Anișoara Radu

## „Legea salarizării”

Aplicarea Legii salarizării a creat unele nemulțumiri și nedumeriri în rândul anumitor categorii de bugetari. Aceste nemulțumiri și nedumeriri au apărut, pe de o parte, din cauza aplicării greșite a legii, pe de altă parte, prin confuzia care a fost creată între Legea salarizării și modificările aduse Codului fiscal. Am decis să redactez această declarație politică pentru a clarifica majoritatea aspectelor ce țin de aplicarea Legii salarizării.

Așa cum am menționat și anterior, există două acte normative care trebuie analizate separat: Legea salarizării și Codul fiscal. Legea salarizării a creat un cadru predictibil și sustenabil cu privire la modul în care vor evolua salariile în sistemul bugetar până în 2022. În acest sens, s-au avut în vedere două elemente foarte importante, respectiv raportul dintre salariul minim și salariul maxim în sectorul bugetar să fie de 1 la 12, iar suma sporurilor din sectorul bugetar să nu depășească un cuantum rezonabil, fără de care legea în sine ar putea deveni nesustenabilă. Conform dispozițiilor Legii salarizării, toate salariile din sectorul bugetar au crescut, așa cum a și promis PSD.

Modificările Codului fiscal, relevante pentru prezentarea noastră, se referă, pe de o parte, la transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, iar pe de altă parte la obligația de a fi plătite contribuțiile sociale la nivelul salariului minim brut aflat în plată, chiar și în cazul angajaților cu normă parțială, cu anumite excepții.

Din coroborarea celor două acte normative a rezultat o micșorare a venitului net al persoanelor angajate cu timp parțial. Pentru a corecta această situație, Guvernul României a adoptat în ședința din 8 februarie o ordonanță de urgență prin care, pentru persoanele angajate cu timp parțial, angajatorul este obligat să plătească diferența de contribuții sociale dintre venitul efectiv realizat și salariul minim brut aflat în plată. Astfel, Guvernul a rezolvat extrem de simplu această problemă, iar angajații aflați în această situație vor primi cel puțin tot același salariu ca și înainte de aplicarea celor două acte normative.

O altă categorie care a reclamat scăderi nete ale veniturilor lor au fost grefierii. În cazul grefierilor, a fost efectiv o greșeală în aplicarea legii de Serviciul de resurse umane. Acest aspect a fost foarte clar explicat de ministrul muncii, doamna Lia Olguța Vasilescu. Și în această speță lucrurile au fost clarificate, iar veniturile grefierilor este evident că nu vor scădea.

În cazul polițiștilor care au reclamat, de asemenea, scăderi ale veniturilor nete, lucrurile trebuie explicate foarte clar. Vorbim de 8.000 de polițiști în toată țara care beneficiau din vara anului trecut de un spor cu caracter temporar de 40% pentru a sta în așteptare acasă. Acest spor a avut termen de aplicare până la data de 31 decembrie 2017; odată cu aplicarea Legii salarizării, salariile polițiștilor au crescut, dar în cazul acestei nișe venitul net este ceva mai mic. Mi se pare evident că acel spor era discriminatoriu atât față de colegii lor polițiști, cât și față de alte categorii de bugetari care au un regim de activitate asemănător, cum sunt doctorii sau pompierii.