cristian Sorin absent Bereczki Endre prezent Dumitriu Carmen prezent„ Birtalan Akos absent Du˛u Constantin prezent Bivolaru Ioan prezent Du˛u Gheorghe prezent Bleotu Vasile prezent Enescu Nicolae absent Boabe∫ Dumitru prezent Erdei Dolóczki István prezent Boagiu Anca Daniela absent„ Eserghep Gelil absent Boaj„ Minic„ prezent F‚c„ Mihail prezent Boc Emil absent Firczak Gheorghe prezent Bogea Angela prezent„ Florea Ana prezent„ Boiangiu Cornel prezent Florescu Ion prezent Bolca∫ Augustin Lucian prezent Fotopolos Sotiris prezent Böndi Gyöngyike prezent„ Frunz„verde Sorin prezent Borbéy László absent Gaspar Acsinte prezent Bozg„ Ion absent Georgescu Filip prezent Bran Vasile absent Georgescu Florin prezent BrÓnzan Ovidiu prezent Gheorghe Valeriu prezent Bruda∫cu Dan prezent Gheorghiof Titu Nicolae prezent Bucur Constantin prezent Gheorghiu Adrian prezent Bucur Mircea absent Gheorghiu Viorel prezent Buga Florea absent Ging„ra∫ Georgiu prezent Burnei Ion prezent Giuglea ™tefan prezent

Cu 182 voturi pentru, 11 ab˛ineri, nici un vot Ómpotriv„, s-a aprobat respingerea propunerii.

2. Propunerea legislativ„ pentru modificarea alineatului 2 art. 39 din Legea nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1991, republicat„.

- S-a propus respingerea acesteia.

Cine este pentru? 210 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 9 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt.

Domnul deputat Ioan Oltean vrea s„ explice votul Grupului P.D.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi foarte pe scurt s„ motivez votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Stima˛i colegi, v-am rugat colegial m„car o jum„tate de or„ s„ r„m‚ne˛i Ón sal„. Nu se poate...

Propunerea legislativ„ ce a fost acum respins„ cu o majoritate incontestabil„ viza modificarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere.

Prin adoptarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 102/2000, care modifica ∫i completa Legea nr. 400, s-a introdus un alin. 2 al art. 26 prin care se preciza c„ retrocedarea p„durilor comunale ce provin din p„duri gr„nicere∫ti se va realiza Ón cote egale c„tre formele asociative ale fo∫tilor gr„niceri ∫i ale comunelor pe raza unit„˛ii administrativ-teritoriale pe care sunt situate p„durile respective.

Prin prevederile acestui articol, care, Ón opinia mea, sunt totalmente neconstitu˛ionale, comunit„˛ile locale pe teritoriul c„rora se aflau p„duri comunale provenind din p„duri gr„nicere∫ti erau Ómpropriet„rite f„r„ just„ cauz„, f„r„ temei juridic, cu 50% din suprafa˛a respectiv„. Œn felul acesta se produce o expropriere care nu are nici un temei juridic.

Œn acela∫i timp proprietarului de drept al fondului forestier respectiv care prezint„ acte juridice din care rezult„ incontestabil c„ este proprietarul acestui fond forestier i se Ónjum„t„˛e∫te proprietatea. Unii sunt expropria˛i, al˛ii sunt Ómpropriet„ri˛i. Mi s-a p„rut nefiresc ca o asemenea prevedere s„-∫i g„seasc„ locul Óntr-o lege organic„ ∫i, din motivele enun˛ate pe scurt, am apreciat c„ articolul respectiv trebuie s„ fie abrogat.

Din p„cate, la nivelul Comisiei pentru agricultur„, dar ∫i Ón plenul Camerei, nu s-a g„sit Ón˛elegerea necesar„ ∫i legea r„m‚ne Ón continuare cu o prevedere neconstitu˛ional„.

Din aceste motive, Partidul Democrat a apreciat c„ nu poate s„ sus˛in„ propunerea Comisiei pentru agricultur„ pentru respingerea acestei propuneri legislative ∫i a votat Ómpotriv„.

V„ mul˛umesc.

La punctul 3 — propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area Ón municipiul Cluj-Napoca a îMuzeului Durerii“, sec˛ie a Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei.

Se propune respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 176 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 41 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Cu 176 voturi pentru, 41 voturi Ómpotriv„, s-a respins propunerea.

Pofti˛i, domnule deputat Miclea!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area unui îMemorial al Durerii“ ca sec˛ie a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, este depus de c„tre mine Ón Parlament cu peste un an de zile Ónainte de apari˛ia Legii nr. 311/8 iulie 2003 privind muzeele ∫i colec˛iile publice.

Presa str„in„, Ón special cea din Israel ∫i Statele Unite ale Americii, a luat cuno∫tin˛„ despre ini˛iativa mea legislativ„, iar evreii, at‚t din Israel, c‚t ∫i cei din diaspora american„, au apreciat mult preocuparea pe care o are Rom‚nia pe linia evoc„rii suferin˛elor ∫i martirajului la care au fost supu∫i p„rin˛ii ∫i bunicii lor Ón perioada dictaturii horthisto-fasciste Ón partea de nord a Transilvaniei, ocupat„ vremelnic de c„tre Ungaria horthist„, respectiv Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón cei 60 de ani ce s-au scurs de la aceast„ perioad„ Ón care au avut loc aceste evenimente nimeni nu a f„cut nici un demers pentru Ónfiin˛area unui muzeu de acest gen Ón ˛ara noastr„, Ómi revendic dreptul de autor al Ónfiin˛„rii acestui memorial al durerii, ca sec˛ie a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.

Apreciez grija ∫i interesul colegilor din cadrul Comisiei pentru cultur„ din Camera Deputa˛ilor de a sprijini ini˛iativa mea, f„c‚nd demersurile necesare la Ministerul Culturii ∫i Cultelor pentru materializarea acestei ini˛iative legislative.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

La punctul 4 — propunerea legislativ„ privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 217 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

5. Propunerea legislativ„ privind administrarea ∫i

exploatarea c„ilor ferate rom‚ne.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 178 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 42 voturi. Ab˛ineri? Nici una.

Cu 178 voturi pentru respingere, 42 Ómpotriv„, s-a respins propunerea.

Domnul deputat Dinu, din partea P.R.M.-ului, pentru a justifica votul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca ini˛iator al acestui proiect de lege ∫i ca fost activist Ón calea ferat„ — 32 de ani Ón care am Óndeplinit func˛ii de r„spundere p‚n„ la director general adjunct la calea ferat„ de la Bra∫ov, cu 21.000 de oameni Ón subordine —, mi-am permis ca deputat s„ Óncerc s„ fac o repara˛ie a ceea ce s-a stricat de guvernarea C.D.R.-U.S.D.U.D.M.R. Adic„ am vrut s„ opresc hemoragia de resurse financiare prin divizarea c„ii ferate Ón 38 de societ„˛i la ora actual„, toate cu capital majoritar de stat, toate f„c‚ndu-∫i ∫i decont‚ndu-∫i cheltuieli prin T.V.A., ∫i prin comisioane bancare.

Nic„ieri Ón Europa nu s-a practicat a∫a ceva, mai pu˛in Ón Marea Britanie care, iat„, datorit„ numeroaselor accidente care s-au produs ∫i la solicitarea societ„˛ii civile, a na˛ionalizat sau a trecut la na˛ionalizarea Ónapoi a c„ii ferate.

Din p„cate, am pierdut b„t„lia aceasta, Ón sensul c„ din nefericire pentru mine, dumneavoastr„, cei din partidul de guvern„m‚nt, ajuta˛i de U.D.M.R., n-a˛i reu∫it s„ Ón˛elege˛i c„ trebuia f„cut ceva la aceast„ or„.

Calea ferat„ la ora actual„ este Ón stare de faliment. La ora actual„, ∫ansele de a se produce o catastrof„ sunt iminente. Cum ve˛i putea r„spunde dumneavoastr„, nu neap„rat dumneavoastr„, c„l„torind cu trenul, ci poate familia dumneavoastr„, copil, so˛ie, p„rin˛i, vecini, prieteni, colegi, care ar putea s„ sufere datorit„ acestor catastrofe ce s-ar putea produce pe calea ferat„?

Recentul accident feroviar Ón care un tren accelerat a deraiat Ón gara Lunca de Mijloc nu v„ spune nimic? Dar recentul accident Ón care au murit patru tineri la pasajul la nivel de la Hoghilac, de pe Regionala Bra∫ov nu v„ spune nimic?

Am pierdut, deci, r„zboiul! Am pierdut o b„t„lie, n-am pierdut r„zboiul. Eu sper ca partidul de guvern„m‚nt, Guvernul acesta s„-∫i dea seama c„ trebuie s„ ia m„suri imediate ∫i chiar dac„ nu copiaz„ ceea ce am scris eu acolo, nu e nici o nenorocire, s„ repare m„car ce s-a stricat Ón ace∫ti ani.

V„ mul˛umesc.

La punctul 6 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale ∫i pentru modificarea art. II ∫i III din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2003.

S-a propus, de asemenea, respingerea.

Cine este pentru aceast„ solu˛ie? 211 voturi pentru. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Nu sunt voturi contra, nici ab˛ineri.

La punctul 7 — proiectul de Lege privind Codul circula˛iei rutiere.

S-a propus respingerea de c„tre Comisia pentru industrii.

Cine este pentru? Mul˛umesc. 217 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Nu sunt.

8. Propunerea legislativ„ privind exercitarea profesiei

de informatician.

- Se propune respingerea.

- Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 44 voturi Ómpotriv„.

- Ab˛ineri?

Cu 181 voturi pentru respingere, 44 Ómpotriv„, s-a respins propunerea.

9. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 10 din Ordonan˛a Guvernului nr. 36/2003 privind taxele ∫i impozitele locale.

Se propune respingerea.

- Cine este pentru? 176 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 44.

Ab˛ineri?

S-a respins propunerea cu acest cvorum.

La punctul 10 — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

Comisia pentru buget a propus respingerea. Cine este pentru? 182 voturi pentru. Œmpotriv„? 44 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

11. Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 20 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad„ugat„.

Comisia pentru buget a propus respingerea. Cine este pentru? 182 voturi pentru. Œmpotriv„? 44. Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins.

La punctul 12 — propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 64/1999.

De asemenea, Comisia pentru buget a propus respingerea.

Cine este pentru? 182 voturi pentru. Œmpotriv„? 43. Ab˛ineri? S-a respins propunerea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

13. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea art. 25 alin. 1 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Se propune respingerea.

Cine este pentru? 182 voturi pentru respingere. Œmpotriv„? 44 voturi Ómpotriva respingerii.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu mai vreau s„ adaug ce am spus la Legea de administrare ∫i exploatare, doar c„ am ini˛iat Legea privind statutul personalului feroviar. A∫a cum este Legea personalului silvic, Legea func˛ionarului vamal, Legea cadrului didactic, Legea poli˛istului, ∫i statutul acesta al personalului feroviar trebuia s„ fie reglementat prin lege.

Din p„cate, colegii de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au invocat ni∫te legi — Legea nr. 31 din 1990 a societ„˛ilor comerciale, precum ∫i Codul muncii — care ar fi atotcuprinz„toare, vezi Doamne!, ar trebui ele s„ se reg„seasc„ acolo. Din nefericire pentru d‚n∫ii, trebuie s„ le mai spun ∫i cu aceast„ ocazie c„ statutul personalului feroviar a fost lege ∫i Ón perioada interbelic„, ∫i Ón perioada comunist„. ™i prin el se tratau toate problemele de specific feroviar.

Din nefericire, Codul acesta al muncii, care ar trebui s„ reprezinte Constitu˛ia Ón dreptul muncii, a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„ c‚t de multe modific„ri au trebuit s„ se fac„ la el. El a fost adoptat prin asumarea r„spunderii ∫i a˛i v„zut ce a ie∫it din el. Din nefericire, am vrut s„ fac pentru personalul feroviar acest statut. El a reprezentat un motiv al grevei din 1994 care foarte greu a putut fi estompat„ la momentul respectiv. Nu s-a vrut! Cineva va purta ∫i va r„spunde de acest lucru.

Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mul˛umesc.

La punctul 16 — raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier juridic. Caracter organic. Œl

Ab˛ineri?

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 181 de voturi pentru, 42 Ómpotriv„.

Domnul pre∫edinte al Grupului P.R.M., Lucian Bolca∫.

Desigur c„ r„spund la o provocare colegial„ a domnului pre∫edinte ∫i este necesar„ aceast„ explica˛ie. Nici grupul nostru parlamentar ∫i nici eu, de profesie jurist, nu avem nimic cu consilierii juridici. Exist„ necesitatea ca activitatea lor s„ fie reglementat„ Ón anumite cadre legale, dar acest compromis, aceast„ mezalian˛„ Ómpotriva oric„rei naturi a profesiei, care s-a realizat Ón aceast„ lege, nu este de natur„ a reglementa a∫a cum trebuie problemele consilieratului juridic.

Vreau s„ v„ aduc aminte de prestigiul unui consilier juridic Óntr-o societate comercial„ antebelic„ ∫i maniera de pia˛„ Ón care aceast„ lege trateaz„ situa˛ia consilierilor juridici.

Este explica˛ia votului nostru care rezid„ Ón respectul pentru aceast„ profesie.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

La punctul 15, pe care l-am s„rit, stima˛i colegi, figureaz„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1.07.1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

S-a propus respingerea acestei propuneri. Cine este pentru? 181 voturi pentru. Œmpotriv„? 44.

Ab˛ineri? 5 ab˛ineri.

Domnul deputat Bolca∫, pre∫edintele Grupului P.R.M., explic„ votul Ómpotriva respingerii, dat de grupul dumnealui.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Vreau s„ aduc aprecieri ∫i mul˛umiri Grupului parlamentar majoritar care ast„zi a reu∫it performan˛a de a respinge nu mai pu˛in de 11 propuneri legislative formulate de deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare.

Nu cred c„ toate au fost perfecte, dar puteau fi perfectibile Óntr-o munc„ constructiv„. Ceea ce cred ∫i vreau s„ afirm la explica˛ia tuturor voturilor este c„ noi nu am sus˛inut autoratul colegilor no∫tri la aceste ini˛iative parlamentare, ci finalitatea Ón primul r‚nd social„ a acestor legi. Asta a˛i votat, domnilor colegi din majoritate! V„ mul˛umesc.

O s„ revin la punctul 15.

Deci pentru raportul comisiei de mediere. Cine este pentru? 181 voturi pentru raport.

Œmpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„. P.R.M.-ul are ceva cu consilierul juridic.

Avem ceva cu legea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trecem la punctul 17 — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare, inclusiv. Are caracter ordinar. Œl

Cu 212 voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege. La punctul 18 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 82/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003—2004 a unui sprijin direct al statului de 2 milioane lei/ha produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 ha, inclusiv.

Este vorba de consecin˛a adopt„rii primului proiect. Consecin˛a este propunerea de respingere a acestuia din urm„.

Cine este pentru respingere? 212 voturi pentru respingere.

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

S-a respins proiectul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am rug„mintea s„ v„ manifesta˛i din timp votul pentru c„ l-a˛i derutat pe colegul dumneavoastr„ care a num„rat voturile pozitive.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Nu suntem a∫a de iu˛i la m‚n„!

La vot nu sunte˛i iu˛i la m‚n„, Ón rest nu r„spund! Œntreb din nou.

Œn leg„tur„ cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur„, cine este pentru? 178 voturi pentru.

Œmpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? 42 de ab˛ineri.

20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Uniunea Po∫tal„ Universal„ privind organizarea celui de al 23-lea Congres Po∫tal Universal la Bucure∫ti, semnat la 20 iunie 2003. Are caracter ordinar. Œl

21. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei de la Budapesta privind contractul de transport de m„rfuri Ón naviga˛ia interioar„ (CMNI), adoptat„ la Conferin˛a diplomatic„ organizat„ Ón comun de Comisia Central„ pentru Naviga˛ia pe Rin, Comisia Dun„rii ∫i Comisia Economic„ pentru Europa a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite (C.E.E./O.N.U.), care s-a desf„∫urat la Budapesta Ón perioada 25 septembrie—3 octombrie 2000. Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 212 pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

22. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de modificare a Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitiv„ a compens„rii contribu˛iilor de asigur„ri sociale ale refugia˛ilor politici greci repatria˛i din Rom‚nia, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la Bucure∫ti la 30 iunie 2003. Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 212 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat proiectul cu 3 ab˛ineri ∫i nici un vot Ómpotriv„.

23. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprob„rii tacite, lege organic„. Art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 176 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu 176 voturi pentru, 42 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

24. Proiectul de lege pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga (5 februarie 2003), a Conven˛iei privind Ónfiin˛area Biroului European de Radiocomunica˛ii (B.E.R.), Óncheiat„ la Haga la 23 iunie 1993. Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 212 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

25. Proiectul de Lege pentru ratificarea Actului adi˛ional nr. 1, semnat la Bucure∫ti la 13 mai 2003 ∫i la Paris la 22 mai 2003, Óntre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 ∫i la Bucure∫ti la 20 august 2003, precum ∫i pentru modificarea art. 3 alin. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2001 privind ratificarea acestui acord. Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 42 ab˛ineri.

Cu 181 voturi pentru, nici un vot contra ∫i 42 ab˛ineri s-a adoptat proiectul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/14.XI.2003

26. Proiectul Legii plantelor medicinale ∫i aromatice.

Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

- Cine este pentru? 212 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

- Ab˛ineri? Nu sunt.

- Adoptat.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de

urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice, lege organic„. Art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.

- Cine este pentru? 186 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 42 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat.

28. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i com-

pletarea Legii bancare nr. 58/1998 — lege organic„. Art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.

- Cine este pentru? 212 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.

- Cu o ab˛inere ∫i nici un vot contra s-a adoptat acest

- proiect de lege.

## **Domnul V„s„lie Moi∫:**

## Domnule pre∫edinte,

Pentru ca grupul nostru s„ ∫tie cum s„ voteze acest proiect de lege, v„ rug„m s„ ne explica˛i, din punct de vedere procedural, dac„ acest ordin, îB„rb„˛ie“, se acord„ ∫i femeilor.

31. Propunerea legislativ„ privind Ordinul _Meritul Sanitar_ ∫i Medalia _Meritul Sanitar_ . Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie.

Cine este pentru? 212 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt.

Adoptat cu unanimitatea celor prezen˛i, adic„ 212 voturi.

32. Reexaminarea prevederilor art. I pct. 5 din Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, precum ∫i pentru stabilirea unor m„suri pentru accelerarea aplic„rii acesteia ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 501/2002. Este vorba de o cerere de reexaminare aprobat„ de Senat deja. Din partea pre∫edintelui este cererea de reexaminare. Art. 76 alin. (2) din Constitu˛ie. Cine este pentru? 181 voturi pentru.