Cornel Ghiță

„Legea privind sistemul unitar de pensii, o lege nenecesară pentru sistemul actual de pensii”

Declarația mea de astăzi se referă la unul dintre cele mai importante acte normative pe care Parlamentul României trebuie să le adopte în această sesiune parlamentară, mă refer la Legea privind sistemul unitar de pensii publice, care, deși a fost declarată constituțională de către Curtea Constituțională, a fost retrimisă în Parlament de către Președintele țării pentru reexaminare.

Motivul principal pentru care președintele a trimis acest proiect legislativ înapoi se datorează vârstei standard de pensionare stabilită în proiect ca fiind de 65 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Totuși, ținând seama de realitățile socioprofesionale și de activitatea zilnică a femeilor, președintele a considerat că vârsta standard de pensionare trebuie să fie diferențiată, în sensul stabilirii vârstei standard de pensionare pentru femei la 63 de ani în loc de 65 ani.

Consider că dacă în actuala variantă a Legii pensiilor s-a găsit înțelegere pentru anumite categorii sociale, și mă refer aici la balerine sau la minerii din zona Baia Mare, atunci această derogare a vârstei de pensionare pentru femei este justificată ținând cont că în societatea noastră egalitatea de șanse între femei și bărbați a rămas la stadiul de deziderat. Există categorii sociale care ar putea protesta la o așa-zisă „discriminare pozitivă”, și aici mă refer la femeile medici, judecători sau alte categorii profesionale la care perioada de pregătire și afirmare profesională este îndelungată, dar în aceste cazuri contractul de muncă poate continua „cu acordul părților”. În mod sigur că perioada de pensionare se va uniformiza, dar numai după ce societatea românească va atinge un nivel care să garanteze statutul femeii moderne.

Elaborarea și aplicarea acestei legi este necesară. Aveam nevoie de un sistem sustenabil pentru viitorii pensionari, iar pentru a proteja femeia în societatea românească consider că vârsta standard de pensionare a acesteia trebuie să fie mai mică decât cea pentru bărbați. Din nefericire, gestul Președintelui României de a proteja femeia-angajat a fost folosit de opoziție (PSD+PNL) în scop politicianist. Totuși, în cadrul discuțiilor purtate în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială s-a reușit elaborarea raportului înlocuitor final cu respectarea condiției de constituționalitate și a cererii de reexaminare trimisă de președinte. Sper ca astăzi, în cadrul plenului Camerei Deputaților, atât parlamentarii din arcul guvernamental, cât și cei din opoziție să voteze pentru adoptarea acestui proiect legislativ.