Ervin Molnar

Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi

539 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Legea offshore protejează interesele României”

Garantarea securității energetice a fost și este obiectivul principal al Partidului Național Liberal.* De aceea, prin demersuri atât la nivel parlamentar, cât și la nivel guvernamental, Parlamentul României a adoptat miercuri, 18 mai, Legea offshore. Legea deblochează investițiile din Marea Neagră și asigură mediului de afaceri din domeniu stabilitate și predictibilitate legislativă1 2, stabilind și un regim fiscal competitiv, veniturile fiind împărțite în proporție de 60% – statul român și 40% – investitorul. Același cadru fiscal va fi și pentru investițiile onshore de adâncime. Este vorba în special de cel mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimele 3 decenii pe teritoriul României, la Caragele, județul Buzău, unde exploatarea va începe în 2024.

În contextul ședinței

Conform studiului „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești”, realizat de compania de consultanță Deloitte, în luna mai 2018, dezvoltarea proiectelor upstream offshore de gaze naturale poate aduce pe perioada derulării lor, orizont – 23 ani, venituri totale la bugetul de stat în valoare de 26,0 mld. USD

*

, media anuală fiind de 1,13 mld. USD, generează suplimentar 71,3 mld. USD în PIB-ul României și creează sau menține, în medie, peste 30 de mii de locuri de muncă, anual, în România, pe întreaga perioadă.

Pentru a înțelege importanța acestei legi, care permite exploatarea celor 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale de pe platoul nostru continental, trebuie să expunem foarte clar situația în care ne regăsim. În primul rând, Federația Rusă încă are o poziție monopolistă* în ceea ce privește deținerea de resurse și trasee energetice. Încă din anii 60, politica de șantaj energetic a rușilor asupra țărilor europene, inclusiv România, a fost un factor de influență în relațiile internaționale. Vedem ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina. Rusia are un istoric solid de creare a conflictelor înghețate în toate regiunile vizate de proiecte energetice. Osetia, Abhazia, Nagorno-Karabach au fost nevoite să întrerupă proiectele ce ar fi trebuit să lege resursele din zona caspică de Europa. Conflictul din Transnistria și Donbas a avut rolul, până acum, de a pune bețe în roate Ucrainei în drumul său spre dezvoltarea coridoarelor energetice de alimentare ale Europei prin North Stream și South (Turk) Stream.

După anexarea peninsulei Crimeea, situația regională s-a înrăutățit considerabil, iar războiul genocidal, dus acum de ruși în Ucraina, și potențialul de a se transforma într-un alt conflict înghețat, lucru la care rușii sunt experți, fac ca exploatarea gazelor românești să fie imperioasă.

Pe lângă independența energetică – pe care o vom obține până în 2027 – și veniturile la bugetul de stat, gazele din Marea Neagră vor face din România un jucător regional, pentru că ne vor permite să aprovizionăm țări precum Republica Moldova, dependentă total de gazul rusesc, și astfel să înlăturăm influența Moscovei în treburile interne ale Moldovei.

În lipsa acestei legi, dependența României de importurile de gaze naturale se putea majora semnificativ, ajungând la 53% în anul 2030, în condițiile nedezvoltării rezervelor din Marea Neagră și pe fondul declinului natural al producției onshore și creșterii consumului, generând astfel un impact negativ major asupra securității noastre energetice. Noua lege offshore este o armă puternică în mâna statului român, care va fi capabil să își protejeze mai bine cetățenii și interesele lor.*