Stenogramă plen

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 13 februarie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

În continuare, dau cuvântul domnul deputat Ștefan Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are ca temă animalele sălbatice care distrug recoltele oamenilor. Este o problemă reală cu care cetățenii județului Vâlcea se confruntă, și nu numai.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În județul Vâlcea, în mai multe localități situate în sudul județului, turmele de porci mistreți fac ravagii în recoltele locuitorilor zonei. Aceste animale părăsesc pădurile, în căutare de hrană, și distrug culturile agricole ale oamenilor. Fenomenul migrării acestor animale din pădure spre culturile agricole, în special în perioadele secetoase, nu este o problemă nouă, este o situație care persistă de ceva timp.

Acum câțiva ani au fost semnalate probleme în mai multe localități, aceleași probleme fiind semnalate și în prezent, cu toate că în trecut au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu factorii responsabili în gestionarea fondului cinegetic, pentru identificarea unor soluții legale de limitare a pagubelor produse culturilor agricole.

Aceste probleme nu sunt necunoscute, ba, din contră, au fost semnalate și aduse la cunoștință asociațiilor de vânătoare care gestionează fondul cinegetic de pe raza județului Vâlcea, gărzii forestiere și direcției silvice.

Pe lângă prejudiciile evidente produse locuitorilor, tergiversarea luării măsurilor legale pentru îndepărtarea și prevenirea unor astfel de situații a făcut ca aceste animale să se adapteze zonei locuite și să devină un real pericol chiar și pentru viața locuitorilor.

Autoritățile locale au primit aproape zilnic solicitări pentru despăgubiri din partea cetățenilor afectați. Oamenii sunt disperați, pentru că, deși au făcut tot ceea ce au putut pentru a îndepărta animalele sălbatice, acestea continuă să vină în sate și să invadeze culturile și gospodăriile. Mistreții nu sunt singurele animale care le invadează gospodăriile, aceeași situație existând și cu șacalii și vulpile, care sunt extrem de agresivi.

Legislația actuală face aproape imposibil ca acești oameni să fie despăgubiți prin Hotărârea de Guvern nr. 1.679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor, care prevede că în 24 de ore de la depunerea sesizării se convoacă de către autoritățile locale o comisie de evaluare, formată din reprezentanți ai primăriei, ai Mediului și ai Ministerului Agriculturii. Țin să menționez că pentru această hotărâre de Guvern nu există nicio modificare din 2008 până în prezent.

Este imperios necesar să modificăm limitarea acestor pagube, iar cei care se ocupă de gestionarea fondurilor de vânătoare ar putea avea un control mai strict al animalelor sălbatice din aria pe care o administrează sau să crească realmente cotele de recoltare la mistreț ori orice alte măsuri pe care împreună le găsim oportune.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna Florica Cherecheș va depune scris.

Domnul Marius Bodea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,

Iașiul, în acest moment, este un oraș sub ocupație; sub ocupația fărădelegilor din primărie în domeniul urbanismului. În acest moment, în lipsa unui plan urbanistic general actualizat, Iașiul a ajuns un sat fără câini. Se construiește haotic, fără o viziune urbanistică modernă, fără a fi respectate condițiile legale și fără a se ține cont de nemulțumirea ieșenilor, care rămân fără spații verzi, fără parcuri și care sunt obligați să respire mai mult praf decât aer.

Iașiul se dezvoltă haotic, pentru că actualul plan urbanistic general are o vechime de peste 20 de ani și este complet rupt de realitățile sociale și economice ale orașului. Reactualizarea planului urbanistic general este premeditat tărăgănată de primărie, pentru că acest document servește, în forma actuală, rechinilor imobiliari care gravitează în jurul primarului și al primăriei.

La nivelul municipiului Iași am demarat o campanie de conștientizare cu privire la distrugerea orașului Iași și a calității vieții din cauza abuzurilor urbanistice tolerate de Primăria Municipiului Iași. Situația în Iași, dragi colegi, este critică. Iașiul, dacă vă vine să credeți, a ajuns cel mai poluat oraș din România. Avem cel mai mic număr de metri pătrați de spațiu verde dintre orașele mari ale țării. Avem un deficit enorm cu privire la parcările din Iași. La peste 130.000 de mașini, în Iași sunt maximum 13.000 de locuri de parcare, și publice, și private.

Toate acestea sunt consecințe ale lipsei de sistematizare urbanistică și a circulației Iașiului, în lipsa unui plan urbanistic general actualizat.

Îmi doresc ca Iașiul să fie un oraș cu o calitate a vieții ridicată, un oraș care încurajează interacțiunea dintre ieșeni, spiritul comunitar și oferă intimitate cetățenilor săi.

Îmi doresc ca Iașiul să fie un oraș în care respirăm aer curat, ne bucurăm de spații verzi și nu pierdem timp și nervi în trafic.

Îmi doresc să punem capăt abuzurilor urbanistice din municipiul Iași.

Mulțumesc.

Deputat al PNL, Marius Bodea.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Vlad Duruș.

Nu este.

Domnul deputat Mihai Botez? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe declarația politică prin a vă citi două titluri de ziare: „Încă o victimă a tragediei rutiere de pe Valea Bârgăului a decedat: Cristina Rus, de 14 ani, din Mureșenii Bârgăului”, spune „Mesagerul de Bistrița-Năsăud.”

Un alt titlu: „Șase pietoni loviți în trei accidente, toate provocate de același șofer” – spun „Știrile Pro TV”.

Ce au în comun multe accidente, inclusiv acestea? Faptul că lipsesc trotuarele. Din cauza lipsei acestui element de infrastructură, se întâmplă foarte multe accidente și tragedii.

Și m-am gândit la ce-am putea face ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc. M-am gândit la o inițiativă legislativă.

Dar am văzut că există deja legi. Ordonanța nr. 43/1997 impune consiliilor locale să facă trotuare și ce mai ține de acestea. Iar Ordonanța nr. 21/2002 impune consiliilor județene să asigure suport consiliilor locale să facă aceste trotuare.

Sunt multe zone în țară, sunt multe zone și în Vaslui cu pericol ca aceste accidente să aibă loc.

Și vin în fața dumneavoastră pentru a vă ruga să faceți și dumneavoastră demersuri, în circumscripțiile pe care le aveți, să cereți consiliilor locale și consiliilor județene să facă aceste elemente de infrastructură necesare siguranței cetățenilor pe care îi reprezentăm, necesare siguranței atât a pietonilor, cât și a șoferilor.

Cred în civism, cred și în puterea cetățenilor de a sesiza aceste aspecte, atât către politicieni, cât și către consiliile locale și județene, și cred și în puterea politicii de a schimba lucruri.

Și, de aceea, vin către dumneavoastră și vă rog ca împreună să lucrăm, civismul și politica să ne facă viețile mai bune și mai sigure.

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Mihai Niță.

Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Adnagi Slavoliub. Nu este.

Domnul Adnagi? Vă rog, poftiți în față. Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Parlamentului României,

Mă adresez dumneavoastră cu ocazia Zilei naționale a Republicii Serbia, care se sărbătorește la data de 15 februarie, în memoria adoptării, în anul 1835, a primei Constituții a Serbiei, numită „Constituția de Ziua întâmpinării”, căci, potrivit calendarului iulian, păstrat de Biserica Ortodoxă Sârbă, ziua de 15 februarie este sărbătoarea „Întâmpinării Domnului”, unul din cele mai mari praznice creștine.

Anul acesta se împlinesc 139 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Serbia. Relațiile de prietenie dintre România și Serbia au fost și sunt extrem de bune, fapt ce asigură nu doar menținerea relațiilor diplomatice, ci și dezvoltarea pe viitor a acestora.

Există nenumărate chestiuni în privința cărora România și Serbia colaborează foarte bine. Colaborarea politică este la nivel înalt, iar cea economică, de asemenea, bună, cu bune premise de dezvoltare. Cooperarea regională dintre Serbia și România, cooperarea în domeniile educației, turismului, sportului, ecologiei sau protecției împotriva dezastrelor naturale sunt alte domenii din cadrul unei colaborări fructuoase a celor două țări.

Este de o extremă importanță faptul că România îi acordă Serbiei suportul complet în parcursul său de aderare ca membru deplin în cadrul Uniunii Europene. Experiența României în acest sens este prețioasă și va ajuta în mod precis la depășirea obstacolelor cu care se confruntă toate țările care doresc să devină membre ale Uniunii Europene, aici incluzând, bineînțeles, și Serbia. Acest ajutor reprezintă încă o verigă în lanțul relațiilor dintre Serbia și România.

Un punct special în cadrul gradului înalt de cooperare între aceste două țări îl reprezintă faptul că România nu a recunoscut proclamarea unilaterală a independenței Provinciei sârbe Kosovo și Metohia. România a dovedit prin acest lucru că este o țară care respectă fără compromisuri principiile de bază ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Acest lucru face ca România să se remarce ca fiind un lider printre țările membre ale Națiunilor Unite care luptă pentru pace și securitate internațională, ceea ce reprezintă și scopul inițial al constituirii Națiunilor Unite.

Domnule deputat, dacă vă puteți apropia de încheiere... Mulțumesc.

...peste 8.300 de sârbi au fost uciși, răniți sau au dispărut în luptă, iar, dintre supraviețuitori, peste 900 de ofițeri, subofițeri și soldați sârbi au fost decorați cu înalte ordine militare românești.

Actualmente, minoritatea sârbă se bucură, în România, pe lângă dreptul de a fi reprezentată în Parlament, de absolut toate drepturile și libertățile cetățenești de care are nevoie – dreptul la educație în limba sârbă, libertate confesională, dreptul de exprimare, păstrare și de promovare a identității etnice.

Faptul că drepturile acordate de către statul român minorităților sunt dublate de un sprijin constant din partea statului face ca România să fie un exemplu pentru alte state în ceea ce privește tratarea minorităților.

Deputat Slavoliub Adnagi, deputat al minorității sârbe.

Mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Norbert Apjok.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În momentul de față sunt peste 8.600 de proiecte aprobate în Programul Start-up Nation, din care doar puțin peste 1.000 sunt chiar și finanțate. Asta înseamnă că, de la închiderea sesiunii de aplicare, în luna iulie, și de la semnarea contractelor, în luna noiembrie, până azi, sunt mii de firme nefinanțate, care sunt prinse între instituțiile bancare și Fondul Național de Garantare.

S-au solicitat peste 4.000 de credite-punte, din care doar 1.700 au fost aprobate de Fondul Național de Garantare a Creditelor IMM, conform celor mai proaspete informații de pe site-ul ministerului.

Aprobarea unui dosar durează peste două luni. Firmele câștigătoare, chiar și în lipsa finanțării, au totuși obligația să se țină de planul de afaceri în baza căruia au câștigat finanțarea, iar antreprenorii se văd nevoiți să își acopere cheltuielile din sursele proprii.

Evident, planurile de afaceri au fost concepute în așa fel încât să se încadreze în cerințele programului. Astfel, dacă ne raportăm doar la calitatea de angajator a acestor start up-uri, după doi angajați, acele firme au deja costuri de peste 6.000 de lei pe lună, pe care trebuie să le suporte din buzunarul propriu. Și, pe lângă acestea, mai sunt și costuri cu chirii, respectiv cu funcționarea firmelor.

Greutățile financiare sunt dublate de imposibilitatea achiziționării echipamentelor și a utilajelor cu care s-ar putea să se genereze venituri. Astfel, se produce un decalaj între momentul în care începe activitatea acestor societăți pe hârtie și momentul în care începe efectiv activitatea

producătoare de venituri, antreprenorii fiind nevoiți să acopere aceste costuri din surse proprii.

Decalajul, în termeni financiari, este uriaș. Probabil că acesta este și motivul pentru care pe internet apar anunțuri cu firme câștigătoare în Programul Start-up Nation, firme de vânzare. Este pusă în pericol existența mai multor mii de firme.

Acestea sunt situații complexe, pentru care nu sunt pregătiți antreprenorii la început de drum, iar experiența negativă le va lăsa un gust amar, care ar putea să afecteze și spiritul antreprenorial din țară.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul doamnei deputat Cătălina Bozianu.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul PSD își bate joc de femeile din România prin exploatarea temei egalității de gen”.

Stimați colegi,

De la instalarea celui de-al treilea Guvern PSD din primul an de legislatură, suntem asaltați de putere cu declarații lăudăroase despre prezența masivă a femeilor în acest Cabinet. Însă lauda de sine a PSD-iștilor pe acest subiect nu miroase a bine. Nu miroase a bine întrucât simplul fapt că un ministru este femeie nu are, în esență, nicio valoare. Important este cât de competent, cât de performant și cât de onest este acel ministru.

Deși sunt femeie, nu cred că în politică genul ocupanților de funcții publice are vreo importanță. În a fi femeie nu ai niciun merit. În a fi competent sau incompetent, meritul sau vina îți aparține în totalitate. De aceea, cred că este limpede pentru toată lumea că povestea Guvernului PSD care avantajează femeile reprezintă doar praf în ochii românilor, aruncat de o guvernare care nu se poate lăuda cu nimic altceva.

Ultima aberație pe această temă este inițiativa care obligă angajatorii de stat sau privați să încadreze experți de gen, a căror fișă a postului ar fi să se asigure că femeile sunt egale în șanse cu bărbații. În fapt, această inițiativă, pe care, ca femeie, nu mă sfiesc să o calific drept o aiureală de politruc comunist, va împovăra bugetul de stat și bugetele firmelor cu o clasă de tăietori de frunze la câini.

Doamna Dăncilă și alții vor obiecta, poate, că aceasta este o normă europeană. Posibil, dar nu-i scade caracterul aberant. Mai ales într-o Românie din care lipsesc locurile de muncă serioase, generate de o creștere economică sănătoasă. Mai ales într-o Românie în care bugetul de stat abia se mai ține pe linia de plutire din cauza pomenilor PSD-iste și în care mediul privat se sufocă din cauza poverilor fiscale. Domnilor colegi, cer Guvernului PSD, domnului Dragnea și doamnei Dăncilă să înceteze exploatarea fără rușine a temei egalității de șanse între femei și bărbați și să renunțe la prostiile legislative pe această temă.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea deputaților și deputatelor neafiliați, doamna deputat Oana Bîzgan, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege,

Dragi colegi,

Salut avizarea de către Guvern a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.

Alinierea legislației interne la Convenția de la Istanbul, ratificată de România încă din 2016, este esențială nu doar pentru respectarea angajamentelor asumate de țară, ci mai ales ca sprijin real pentru victime, prin măsuri ca ordinul de protecție provizoriu.

Vă rog încă o dată să susținem cu toții, indiferent de formațiunea politică, acest proiect de lege în plen și să contribuim direct la stoparea violenței asupra femeilor și a copiilor.

Violența ne afectează pe toți, nu doar pe victimele și familiile lor. La fel și existența copiilor și a adulților fără CNP sau acte de identitate.

Nu de mult, un bebeluș de numai trei săptămâni a murit de pneumonie, într-o colibă, la marginea pădurii, unde mama lui fugise să se adăpostească de abuzurile și bătăile crâncene de acasă. Mama nu avea buletin. Copilul ei nu a putut fi tratat corespunzător, ei nu i s-a putut oferi sprijinul atât de necesar.

În această situație se găsesc prea multe mame din România, prea mulți copii.

Conform estimărilor, în țara noastră, peste 160.000 de persoane nu au o identitate oficială. Asta înseamnă că aceste persoane, majoritatea copii, nu au acces la educație, la sănătate, la asistență socială, la un loc de muncă și așa mai departe.

Procesul de obținere a unui certificat de naștere poate fi anevoios și chiar costisitor pentru părinții care nu au, la rândul lor, acte de identitate. Multe familii aflate în situații vulnerabile nu îl pot parcurge. Inegalitățile se transmit, astfel, de la o generație la alta, iar dezvoltarea individuală, precum și a comunității întârzie.

Ordonanța de urgență nr. 33/2016, propusă pentru a simplifica procedura de alocare a codului numeric personal pentru nou-născuți, nu poate fi aplicată corespunzător, în lipsa modificării normelor aferente.

În continuare, bebelușii fără identitate nu vor beneficia de îngrijirea medicală necesară. Nu vor beneficia nici de educație. Unii nu vor avea, poate, o familie. Pe scurt, acești copii vor fi condamnați la o viață lipsită de drepturi. La o viață de inegalitate și inechitate.

Mulțumim tare mult.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cocoș.

Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii urmăresc cu mare interes Programul de guvernare al alianței PSD–ALDE în anul Centenarului”.

Guvernul Dăncilă și-a propus ca prin Programul de guvernare 2018–2020 să recupereze toate întârzierile înregistrate la învestire și să rezolve problemele nou-apărute, astfel ca economia României să se modernizeze cât mai mult.

Anul 2018 – anul Centenarului – va însemna continuarea modernizării economiei, modernizare care a început în 2017 cu modernizarea sistemelor publice către cetățean și invers.

Centenarul nu trebuie să însemne doar conferințe și simpozioane, trebuie întreprinse acțiuni și măsuri care să ducă la creșterea nivelului de trai al românilor. Pentru modernizarea României, sunt necesare investiții masive, începând de la capitalul uman până la investiții în infrastructură, de la modernizarea marilor sisteme publice la reforma statului. Modernizarea României înseamnă, pentru fiecare român:

- acces la apă potabilă, încălzire și canalizare, inclusiv în

- mediul rural;

- acces la drumuri modernizate, asfaltate, drumuri expres

- și autostrăzi;

- acces la educație decentă;

- acces la un sistem de sănătate decent, cât mai aproape

- de standardele europene;

- acces la cultură;

- acces la servicii publice de _front office_ de calitate, prin

- digitalizarea administrației publice;

- acces la apărare și siguranță zilnică;

- acces la o justiție corectă și la o bună reprezentare în

- sistemul democratic;

- acces la toate serviciile sociale de calitate;

- acces la alimente de calitate, sigure și hrănitoare. Guvernul Dăncilă a înțeles că modernizarea României și creșterea economică înseamnă, în final, creșterea nivelului de trai din toate punctele de vedere.

Personal, am mare încredere în Programul de guvernare 2018–2020 al alianței PSD–ALDE și în capacitatea Guvernului Dăncilă de a realiza întocmai acest program.

Mulțumim.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Antoneta Ioniță.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Scrisoare deschisă adresată ministrului sănătății”.

## Stimată doamnă ministru,

Apelez la acest tip de comunicare deoarece încercarea precedentă de a avea un dialog deschis s-a dovedit a fi un eșec. Am încercat să aflu, împreună cu alți colegi din Comisia pentru sănătate, punctul de vedere pe care îl aveți în legătură cu câteva dintre problemele grave ale sistemului medical românesc. A trebuit să ne mulțumim cu generalități transmise ca răspuns la chestiuni punctuale.

Sistemul sanitar din România se prezintă în acest moment ca un sistem în colaps, care trebuie resuscitat. Lipsurile sunt evidente, le simțim cu toții, pacienți și medici, pe pielea noastră. Avem 22 de morți din cauza gripei, avem noi cazuri de rujeolă confirmate în țară, suntem în plină criză a sângelui și a produselor derivate. Lipsa medicamentelor din farmacii și spitale, condițiile precare de care „beneficiază” o mare parte a pacienților, legislația incompletă, care să conducă la o dinamică firească a dezvoltării sistemului sanitar, toate acestea completează un tablou dureros a ceea ce înseamnă problemele pe care le aveți de gestionat.

Doamnă ministru, mă bazez pe faptul că, deși sunteți economist de profesie, ați luat la cunoștință despre aceste disfuncționalități încă din perioada în care ați fost directorul unui spital județean. De asemenea, vreau să vă reamintesc câteva dintre problemele semnalate în Comisia pentru sănătate la care, din păcate, nu am primit niciun răspuns.

Există medici care au terminat rezidențiatul și au fost confirmați ca specialiști în domeniul respectiv care însă nu-și găsesc locuri de muncă la spitalele de la stat. Este o situație paradoxală: pe de o parte, ne plângem de lipsa medicilor, de opțiunea tinerilor de a pleca din țară, pe de altă parte, cei care aleg să rămână nu-și pot găsi un loc de muncă în spitalele de stat.

Ar trebui găsită o soluție de încadrare pentru absolvenții facultăților de medicină care nu au promovat examenul de rezidențiat, având în vedere faptul că sunt foarte mulți astfel de medici care au avut un punctaj mare la acest examen, însă insuficient să poată intra în pregătirea de rezidențiat.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Cristina Iurișniți.

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se referă la bacalaureatul început în această săptămână.

„Au început probele de evaluare ale primului bacalaureat ilegal din România. «Pamblicăria» pe «genunche” din educație continuă”.

Stimați colegi parlamentari,

Bacalaureatul reprezintă, precum bine știm, pentru orice tânăr european responsabil un examen de maturitate, o etapă, un prag de răscruce, de alegeri asumate pentru viitorul parcurs profesional.

Să ne amintim etimologia cuvântului „bacalaureat”. Provine din franceză – _baccalauréat_ , provenit din latina medievală – _baccalaureatus, baccalaureus_ , însemnând „tânărul care vrea să devină cavaler”.

Să ne mai amintim, de asemenea, că primul examen a fost organizat în Franța, în martie 1808, decretul semnat de către Napoleon Bonaparte consfințind apariția examenului de bacalaureat, ceea ce reprezintă începutul învățământului modern francez și european.

În România apare în 1925, după ce dr. Constantin Angelescu, în calitatea sa de ministru al Instrucțiunii Publice, a hotărât ca elevii de liceu să susțină o testare la finele anilor de studii.

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, bacalaureatul reprezintă „examenul general cu care se încheie cursurile liceului și după care este permisă intrarea la facultate” sau un „titlu obținut de absolventul unui bacalaureat”.

Metodologia de organizare și calendarul unui examen de bacalaureat, în orice țară europeană care își respectă cetățenii, sunt stabilite cu cel puțin câțiva ani înainte, la începutul ciclului liceal de studii. Însă în România totul este răsturnat și încurcat, de la legile justiției la Legea bugetului, care a acordat educației cel mai mic procent din PIB din Europa – 2,98% –, Codul fiscal și până la organizarea unui simplu examen de bacalaureat.

Miniștrii educației acționează nu numai în afara definiției și a caracteristicilor intrinseci ale unui examen de maturitate cum este bacalaureatul, ci mai ales dictatorial, fără consultări publice reale, sau prin încălcarea Legii educației nr. 1 din 2011, ministrul Pop emițând Ordinul nr. 4.792 din 2017 în temeiul art. 77 alin. (5) și al art. 361.

Vă rog să vă apropiați de încheiere.

...învățământului liceal primesc diploma de absolvire și foaia matricolă, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, în învățământul postliceal, precum și dreptul de susținere a examenului de bacalaureat.

2. Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat.

Așadar, ministerul este în culpă, derulează un examen care nu respectă legea și, mai ales, nu se menționează în niciun înscris ce se întâmplă cu elevii care nu vor promova clasa a XII-a sau vor avea la finalul cursurilor situația neîncheiată. Ministerul Educației nu clarifică acest absurd al situației. Ce se va întâmpla cu orele de TIC – deci, Tehnologia informației și comunicării...

Doamnă deputat, vă rog frumos să încheiați...

...sau în timpul orelor de limbi moderne de circulație internațională, presupunând că parcurgerea integrală a programei școlare este obligatorie pentru a susține o probă de evaluare care face parte integrantă din examenul de bacalaureat?

Educația, încotro? Rămâne o întrebare retorică, cu un gust din ce în ce mai amar pentru toți actorii educaționali responsabili – elevi, profesori și părinți.

Mulțumesc.

Cristina Iurișniți...

## Mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului Cristian Sefer.

Și am o rugăminte pentru toți cei care susțin. Vă rog să vă limitați la trei minute, din respect pentru ceilalți colegi. Eu am răbdare, pot să vă ascult, dar, din respect, vă rog să vă limitați la trei minute.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

„Abordarea autorităților privind protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor trebuie revizuită!”.

Situația, mai mult decât îngrijorătoare, privind gradul scăzut de reciclare și încărcarea excesivă a gropilor de gunoi impune găsirea de soluții viabile pentru remedierea situației actuale.

Deși România are o reglementare legală care impune populației obligații de colectare selectivă la un nivel mult peste cel existent în majoritatea țărilor Uniunii Europene, respectiv sancțiuni drastice în caz de neconformare, gradul de colectare și reciclare tinde în mod îngrijorător spre zero.

Simpla stipulare în legislație a obligației populației de a-și colecta selectiv deșeurile și impunerea unor amenzi drastice în caz de neconformare nu sunt soluții. Înainte de a obliga și sancționa, populația trebuie sprijinită și stimulată.

Se impune demararea în regim de urgență de consultări între toți factorii implicați, atât autorități legislative și executive, cât și reprezentanți ai asociațiilor de proprietari și ai firmelor de salubritate, pentru identificarea de soluții tehnice viabile care să permită în mod real o colectare selectivă a deșeurilor generate de populație.

Sunt convins că fiecare dintre noi ne dorim pentru noi și pentru copiii noștri un mediu sănătos, nesufocat de gunoi, fiind dispuși să facem un efort pentru aceasta, dar efortul nostru, al indivizilor, trebuie să întâlnească efortul autorităților, pentru a fi eficient.

Deputat al PMP Călărași, Cristian Sefer. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul domnului Florinel Stancu.

## Bună dimineața! Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Creșterea turismului este susținută de extinderea globală a gospodăriilor cu venituri medii, de o populație îmbătrânită, care tinde să călătorească mai mult, precum și de creșterea conexiunilor dintre destinații, ceea ce face turismul mai accesibil. Acest fapt a fost relatat de Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor, în anul 2016, date pe care le puteți găsi și în presa de la noi.

Coaliția aflată la guvernare a luat seamă de cifrele rapoartelor emise de instituțiile internaționale și a adoptat o serie de măsuri pentru a susține circulația turistică în România. Una dintre aceste măsuri este acordarea voucherelor de vacanță, o măsură bună, bine reglementată și accesibilă pentru toți angajații din sistemul bugetar. Voucherele de vacanță vin în sprijinul turismului românesc, iar efectele lor sunt următoarele:

1. la cei 1.450 de lei de persoană, fiecare familie va mai aloca bani în plus pentru a-și petrece vacanța în România, fapt nespus de benefic pentru afacerile din industria turismului românesc;

2. românii își descoperă țara și sunt stimulați să se recreeze mai des; 3. operatorii din turism înregistrează rezultate mai bune, iar investițiile statului cresc;

4. cei 1,7 miliarde de lei alocați de Guvernul României sunt investiți în susținerea turismului național, în mod transparent și sigur;

5. vor fi create noi locuri de muncă în acest domeniu.

Toate aceste efecte se încadrează în ceea ce ne-am propus să facem pentru turism. Să-l dezvoltăm! Există încă o serie de măsuri pe care Ministerul Turismului le pregătește și pe care noi, deputații de la Comisia pentru industrii și servicii, așteptăm să le analizăm.

În concluzie, dacă în 2017 am avut o creștere cu 20% a românilor care au ales o destinație turistică autohtonă, față de 2016, în acest an, după intrarea în vigoare a voucherelor de vacanță, cifra se va dubla.

Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Vasile Gudu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Un nou sabotaj al incompetenței fiscale marca PSDragnea”.

Minciuna este politică de stat în guvernele PSD. Două Românii – una PSD-istă, cu creștere economică, salarii mai mari, lapte și miere, alta a celor cu salarii tăiate, inflație galopantă, dobânzi mari, deprecierea leului, companii care se închid, impozite mărite, cozi la plata impozitelor, controale ANAF la ordin politic. Haosul fiscal generat de actuala guvernare PSD–ALDE atinge pe zi ce trece noi culmi ale incompetenței autorităților responsabile de acest domeniu.

În baza Ordonanței privind transferul contribuțiilor, după două luni de zile, ANAF nu a operat nici până astăzi modificările necesare în privința declarației pe care trebuie să o înregistreze agenții economici. Astfel, angajatorii sunt în imposibilitatea de a-și achita, până la data de 25 a lunii, obligațiile fiscale legate de veniturile salariale ale angajaților reținute la sursă.

Guvernul Dăncilă a venit cu o nouă cârpeală. Ultima ordonanță de urgență vine cu o inechitate în plus și, implicit, cu o nouă presiune pe angajatori, care aveau deja partea lor de contribuții pentru fiecare angajat. Pentru a-și acoperi incompetența la nivel de guvernare, PSD–ALDE creează conflicte, tensiuni și poveri inutile.

După ce a întors țara cu fundul în sus cu o revoluție fiscală și una a salariilor, complet necorelate, contradictorii, făcute pe genunchi, fără nicio logică, gruparea lui Dragnea și Vâlcov se străduiește acum să cârpească măcar aberațiile strigătoare la cer, cum este cazul angajaților part-time care câștigă mai puțin decât datorau statului. Și o face prin altă aberație, la fel de strigătoare la cer.

După ce ideea revoluției fiscale a fost că angajatorul nu mai plătește nimic pentru angajat, iată că, în cazul part-time, este la loc comanda, angajatorul este obligat să preia jumătate dintre dări. Deci Guvernul obligă angajatorii să plătească statului bani pentru munca neprestată. Vâlcov taxează munca nemuncită și salariul neplătit și îi obligă la plata aceasta stupidă și profund nedreaptă inclusiv pe angajatorii privați.

Vă rog să vă apropiați de încheiere, domnule deputat. Mulțumim tare mult.

Ordonanțele nocive trebuie respinse, fiindcă nu există soluția urgentă a abrogării acestora. Acest Guvern care își bate joc de români, un Guvern care taie salariile la vreme de creștere economică, care discriminează, care încalcă dreptul la pensie, care distruge instituțiile, care nu ține cont de justiție și economie, care... e pe cale să ne împingă la periferia Uniunii Europene, dacă nu în afara ei.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Vasile Gudu.

Mulțumim, domnule deputat.

Îl ascultăm cu mare interes, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul Corneliu Bichineț.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Plăcerea este și de partea mea să vă am alături. Și mai și cred că, într-o bună zi, în PNL dumneavoastră veți fi unul dintre primii cinci oameni. Așa cum mă străduiesc să ajung și eu la PMP, de altfel.

Stimați colegi,

În drum spre microfon, mi-am schimbat declarația politică, pentru că am auzit doi colegi parlamentari foarte buni – pe Mihai Botez, de la USR, și Bodea, de la Iași – care au făcut niște declarații politice foarte bune, pe linia pe care au început-o cu ceva vreme în urmă. Și eu nu vin să recit o poezie aici.

Spunea colegul de la Vaslui, de la USR, că este bine să fie trotuare. Așa este! Dar întâi să ne ocupăm puțin de drumuri și pe urmă facem și trotuare. Cum era cu pâinea și cu cozonacul – dacă asigurăm pâine, cozonacul vine de la sine.

Oricum, am apreciat că vreți ca tuturor celor care împlinesc 18 ani statul român să le pună la dispoziție câte o Constituție. Și nu e rău nici câte o Biblie, pentru că noi suntem un popor creștin, noi, românii. Domnul Marius Bodea spunea că „Iașiul a devenit un sat fără câini”. Negreștiul, unde trăiesc eu, e la 40 de kilometri. Și, dacă nu aveți câini, vă dăm noi, pentru că la Negrești, pe cap de locuitor sau, mă rog, pe picior de locuitor, sunt doi-trei câini. Și, foarte interesant, cum s-a închis spitalul – și, nu vă spun, am învățat la psihologie, de la Pavlov –, câinii din Negrești au început să imite salvarea. Merg salvările dus-întors până la Vaslui de dimineață până seara, încât câinii au înțeles că trebuie să facă ei ca salvarea.

Și am ajuns și la ceea ce voiam să declar eu acum. Ați văzut, la buget, parlamentarii PMP-ului, eu, alții, dumneavoastră, am cerut ca serviciul de ambulanță național să-și amplifice activitatea, pentru că țara noastră este o țară cu oameni bolnavi.

Am aflat că din...

Mă uit la ceas, pentru că asta e situația...

Vor fi achiziționate 600 de salvări. Din cele 600, am obținut promisiunea că 100 vor merge la Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești și la Murgeni.

Aflăm că la Murgeni, de exemplu, o localitate de 7.000-8.000 de locuitori, a rămas o singură salvare, care nu mai merge nici ea. Și, din 8 februarie, cei de acolo, de la Salvare, se duc la serviciu și se resuscitează unii pe alții. Pentru că vin cei de la Bârlad să salveze romii, după ce se bat, bineînțeles, aceștia, din motive ideologice, supărați că Guvernul acesta nu le-a făcut o pușcărie mai aproape și sunt nevoiți să facă naveta la copiii lor, la sute de kilometri distanță...

Mulțumim, domnule deputat.

...sau, câteodată, la mii de kilometri distanță, în Franța, Germania...

Mulțumim tare mult.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

...unde sunt la odihnă.

Îmi pare foarte rău, declarația mea politică abia începea. Mulțumesc.

Mulțumim tare mult. În aplauzele... dumneavoastră vă puteți retrage.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul domnului Marius Budăi.

contribuțiilor, dar vor avea contribuții pentru o pensie decentă la ieșirea din activitate.

Ordonanța de urgență vine să clarifice o prevedere care deja exista în Codul fiscal și care spunea că, la contractele part-time, contribuțiile sociale nu pot fi mai mici decât valoarea contribuțiilor aferente salariului minim pe economie. Astfel, actul normativ menționează explicit că plata pentru aceste contribuții la contractele part-time este în sarcina angajatorului, chiar dacă banii sunt plătiți în numele salariaților.

În acest fel, statul îi obligă pe angajatori să le asigure propriilor angajați o contribuție rezonabilă pentru o pensie decentă la ieșirea din activitate a acestora.

Până acum, marea majoritate a contractelor part-time erau folosite ca o formă de evitare a taxelor de către angajatori, în dauna salariaților, care ieșeau din activitate cu pensii derizorii.

Faptul că după introducerea acestor reglementări circa 185.000 de contracte part-time au fost preschimbate în contracte cu normă întreagă arată că această formă de angajare cu normă parțială a fost folosită abuziv de angajatori.

Noua lege este însă rezonabilă și încurajează munca. Există câteva excepții importante de la obligația ca nivelul contribuțiilor să fie la valoarea aferentă salariului minim pe economie, tocmai pentru a încuraja munca cinstită. Persoanele care au un contract cu normă întreagă și unul part-time, pentru cel part-time vor plăti contribuții la nivelul venitului acelui contract part-time; persoanele care au mai multe contracte part-time a căror valoare însumată ajunge cel puțin la nivelul salariului minim vor plăti contribuții sociale aferente salariului minim o singură dată, nu pentru fiecare dintre contractele part-time; persoanele care, din diverse motive prevăzute de lege, nu pot desfășura o activitate cu normă întreagă, cum sunt angajații cu anumite forme de dizabilități, nu vor fi obligate să plătească contribuții la nivelul salariului minim pe economie.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: „Măsuri pentru protejarea veniturilor angajaților din IT, cercetare-dezvoltare, a salariaților part-time și a persoanelor cu dizabilități”.

Stimați colegi,

Guvernul a clarificat faptul că obligația de completare a contribuțiilor sociale pentru contractele part-time până la nivelul contribuțiilor aferente salariului minim revine angajatorului, nu salariatului. Deci niciun angajat, nici de la stat, nici de la privat, indiferent de domeniul de activitate în care lucrează, nu va veni cu bani de acasă pentru plata

Vă rog să vă apropiați de încheiere. Mulțumesc tare mult.

Mai mult, a intrat deja în vigoare măsura prin care sunt scutiți de impozitul pe venit și salariații din IT cu studii medii, nu doar cei cu studii superioare.

Toate aceste politici arată că, pentru PSD–ALDE, valorificarea potențialului de dezvoltare a industriei IT reprezintă o direcție prioritară.

Vă mulțumesc frumos.

Deputat al PSD de Botoșani, Marius Constantin Budăi.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Corneliu Olar.

Dedic această declarație doamnei ministru Olguța. „Dragă Olguța, nu te mai scuza, ai știut că salariile scad încă din vară!”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă din 7 iunie 2017, când s-a întocmit Raportul asupra Proiectului Legii nr. 153/2017, cea a salarizării personalului din sectorul public..., atunci, alianța PSD–ALDE nici nu a vrut să audă să voteze vreun amendament al opoziției.

Au trecut cu tăvălugul peste orice propunere, iar acum dau din colț în colț, pentru că realitatea a ieșit la suprafață, iar salariile a sute de mii de angajați din sectorul public și din economia privată scad. Dovadă este fluturașul de salariu.

Oamenii pierd sume importante din plata muncii lor, iar, de luna aceasta, mii de angajați duc acasă, copiilor și familiilor, bani mai puțini.

Vă rog să ascultați cu atenție textul amendamentului propus de mine la Proiectul Legii salarizării. El prevedea următoarele – chiar vă rog să-l ascultați!

„După intrarea în vigoare a prezentei legi, nicio modificare ulterioară a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu va putea afecta cuantumul net aflat în plată al salariului personalului plătit din fonduri publice.”

Vezi, dragă Olguța, ce bine făceai dacă mă ascultai? Nu m-ai ascultat. Și nici colegii din PSD și ALDE nu au vrut să voteze pentru acest amendament, deoarece știau că vor înșela oamenii, dându-le pe hârtie o majorare de 25%, iar mai apoi vor lua, prin modificarea Codului fiscal, peste 21%-22%. Au știut încă din vară că nu vor majora salariile și că unele lefuri chiar vor scădea, deși pe oameni îi mințeau cu nerușinare pe la televiziuni că salariile vor crește așa de mult încât angajații nu vor mai avea ce face cu banii.

Dragi colegi parlamentari, acest amendament a fost prezentat și în plenul Camerei Deputaților, unde votul a fost împotrivă.

Câți dintre dumneavoastră vă reproșați astăzi faptul că, printr-un vot împotriva acestui amendament, de fapt, ați votat pentru tăierea salariilor pentru sute de mii de oameni, în special în sectorul privat?

Aveți remușcări? Aveți curaj să mergeți în fața alegătorilor și să spuneți că vă pare rău?

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Marius Pașcan.

Bună dimineața, distinși colegi! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Să ne solidarizăm transpartinic pentru recuperarea și securizarea valorilor patrimoniale naționale!”.

E timpul ca România să-și modifice fundamental legislația, pentru a-și proteja ferm și responsabil resursele energetice și patrimoniul național.

În ultimele decenii, am asistat la o competiție a înstrăinării valorilor noastre patrimoniale, concomitent cu o cavalcadă a vânzării pământului țării către concerne și fonduri de investiții multinaționale sau capitaluri străine, iar din această politică risipitoare au avut de câștigat profitorii, comisionarii cocoțați prin diverse funcții și demnități publice.

România este vândută, prăduită ieftin, în continuare, și, aproape fără să ne dăm seama, au ajuns românii o marfă de consum căutată chiar prin valoarea inteligenței, a creierelor pe care le exportă consecvent, renunțând, astfel, de fapt, la un elementar instinct de conservare și protecție națională.

În acest sens, vom reacționa responsabil, iar Partidul Mișcarea Populară va iniția proiecte legislative prin care vom impune obligații și responsabilități concrete instituțiilor statului, pentru a se implica activ în recuperarea patrimoniului național, atât din țară, cât și din afara acesteia.

Pe fondul ambiguităților legislative, al intereselor oneroase sau al dezinteresului politic, România a pierdut tezaurul său, care a fost „rătăcit” pe la Moscova, averea Gojdu, „uitată” prin Ungaria, dar s-a văzut și fără alte bunuri patrimoniale interne, prin retrocedări nelegale, orchestrate politic.

Vom găsi formula legală pentru a se face dreptate și în privința optanților unguri. Se știe că, în urma „Procesului optanților”, desfășurat în perioada 1923–1930, Tribunalul Arbitral de la Paris a obligat statul român să plătească despăgubiri Ungariei și optanților unguri în aur.

Prin Fondul agrar, deschis la o bancă din Elveția, s-a plătit pentru optanți echivalentul a peste 100 de tone de aur pur, de 24 de carate. Dovezile pot fi găsite în documentele oficiale referitoare la clădirile, terenurile agricole și pădurile expropriate.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Ioan Dîrzu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „PSD rezolvă problema salarizării medicilor”.

Obiectivul de importanță națională asumat de PSD, acela de a opri exodul medicilor și al asistenților din țară, devine realitate. Pentru prima dată, specialiștii români din sistemul de sănătate ajung să aibă salarii europene, ca urmare a majorărilor substanțiale dispuse prin Legea unică a salarizării, inițiată și adoptată de parlamentarii coaliției PSD–ALDE.

În acest an, prin două etape succesive de majorări, personalul din sistemul de sănătate ajunge cu salariile la grila aferentă anului 2022.

De la 1 ianuarie 2018, salariile brute au crescut cu 25% față de luna decembrie 2017.

De la 1 martie 2018, salariile medicilor și asistenților medicali cresc la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022.

Majorarea salariilor medicilor de anul trecut și cele care vor avea loc în 2018 au redus cu 70% numărul medicilor care își depun dosarele pentru a pleca din țară. Este un succes cert al guvernării PSD în ceea ce privește diminuarea semnificativă a exodului medicilor.

Aplicarea legii va însemna:

– creșterea masivă de venit, de care va beneficia majoritatea copleșitoare a personalului; astfel, după aplicarea sporurilor, a gărzilor, un medic primar din unități sanitare clinice ajunge la peste 15.500 de lei, adică peste 3.300 de euro brut/lunar, iar un asistent medical la 5.400 de lei, adică la 1.150 de euro/lunar;

– creșterea moderată de venit; beneficiari vor fi farmaciștii și anumiți asistenți;

– diminuări de venit se aplică celor care au deja salarii/venituri extrem de mari, care ies din grila stabilită de lege, inclusiv personalului cu funcții de conducere, respectiv consilieri.

De exemplu, dacă s-ar fi aplicat majorarea de 25% în cazul unui director executiv al DSP, salariul acestuia ar fi ajuns la 18.000 de lei brut, aproape de cel al Președintelui României, care, potrivit legii, este cel mai mare salariu din țară.

Pe ansamblul sistemului sanitar, salariile care cresc moderat sau suferă ajustări reprezintă 3% din total.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Sorin Bumb.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă vizavi de maniera total iresponsabilă în care PSD gestionează economia românească.

Ultima „mare realizare” a PSD în domeniul economic este numirea în fruntea consiliului de administrație al unei întreprinderi strategice din economia românească a unei persoane care nu are absolut nimic în comun cu domeniul pe care a ajuns să îl gestioneze. Mă refer la numirea domnului Radu Coșarcă – specialist în comunicare și PR – în funcția de președinte al Consiliului de administrație al SC Cuprumin – SA, societate din județul Alba care administrează peste 60% din rezerva strategică de cupru a României.

Nu pot să nu mă întreb, în acest caz: „imaginea” cui este domnul Coșarcă?

Atrăgeam atenția, la sfârșitul anului trecut, asupra modului în care PSD, prin instituirea unor mecanisme de genul „Fondul Suveran”, nu face altceva decât să construiască un nou FNI, o nouă schemă de jefuire a economiei naționale, o nouă sinecură de partid, prin care oameni numiți după principiul, deja consacrat, „vocea și talentul” vor ajunge să „administreze” societăți-fanion ale economiei românești.

Iată că o primă numire de acest gen a fost făcută deja, prin instalarea domnului Radu Coșarcă, cunoscut românilor din poziția de prezentator de știri, într-o funcție din care ar urma să administreze destinele unei companii care gestionează una dintre marile bogății ale României, râvnită de numeroși actori internaționali.

Nu am nimic personal cu domnul Coșarcă și îi respect competențele profesionale pe care le deține în domeniul comunicării sau al PR-ului, Domnia Sa având și o îndelungată activitate în acest sector.

Nu înțeleg însă de ce nu a fost numit președinte al Consiliului de administrație la TVR sau la vreo altă organizație din portofoliul statului, care solicită competențele profesionale deținute de Domnia Sa. Nu la Cuprumin, unde trebuie să se ocupe de resurse naturale, de probleme de inginerie a mediului sau de comerț internațional... Sau putea, la fel de bine, PSD să îl țină pe domnul Coșarcă în aparatul Guvernului, să dea lecții de imagine noilor miniștri, pentru a evita situații jenante, precum cele de la audierile acestora în comisiile parlamentare, unde „emoțiile” i-au lăsat fără glas. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului Constantin Codreanu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are următorul titlu:

- „Reunirea celor două state românești este inevitabilă”. Distinși colegi,

Aduc în atenție câteva denumiri de comune din Basarabia: Parcova – raionul Edineț; Ulmu – raionul Ialoveni; Bardar – raionul Ialoveni; Ruseștii Noi – raionul Ialoveni; Puhoi – raionul Ialoveni; Văsieni – raionul Ialoveni; Feștelița – raionul Ștefan Vodă; Opaci – raionul Căușeni; Gotești – raionul Cantemir; Săseni – raionul Călărași; Nișcani – raionul Călărași; Sărătenii Vechi – raionul Telenești; Grătiești – municipiul Chișinău; Boghiceni – raionul Hâncești; Codreanca – raionul Strășeni; Floreni – raionul Anenii Noi; Târșiței – raionul Telenești; Răzeni – raionul Ialoveni; Măgurele – raionul Ungheni; Cucoara – raionul Cahul.

Acestea sunt primele 20 de comune care, prin decizia consiliilor locale, au votat, începând cu 23 ianuarie anul curent, reunirea cu patria-mamă istorică România. Lista rămâne deschisă. Vor urma și alte localități.

Cum este și firesc, în Anul Centenarului Marii Uniri, tot mai multe localități basarabene vor opta univoc și oficial pentru revenirea în familia noastră românească.

Folosesc ocazia și le spun confraților mei basarabeni, de la această tribună a Parlamentului din București, îndrăzniți! Nu vă fie teamă! Unirea face puterea! Astăzi suntem 20 de comune, în curând vom fi sute de sate și orașe care vor vota reunirea.

Dacă administrațiile centrale de la Chișinău și București nu se pun în mișcare pentru realizarea ideii de unire, administrațiile locale, ca și în 1918, sunt primele care ridică stindardul reîntregirii naționale, pentru că sunt cele mai apropiate de cei mulți și asupriți, măcinați de lipsuri și copleșiți de nedreptate și nevoi.

Cortina de fier așternută de cei doi criminali pe Prut, Hitler și Stalin, înlocuită acum cu o Cortină europeană de aur, pe care scrie dulce, dar mincinos „aderare la Uniunea Europeană”, este, de fapt, granița înțelegerilor germano-ruse pusă nedrept, ca un ștreang, pe grumazul țării noastre. Ștreangul de mult este putred și îl vom rupe.

Mulțumim, domnule deputat.

Milioanele de români din Basarabia, rupți cu forța de la sânul patriei noastre, au dreptul la o viață mai bună, demnă și liniștită în familia noastră românească, alături de celelalte națiuni membre ale Uniunii Europene și NATO.

Trăiască ReUnirea Basarabiei cu patria-mamă România! Mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora, PMP.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Alina Teiș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni deputați,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Să protejăm «comoara de la Halânga»!”.

Încheierea ciclului de producție al apei grele și încetarea activității combinatului chimic din localitatea mehedințeană Halânga a reprezentat un moment dificil în viața economicosocială a județului Mehedinți.

Lichidatorul judiciar și-a „ascuțit colții” pentru a doborî tot ce există pe această platformă economică, în numele așa-ziselor datorii, acumulate în condiții nu întotdeauna ortodoxe.

Pe platforma combinatului chimic se află depozitate cantități însemnate de apă grea, care valorează miliarde de euro, o adevărată comoară existentă aici, la Halânga.

Actualul Guvern al României a înființat, pentru păstrarea în condiții optime a apei grele, un centru național de management, dar, din motive birocratice, acest centru încă nu funcționează, existând riscul major ca stocul de apă grea, constituit ca rezervă de stat, să fie compromis, pentru că lichidatorul amenință cu denunțarea contractului de custodie încheiat cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, și cei aproximativ 100 de salariați care gestionează această problemă stau sub spectrul nesiguranței și al șomajului.

Consider că este momentul ca, urgent, să fie definitivate amănuntele cadrului normativ pentru a salva această comoară numită „apă grea”, aflată în depozitul de la Halânga, județul Mehedinți.

Această comoară de miliarde de euro, adunată prin munca și transpirația a mii de salariați care au trudit la combinatul chimic de apă grea, trebuie păstrată la parametrii calitativi inițiali și folosită de România și pentru România.

Să protejăm „comoara de la Halânga”! Vă mulțumesc. Deputat al PSD Mehedinți, Alina Teiș.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Florin Roman.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă adresez guvernanților din majoritatea PSD–ALDE și îi întreb pe colegii din majoritate câte școli și grădinițe au închis și câte se pregătesc să închidă în anul centenarului, când, din păcate, Guvernul României închide școli și grădinițe românești și deschide școli în limba maghiară.

Nu este o acuzație la adresa liderilor UDMR și a Guvernului de la Budapesta. Acuz direct Guvernul României că nu este în stare să aibă grijă de copiii românilor.

În foarte multe locuri din țară, aceștia ajung să fie asimilați, pentru o masă caldă oferită într-un internat în limba maghiară.

Doamnelor și domnilor guvernanți,

Vă mai întreb dacă dumneavoastră înțelegeți tocmai pe dos sensul frazei „implementarea principiului egalității de șanse”, adică nu accesul mai facil la actul de educație, ci îngreunarea acestuia, prin desființarea a sute de școli și grădinițe din România și punerea pe drumuri, adică la mulți kilometri distanță de casă, a copiilor și a părinților acestora.

Cum explicați faptul că, din datele prezentate de fostul ministru, un „geniu”, anterior „pamblicii”, al educației, între anii 2012 și 2018, perioadă în care PSD a fost la guvernare cinci ani, în România au fost închise nu mai puțin de 300 de școli cu personalitate juridică și 350 de structuri arondate?!

Oare reducerea abandonului școlar se tratează cu lacăte pe ușile a sute de școli și grădinițe?! Sau declinul demografic are drept soluție primordială alungarea părinților – și așa din ce în ce mai puțini – din localitățile lor, eventual în afara granițelor, pentru a putea avea acces la școală sau grădiniță?!

Dumneavoastră, domnilor Dragnea, Tăriceanu, Grindeanu, Tudose și doamna Dăncilă, nu numai că nu vă respectați cele mai multe dintre promisiunile făcute românilor în programele de guvernare și le încălcați în mod flagrant drepturile garantate de Constituție, ci și demonstrați, în cazul educației, că cinismul și minciunile dumneavoastră au depășit orice limită imaginată vreodată!

Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului Ionuț Simionca.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România, țara mea, nu se intersectează cu România statului paralel”.

Tot mai des auzim în spațiul public vorbindu-se de așa-numitul stat paralel, cea mai mare prostie debitată de specialiștii în dezinformare ai actualei coaliții de guvernare.

Singurul stat paralel este cel al Guvernului care stă nepăsător, fără să facă ceva bun pentru România, nimic pentru români, fiind, în realitate, paralel cu problemele și necesitățile cetățenilor.

Câteva exemple notabile trebuie enumerate:

– Guvernul a atins performanța de a avea un sistem de sănătate paralel cu nevoile pacienților;

– Guvernul a adus învățământul la stadiul în care, paralel cu ce învață la școală, copiii noștri nu mai înțeleg nimic și trebuie să apeleze la meditații, pentru a nu ajunge în postura jenantă a actualilor miniștri, care taie „pamblici” degeaba;

– Guvernul PSD–ALDE nu are nicio tresărire atunci când salariile românilor scad; le pasă doar să-și crească propriile venituri și să livreze, în paralel, contracte grase clienților lor politici;

– guvernanților nu le pasă că a crescut prețul combustibililor cu aproape 20%, pentru că ei trec paralel cu benzinăriile, au mașini de serviciu pentru care nu plătesc combustibil;

– niciunui membru al Guvernului nu-i pasă că, în urma politicilor economico-financiare falimentare, marca PSD–ALDE, sute de IMM-uri se vor închide, Guvernul pasiv și paralel obținând, în viitor, contraperformanța ca mii de români să rămână fără un loc de muncă, mai ales după „revoluția fiscală”; Guvernul Dragnea, varianta 3.0, are un singur scop, la fel ca și cele dinaintea sa, să-i înnebunească

pe români cu tot felul de aberații și, în paralel, să caute scuze pentru modul deficitar în care conduc România, iar atunci când își dovedesc incompetența, la fiecare șase luni să vină alții, care evoluează tot paralel cu guvernarea.

Domnilor guvernanți, puneți-vă pe treabă, intersectați-vă cu munca cinstită! Treziți-vă la realitate sau plecați acasă!

Românii nu vor să mai accepte mizeriile, minciunile și aberațiile coaliției PSD–ALDE și nu mai este mult până când se vor intersecta cu voi și vă vor face să evoluați în paralel cu guvernarea.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul doamnei Camelia Gavrilă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la un program necesar și eficient de formare profesională, care este asigurat de internship, în contextul în care se preconizează dezbaterea acestui proiect de lege și la nivelul Comisiei pentru învățământ și în contextul în care este vorba de o problemă importantă legată de tineri, încercând să spargem cercul vicios și relațiile destul de fragmentate între ceea ce, pe de o parte, angajatorii solicită – experiență în domeniul respectiv – și, pe de altă parte..., tinerii nu au cum să obțină această experiență.

Și Camera Deputaților, și comisiile de specialitate trebuie să-și asume, ca o responsabilitate importantă, definitivarea acestui suport legislativ, dublată însă și de dialogul cu actorii implicați și încercarea de a susține și de a acorda facilitățile necesare angajatorilor, în așa fel încât programul, oportunitățile deschise prin acest suport legislativ, dat de internship, să se materializeze, să fie concrete.

Trebuie să luăm în calcul rata, încă destul de ridicată, a șomajului în rândul tinerilor, să luăm în calcul faptul că rata..., deci tineri care nu sunt în educație sau în sistemul de formare profesională sau nu au o slujbă, este încă ridicată, aproape 18-19%.

De asemenea, riscul de sărăcie și excluziune socială este foarte ridicat în rândul tinerilor, motiv pentru care demersurile și concentrarea programelor care să vizeze oportunități de angajare și de formare profesională inițială, apoi de angajare a tinerilor pe piața muncii sunt foarte importante.

Legea privind internshipul deschide câteva posibilități, atât din punct de vedere economic, cât și social, legate de pregătirea teoretică și practică, legate de experiențe de viață economică, de viață socială, în context concret.

De asemenea, existența unei prime de promovare pentru angajatorul care transformă contractul de internship în contract pe perioadă nedeterminată, plata tânărului cu 50% din salariul minim pe economie, un certificat de internship, deci un cumul de oportunități extrem de importante.

Am primit deja propuneri din partea tinerilor – și sunt de luat în calcul – legate de completarea acestui proiect legislativ, posibilitatea ca internul să realizeze ore suplimentare, să fie remunerat cu tariful standard pe oră prevăzut pentru o funcție similară, să fie plătite toate contribuțiile de asigurări sociale.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Laurențiu Leoreanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Majoritatea PSD–ALDE nu dorește cu adevărat o autostradă în Moldova”.

Majoritatea PSD–ALDE a mai dat o lovitură județelor din Moldova.

Săptămâna trecută, în Comisia pentru administrație din Camera Deputaților, au votat împotriva construcției autostrăzii Iași–Târgu-Mureș, numită și „Autostrada Unirii”. Acest lucru se întâmplă în contextul în care mai toți parlamentarii din arcul puterii se bat cu pumnul în piept și spun pe la toate emisiunile și televiziunile că suntem în anul centenarului și că sunt tare mândri că sunt români.

Menționez faptul că proiectul de lege fusese avizat pozitiv de Consiliul Legislativ și Senatul adoptase proiectul de lege, dar, în cele din urmă, deputații lui Liviu Dragnea au votat împotrivă în Comisia pentru administrație.

Avem o guvernare care se dă bătută dacă e vorba de a depune efort și de a munci, care nu e capabilă să realizeze nici măcar un kilometru de autostradă și pentru care 100 de ani de la Marea Unire nu reprezintă absolut nimic.

Probabil vor spune că au celebrat Unirea prin banii acordați pentru vreo statuie sau pentru niște broșuri sau pentru niște evenimente care vor fi organizate de niște firme de partid. Dar la modul concret nu vor să facă nimic pentru România.

Am schimbat conducerea Ministerului Transporturilor de trei ori într-un an, pentru că jocurile de putere din PSD sunt mai importante decât construcția unei autostrăzi sau decât metroul din Drumul Taberei.

Proiectul de lege, la care sunt inițiator, împreună cu mai mulți colegi, prevede că autostrada Iași–Târgu-Mureș ar fi finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, precum și din fonduri europene.

Nu ar fi însemnat că, într-un an, gata, am construit autostrada, ci ar fi fost un angajament pe care ni-l puteam asuma pe termen lung.

Moldova se numără printre cele mai sărace zone ale României, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media națională, iar lipsa unei conexiuni între Regiunea de Nord-Est și vestul țării a dus la un decalaj vizibil. Investitorii fug din Moldova și pentru că nu au infrastructura corespunzătoare.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Ionela Dobrică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Doresc, prin intermediul acestei declarații, să vă vorbesc despre unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene care afectează România: consumul de droguri.

Consumul de droguri, în special de substanțe etnobotanice, a crescut alarmant în țara noastră. O spun atât cel mai recent raport al Agenției Naționale Antidrog, cât și recentele cazuri prezentate de mass-media, în care vedem tineri, copii, care ajung la centrele de primire urgențe cu intoxicații severe sau cazul nefericit al unui elev din Buzău, care luna trecută a ajuns la spital în stare atât de gravă încât medicii nu l-au mai putut ajuta.

Raportul Agenției Naționale Antidrog arată că, după consumul de cannabis, cel de noi substanțe psihoactive este cel mai crescut în România. Cei mai expuși acestora sunt tinerii din Botoșani, Brăila, București, Cluj, Galați, Iași și Timiș, unde se înregistrează, cumulat, 62% din toată cazuistica urgențelor medicale, majoritatea covârșitoare fiind reprezentată de elevi.

Printre soluțiile cele mai eficiente pe care raportul agenției le-a identificat se află prevenirea, informarea și acționarea, în sensul combaterii consumului de droguri, încă de la primele semne pe care le observăm la cei din jurul nostru.

La Buzău, autoritățile au decis să se implice și mai mult decât o făceau până acum pentru a stabili direcțiile în care trebuie să se îndrepte în lupta antidrog, în vederea scăderii numărului de consumatori.

A avut loc deja o întâlnire la nivel de reprezentanți ai factorilor de decizie care pot lua măsuri de prevenire a consumului de substanțe psihoactive.

De asemenea, a fost destructurată o rețea de traficanți care aprovizionau piețele din Buzău și Galați.

În plus, Organizația de Tineret a Partidului Social Democrat Buzău a decis să demareze o campanie, considerând că este de datoria ei să informeze persoanele de aceeași vârstă despre efectele negative ale drogurilor.

Ce putem face noi, ca aleși cu putere de decizie?

În primul rând, să ne asigurăm că menținem actualizată legislația cu privire la substanțele noi care apar pe piața drogurilor, pentru a da posibilitatea celor care implementează măsurile de combatere a traficului de droguri să acționeze în consecință și putem, în acest caz, lăsa la o parte diferențele politice și să îndemnăm toate organizațiile din care facem parte să se implice în programe de prevenire și informare, deoarece viețile tinerilor din țara noastră și combaterea consumului de droguri sunt mai importante decât orice ideologie sau apartenență politică.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Mulțumim, doamnă deputat.

Dau, în continuare, citire numelor celor care au depus în scris declarațiile politice.

Așadar, din partea Grupului parlamentar al PSD, au depus în scris următorii deputați și deputate: Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Mirela Furtună, Mihaela Huncă, Ștefan Mușoiu, Tudor Ciuhodaru, Elvira Șarapatin, Sorin Marica, Vasile Axinte, Anișoara Radu, Neculai Iftimie, Ioana Vlăducă, Mihai Weber, Laurențiu Nistor, Nicolae Velcea, Nicolae Radu, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Georgeta Holban și Mihăiță Găină.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florica Cherecheș, Mugurel Cozmanciuc, Gavrilă Ghilea, Bogdan Huțucă, Robert Boroianu, Raluca Turcan, Constantin Șovăială, Nicolae Neagu, Costel Alexe, Angelica Fădor, Victor Paul Dobre, Dumitru Oprea, Viorica Cherecheș, Florin Stamatian, Doru Oprișcan, Dănuț Bica, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci, Andrei Daniel Gheorghe, George Șișcu, Dumitru Mihalescul, Valeria Schelean, Ovidiu Raețchi, Cristian Buican, Ionuț Stroe și Gheorghe Tinel.

Din partea Grupului parlamentar al USR: domnul deputat Dobrovie.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE: Constantin Avram.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale: domnul Dragoș Gabriel Zisopol.

Din partea Grupului parlamentar al PMP: Doru Coliu, Eugen Tomac, Robert Turcescu și Petru Movilă.

Aceștia sunt deputații care au depus în scris.

Așadar declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 13 februarie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă mulțumesc tare mult.

O zi bună vă doresc!

„Fluturașul de salariu va fi turnesolul pentru înșelătoria PSD–ALDE”

Fac un apel la memoria dumneavoastră recentă, adică la ceea ce afirmau la unison atât doamna Olguța Vasilescu, domnul Mihai Tudose, cât și domnul Liviu Dragnea în urmă cu numai câteva luni: „salariile bugetarilor vor crește cu 25% de la 1 ianuarie 2018...” sau „dacă angajatorul din mediul privat nu mai pune nici măcar un singur leu în plus față de ceea ce plătește la ora actuală, netul angajatului crește cu 17%”.

Vă aduceți aminte aceste afirmații? Ar cam trebui! Nu le-am făcut eu! Le-au făcut liderii voștri. Din păcate, cei mai mulți angajați chiar au crezut că de la 1 ianuarie 2018 lefurile lor vor crește substanțial, cu minimum 25% în sectorul public și cu peste 17% în sectorul privat. Însă, de câteva zile, au început deja să se distribuie fluturașii și chiar să se plătească salariile aferente lunii ianuarie din acest an, iar adevărul asupra înșelătoriei PSD–ALDE se vede cu ochiul liber. Salariile scad pentru sute de mii de români, iar pentru cei mai mulți nu cresc.

Doamna Vasilescu, într-un exces uluitor de cinism, îi jignea, zilele trecute, fără să clipească, pe toți angajații din România, spunând că aceștia nu înțeleg, de fapt, că minusul este plus și să aibă răbdare, căci adevărul se va vedea

pe fluturașul de salariu. Mai mult, spunea că încă din luna mai a avertizat că pentru unii angajați salariile vor scădea. Poate o fi spus acest lucru doar domnului Dragnea, căci populației sigur nu i-a spus.

Domnia Sa, deși este ministrul muncii pentru a treia oară într-un an, nu cunoaște faptul că fluturașii de salariu se distribuie după data de întâi a lunii următoare, pentru că ei sunt dați angajaților înainte de a le fi plătită leafa, adică o mare parte dintre fluturași sunt deja în buzunarele angajaților. Tocmai pe fluturașul de salariu angajații au văzut dimensiunea înșelătoriei. Creșterea de 25% la stat sau de 17% în privat nu este creștere, ci este scădere. Dacă sunt ceva angajați norocoși în România, atunci aceștia sunt bucuroși pentru că leafa lor nu a scăzut față de luna decembrie a anului trecut.

Am urmărit și eu explicațiile halucinante și alambicate ale doamnei Vasilescu, din care am înțeles că Domnia Sa nu are nicio vină pentru scăderile de salarii, ci colegii din Guvern. Apoi, am mai înțeles că profesorii cu normă parțială în învățământ, personalul auxiliar din școli, farmaciștii, specialiștii de la medicina legală, experții criminaliști, polițiștii, persoanele cu dizabilități, lucrătorii din sectorul IT și multe alte categorii profesionale nu știu să-și citească fluturașul de salariu și că nu sunt în stare să înțeleagă că minusul pe care îl văd este de fapt plus. Da, aceasta este chiar o adevărată sfidare!

„Cine sunt hoții care fură din salarii, doamnă Vasilescu?” Aroganța și disprețul față de oamenii care muncesc onest au dus la coșul de gunoi al istoriei multe personalități ale vieții publice, miniștri vremelnici, slab pregătiți și de o integritate dubioasă, care se visează țintuiți pe viață în fotoliul ministerial.

Din păcate, oricât s-ar strădui propaganda PSD–ALDE, aceasta nu mai poate ascunde faptul că sute de mii de angajați s-au trezit cu lefurile tăiate. Oricât s-ar strădui să-i convingă pe oameni că minusul este plus, că negrul este alb, că tăierea este majorare, de data aceasta chiar nu le mai iese.

Fluturașul de salariu i-a anunțat, nemilos, pe sute de mii de angajați că vor duce acasă bani mai puțini, pentru ei, pentru copiii și familiile lor. Este greu de înțeles cum, în plină creștere economică, speranța românilor că veniturile lor se vor majora s-a transformat într-o pierdere efectivă de venituri, după ce creșterea nemiloasă de prețuri le alterase deja puterea de cumpărare. Evident că angajații așteaptă răspunsuri, așteaptă să-i vadă pe vinovați și așteaptă măsuri pentru ca nedreptățile să fie îndreptate.

Probabil că fiecare dintre noi s-ar fi așteptat ca Guvernul și parlamentarii PSD–ALDE să-și ceară scuze pentru tăierea salariilor. S-a întâmplat oare așa ceva și nu știu eu? Nicidecum! Se pare că și de această dată, ca și în ultimul an, aroganța este la fel de puternică și vinovăția nu este asumată. Întotdeauna altcineva este de vină pentru măsurile proaste ale Guvernului PSD–ALDE. Nu, de data aceasta „statul paralel” nu a fost invocat, recunosc! Deci nu „statul paralel și ilegitim” a tăiat din salarii. Atunci cine?

Este bine că doamna ministru Vasilescu, într-un exces de jigniri și mistificări, a clarificat problema. De vină sunt agenții economici care „l-au furat pe angajat, ca să spun mai pe românește”. Este bine că a spus-o pe românește, și nu în vreo limbă străină, căci cine știe ce ar fi ieșit!

Așadar înțelegem că poziția doamnei Vasilescu și a Guvernului este că agenții economici sunt de vină. Ei sunt hoții, ei bagă mâna în buzunarul angajatului, ei sunt de vină!

Guvernul PSD–ALDE conduce România, nu agenții economici, și nu angajații! Guvernul, cu ajutorul mâinilor disciplinate ale parlamentarilor PSD–ALDE, a luat măsurile prin care salarizarea în sectorul public a adus profunde inechități între angajați, scăderi salariale sau creșteri umilitoare de lefuri, și tot Guvernul a girat marea scamatorie, care s-a demonstrat acum a fi marea înșelătorie, denumită „revoluție fiscală”.

„Cuvântul nerostit de trei guverne PSD–ALDE – marea evaziune fiscală”

Suntem deja la al treilea Guvern PSD–ALDE și, oricât ne-am strădui, nu vom găsi nici în programele de guvernare, nici în actele adoptate de Guvern, nici în discursurile publice și nici printre preocupările miniștrilor înlocuiți odată la șase luni următoarele cuvinte: „lupta cu marea evaziune fiscală”. Pentru PSD și ALDE, marea evaziune fiscală din România nu există! Pentru PSD și ALDE, fraudele fiscale de zeci și de sute de milioane de euro, care produc găuri uriașe și la bugetul de stat, și la bugetul de pensii, și la cel de sănătate, chiar nu există.

Dacă marea evaziune fiscală nu există pentru PSD și ALDE, atunci aceștia își concentrează toate eforturile numai ca să sufoce fiscal și birocratic agenții economici mici și mijlocii.

Poate că unii au uitat, însă fac apel la memoria dumneavoastră și vă aduc aminte cum căuta Ponta prin casele de marcat ale buticurilor și ale covrigăriilor 20-30 de bani nedeclarați! Dumneavoastră poate ați uitat, însă eu îmi amintesc cum PSD și-a consumat energiile ani de zile cum să impoziteze bacșișurile chelnerilor sau curierilor care aduc pizza acasă. Da, stimați colegi, așa gândește și așa acționează PSD, cot la cot cu falșii liberali din ALDE!

Mulți s-au înșelat gândindu-se că, după ce au scăpat de politicile toxice ale lui Ponta, un Guvern PSD–ALDE ar gândi sau ar acționa diferit. Fals! Ponta a fost mic copil pe lângă soluțiile profund toxice pe care le-au luat cele trei guverne ale lui Dragnea în numai un an și un pic de când se joacă de-a guvernarea! Guvernele lui Dragnea nu au deranjat cu nimic marea evaziune fiscală. Dar, pentru a păcăli oamenii că se preocupă de o mai bună fiscalizare a economiei, au adoptat două ordonanțe crude, cinice, bolșevice prin abordare. Ordonanța nr. 60 din vara anului trecut a găsit marele vinovat pentru veniturile mici de la buget: persoanele cu dizabilități. Da, legea care protejează dreptul persoanelor cu handicap trebuia călcată în picioare de urgență, iar Guvernul PSD–ALDE a și făcut-o, punând taxe suplimentare pe agenții economici și ciuntind din drepturile firmelor protejate.

„Pentru România, o criză a forței de muncă este la fel de periculoasă ca prăbușirea burselor”

Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi mediul de afaceri din România o reprezintă deficitul tot mai acut de forță de muncă calificată la standardele cerute de noile procese de producție, ieșirea din acest impas depinzând exclusiv de voința Guvernului și de utilizarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile alocate României pentru perioada de programare 2014–2020.

De exemplu, în județul Argeș rata șomajului a scăzut în mod semnificativ pe parcursul anului 2017, ajungând ca în luna decembrie să fie egală cu media națională de 4,02%, înregistrată în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Trendul descendent al acestui indicator nu poate decât să producă satisfacție. El indică faptul că numărul celor care muncesc la negru s-a diminuat, că angajații sunt protejați social și au asigurări de sănătate, că evaziunea fiscală s-a micșorat în comparație cu anii precedenți și că putem spera

la o stopare a exodului tinerilor noștri peste hotare în perioada următoare.

Cu toate acestea, la nivelul întregului județ mai avem încă peste 10.000 de persoane care nu au un loc de muncă stabil, vor să muncească și nu există șanse prea mari să își găsească o slujbă potrivită competențelor lor, deoarece mediul de afaceri cere tot mai frecvent personal cu înaltă calificare. Este drept că la nivelul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Argeș s-au organizat în anul 2017 diverse cursuri de formare profesională și burse ale locurilor de muncă, dar se pare că eficiența acestora este încă destul de redusă în raport cu cerințele angajatorilor din județ.

În județul Argeș este mare nevoie și de constructori, și de bucătari, și de ospătari, și de șoferi. Însă, datorită, în principal, investițiilor private antrenate mai ales de industria constructoare de mașini, există o tot mai mare cerere de personal înalt calificat necesar pentru procesele moderne de producție specifice acesteia. Așadar cererea tot mai mare este pentru ingineri, tehnicieni, operatori mașini comandă numerică și specialiști în tehnologia informației, precum și pentru un foarte mare număr de muncitori calificați. De aceste categorii profesionale economia argeșeană are cea mai mare nevoie.

„Alianța PSD–ALDE a creat două state în România – unul real și unul paralel”

Observ cu amărăciune că liderii celor două partide care conduc astăzi România, PSD și ALDE, nu contenesc să acuze statul paralel și să-l învinovățească de toată nepriceperea și incompetența de care ei au dat dovadă. Mai mult decât atât, numai niște lideri iresponsabili s-ar strădui să împartă românii în două categorii – în bugetari și în privați – și să semene ură și dezbinare între aceștia. Legat de acest discurs duplicitar, aș vrea să vă împărtășesc cum văd eu toată această minciună, propagată zi de zi cu toate mijloacele.

În primul rând, este adevărat, avem un stat paralel, dar pe care nimeni altcineva, ci doar liderii PSD–ALDE îl văd.

Așadar liderii PSD și ALDE vor să ne spună că trăim într-o altă realitate decât cea pe care o vedem cu toții, în care salariile au crescut cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în care medicilor și profesorilor li s-au triplat lefurile, în care pensionarii primesc, așa cum spune legea, pensii mărite de la 1 ianuarie și în care alocațiile de stat pentru copii au fost indexate. Tot în realitatea paralelă a PSD–ALDE s-au construit sute de kilometri noi de autostrăzi, s-au modernizat căi ferate și gări, s-au construit școli, spitale și s-au renovat cele vechi. În statul lor paralel, mediul de afaceri și agenții economici români sunt sprijiniți de stat pentru a fi mai competitivi, forța de muncă este tot mai bine calificată, iar organele fiscale sunt tot mai aproape de mediul economic, îl susțin, și nu îl prigonesc cu plata anticipată a obligațiilor fiscale.

În statul paralel al PSD și al ALDE, liderii politici susțin o justiție dreaptă, neaservită intereselor politice și tot în statul „lor” administrația locală are o largă autonomie, atât financiară, cât și decizională. Da, așa vor cei din PSD–ALDE să ne înfățișeze statul român, deși realitatea spune cu totul altceva.

În statul real, cel în care trăim cu toții, salariile nu au crescut, ci în cel mai bun caz nu au scăzut. Peste două milioane de angajați din sectorul privat își văd astăzi lefurile

diminuate, iar în sectorul bugetar cei mai fericiți angajați sunt cei cărora fluturașul de salariu nu le-a adus o veste proastă.

Vă aduc atenției dumneavoastră următoarea declarație politică:

„Fondul Suveran de Investiții trebuie corelat cu dezvoltarea de parcuri industriale în regiunile sărace ale României!”

Doresc să vă ofer prin această declarație politică o propunere pe care să o putem susține cu toții în implementarea programului de guvernare. Este vorba despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, pe care, conform calendarului Ministerului Finanțelor Publice, îl vom avea operațional în cursul anului viitor.

Fără a dori să reiau în detaliu obiectivele acestui Fond Suveran, îmi permit să vă reamintesc totuși faptul că acesta este prevăzut în programul de guvernare drept un motor de dezvoltare economică esențial pentru România. Deși avem o creștere economică importantă, ea este deocamdată bazată pe consum și prea puțin pe producție și plusvaloare. De aceea investițiile preconizate prin FSDI trebuie să se centreze pe valorificarea potențialului industrial al României. Totodată, exemple de bune practici dezvoltate în ultimii ani pe fonduri europene în vestul țării ne arată că realizarea de parcuri industriale reprezintă o rețetă de succes în atragerea investitorilor de anvergură și crearea de locuri de muncă.

La ora actuală, pe teritoriul României sunt funcționale 74 de parcuri industriale, iar, dintre acestea, 27 sunt în Transilvania. Doar Clujul are nouă parcuri industriale funcționale. Cele mai multe însă sunt în județul Prahova, 15 la număr, în care își desfășoară activitatea peste 300 de firme. Iar, în cuantum de eficiență, este suficient să amintim că acest județ a avut un PIB care reprezintă 3,5% din întreg PIB-ul României.

Aceste cifre menite să ne alimenteze optimismul ne arată, din păcate, o nouă dimensiune a disparității și a inegalității în dezvoltarea economică a diferitelor regiuni istorice. Este suficient să amintim că din Regiunea Nord-Est doar Iașiul are două parcuri industriale, și acelea în curs de operaționalizare. În rest, toate celelalte județe au câte unul, aproape complet inerte. La fel stau lucrurile și în alte regiuni ale României.

Ar fi facil să aruncăm vina doar pe autoritățile care administrează aceste parcuri industriale din Moldova, din Banat sau din Oltenia. Toate aceste parcuri oferă investitorilor facilități, atât fiscale, cât și de infrastructură, iar, prin intermediul Legii parcurilor industriale, potențialii beneficiari ai acestor parcuri industriale au avantaje suplimentare. Prin urmare succesul ar trebui să fie garantat.

„Am reușit! Adoptat”

Am reușit! Adoptat. Toți copiii României vor beneficia de această lege. Programul pentru școlile din România a fost adoptat de Camera Deputaților, Cameră decizională. Am susținut azi în plen această lege, prin care toți preșcolarii și școlarii vor beneficia de:

1. Un pachet alimentar complet – lapte și corn, fructe și legume proaspete, masă caldă; pentru mulți este singura masă.

2. Educație pentru sănătate, în special nutrițională, reguli de igienă și adoptarea unui stil de viață sănătos.

3. Pe termen mediu-lung sperăm la o scădere a bolilor condiționate alimentar, în condițiile în care aproape 30% dintre copii sunt supraponderali sau obezi.

4. Totodată, sunt încurajate producția și consumul de produse alimentare autohtone.

Proiectul meu de lege s-a concretizat inițial într-un proiect-pilot adoptat de Camera Deputaților, Cameră decizională. Acum, această nouă lege merge la promulgare. Vă reamintesc că pentru „masa caldă” sunt avizate

25 de variante de meniu de Institutul Național de Sănătate. Data-limită de consum a produselor distribuite unităților școlare, în regim de catering, va fi în ziua producerii.

Pentru pachetul alimentar sunt prevăzute produse de panificație, produse din carne și/sau brânzeturi, derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct.

Sper ca acest program să fie și una dintre căile prin care să putem acorda importanța cuvenită unei alimentații echilibrate și să-i învățăm pe toți copiii, prin diferite metode și într-un mod plăcut și ușor de înțeles, să mănânce cât mai sănătos.

„O altă păcăleală a guvernării PSD–ALDE – creșterea salariilor bugetarilor”

Incompetență vădită, promisiuni deșarte, minciuni, bâlbâieli și foarte puține realizări. Credibilitatea acestei echipe guvernamentale lasă de dorit. Si aici mă refer la toate cele trei guverne care s-au perindat în ultimul an la Palatul Victoria, guverne care nu s-au gândit la dezvoltarea și la bunăstarea țării, la interesele românilor, ci la interesele propriilor membri de partid. În stilul consacrat al liderilor PSD–ALDE, minciuna și dezinformarea continuă, în pofida evidenței.

Au defilat în campania electorală cu multe promisiuni, însă, acum, când au pus în practică programul cu care i-au înșelat pe români, a apărut și adevărul! Mult așteptata Lege nr. 153/2017 – Legea salarizării personalului din sectorul public –, care prevedea creșteri de salarii pentru profesori, pentru medici și pentru alte categorii de personal, încă din luna iulie a anului trecut, s-a amânat până la 1 ianuarie 2018.

Marea înșelătorie dată de Guvern milioanelor de angajați nu este numai așa-zisa creștere a salariilor cu până la 25 de procente din acest an, ci mutarea banilor puși pe hârtie cu plus din buzunarul angajatului în cel al statului, prin „reforma” transferului contribuțiilor la angajați.

Cei mai mulți bugetari – nimeni nu știe încă numărul exact – au fost afectați de această lege, precum și de cele peste 260 de modificări făcute într-un singur an la Codul fiscal. Și, uite așa, peste noapte, angajații s-au trezit cu salariile mai mici. Uite mărirea, nu este mărire, uite brutul mare, iată netul mic!

Ca medic, aștept cu mare interes ca, la 1 martie 2018, să văd și marea creștere a salariilor celor din sistemul de sănătate. Aștept să văd dacă va deveni realitate acordarea de salarii decente, scutirea de impozit pe veniturile salariale ale medicilor, măsură amânată și ea cu încă un an. Aștept ca salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile de medici și de asistenți medicali din unitățile sanitare publice să se majoreze la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022.

Dar, după o analiză deloc dificilă, mi-am dat seama și am găsit dovada că medicii nu vor ajunge să câștige ca în Occident, așa cum încearcă doamna ministru Olguța Vasilescu să ne facă să credem.

„Spitalul Regional Brăila–Galați, o gură de oxigen pentru pacienți”

Promisiunile din cadrul programului de guvernare al coaliției PSD–ALDE în ceea ce privește sistemul de sănătate sunt așteptate de pacienți de mai bine de un an, iar noul ministru al sănătății a dat asigurări că în centrul acestuia este „pacientul, prima prioritate a oricărei reforme”. Dar realitatea este alta. Se pare că acest sistem de sănătate nu se află în slujba pacientului, iar așa-zisa reformă în sistemul de sănătate bate pasul pe loc.

Gălățenii și brăilenii au primit totuși o veste bună. Se va construi un spital regional în această zonă a țării. Reamintesc că în anul 2007 s-au aprobat două hotărâri de Guvern în acest sens: Hotărârea de Guvern nr. 451, prin care s-a stabilit trecerea unui imobil din municipiul Galați, constând dintr-un teren în suprafață de 11,49 ha, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Afacerilor Interne în administrarea Ministerului Sănătății, și Hotărârea de Guvern nr. 1.183, prin care se aprobă și indicatorii tehnico-economici pentru realizarea acestui obiectiv.

În luna noiembrie 2017, Guvernul Tudose a aprobat un memorandum prin care s-au stabilit procedurile necesare îndeplinirii acestui obiectiv, prin identificarea sursei de finanțare, iar Ministerul Sănătății este direct responsabil de pregătirea proiectelor privind construirea acestui spital regional.

Era nevoie urgentă de un spital nou, care să funcționeze în condiții optime și la standarde de calitate, era nevoie de un spital cu dotări și echipamente moderne, cu ajutorul cărora diagnosticarea pacienților să fie rapidă și practică. Dar, după spusele noului prim-ministru al României, Viorica Dăncilă, există mari întârzieri în începerea construcției celor trei spitale regionale – Cluj-Napoca, Iași și Craiova – și, de aceea, mă întreb: oare se va mai realiza acest spital în zona Brăila–Galați? Sau mai așteptăm încă ani de zile de acum încolo?

În noul program de guvernare se pare că s-a amânat termenul studiilor de prefezabilitate pentru cele nouă spitale; termenul iarăși s-a amânat la data de 1 iulie 2018, iar aceste amânări nu sunt de bun augur.

„Gripa, o problemă națională de sănătate publică” Vin în fața dumneavoastră pentru a vă semnala o problemă care nu privește doar Maramureșul, județul pe care cu onoare îl reprezint, vin cu o problemă de sănătate publică națională – gripa.

Potrivit statisticilor, în această iarnă au fost înregistrate 16 decese cauzate de gripă, opt dintre cazuri fiind în ultimele 10 zile. Aceste decese sunt o consecință directă a lipsei de vaccin antigripal, precum și a administrării lui întârziate.

Sunt medic și am recomandat mereu prevenția. Printr-o întrebare adresată ministrului sănătății de la acea vreme, am semnalat lipsa vaccinului antigripal încă din octombrie anul trecut, lună în care ar fi trebuit deja să fie administrat categoriilor cu risc, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

Vaccinul antigripal nu a fost administrat la timp nici măcar copiilor, gravidelor sau bolnavilor cronici, ce să mai vorbim despre personalul sanitar, care este cel mai expus, pentru că intră primul în contact cu bolnavul.

Ministrul sănătății de la acea vreme a precizat că s-au trimis vaccinurile în teritoriu, dar a fost total dezinformat, iar secretarul de stat care a trimis răspunsul a încurcat județele. Reprezint Maramureșul, dar în răspunsul primit de la Ministerul Sănătății în luna noiembrie și semnat de domnul Dan Dumitrescu se face referire la județul Mureș. Eroarea făcută de oficialii din minister mă determină să mă gândesc că astfel de „greșeli” pot duce la decese, așa cum de altfel s-a și întâmplat.

Este târziu să căutăm vinovați în acest caz. Trebuie să conștientizăm că un vaccin care are ca rol protecția împotriva unui virus potențial mortal nu a fost făcut la timp și nu a ajuns acolo unde trebuia. Cine își asumă acest lung șir de greșeli?

Cine va ieși în față și cine le va explica părinților care și-au pierdut copiii sau aparținătorilor că acest lucru putea fi evitat? Cine va răspunde?

Din luna septembrie a anului trecut, oficialii din minister au dat asigurări în loc de vaccinuri, iar administrarea a început tardiv, la finalul lunii decembrie, așa că noi cazuri de gripă pot să apară în orice moment și chiar mortalitate.

Datele arată că la nivel național s-au confirmat peste 100.000 de cazuri de gripă, pneumonii și alte infecții respiratorii severe. Până acum, 826.000 de români s-au vaccinat, iar ministerul transmite că mai are în stoc 135.000 de doze care pot fi distribuite în țară, la cererea direcțiilor de sănătate publică. Oare de ce nu sunt deja acolo unde este nevoie de ele?

„Lia Olguța Vasilescu, ministrul (in)justiției sociale”

Doar lapte și miere ne promiteau PSD și ALDE în campania electorală, dar mai grav este că au făcut asta și după ce au câștigat alegerile și au ajuns la guvernare. Îmbătați de succesul din alegerile parlamentare, precum și din dorința de a masca asaltul la legile justiției, PSD și ALDE au continuat sarabanda promisiunilor deșănțate, doar-doar îi vor păcăli pe români.

Una dintre personalitățile de marcă ale PSD care a intrat în acest joc perfid a fost și doamna Lia Olguța Vasilescu, numită în funcția de ministru al muncii și justiției sociale, fotoliu din care trebuia să aducă bunăstarea mult promisă românilor.

Iată că, la doar un an de guvernare PSD–ALDE, adevărul a ieșit la iveală și s-a dovedit încă o dată că minciuna are picioare scurte.

După ce au trecut pe repede-nainte o lege a salarizării care promitea creșteri salariale de până la 25%, acum, când bugetarii trebuiau să beneficieze de majorările mult promise, am văzut cu toții că majorarea a însemnat, de fapt, o scădere sau, cel mult, o infimă creștere, de maximum 3-4 procente. Chiar și angajații din mediul privat s-au trezit în februarie cu salariile tăiate, ca urmare a „revoluției fiscale”, marca Vâlcov, și a artificiului mutării contribuțiilor de la angajator la angajat.

Constatăm, astfel, că doamna Olguța Vasilescu s-a transformat peste noapte în ministrul (in)justiției sociale, făcându-se vinovată de nerespectarea promisiunilor din programul de guvernare și, mai grav, de o dezechilibrare a politicilor salariale și fiscale.

Asistăm în momentul de față la un adevărat calvar, prin care trec numeroase categorii sociale, asta doar pentru că iresponsabilitatea, minciuna și păcălirea cetățenilor au ajuns la rang de politică de stat.

„Vă garantez că niciun salariu nu va scădea. La stat nici nu se pune problema, e o creștere de 25%, o creștere la brut, dar și la privat cresc salariile”, ne spunea doamna ministru anul trecut.

Când a mințit „mai bine” doamna ministru? Atunci sau acum, când, după ce a fost pusă în fața faptului împlinit, a declarat fără nicio remușcare că „lucrurile acestea au însemnat că la unii cresc salariile foarte mult, la alții rămân pe loc” și, cireașa de pe tort, „la alții vor scădea”?!

„Haosul fiscal nu se pansează cu ordonanțe de urgență neconstituționale, doamnă ministru Olguța Vasilescu!”

Se pare că în ultima vreme asistăm la cel mai prost film făcut vreodată de către diletanții Guvernului PSDragnea, cărora și premiul Zmeura ar fi mult prea onorabil ca să li se înmâneze pentru astfel de inepții, care au condus atât la un haos fiscal fără precedent, cât și la o bătaie de joc nemaiîntâlnită față de plătitorii de taxe și impozite din această țară!

Cum este posibil ca doamna ministru Olguța Vasilescu să susțină, cu mâna pe inimă, în fiecare zi, pe la toate televiziunile și în toate aparițiile sale media, că în România nu va scădea niciun salariu după implementarea inovațiilor sale teribiliste și ale guvernelor din care a tot făcut parte, și anume Legea salarizării unitare și OUG referitoare la trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, iar acum unii dintre salariați să se trezească fie că au salariul mai mic decât în luna anterioară, fie că trebuie să aducă bani de acasă pentru a mai putea munci _part-time_ ?!

Cu alte cuvinte, dacă vrei să mai muncești în România, încheind un contract cu jumătate de normă sau mai puțin, trebuie să premiezi Guvernul PSDragnea că ți-a dat voie să faci așa ceva și să treci la muncă voluntară, dar plătind bine pentru acest „privilegiu”. O asemenea inepție este clar demnă de o Carte a recordurilor prostiei, în care se pot înscrie cu „succes” toate aceste decizii fără nicio noimă luate de guvernele PSD–ALDE în ultimul an!

Mi se pare mai mult decât revoltător ca doamna prim-ministru Dăncilă să vină să le spună românilor că „se va face ordine în sistemul de salarizare printr-o OUG care va stipula că angajaților _part-time_ li se rețin contribuții doar pentru salariul realizat, chiar dacă e mai mic decât salariul minim, iar diferența va fi suportată de angajator...”. Adică prin OG nr. 4/2017 contribuțiile au fost integral trecute de la angajator la angajat, iar acum doamna Dăncila&Co le transferă din nou în sarcina angajatorilor.

Dar și mai revoltător este faptul că atât ministrul muncii, cât și toți cei din Guvernul PSDragnea par mai mult decât surprinși că apar pe bandă rulantă astfel de anomalii, care ar fi putut fi cu siguranță evitate, dacă guvernanții s-ar fi învrednicit să facă un studiu de impact înainte de aplicarea acestor măsuri și nu ar fi trecut direct la experimentarea acestor aberații fiscale pe pielea românilor și a economiei românești.

„Realitatea paralelă a guvernării PSD–ALDE duce la haos fiscal și degringoladă salarială”

După ce în noiembrie–decembrie anul trecut, Guvernul PSD–ALDE ne oferea garanții verbale în legătură cu „revoluția fiscală”, care nu va produce în niciun caz diminuări ale salariilor nete, iar ministrul muncii ne asigura că Legea salarizării va determina creșteri spectaculoase, iată că luna februarie a anului 2018 ne aduce certitudini. Odată cu fluturașii de salarii, românii constată că în foarte multe cazuri salariile nete au scăzut.

S-a ajuns în situații aberante în care salariul net al unor angajați cu normă redusă de lucru scade, din cauza contribuțiilor care se plătesc la nivelul unui salariu minim, chiar dacă venitul lunar este sub acest nivel. Acești oameni defavorizați ar trebui să aducă bani de acasă pentru a plăti integral contribuțiile.

Dragi colegi, cum să explicăm o astfel de măsură: incompetență, rea-voință sau nepăsare?

Ați venit cu o soluție discriminatorie, prin care creșteți sarcina angajatorilor privați, contrazicându-vă chiar „propria filosofie a revoluției fiscale”, care ar fi trebuit să degreveze angajatorii de sarcina contribuțiilor.

Brambureala fiscală PSD–ALDE a făcut victime și în categoria celor scutiți de impozitul pe venit – lucrători din IT, cercetători, persoane cu handicap etc. –, care au suportat o pierdere de cel puțin 7% la venitul net.

Deși catastrofa era previzibilă încă de anul trecut, ați preferat să amânați rezolvarea, venind acum cu ordonanțe pe post de cârpeli, care provoacă discriminări și disensiuni între mediul privat și cel bugetar.

Vă bateți joc de profesiile liberale, de activitățile independente, de artiști, de scriitori, de muzicieni, cărora le cereți să „împrumute statul” prin plăți anticipate și-i umiliți pe la ghișeele ANAF.

Domnilor guvernanți, de ce nu le opriți la sursă contribuțiile, odată cu impozitul pe venit, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți? De ce sunt obligați să plătească CASS cei care sunt și salariați și cărora deja li se opresc la sursă contribuțiile?

Ați declarat că le faceți un mare bine taxându-i numai până la nivelul unui salariul minim brut, dar nu i-ați avertizat că acest „bine” se referă numai la veniturile mari, iar cele mici vor avea de suferit.

„Abuzul adus cetățeanului român din diaspora – devenit o stare de fapt!”

Prin declarația politică de astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră problematica legată de situația cetățenilor români din diaspora, care, din cauza unui ordin de ministru care stabilește un format aberant al unui chestionar, sunt obligați să depună la ANAF un tom de documente, unele dintre ele fiind confidențiale.

Astfel, deși se putea găsi soluția mai simplă pentru stabilirea locului unde se găsesc interesele vitale ale cetățeanului român cu reședința în străinătate, Guvernul a pus încă o dată presiune pe umerii cetățeanului român stabilit în diaspora.

Un simplu document emis de autoritățile statului în care cetățeanul român trăiește și muncește, prin care să se ateste că taxele și impozitele aferente venitului realizat sunt plătite în țara respectivă, nu era suficient pentru statul român!

PSD și ALDE vrea să afle unde locuiesc cetățenii români în diaspora, unde muncesc cetățenii români în diaspora, ce mașini conduc cetățenii în diaspora, ce salarii au cetățenii

români în diaspora etc, întrebări care nu au nicio legătură cu stabilirea rezidenței fiscale.

Da, este bine să ne stabilim rezidența fiscală, dar nu solicitând documente care, într-o manieră sau alta, încalcă dreptul la confidențialitate al cetățeanului.

Tind să cred că aceste acte normative apărute inițial pe timpul lui Ponta, 2012, și reactualizate pe timpul lui Dragnea și Tăriceanu, care au mai mult tupeu împotriva statului de drept, nu urmăresc altceva decât să spună ulterior stabilirii rezidenței fiscale – cine nu are rezidența fiscală în România nu mai votează la alegerile din România!

Această presiune a statului român pusă pe umerii cetățenilor români din afara granițelor țării este inadmisibilă!

De aceea consider că este datoria mea, ca deputat ales în Circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, să îi apăr pe românii pe care se pare că nu îi apără nimeni niciodată.

Mă număr printre cei mai vocali promotori ai drepturilor minorităților naționale, iar acest statut l-am dobândit cu precădere după ce mi-am făcut din apărarea drepturilor românilor care trăiesc în afara granițelor țării un stindard. Înțeleg în cele mai mici detalii ce înseamnă pentru minoritățile etnice respectarea identității naționale, începând cu dreptul de a învăța în limba maternă, drept protejat de normele internaționale. De aici însă până la trocul făcut de actuala putere din România cu UDMR, pentru a pune încă o unitate de învățământ în limba maghiară pe harta României, fără justificare reală, cu încălcarea Constituției și fără a ține seama de vocile românilor interesați, este o cale lungă. Este calea de la responsabilitate și grijă față de cetățenii României la inconștiență și trădare.

Printr-o înțelegere politică incalificabilă între PSD și UDMR, via Budapesta, Senatul României a aprobat, în urmă cu câteva zile, înființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș, cu predare exclusivă în limba maghiară. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care la Târgu-Mureș nu există niciun liceu cu predare exclusivă în limba română, în schimb se înființează cea de-a doua unitate de învățământ cu predare exclusivă în limba maghiară. În plus, multe clase de limba maghiară din județul Mureș sunt încadrate sub efectiv, iar numărul elevilor de confesiune romano-catolică nu justifică un asemenea demers.

Mă îngrijorează în egală măsură faptul că Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș a luat naștere fără respectarea procedurilor de înființare și acreditare a unei unități de învățământ, prin solicitarea unor multiple derogări de la lege și de la metodologia de fundamentare și organizare a unei asemenea unități. Cu atât mai mult, liceul devine un subiect discutabil.

Dacă mai adaug și faptul că Parlamentul a anulat, cu de la sine putere, o decizie a instanțelor judecătorești conform căreia înființarea liceului este ilegală, ne putem da seama de mizele imense care stau în spatele înțelegerii dintre Budapesta și PSD. Nu este deloc întâmplător faptul că Senatul a aprobat acest proiect imediat după vizita în România a ministrului afacerilor externe și comerțului exterior din Ungaria, Péter Szijjártó, o vizită în urma căreia premierul maghiar Viktor Orbán, aflat în plină campanie electorală, a anunțat că au fost convenite cu partea română mai multe chestiuni, cum ar fi livrarea de țara noastră a unei cantități de gaz de 4 miliarde de metri cubi pe an Ungariei, construcția unei linii de cale ferată rapidă între Cluj și Budapesta sau mărirea numărului de puncte de trecere a frontierei între cele două țări.

„Salvați șantierul naval din Mangalia!”

Am transmis ieri o interpelare Ministerului Economiei prin care am cerut explicații cu privire la soarta șantierului naval din Mangalia. Așa cum știți, statul român dorește să îl naționalizeze și a blocat deja vânzarea pachetului majoritar de acțiuni către olandezii de la Damen.

Compania Daewoo Mangalia Heavy Industries este controlată de grupul Daewoo și de compania locală Șantierul Naval 2 Mai – SA Mangalia, la care Ministerul Economiei are 93,9% din acțiuni. Statul are, astfel, indirect 49% din acțiunile Daewoo Mangalia Heavy Industry. Șantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) a avut o cifră de afaceri de două miliarde de lei în 2016, însă a raportat pierderi de 483 de milioane de lei în 2016 și de 515 milioane de lei cu un an în urmă, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice.

Tranzacția prin care olandezii de la Damen urmau să preia 51% din acțiunile Daewoo la șantierul naval din Mangalia, aprobată anul trecut de Consiliul Concurenței, este „în aer”, dat fiind că statul încă analizează tranzacția și se gândește să își exercite dreptul de preempțiune, decizie amânată până acum. Chiar fostul premier Mihai Tudose a anunțat, la sfârșitul anului trecut, că statul român vrea să își exercite dreptul de preemțiune și să cumpere 51% din acțiunile pe care le deține Daewoo la șantierul naval din Mangalia.

Aici apare o primă problemă – statul fiind acționar la șantierul naval din Mangalia, compania este listată la BVB, așa că orice anunț trebuie să fie comunicat și bursei, aceasta fiind o regulă de aur a pieței de capital. Uluitor este faptul că statul a decis să utilizeze dreptul de preempțiune dat de titulatura de coproprietar în plină tranzacție dintre Daewoo și Damen și i-a deposedat pe olandezi de participația pentru care au acceptat să achite aproape 26 de milioane de dolari.

Toate aceste mișcări ale Guvernului mă fac să am un sentiment de _déjà-vu_ . Vă amintiți de Daewoo Automobile Craiova? O situație similară, în care Guvernul a preluat pachetul de acțiuni deținut de sud-coreeni, însă doar temporar, pentru că ulterior statul a vândut acțiunile companiei Ford.

„Guvernarea PSD–ALDE nu are soluții, se închid fabrici și sute de familii au de suferit!”

698 de oameni urmează ca, la sfârșitul lunii martie 2018, să rămână fără locuri de muncă, un lucru foarte grav nu doar pentru Moldova Nouă, ci pentru întreg județul Caraș-Severin. Fabrica DELPHI PACKARD din Moldova Nouă a anunțat că își va înceta activitatea.

O fabrică ce părea la un moment dat un succes ajunge astăzi să se închidă. În 2015, la fabrica din Moldova Nouă lucrau puțin peste 1.000 de oameni, iar în 2016, numărul salariaților ajunsese la 1.877. Acum mai lucrează 698 de persoane, care își vor pierde locul de muncă la sfârșitul lunii martie 2018. Această involuție arătă că nu există o politică reală de susținere a investițiilor în România, că nu există programe care să vizeze dezvoltarea zonelor industriale, că în continuare nu există un plan articulat și realist de susținere a industriei din România, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii rutiere.

Adresez pe această cale întrebări publice miniștrilor economiei și mediului de afaceri care s-au succedat în România și care ar trebui să se ocupe exact de aceste probleme, și anume elaborarea și implementarea unor politici de susținere a economiei, de susținere a investițiilor, de susținere a industriei.

Ce ați făcut concret pentru a susține industria din România?

Ce ați făcut pentru a preîntâmpina această situație prin care trece Moldova Nouă în acest moment?

Câte discuții aplicate ați avut cu investitorii și cu autoritățile locale?

Câte măsuri au generat aceste întâlniri?

Miniștrii s-au succedat, unii au mimat interes, alții nici măcar atât, dar, iată!, am ajuns aici, în situația în care o fabrică care avea în 2016 un număr de 1.877 salariați are astăzi 698 și la finele lunii viitoare își închide porțile. O lipsă crasă de implicare, de interes, de viziune!

Pe lângă lovitura economică pentru Moldova Nouă și pentru județul Caraș-Severin, cea mai mare problemă o constituie lovitura socială. Aproape 700 de familii sunt afectate. Au autoritățile de la nivel național un plan pentru susținerea acestor oameni, pentru susținerea acestor familii? Ce vor face acești oameni de la 1 aprilie? Există un plan, o viziune? Nu au, pentru că, dacă ar fi fost altfel, în momentul comunicării venite din partea fabricii prin care se anunța încetarea activității, reprezentantul Guvernului în teritoriu ar fi trebuit să iasă și să anunțe planul de măsuri și deciziile guvernamentale adoptate pentru a susține Moldova Nouă. Ar fi trebuit să auzim soluții de la cei care sunt acolo să conducă și să decidă, dar ceea ce se remarcă este tăcerea asurzitoare și indiferența față de soarta a 700 de familii!

„Un succes marca PSD – salariile au crescut în medie cu 11,7%”

O mare parte dintre succesele primului an de guvernare PSD–ALDE sunt contestate în continuare de opoziție, în ciuda rezultatelor evidente. Nu vreau să intru cu niciun coleg în vreo polemică, dar țin să dau un singur exemplu, care îmi confirmă spusele și care, concomitent, produce efecte pozitive, resimțite de toți salariații.

Grație eforturilor concentrate ale PSD–ALDE, salariile din România au crescut în medie cu 11,7% anul trecut. Cu alte cuvinte, direcția bună a politicilor noastre este certificată de datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Această medie a salariilor comunicată de INS este cel mai bun indice care face diferența între guvernarea tehnocrată, atât de adulată și de regretată de unii, dar la fel de neperformantă, și actuala alianță guvernamentală.

Potrivit raportului INS, câștigul salarial mediu nominal a ajuns la 2.629 de lei în decembrie 2017.

8,1% este câștigul salarial real pentru aceeași perioadă, respectiv decembrie 2017, față de aceeași lună a lui 2016, adică puterea efectivă de cumpărare a românilor salariați, atât la stat, cât și în mediul privat, a crescut în medie cu 8 lei la fiecare 100 de lei.

Stimați colegi, indiferent că unora dintre dumneavoastră vă place sau nu, primul an de guvernare PSD–ALDE face demonstrația clară a îndeplinirii angajamentului esențial al programului asumat în fața românilor în campania electorală de la sfârșitul lui 2016 – „mai mulți bani în buzunare și o viață mai bună”! Sunt dovedite acum îmbunătățirea nivelului de trai și creșterea puterii de cumpărare prin datele oficiale ale instituțiilor statului.

„Confruntarea generațiilor”

Doamnelor și domnilor deputați,

A trecut un an de guvernare a alianței PSD–ALDE, majoritară în Parlamentul României, generatoare a două guverne, Grindeanu și Tudose, și, dincolo de reușitele actului de guvernare sau nereușitele acestuia, o singură caracteristică se poate alipi acestui an de guvernare: contestarea violentă a măsurilor luate de Guvernul României, indiferent de natura acestora, prin manifestațiile ilegale permanente desfășurate în Piața Victoriei din București.

Protestele așa-zis spontane au fost foarte bine organizate și, potrivit presei, finanțate din exterior prin intermediul ONG-urilor, unele de utilitate publică, care au interpretat partitura externă pe măsura susținerii financiare obținute!

Principala temă abordată de protestatari a fost, evident, lupta împotriva corupției, temă pentru care primim „indicații prețioase” de la unele ambasade, de la Uniunea Europeană, de la cine vrem sau nu vrem...!

La sfârșitul anului 2017, protestatarii au abandonat tema corupției în favoarea temei legilor justiției adoptate de Parlamentul României.

Demn de reținut este faptul că majoritatea protestatarilor au sub 40-45 de ani, care la momentul Revoluției Române erau copii de școală generală, cel mult de liceu. Și astăzi sunt tot copii..., dar ai generației care le-a obținut libertatea și pe care o contestă vehement!

Ca orice om normal al generației care a readus România la democrație, mă întreb dacă noi, generația părinților lor, am explicat suficient de clar ce înseamnă libertatea într-o

democrație. Sunt convins că generația Revoluției Române a ratat lecția de democrație a copiilor ei.

Am ratat explicația simplă a faptului că Parlamentul a fost, este și va rămâne singura instituție democratică cu reprezentare de 100% a poporului român, că este suveran, că legiferează și că asigură stabilitatea țării.

Am ratat explicația simplă a faptului că într-o reală democrație libertatea unui individ nu trebuie să limiteze libertatea celorlalți membri ai societății.

Am ratat explicația simplă a faptului că într-o reală democrație legea votată de Parlament, de o majoritate din Parlament, trebuie respectată, chiar dacă se referă la adunările publice și nu convine cuiva.

## „Legea salarizării unitare, falimentul României”

Din decembrie 2016, de când PSD a preluat guvernarea, acest partid a reușit să ducă România în cele mai nefericite topuri ale lumii.

De exemplu, România se află pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilității la creșterea prețului alimentelor, mai rău decât Tunisia și mai rău decât orice altă țară europeană. Însă suntem convinși că, după ce vom alege oaia, vom părăsi acest loc nefericit. Referitor la corupție, țara noastră este din nou în topul mondial, însă aici, stimate domnule președinte Liviu Dragnea, știm că vinovat este statul paralel.

La educație nu suntem nici măcar la „genunchele” Europei, ci suntem din nou codași în ceea ce privește finanțarea școlilor, dar este bine, pentru că avem doar 2.400 de unități școlare cu grupuri sanitare în exterior.

Mergem mai departe. La turism suntem la jumătatea clasamentului privind competitivitatea acestuia, iar infrastructura rutieră a României se află pe locul 138 din 140 de țări cu cele mai proaste drumuri; pe primul loc la mortalitatea infantilă în Uniunea Europeană: 2.000 de copii mor anual în România înainte de a împlini vârsta de cinci ani – aceasta reprezintă, stimați colegi, guvernarea PSD–ALDE–UDMR. Aceste statistici nu se pot schimba peste noapte, însă cu așa guvernare nici măcar despre o stagnare nu putem vorbi.

Asta se întâmplă atunci când o mână de penali ajung să conducă țara: haos total la toate capitolele.

Colac peste pupăză, după ce că suntem săracii Europei, cu peste 3 milioane de români care au venituri mai mici de 400 de lei lunar, guvernarea a ținut neapărat să producă un haos generalizat, printr-o lege a salarizării unitare, și să transforme angajatul în acționar la firma unde lucrează, obligându-l în unele cazuri să vină cu bani de acasă.

O lege a salarizării care crește salariile, dar scade veniturile, așa cum ne-au explicat guvernanții, produce efecte aberante, cum ar fi, spre exemplu, salarii ale angajaților mai mari decât ale directorului general, în timp ce atribuțiile au rămas aceleași.

În tot acest timp, Ministerul Muncii și Justiției Sociale ne anunță că scopul legii a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore, un haos total în toate instituțiile statului. Acest haos produs de Legea salarizării va duce cât de curând și la un faliment al multor unități administrativ-teritoriale, lucru care s-a întâmplat deja în multe primării din țară.

„Dreptatea trebuie să fie deplină pentru toți”

De ceva timp, legile privind salarizarea și pensiile au devenit subiect de controverse în toate mijloacele de comunicare în masă. Au apărut peste noapte puzderie de specialiști, care dau sfaturi, care contestă orice și care îndeamnă la proteste față de instituțiile abilitate să legifereze și să aplice legile statului. În numele democrației apar tot soiul de opinii, care se vor a fi considerate ca autorizate. Fiecare dintre oratori vine cu câte o idee, pe care o consideră unica salvatoare pentru națiune. Escaladarea acestei situații nu face altceva decât să inducă nesiguranță și neîncredere în rândul populației.

Principiile democrației, pe care le evocăm permanent și pentru care milităm atunci când ne referim la statul de drept, se dovedesc a fi benefice pentru toate categoriile sociale și profesionale, dar numai dacă sunt aplicate corect, cu bună-credință. Altfel, statul ajunge să se comporte în mod arbitrar cu propriii cetățeni. Fără o atitudine sinceră și conștientă față de regulile enunțate în Legea fundamentală, după care se guvernează țara, se poate ajunge destul de lesne la anarhie, care este, evident, opusul democrației.

Cunoaștem, desigur, situația reală și efortul depus actualmente pentru noile reglementări, care trebuie să readucă echitatea în sistemul de retribuire a muncii. S-au produs, de-a lungul anilor, grave derapaje în acest sistem, iar eforturile pe care le depunem azi sunt consacrate eliminării aberațiilor apărute, indiferent de poziția unora, pe care tocmai haosul din sistemul sus-menționat i-a avantajat, în detrimentul majorității salariaților și pensionarilor. Există nemulțumiri de acest gen și la nivelul unor organizații sau asociații profesionale și sociale, din care transpare o discriminare voită și clară între drepturile salariaților bugetari și ale celor din mediul privat.

De regulă, salariații care lucrează la societățile particulare sunt neglijați. Tocmai creatorii de bunuri materiale

și ai valorilor de altă natură, pe care se bazează avuția și progresul unei țări, sunt tratați cu un fel de umilitoare condescendență de unii „amploaiați” care s-au cocoțat cum-necum în fotolii înalte, de unde își permit a-i sfida pe cei mulți. Pe ei nu-i preocupă sursa financiară care le asigură lefurile, privind cu un revoltător aer de suficiență la tot ce se află de la ei în jos. Paradoxal și dureros de adevărat, oamenii care își câștigă traiul din activitățile particulare nu ies în stradă, nu organizează proteste publice, așa cum o fac cei din categoria favorizată, uneori chiar cu atitudine violentă. Plânsul înăbușit al celor mulți și săraci nu se aude. Ei așteaptă încrezători ca autoritățile statului să le facă dreptate, iar noi pentru asta muncim acum, în cadrul instituțiilor constituționale, în timp ce dinspre stradă se aud contestații și amenințări.

„Trebuie să continuăm demersurile pentru extinderea Uniunii Europene!”

Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest trebuie să rămână o prioritate pentru președinția română a Consiliului. Potrivit ultimelor negocieri purtate la Bruxelles pe palierul de dezvoltare teritorială, această regiune devine esențială pentru viitorul Uniunii Europene.

În urma conflictelor izbucnite în mai multe puncte ale lumii și din cauza tendințelor către alte noi _exit_ -uri ale anumitor state membre, se poate spune că Uniunea noastră nu este nici sigură, nici stabilă și nici finalizată. De asemenea, ne confruntăm cu noi provocări în regiune, dintre care țin să amintesc migrația, radicalizarea, accentuarea naționalismului sau terorismul.

Trebuie să apreciem eforturile pe care vecinii noștri bulgari le-au depus pentru extinderea spațiului comunitar către Balcanii Occidentali și să continuăm, la rândul nostru, această strategie prioritară a Uniunii Europene în 2018, precum și în 2019, în timpul președinției noastre.

Este adevărat că noi, cei de la PSD, facem parte din marea familie a socialiștilor europeni, grup care a promovat întotdeauna extinderea, ca politică de succes a Uniunii Europene, dar țin să subliniez că regiunea Balcanilor Occidentali este esențială mai ales pentru stabilitatea și securitatea Uniunii noastre și a tuturor cetățenilor.

Pe lângă eforturile depuse în forurile europene, și noi, cei de aici, din Parlamentul României, trebuie să acordăm mai mult interes și să susținem cooperarea regională, coeziunea și dialogul, atât cu țările membre, cât și cu cele care doresc să intre în Uniune.

„Vânzarea pământului românesc, o problemă delicată” În cartea „Omenirea secolului al XXI-lea și Guvernul Mondial” – 2011, pag. 308–309 –, autorul Ștefan Mâșu, citind un raport FAO din 2009, menționează că în perioada 2004–2009 circa 2,5 milioane hectare de pământ din unele țări, cum ar fi Ghana, Madagascar, Etiopia etc., au fost vândute unor țări, precum ar fi China, Coreea de Sud, Emiratele Arabe ș.a., care urmăresc să-și asigure suprafețe agricole necesare pentru hrănirea propriilor populații. Alte țări-țintă de unde se vrea să se cumpere pământ mai sunt, și anume: Australia, Rusia, Filipine, Mexic, Brazilia, iar țările așa-zise „investitoare” sunt: Bahrain, China, Japonia, țările din Golf, Egipt, India, Kuweit, Libia, Arabia Saudită, Coreea de Sud etc.

Mi se pare interesant de punctat că autorul citat a introdus aceste informații în capitolul intitulat „Războaiele economice în secolul al XXI-lea” și mă întreb:

Care sunt învingătorii, câștigătorii, și care sunt învinșii, perdanții?

Ce țări vor stoca produsele agricole și vor dirija necesarul de alimente, eventual vor crea artificial crize alimentare?

Țara noastră, România, în ce categorie este?

Punându-mi și eu această ultimă întrebare, consider că noul Proiect de lege de modificare și completare privind vânzarea terenurilor agricole trebuie să țină cont de problemele reale cu care se confruntă arendașii și proprietarii de terenuri agricole din România.

În acest moment nu există o legislație europeană secundară care să se refere la achiziționarea de terenuri agricole. Statele membre au competența și libertatea de a-și reglementa piețele funciare. Cu toate acestea, trebuie să respecte principiile fundamentale ale tratatului, în primul rând libertățile fundamentale și nediscriminatorii, pe motive naționale.

Unele legi ale statelor membre acordă protecție terenurilor agricole. Având în vedere că pământul este un activ limitat și special, achiziționarea de terenuri agricole este adesea suspusă anumitor condiții și restricții. Aceste legi naționale privind terenurile, care există în mai multe state membre ale UE, urmăresc diferite obiective, de a menține terenurile agricole utilizate în agricultură, iar caracteristica lor comună este că acestea au ca obiectiv evitarea speculațiilor excesive de terenuri.

„Legea salarizării – un proiect ambițios și asumat” Știm cu toții că era nevoie de o lege nouă de salarizare, pentru că salarizarea în sistemul bugetar devenise haotică, nu se respecta niciun fel de principiu, niciun fel de criteriu. Era în mod necesar și obligatoriu nevoie de stabilirea unor principii și a unor criterii unitare, valabile în aceeași măsură pentru toți salariații din administrația de stat.

Principiile care au fost luate în considerare în redactarea acestei legi sunt: principiul legalității – toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forță a legii; principiul nediscriminării – eliminarea oricărei forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă, principiul egalității – asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoare egală; principiul importanței sociale a muncii; principiul stimulării personalului din sectorul bugetar; principiul ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală în cadrul aceluiași domeniu și în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate; principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale și principiul sustenabilității financiare.

Scopurile principale au fost realizarea unei piramide salariale corecte, astfel încât responsabilitatea să fie reflectată în nivelul de salarizare, precum și instituirea unui raport de 1 la 12 între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar, față de raportul de 1 la 15, cât era înainte de intrarea în vigoare a legii. Și ar trebui să ne reamintim că în România postdecembristă acest raport a atins la un moment dat și cota de 1 la 35.

Dar, când obiectivul este aducerea la un numitor comun în exercițiul bugetar al salariilor pentru mai mult de un milion de oameni, dificultățile sunt pe măsură.

Era inevitabil să apară situații cu totul particulare, greu de prevăzut și de luat în calcul preventiv. Cazul angajaților bugetari cu jumătate de normă, cel al salariaților din cercetare-dezvoltare și inovare, al angajaților sezonieri, al salariaților cu dizabilități încadrați cu handicap grav reprezintă tocmai astfel de situații. Și Guvernul a intervenit imediat pentru a înlătura erorile apărute în grila de impozitare. Poate că vor mai apărea în perioada imediat următoare și alte situații similare. Sunt deplin convins că Guvernul actual le va rezolva pe toate, găsind soluțiile financiare și juridice cele mai bune, cu răbdare, cu determinare și competența necesară.

## „Legea salarizării”

Aplicarea Legii salarizării a creat unele nemulțumiri și nedumeriri în rândul anumitor categorii de bugetari. Aceste nemulțumiri și nedumeriri au apărut, pe de o parte, din cauza aplicării greșite a legii, pe de altă parte, prin confuzia care a fost creată între Legea salarizării și modificările aduse Codului fiscal. Am decis să redactez această declarație politică pentru a clarifica majoritatea aspectelor ce țin de aplicarea Legii salarizării.

Așa cum am menționat și anterior, există două acte normative care trebuie analizate separat: Legea salarizării și Codul fiscal. Legea salarizării a creat un cadru predictibil și sustenabil cu privire la modul în care vor evolua salariile în sistemul bugetar până în 2022. În acest sens, s-au avut în vedere două elemente foarte importante, respectiv raportul dintre salariul minim și salariul maxim în sectorul bugetar să fie de 1 la 12, iar suma sporurilor din sectorul bugetar să nu depășească un cuantum rezonabil, fără de care legea în sine ar putea deveni nesustenabilă. Conform dispozițiilor Legii salarizării, toate salariile din sectorul bugetar au crescut, așa cum a și promis PSD.

Modificările Codului fiscal, relevante pentru prezentarea noastră, se referă, pe de o parte, la transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, iar pe de altă parte la obligația de a fi plătite contribuțiile sociale la nivelul salariului minim brut aflat în plată, chiar și în cazul angajaților cu normă parțială, cu anumite excepții.

Din coroborarea celor două acte normative a rezultat o micșorare a venitului net al persoanelor angajate cu timp parțial. Pentru a corecta această situație, Guvernul României a adoptat în ședința din 8 februarie o ordonanță de urgență prin care, pentru persoanele angajate cu timp parțial, angajatorul este obligat să plătească diferența de contribuții sociale dintre venitul efectiv realizat și salariul minim brut aflat în plată. Astfel, Guvernul a rezolvat extrem de simplu această problemă, iar angajații aflați în această situație vor primi cel puțin tot același salariu ca și înainte de aplicarea celor două acte normative.

O altă categorie care a reclamat scăderi nete ale veniturilor lor au fost grefierii. În cazul grefierilor, a fost efectiv o greșeală în aplicarea legii de Serviciul de resurse umane. Acest aspect a fost foarte clar explicat de ministrul muncii, doamna Lia Olguța Vasilescu. Și în această speță lucrurile au fost clarificate, iar veniturile grefierilor este evident că nu vor scădea.

Declarația politică pe care doresc să o fac privește formularul 600, care, dintr-un instrument financiar, a devenit o problemă pentru mulți cetățeni și chiar pentru stat.

De la începutul acestui an, unul dintre cele mai dezbătute subiecte este cel al acestui formular, utilizat pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale, CAS, și a contribuției de asigurări sociale și sănătate, CASS. Am urmărit cu interes discuțiile din spațiul public referitoare la formularul 600 și sunt surprins că aproape nimeni nu amintește faptul că acest formular există din anul 2012, deci nu este o noutate, dar este tratat ca atare, deși nu este cazul.

În urma emiterii OUG nr. 79/2017, a apărut necesitatea completării acestuia de persoanele fizice care realizează venituri extrasalariale și persoanele fizice autorizate. Această ordonanță a modificat anumite prevederi ale Codului fiscal, prevederi care sunt în avantajul categoriilor de persoane fizice enumerate mai sus.

Astfel, impozitul pe venit a scăzut de la 16 la 10%, CAS nu se mai plătește la valoarea integrală a venitului, ca în trecut, ci la o sumă pe care o va alege contribuabilul. De asemenea, CASS se va plăti la valoarea salariului minim pe economie, și nu la valoarea venitului realizat, așa cum era până acum. În plus, cei care realizează venituri extrasalariale mai mici decât cuantumul salariului minim pe economie nu au obligația declarării și plății acestor contribuții.

În același timp, doresc să propun și o soluție pentru rezolvarea dificultăților în care sunt puse o parte dintre persoanele care au obligația de a completa acest formular. Din punctul meu de vedere, singura problemă a actului normativ este aceea că se stabilește obligația declarării și plății acestor contribuții pentru persoanele care au realizat venituri în anul 2017. Consider, ca persoană care a depus declarația 600, că acest lucru este greșit, deoarece o parte a acestora nu mai realizează venituri în anul 2018 și practic vor fi taxate fără ca ei să mai realizeze venituri.

De aceea, o rezolvare rapidă și corectă a situației este modificarea OUG nr. 79/2017, în sensul obligativității declarării doar dacă contribuabilul realizează acele categorii de venituri în anul 2018 și, eventual, completarea formularului de declarare a venitului cu rubricile specifice din declarația 600. Am început să lucrez la elaborarea propunerilor de modificare menționate, pentru ca situația să fie clară, iar cadrul legislativ să fie aplicabil, corect față de cetățean și ușor de înțeles pentru toți factorii implicați.

„2018 – Anul european al patrimoniului cultural!”

Așa cum știm cu toții, anul 2018 este Anul european al patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural joacă un rol deosebit de important în istoria și identitatea fiecărei țări. Anul european al patrimoniului cultural are ca scop să permită tuturor să cunoască mai bine și să aprecieze patrimoniul cultural, să sărbătorească diversitatea și dialogul dintre culturi, punând în valoare, în egală măsură, sectorul economic și sectorul relațiilor internaționale.

Cu această ocazie, adresez public invitația principalilor actori interesați din domeniul culturii, al instituțiilor publice, al organizațiilor societății civile să se implice, atât la nivel local și regional, cât și la nivel național și european, pentru a sărbători cum se cuvine Anul european al patrimoniului cultural, pentru a contribui împreună la realizarea unei schimbări reale în modul cum apreciem, protejăm și promovăm patrimoniul, garantând că este în beneficiul cetățenilor pe termen lung.

La nivel european, toate instituțiile europene s-au angajat să facă din acest an o reușită! Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social vor organiza activități dedicate patrimoniului cultural și evenimentelor, pentru a sărbători anul.

În plus, Uniunea Europeană va finanța proiecte pentru patrimoniul cultural. A fost lansată o cerere specifică pentru proiectele de cooperare legate de Anul patrimoniului cultural, în cadrul programului „Europa creativă”. Multe alte oportunități sunt disponibile în cadrul programelor „Erasmus Plus”, „Europa pentru cetățeni”, „Orizont 2020” și multe alte programe.

Sub deviza „Anul patrimoniul nostru – când trecutul întâlnește viitorul” pot fi realizate proiecte culturale specifice, activități cu școlile, căutarea de soluții inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau lupta împotriva traficului ilicit de bunuri culturale, astfel încât să permitem cetățenilor să cunoască mai bine patrimoniul cultural și să ia parte activ la aceste activități.

Pentru a exemplifica ce înseamnă patrimoniul cultural pentru cetățenii Europei, voi reda câteva informații extrase din Barometrul cultural european.

„Sănătatea și personalul medical – puncte prioritare pe agenda Partidului Social Democrat”

Știm cu toții că, de câteva zile, sunt puse în discuție măriri salariale ale personalului medical, dar și construirea și renovarea unităților spitalicești, părerile fiind împărțite: pro și contra.

Calitatea serviciilor medicale este foarte importantă pentru fiecare cetățean în parte, iar când spun calitate mă refer la fiecare parte componentă care contribuie la buna dispoziție a pacientului: medic pregătit, aparatură medicală performantă și condiții bune de spitalizare.

Deși s-a susținut că acest program de guvernare a produs un mare haos în domeniul sănătății, trebuie știut că numai în 2017 am avut investiții-record în infrastructură: modernizarea și extinderea a 17 spitale publice; reparații capitale la alte opt spitale publice; finalizarea Maternității Brașov și a Spitalului de Urgență pentru Copiii din Iași; au fost identificate terenurile pentru viitoarele spitale regionale de la Cluj, Iași, Craiova, dar și pentru spitalul republican al Capitalei.

De altfel, au fost alocate 100 de milioane de lei pentru aparatură medicală pentru 22 de spitale, 66 de milioane de euro pentru unitățile de primiri urgențe, 230 de milioane de euro pentru dotarea ambulatoriilor, 18 milioane de euro pentru centre comunitare integrate, au fost livrate 277 de mașini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unități sanitare, a fost demarată achiziția a 12 aparate computer tomograf, astfel încât fiecare spital județean să beneficieze de un asemenea aparat, plus multe alte exemple care pot fi date la acest capitol. S-a lucrat și se lucrează în continuare la eficientizarea serviciilor medicale.

Partidul Social Democrat are un program de guvernare bine pus la punct, care vizează atât o creștere salarială a medicilor și asistenților, acest lucru fiind simțit încă din 1 ianuarie a acestui an, urmând ca cea de-a doua etapă de majorări să fie resimțită odată cu 1 aprilie 2018, cât și o modernizare a aparaturii și a saloanelor fiecărui spital în parte.

În mod evident, programul de guvernare trebuie respectat, aducând în același timp motivare cadrelor medicale, dar și mulțumire fiecărui pacient.

„PSD, pentru Iași – în campanie mumă, la guvernare ciumă”

În intervențiile avute de la tribuna Camerei Deputaților, am încercat să vă aduc la cunoștință și totodată să vă solicit susținerea pentru proiectele județului Iași, un județ curtat intens de PSD în campaniile electorale, dar pedepsit și uitat cu desăvârșire în perioadele de guvernare.

Atât în vremea sistemului uninominal, cât și acum, când s-a reintrodus votul pe listă, colegiile din jurul localităților Pașcani și Târgu Frumos au trimis în Parlamentul României reprezentanți social-democrați, evident cu speranța că le vor fi reprezentate cu onestitate interesele, iar orașele și comunele din imediata vecinătate vor cunoaște o reală dezvoltare.

Realitatea este cu totul alta, fiind lesne de observat și cuantificat efortul și implicarea social-democraților în atragerea investițiilor guvernamentale sau deblocarea proiectelor de infrastructură. În actuala legislatură, timp de doi ani nu au fost alocați bani pentru vreun proiect de infrastructură rutieră în zonă, iar din bugetul statului Iașiul a dispărut complet atât în 2017, cât și în 2018. Zero sprijin, zero lobby, zero fonduri, zero proiecte – acesta e bilanțul activității parlamentarilor social-democrați de Iași.

În decembrie, ca urmare a numeroaselor discuții cu cetățenii din Pașcani și Târgu Frumos, dar și în urma solicitărilor locuitorilor din comunele învecinate, îngroziți efectiv de numărul accidentelor rutiere tot mai dese și mai grave, am readus în atenția publică două proiecte utile pentru aceste comunități, centurile ocolitoare ale orașelor Pașcani și Târgu Frumos, proiecte de infrastructură rutieră care se regăseau în varianta inițială a Master Planului General de Transport 2014–2020. Pentru șoseaua de centură a orașului Pașcani au fost alocate fonduri în anii anteriori pentru o deviere de 3,4 km a DN 28A, prin Blăgești și Pașcani. Varianta inițială a proiectului era de la pasarela de la Blăgești, traversarea unui pod nou peste Siret, pe lângă stația de spălare a vagoanelor CFR, trecând prin Vatra, prin Sodomeni, până în Gâștești, unde ar urma să intersecteze DN 28A.

De asemenea, situația în orașul Târgu Frumos este destul de gravă, orașul fiind la intersecția E58, sectorul Iași–Roman, cu DN 28A, ruta Pașcani–Moțca–Suceava, și DN 28B, ruta nord, spre Hârlău și Botoșani. De asemenea, orașul Târgu Frumos preia o parte din traficul transfrontalier înregistrat în vămile Sculeni și Albița.

„Bacalaureatul 2018 a început ilegal!”

Debutul bacalaureatului 2018 la mijlocul anului școlar, prin susținerea a patru probe, se realizează în urma unui ordin de ministru care încalcă prevederile Legii educației naționale, iar elevii riscă tot felul de consecințe negative, dacă acest ordin va fi atacat pe motivul încălcării legii. Ministrul nu clarifică această situație, directorii nu au răspunsuri la o mulțime de întrebări... Urmează o ordonanță de urgență de cârpeală, în stilul caracteristic guvernării PSD?

Ordinul nr. 4.792/31 august 2017 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național – 2018 și implicit Calendarul examenului de bacalaureat național – 2018, dat de ministrul Pop, prevede că susținerea probelor A, B, C și D va avea loc în perioada 12–22 februarie 2018. Având în vedere că aceste patru probe sunt parte a examenului național de bacalaureat, considerăm că susținerea lor de elevi la momentul în care aceștia nu au promovat învățământul liceal este o încălcare a Legii nr. 1/2011, Legea educației naționale.

Conform art. 77 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare: „Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat.” De asemenea, conform art. 1 alin. (2) din anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4.799/31 august 2010 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat – 2011, ordin în baza căruia se desfășoară și examenul de bacalaureat național – 2018, „Dreptul de a susține bacalaureatul îl au elevii care au promovat învățământul liceal, indiferent de forma de învățământ”. Elevii nu puteau, în mod normal, să se înscrie la aceste examene fără să fi absolvit liceul și nu puteau să completeze cererea de înscriere menționând statutul de „absolvent”, prevăzut de formular.

Directorii nu pot da lămuriri cu privire la situația elevilor care vor susține aceste probe, dar vor fi apoi corigenți sau chiar repetenți, la sfârșitul anului școlar.

E adevărat că art. 78 din Legea nr. 1 a educației naționale prevede posibilitatea susținerii evaluărilor A, B, C și D în timpul celui de-al doilea semestru, dar sunt prea multe întrebări care nu și-au găsit încă răspunsul, în ceea ce privește organizarea examenului de bacalaureat, sunt prea multe prevederi conflictuale.

„Guvernarea PSD–ALDE, un nou record – România, în fruntea Europei, prin suprafiscalizarea muncii”

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat – marcă înregistrată PSD–ALDE – a adus România la cea mai mare fiscalizare a muncii per individ din toată Europa.

Prin schimbarea bazei la care se raportează contribuțiile sociale, fiscalitatea pe muncă, și așa mare, s-a majorat cu încă 8,9%, cu un singur scop, acela de a lua înapoi la bugetul statului creșterea salarială promisă bugetarilor de 25%.

Ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, trăiește realitatea ei, afirmând că doar 3% dintre salariați vor avea salarii mai mici decât înaintea „revoluției fiscale” și, potrivit doamnei ministru, aceștia erau oricum salariații de lux. Afirmațiile ei sunt contrazise însă de realitatea fluturașilor cu salariile pe luna ianuarie, pe care sindicatele, și nu doar acestea, le strâng. O fotografie exactă a numărului celor care pierd la remunerații, potrivit marilor confederații sindicale, ar fi:

– între 20% și 30% dintre bugetari vor fi afectați, conform Sindicatului Național al Funcționarilor Publici;

– peste două milioane de salariați din mediul privat, conform estimărilor Blocului Național Sindical, care consideră că firmele care nu au înregistrat până acum actele adiționale la contractele de muncă nu o vor face nici de acum înainte, pentru a evita închiderea activității, în special IMM-urile.

Haosul, care pare a se instala în piața muncii, ca urmare a diminuării veniturilor nete, este cauzat de aplicarea concomitentă a trei acte normative, pe care Partidul Național Liberal le-a respins cu fermitate:

– Legea salarizării bugetare, elaborată de Guvernul PSD–ALDE în anul 2017;

– HG cu regulamentul de sporuri, care nemulțumește grefierii și o parte semnificativă din restul personalului auxiliar, polițiști și gardieni, personal din sănătate etc.;

– transferul de taxe de la angajator la angajați.

Minciuna ministrului Lia Olguța Vasilescu se probează și prin apariția unor inechități în cadrul familiilor ocupaționale.

Este cazul lucrătorilor _part-time_ , unii dintre ei fiind chiar obligați să aducă bani de acasă pentru a-și plăti contribuțiile, al salariațiilor din IT și cercetare, precum și al angajaților cu dizabilități, categorii care erau, până la Ordonanța nr. 79, scutite de la plata impozitului pe venit.

„Fiecare copil are dreptul la un viitor demn!”

În calitate de parlamentar și de cetățean al acestei țări, susțin dreptul la terapie și la servicii sociale. Copiii noștri au nevoie de terapii psihologice, dar și adulții cu tulburări de neurodezvoltare.

Propun ministrului muncii și justiției sociale să vină în ajutorul lor și să le ofere oportunitatea de a avea acces la terapii decontate de stat și la suportul asociațiilor și fundațiilor care oferă servicii sociale. De ce să nu le oferim copiilor și tinerilor bolnavi din România o viață independentă, în loc de una plină de umilințe și lipsită de speranță?

Prevalența autismului și a tulburărilor de dezvoltare în SUA este de un copil din 68, conform unui studiu din 2016. În Europa sunt raportate cifre între 1 și 2%. România nu are centralizate corect datele medicale, însă, respectând această prevalență și ținând cont de numărul de copii, numărul celor afectați și care ar trebui să beneficieze de servicii corespunzătoare este între 37.000 și 74.000. Statul are datoria de a implementa politici de sănătate publică necesare. Pentru părinți, aceste măsuri înseamnă un ajutor real pentru a face față cheltuielilor cu terapia. Lipsa investițiilor în serviciile sociale duce la scăderea calității vieții persoanelor afectate.

O altă problemă majoră este faptul că firmele cu cifra de afaceri sub un milion nu mai pot dona 20% din impozitul pe profit. Sumele strânse prin formularele 230 au scăzut și, în plus, nu există o regulă unitară de colectare a acestor formulare. De asemenea, ONG-urile, precum și toți angajatorii din România, sunt obligate să plătească taxe și impozite la stat la nivelul salariului cu normă întreagă, deși au angajați _part-time_ .

În urma aplicării noului Cod fiscal, ONG-urile care asigurau servicii sociale și terapii specifice pentru copiii și tinerii cu tulburări din spectru autist, alte tulburări de dezvoltare, boli genetice și neurologice se află într-o situație gravă și nu mai pot oferi servicii de evaluare gratuită sau terapie gratuită, susținute până acum de părinți sau prin măsurile descrise mai sus.

În următoarea perioadă voi înainta o interpelare ministrului muncii și justiției sociale, prin care voi veni cu soluțiile la această problemă. Sper să fie luate în considerare propunerile mele și implementate cât mai repede cu putință!

„Obiectivul de importanță națională asumat de PSD, acela de a opri exodul medicilor și al asistenților din țară, începe să fie pus în practică”

Le-am spus-o colegilor mei, o spun și public, nu trebuie să ne uităm doar la rezultatele bune din economie. Această creștere economică ne arată că suntem pe drumul cel bun, însă drumul va fi lung și destul de anevoios. Mai sunt încă multe lucruri de făcut, în special în ceea ce privește infrastructura de sănătate, dotările cu echipamente medicale și modernizarea unităților sanitare.

Cu toate acestea, pentru prima dată, specialiștii români din sistemul de sănătate ajung să aibă salarii europene, ca urmare a majorărilor substanțiale dispuse prin Legea unică a salarizării, inițiată și adoptată de parlamentarii coaliției PSD–ALDE.

În acest an, prin două etape succesive de majorări, personalul din sistemul de sănătate ajunge cu salariile la grila aferentă anului 2022. Astfel, de la 1 ianuarie 2018, salariile brute au crescut cu 25%, față de decembrie 2017, iar de la 1 martie 2018 salariile medicilor și asistenților medicali cresc la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022.

Un lucru important este acela că majorarea salariilor medicilor de anul trecut și cele care vor avea loc în 2018 au redus cu 70% numărul medicilor care își depun dosarele pentru a pleca din țară. Este un prim pas al guvernării PSD în ceea ce privește diminuarea semnificativă a exodului medicilor.

Astfel, după aplicarea sporurilor, gărzilor și altor drepturi, un medic primar din unități sanitare clinice ajunge la peste 15.500 de lei, adică peste 3.300 euro brut/lunar, iar un asistent medical la 5.400 de lei, adică peste 1.150 de euro/lunar.

De asemenea, de o creștere moderată de venit vor beneficia și farmaciștii. Diminuări de venit li se aplică celor care au deja salarii sau venituri extrem de mari și care ies din grila stabilită de lege, inclusiv personalul cu funcții de conducere.

În privința sporurilor, important factor profesional, dar și de creștere a veniturilor personalului medical, vor fi structurate și reglementate într-un regulament aflat acum în dezbatere.

„Creșterea economică a României nu se bazează pe împrumuturi”

Contrar propagandei care susține că toată creșterea economică a țării noastre s-a bazat pe împrumuturi, Eurostat arată că România este a cincea țară cu cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană. Piețele financiare împrumută România pe termen lung, cu dobânzi mici, ceea ce reflectă un grad ridicat de încredere în economia țării noastre.

De altfel, anul de creștere economică este susținut puternic de industrie și exporturi. Acest lucru indică o creștere economică sănătoasă în timpul guvernării PSD–ALDE.

Astfel, cifra de afaceri în industrie a crescut în 2017 cu 11,7%, în comparație cu anul precedent. Cel mai puternic avans l-a avut industria extractivă, urmată de industria prelucrătoare.

Performanța industrială este evidențiată și de evoluția comenzilor noi. Astfel, industria prelucrătoare a avut cu 12,9% mai multe comenzi noi, în 2017, față de anul precedent.

România a avut exporturi totale de 62,64 miliarde de euro, mai mari cu 9,1% în 2017 _versus_ 2016, iar importurile s-au ridicat la 75,5 miliarde de euro.

Prin urmare, realitatea contrazice încă o dată propaganda. România nu s-a dezvoltat doar pe consum. Creșterea industrială reflectă o creștere economică sănătoasă.

„Extinderea educației antreprenoriale la nivelul învățământului preuniversitar și superior din România”

Având în vedere interesul ridicat arătat de tineri anul trecut pentru accesarea Programului „Start-up Nation” România, dar și creșterea numărului de companii nou-înființate de persoane cu vârsta între 20 și 35 de ani, consider că avem nevoie de măsuri legislative prin care să extindem

educația antreprenorială la toate unitățile de învățământ din România, de la școala primară până la universități.

Introducerea programelor de stimulare pentru dezvoltarea de noi afaceri în rândul tinerilor, precum și înființarea Registrului național al mentorilor antreprenori, prin care se construiește o bază de date publică online, alcătuită din antreprenori de succes care vor să împărtășească, pe bază de voluntariat, din experiența acumulată, arată interesul coaliției de guvernare PSD–ALDE pentru educația antreprenorială. Astfel, se constată o schimbare de strategie a ministerelor de resort la nivel național în rândul tinerilor, și anume se pune accentul pe stimularea liberei inițiative și pe crearea de locuri de muncă înalt calificate și mai puțin pe asistența socială din partea statului.

De aceea, vă propun să intrăm într-un dialog direct cu reprezentanții Guvernului, pentru a elabora proiecte legislative prin care să promovăm învățământul vocaționaltehnologic, prin educarea și susținerea absolvenților de a înființa noi afaceri în propria lor comunitate. În acest sens, este foarte important să adaptăm învățământul vocațional la situația economică a fiecărui județ și oraș din țară.

Obiectivul principal al educației antreprenoriale constă în insuflarea ideii că un absolvent al învățământului tehnic și profesional este capabil și este sprijinit de stat să deschidă o afacere. Fiecare tânăr din această categorie are nevoie de furnizarea competențelor practice, de cultivarea unei perspective antreprenoriale, astfel încât să și pună în practică ceea ce a învățat. Un rol foarte important în acest domeniu îl reprezintă reînființarea și modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și tehnologic, acțiuni care trebuie puse în practică în cel mai scurt timp.

„Adoptarea de măsuri legislative pentru sancționarea demnitarilor și a reprezentanților autorităților deliberative, executive, judecătorești și legislative, din Parlamentul României și din Parlamentul European pentru denigrarea și dezinformarea privind statul român”

Având în vedere acțiunile de săptămâna trecută de insultă, de calomnie, denigrare și dezinformare, realizate în mod deliberat de anumiți europarlamentari români în cadrul dezbaterilor din cadrul Parlamentului European, cu privire la modificarea legilor justiției, pentru punerea în acord cu prevederile impuse de Curtea Constituțională și transpunerea Directivei Europene 2016/343, consider că este obligatoriu să adoptăm cât mai rapid măsuri legislative pentru a nu mai asista la prejudicierea demnității și onoarei poporului român și a cetățenilor români.

Să le fie rușine românilor care au mers în Parlamentul European și i-au mințit pe străini și și-au denigrat țara pentru a obține un avantaj în bătălia politică din interior, respectiv condamnarea de Parlamentul European a puterii politice de la București și blocarea reformei justiției. Trebuie felicitați cei care au demontat această propagandă antiromânească.

A fost o dezbatere netransparentă, politicianistă, făcută cu rea-voință. Foarte important: niciunul dintre exponenții propagandei mincinoase nu a fost în stare să indice măcar un singur amendament din legile justiției care ar îngrădi independența justiției.

A fost blocat, cu premeditare, accesul ministrului justiției, Tudorel Toader, la aceste dezbateri, fapt care dovedește cât de vulnerabili și de lipsiți de argument sunt cei care clamează atacul la independența justiției. Le-a fost pur și simplu teamă că o voce respectabilă în domeniul justiției le va spulbera tentativa de manipulare a oficialilor europeni.

Dezbaterea a fost totuși un bun prilej pentru ca minciunile să fie devoalate și pentru a fi prezentată realitatea din România. Comisarul european pe justiție, Věra Jourová, cea care a refuzat dialogul cu ministrul Tudorel Toader, a aflat despre protocoalele secrete dintre procurori și serviciile secrete, protocoale care au permis acțiunile de poliție politică, a aflat despre abuzurile procurorilor, despre neconstituționalitatea legilor concepute de Monica Macovei și adoptate fără consultare publică, comparativ cu dezbaterea transparentă a noilor legi ale justiției, prin care urmează să treacă legile care privesc implementarea directivei europene privind prezumția de nevinovăție și cele care prevăd modificarea codurilor penale în concordanță cu deciziile Curții Constituționale.

„13 februarie, Ziua mondială a radioului – o zi cât o istorie” Sărbătorim în fiecare an, în data de 13 februarie, Ziua mondială a radioului, dată care, dincolo de bucuria aniversării, ne oferă și un motiv de reflecție.

Încă de la apariția sa, radioul a fascinat lumea, prin forța mesajului transmis, iar astăzi face parte din viața noastră. Știm de ce ne place și de ce avem nevoie de el. Îmbină cu măiestrie imaginația creativă cu știrea riguroasă, parfumul trecutului cu tumultul cotidianului și cu aventura inovației, divertismentul cu realitatea, de multe ori dramatică.

Apariția radioului a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar și pe tărâm cultural. Radioul s-a construit în ani de muncă și mulți au fost cei care au pus câte o cărămidă la ridicarea acestui edificiu, contribuind la evoluția sa. Dacă facem recurs la memorie, putem pleca de la cel considerat inventatorul său, Nicola Tesla, mai apoi amintindu-l pe Reginald Fessenden, primul om care a transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio, dar și pe mulți alții. Acum radioul este un mijloc prompt și eficient de transmitere a informației, un univers dinamic, mereu în pas cu evenimentele, dar și cu nevoia de înnoire.

Data de 13 februarie constituie un motiv în plus să ne gândim la acest important mijloc de informare, care face parte din viața noastră, pentru că este momentul în care sărbătorim Ziua mondială a radioului, marcând astfel prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, eveniment consemnat în data de 13 februarie 1946. Ideea a aparținut Academiei Spaniole de Radio. Delegația permanentă a Spaniei la UNESCO a prezentat în mod oficial propunerea la cea de-a 87-a sesiune a Comitetului Executiv al UNESCO, din septembrie 2011. La 3 noiembrie 2011 a fost aprobată instituirea Zilei mondiale a radioului de cea de-a 36-a Conferință generală a UNESCO, în ideea de a promova cooperarea internațională între radiodifuzori, dar și pentru a încuraja și asigura accesul la informație prin intermediul posturilor de radio din întreaga lume.

UNESCO încurajează toate țările să celebreze Ziua mondială a radioului, pentru a atrage atenția asupra importanței acestei căi de comunicare, fără de care mulți oameni nu ar avea acces la informații. Acest moment oferă tuturor posibilitatea de a lua parte la activități organizate în parteneriat cu alți reprezentanți ai presei, cu organizațiile nonguvernamentale, cu autorități naționale și, nu în ultimul rând, cu participarea publicului. Acest moment aduce în dezbatere generală teme care surprind, probleme care frământă societatea, asigurând dialogul necesar și constructiv pe marginea acestora, cu ajutorul căruia pot fi găsite mai ușor soluții si răspunsuri.

„Violența domestică, o plagă socială care trebuie eradicată!”

Violența domestică a luat forme deosebit de grave în ultima perioadă de timp. Am văzut cu toții pe canalele media o serie de tragedii provocate de acest tip de agresivitate, pe fondul geloziei, despărțirii, consumului de alcool și al altor probleme.

Am văzut însă ceva și mai grav: instituții ale statului care nu au avut posibilitatea să intervină în astfel de cazuri, care nu au putut preveni nenorocirile, chiar dacă, în multe dintre situații, existau plângeri și numeroase semne că se pot consuma episoade tragice, chiar dacă instanțele de judecată au emis ordine de protecție.

În ultimii doi ani, aproape 300 de români și-au pierdut viața ca urmare a violenței în familie și au fost încălcate peste 1.700 de ordine de protecție, din cele 5.500 de ordine emise de instanțele de judecată.

La inițiativa Guvernului Dăncilă, se va pune capăt acestui coșmar, acestei stări de fapt care creează panică și nesiguranță în cadrul unor familii, al unor cupluri, în societate. De acum înainte se va acționa rapid.

Modificările aduse Legii privind combaterea violenței domestice sunt extrem de importante. În viitor se va putea interveni cu maximă rapiditate în cazurile de agresivitate în familie. Polițistul a primit competențe clare în acest domeniu, are dreptul și obligația să acționeze imediat pentru a proteja victima și pentru a-l îndepărta pe agresor, chiar și dintr-o locuință pe care o deține în proprietate.

Astfel, vom preîntâmpina producerea unor drame care au lăsat copii orfani, care au bulversat societatea și care au pus într-o lumină proastă autoritățile statului. Așa ar fi trebuit să acționeze România dintotdeauna!

## „Cum ne vinde PSD pentru câțiva arginți”

PSD forțează legea și calcă în picioare o decizie judecătorească definitivă. Pe principiul „facem asta pentru că putem”, coaliția toxică PSD–ALDE–UDMR aduce într-un cadru legal o ilegalitate. Majoritatea parlamentară ignoră total hotărârea judecătorilor privind funcționarea penală a Liceului Teologic din Târgu-Mureș și fără să țină cont că există un dosar la DNA în acest caz.

Justiția a demonstrat clar că înființarea acestei instituții de învățământ încalcă legile țării. Aici nu vorbim despre drepturile minorităților, despre autonomie, despre învățământ în limba maternă. Liceul teologic funcționează într-o clădire a cărei restituire este anchetată de procurorii DNA. Totul este „putred în Danemarca”, o speță, „capo al fine”, care miroase a pușcărie pentru actorii care au pus în scenă această afacere dubioasă. Nu mai vorbim despre faptul că organizarea liceului teologic cu predare în limba maghiară se face prin desființarea Liceului românesc Unirea.

Cu toate acestea, PSD–ALDE a votat un proiect de lege de reînființare a Liceul Teologic din Târgu-Mureș, o totală bătaie de joc la adresa statului de drept, o afacere instrumentată împreună cu UDMR, reprezentând prețul plătit de majoritatea parlamentară pentru votul dat învestirii Guvernului Dăncilă, o înțelegere contra naturii, care depășește granițele țării și care pune sub semnul întrebării respectarea legilor în România!

Pentru a se perfecta monstruosul pact cu UDMR, chiar ministrul de externe de la Budapesta a avut o întâlnire, zilele trecute, cu Liviu Dragnea, pentru ca PSD să-și dea votul în vederea înființării acestui liceu teologic, care va funcționa în cadrul Colegiului Național „Unirea”. Cu alte cuvinte, liderul PSD, de dragul unor voturi în Parlament, decretează desființarea unei unități românești de educație, cu tradiție, din Târgu-Mureș, pentru funcționarea ilegală a unui liceu cu predare în limba maghiară.

Dar acest caz este doar vârful aisbergului. După cum au susținut liderii UDMR, PSD și-a dat acordul pentru redeschiderea unor dosare de retrocedare dubioasă a mai multor imobile către bisericile maghiare. Amintim că procesul de restituire a fost blocat în ultimii ani, deoarece există numeroase suspiciuni de corupție și mai multe dosare la DNA.

„Tăieri de salarii, în ritm de ipocrizie PSD-istă”

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă asupra perversității prevederilor OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Dacă nu știți ce reglementează această ordonanță, ea prevede trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Astfel, peste noapte și fără o minimă dezbatere publică, împotriva tuturor avertizărilor venite din partea specialiștilor în fiscalitate și fără a ține cont de atenționările din partea companiilor private sau a sindicatelor, reprezentanții PSD–ALDE au adoptat trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, cea mai „antinațională”, „fascistă”, „absurdă”, „ridicolă” prevedere fiscală adoptată în ultimii 10 ani în România. Menționez că toate aceste descrieri privitoare la această măsură fiscală sunt făcute de actuala conducere a celor două partide care guvernează România, PSD și ALDE.

Dați-mi voie să citez câteva dintre declarațiile din toamna anului 2016 referitoare la această măsură de trecere a contribuțiilor de la angajator la angajat ale domnului Liviu Dragnea, președintele PSD de atunci și de azi:

„Este o bazaconie.”

„Investitorii, și români, și străini, deja fac un pas înapoi. Sunt rezerve în a-și continua programul de investiții, pentru că se gândesc: dacă așa se lucrează în România, dacă nu putem vorbi de predictibilitate, orice schimbare de genul ăsta influențează afacerile imediat.”

„A produs tulburare foarte mare în tot mediul economic, și nu numai.” „S-a ajuns la această întâlnire de astăzi pentru că a apărut în spațiul public o intenție de a modifica Codul fiscal. (...) Vă cer, domnule prim-ministru, să stopați orice intenție, orice măsură antinațională pe care vreun membru al Guvernului dumneavoastră ar avea de gând să o ia. Îi asigur, de asemenea, pe români că, dacă cumva se va întâmpla lucrul asta – și, iertați-mă, după ceea ce s-a întâmplat cu Codul fiscal, cu intenția de a fi modificat Codul fiscal, nu avem foarte mare încredere –, cred că putem să-i asigurăm pe toți românii că orice măsură antinațională, orice creștere de taxe, orice tăiere de venituri va fi reparată și stopată de noi, imediat ce vom veni la guvernare.”

„Politicile interne în domeniul energetic – vulnerabilitatea sistemului energetic național”

Programul de guvernare 2017–2018, revizuit ca Programul de guvernare 2018–2020, cu care coaliția de guvernare a câștigat alegerile parlamentare din 2016, a însemnat, de fapt, vinderea unei iluzii pentru toți românii, într-un mod profund nedemocratic, care a generat în societatea românească un sentiment de neîncredere și de confuzie, într-un moment în care România putea profita din punctul de vedere al stabilității socioeconomice. Cetățenii nu s-au aflat în centrul guvernării, ci au fost substituiți, în toate domeniile vieții cotidiene, de interesele unor grupuri.

Unul dintre domeniile în care s-a realizat cel mai puțin din ceea ce s-a promis este cel energetic. În loc să beneficiem de un sistem energetic durabil și competitiv pentru perioada 2017–2020, simțim mai degrabă cum haosul politicilor

energetice ne afectează. Privind retrospectiv, putem observa cum întregul sistem energetic național a fost bulversat de politicile energetice defectuoase și de un management ineficient, astfel:

– Pe Piața pentru Ziua Următoare, PZU, anul 2017 a debutat cu prețuri de la 150-200 RON/MWh și au ajuns în luna august și la 650 RON/MWh, creștere generată și din cauza politicilor guvernamentale.

– Piața gazelor a fost bulversată de existența unei piețe unice a energiei electrice și a gazelor naturale din România, OPCOM, care a interferat cu Agenția Națională în Domeniul Reglementării Energiei în mai multe domenii energetice.

– Programul de guvernare al PSD–ALDE promitea că „o atenție deosebită se va acorda celei mai importante vulnerabilități a sectorului energetic, respectiv cea a resursei umane, pentru care se vor construi programe de atragere a tinerei generații spre școlile tehnice din domeniul energetic, pregătirea, calificarea și perfecționarea unei forțe de muncă în special locală”, lucru care nu s-a realizat.

– Legea redevențelor – unde se afirmă că „prin programul de guvernare s-a asumat de Guvern simplificarea legislației în domeniul resurselor minerale și petroliere, precum și restrângerea într-un cadru legal unitar, ușor de actualizat, construit să asigure contribuții juste ale operatorilor din domeniul exploatării resurselor minerale, petroliere și hidrominerale la efortul general de dezvoltare a țării și asigurare a stabilității financiare a economiei, corespunzător importanței și caracterului neregenerabil al acestor bogății naturale” – s-a „uitat” de ea.

„Guvernanții vând pielea «tigrului Europei», în vreme ce economia lumii dă semne de reașezare”

Coaliția PSD–ALDE nu a valorificat momentele favorabile de creștere economică create de guvernările anterioare. Le-au sacrificat de dragul populismului și al măsurilor fiscale aberante, menite să acopere dezechilibrele create de interesele personale sau de grup ale artizanilor celebrului program de guvernare PSD–ALDE.

Piețele financiare internaționale continuă să producă efecte în economia mondială, prin căderi care nu și-au găsit încă explicația. Nicio criză mondială nu seamănă cu alta. În astfel de condiții, în afară de mediul privat, specialiștii BNR, consultanții fiscali și analiștii economici, nimeni din Executiv sau de la putere nu este îngrijorat de consecințele unui nou val de recesiune economică. Când spunem nimeni ne referim, mai precis, la ministrul finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, intrat într-o spirală a derutei fiscale. Cândva un mare critic al trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat, noul Teodorovici, din „era” Dragnea, a reușit să-și dea jos masca de profesionist și să pună umărul la izbirea economică a României de zidul numit criză.

Semne că ministrul Teodorovici a trecut în tabăra majoritară a servilismului oferit lui Dragnea s-au simțit încă de la discutarea bugetului de stat în Parlament. Atunci s-a comportat ca un veritabil Florin Iordache al Comisiei pentru buget, finanțe. În toiul nopții, bugetele ministerelor au fost avizate pozitiv, miniștrii neavând timp nici măcar să se așeze pe scaun pentru a-și susține „cauza”.

Asemenea celuilalt lider „vizionar” al guvernării PSD–ALDE, care, în plină criză, ne convingea că în România economia duduie, actualul ministru al finanțelor publice declara că scăderea burselor internaționale nu ne afectează.

Iată de ce, în mod cu totul legitim, ne întrebăm: care sunt măsurile „de vreme rea” pe care le planifică ministrul Eugen Orlando Teodorovici în cazul unei noi crize de proporții pe piețele financiare? Când va înceta contractarea împrumuturilor de miliarde de euro doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale Guvernului? Ce așteptări putem avea de la cea mai iresponsabilă guvernare a României din ultimii 28 de ani, ne va asigura trecerea fără pierderi prea mari printr-o eventuală nouă criză economică mondială?

„Așteptăm cu mare interes finalizarea tronsonului de autostradă Târgu-Mureș–Câmpia Turzii”

Infrastructura este un domeniu la care țara noastră continuă să fie „repetentă” ani la rând. Conform ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene, România nu doar că se află cu mult în urma altor țări din Uniunea Europeană, dar „infrastructura este slabă și, astfel, afectează creșterea economică”. Nu este nimic nou sub soare. Nouă, românilor, nu ni se pare ceva nelalocul lui, deoarece suntem obișnuiți să vedem doar câțiva kilometri de autostradă finalizați într-un an sau deloc. Au trecut 27 de ani de așa-zisă democrație, iar la acest capitol nu ne descurcăm deloc. Guvernele PSD au pus pe butuci autostrăzile, iar cheltuielile cu investițiile au fost sacrificate în detrimentul cheltuielilor cu salariile și asistența socială.

Dezvoltarea infrastructurii este vitală pentru creșterea economică a României, pentru circulația mărfurilor, pentru dezvoltarea sectorului serviciilor și a turismului. Dar se pare că vă complăceți în această situație și este mult mai ușor să promiteți și să nu faceți nimic în acest sens.

Numai că dumneavoastră, stimați guvernanți, nu ați înțeles acest lucru sau nu vreți să înțelegeți, numai că ați câștigat alegerile cu multe minciuni și promisiuni populiste, trecând realizarea a șase autostrăzi în marele program de guvernare.

România se confruntă sub această guvernare cu o capacitate de implementare redusă a proiectelor investiționale mari, abilități de planificare reduse, infrastructură actuală de slabă calitate, cauzată de lucrări de mentenanță întârziate sau deficitare.

Pe tronsonul de autostradă Târgu-Mureș–Câmpia Turzii lucrările cam bat pasul pe loc, iar cei mai vitregiți de soartă suntem noi, toți șoferii care folosim DN 15, un drum aglomerat, dar și extrem de periculos, din cauza numărului mare de accidente care au loc. Anul trecut, Ministerul Transporturilor a aprobat cererea de finanțare a autostrăzii mai sus menționate, evaluată la 1,83 miliarde de lei, așa că sperăm ca la finele lui 2019 acest tronson să fie folosit.

România are la dispoziție 5 miliarde de euro în cadrul POIM. De aceea, conform declarației făcute de comisarul european Corina Crețu, „avem nevoie de o planificare realistă, o pregătire amănunțită și o implementare eficientă a proiectelor de transport...”.

„Liceul «Carol I» din Craiova este măcinat de timp și de indolența administrației”

Recent, Primăria Craiova a anulat cea de-a doua licitație consecutivă pentru reabilitarea și consolidarea Colegiului Național „Carol I”. Anunțul a venit cu o întârziere considerabilă față de termenul legal de evaluare, iar explicația a fost foarte sumară, motivându-se că s-ar fi depus numai „oferte inacceptabile și/sau neconforme”. Situația ridică semne de întrebare, dat fiind că o asemenea problemă ar fi trebuit să fie identificată și făcută publică la foarte scurt timp după termenul de depunere a dosarelor, întreaga procedură va trebui să fie reluată, ceea ce va duce inevitabil la întârzieri considerabile în demararea lucrărilor.

În timp ce administrația locală se joacă cu licitațiile, clădirea, monument istoric care găzduiește Colegiul Național „Carol I”, este măcinată de timp. Semnele degradării devin din ce în ce mai evidente, iar lipsa reabilitării pune în primejdie o instituție dintre cele mai importante din Craiova. Aproape 2.000 de elevi, dar și spectatorii care doresc să urmărească spectacolele Operei naționale se expun riscului zilnic, atunci când trec pragul clădirii.

Colegiul craiovean este al doilea liceu în țară ca vechime, după Colegiul Național „Sfântul Sava”, fiind înființat în anul 1826. Pe băncile acestuia s-au format personalități de prim rang din cultura română, precum Titu Maiorescu, Nicolae Titulescu sau Eugen Ionescu. Clădirea actuală datează din anii 1893–1895 și este clasată ca monument clasa A, atât datorită arhitecturii deosebite, cât și datorită filelor de istorie care s-au scris aici.

Cum se face că am ajuns în această situație extrem de gravă? Oare este vorba de faptul că revoluția fiscală a tăiat sume enorme din bugetul tuturor administrațiilor locale, iar acum Primăria Craiova nu mai are bani să finanțeze acest proiect extrem de important? Oricare ar fi explicația, este cert că administrația locală nu și-a făcut datoria față de craioveni, expunând la riscuri inacceptabile tinerii din municipiu, dar și o parte din istoria națională a României.

„Sistemul public de sănătate din România este la pământ!”

Raportul Uniunii Europene despre profilul sănătății din România pentru anul 2017 demonstrează clar situația deplorabilă a sistemului de sănătate publică din țara noastră. Bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale sunt cele mai des întâlnite cauze ale mortalității, în timp ce și decesele cauzate de diverse forme de cancer au crescut dramatic. De asemenea, bolile infecțioase reprezintă o provocare semnificativă, România având cea mai ridicată rată de tuberculoză din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, mortalitatea infantilă este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Rata mortalității ar putea să scadă doar în condițiile existenței unui sistem performant de asistență medicală, dar și cu ajutorul prevenției, care în România, din păcate, lipsește cu desăvârșire. Din păcate însă, realitatea este cruntă: în România mortalitatea este cea mai ridicată din Uniunea Europeană pentru femei și a treia cea mai ridicată pentru bărbați.

În acest context, al nevoilor tot mai crescute, România pierde personal sanitar și medical valoros, din cauza emigrării. Numărul de medici și de asistenți medicali disponibili este relativ scăzut, comparativ cu mediile UE, 2,8 medici per 1.000 locuitori, comparativ cu 3,5 în Uniunea Europeană și, respectiv, 6,4 asistenți medicali per 1.000 de locuitori _versus_ 8,4 în Uniunea Europeană.

În plus, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană și reprezintă mai puțin de o treime din media acesteia.

Este clar că pentru Guvernul Dragnea–PSD–ALDE sănătatea publică este departe de a reprezenta o prioritate. Instabilitatea politică și economică ne-a condus la nivelurile scăzute ale cheltuielilor pentru sănătate și la perpetuarea unor stări patologice care afectează de ani de zile sistemul de sănătate publică din România.

Confruntarea și rezolvarea acestor probleme necesită o asumare politică hotărâtă a unui guvern capabil să dea soluții adecvate, pe care, din păcate, nu am văzut-o la niciunul dintre guvernele PSD din ultima perioadă.

Mă întreb: oare câți oameni trebuie să mai moară cu zile, pentru ca acest sistem să înceapă să conteze cu adevărat pentru cei care ne conduc?

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:**

„Ziua de 9 februarie, Ziua mondială a limbii elene”

În conformitate cu Decizia nr. 17.889 a miniștrilor de interne, de externe și al educației, cercetării și cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei în data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului național grec Dionysios Solomos, a fost declarată Ziua mondială a limbii elene.

Prin instituționalizarea acestei sărbători mondiale anuale se promovează rolul îndeplinit de limba elenă de-a lungul secolelor, limbă care a contribuit și contribuie esențial la consolidarea atât a civilizației europene, cât și a celei mondiale.

În antichitate, limba elenă a fost un factor de educație si transmitere a teoriilor științifice, a viziunilor filosofice și a textelor literare.

În limba greacă au fost scrise nenumărate texte ale creștinismului, texte care au fost răspândite în întreaga lume.

De-a lungul secolelor, contribuția limbii elene a fost decisivă pentru tezaurizarea și promovarea culturii grecești.

Limba elenă a supraviețuit până în zilele noastre, alăturându-se celor mai vechi limbi vii din lume.

Cunoașterea importanței limbii elene ne permite să înțelegem esența culturii grecești și contribuția multidimensională a acesteia la crearea culturii mondiale.

În discursul său de anul acesta referitor la Ziua mondială a limbii elene, domnul Terrence Kouik, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă, a accentuat importanța diasporei și a Bisericii grecești în conservarea limbii elene, subliniind că în multe țări cunoașterea acesteia a ajuns la a șasea și chiar a șaptea generație de greci.

În acest context, consider ca fiind de bun augur și modestele contribuții ale Uniunii Elene din România, dintre care menționez: predarea limbii elene de către dascăli din Grecia și din România în toate filialele Uniunii Elene, începând cu anul 1990 – anul înființării acesteia; organizarea, în regie proprie, a unor concursuri naționale de limba greacă, în perioada 2002–2009; predarea limbii elene materne/moderne, din anul... și până în prezent, în toate școlile din România, acolo unde sunt solicitări, cu note în catalog, după o metodologie concepută de deputatul Uniunii Elene și aprobată de Ministerul Educației Naționale din România; anual, organizarea Olimpiadei naționale de limba elenă, începând din 2009, în parteneriat cu recunoașterea și cofinanțarea Ministerului Educației Naționale din România; organizarea, în premieră mondială, în Parlamentul României, în perioada 10–14 septembrie 2014, a Olimpiadei internaționale de limba greacă. Anul acesta vom organiza cea de-a V-a ediție.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Bună dimineața!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Secretari?

Domnule Buican? Dacă nu vă deranjăm foarte tare, am vrea să începem ședința.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților. Sunt înregistrați 135 de colegi la acest moment.

Programul de lucru: 10.00–11.30 – dezbateri; 11.30...

Dar n-am început ședința, domnule...

11.30–12.00 – pauză; 12.00 – vot final. După votul final, ședința Biroului permanent. Vă rog. Proceduri. Domnul Dobre.

Mulțumesc, domnule președinte.

M-am consultat și cu colegul și vă propun ca Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I să-l aducem pe prima poziție. Președintele comisiei este aici și este pregătit să-l prezinte.

Vă mulțumesc.

Vot.

89 de voturi pentru. Aprobat. Domnul... Eram în proceduri... Hai să termin cu procedurile, că aceea este mai... Domnul Simonis.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicit să supuneți la vot propunerile ca punctul 6 de pe ordinea de zi, respectiv PL-x 393/2016, și punctul 11, Pl-x 420/2017, să fie aduse pe poziția 2, respectiv 3 și retrimise la comisie pentru două săptămâni, întrucât ambele necesită anumite corelări cu anumite acte legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Deci aveți două aduceri mai în față, cu retrimitere? Da? Facem patru voturi. Vot, vă rog, pentru aducere mai în față. 109 voturi pentru, un coleg care nu optează. Vot pentru retrimitere la comisie.

N-am fost atent la numărul PL-x-ului... A rămas în stenogramă.

393. 393, da? ( _Proiectul de lege pentru modificarea art. 147 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea_

115 voturi pentru. Aprobat.

Cealaltă ce număr are?

Vot pentru aducerea Pl-x-ului 420/2017 ( _Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale – Pl-x 420/2017)._

Vot, vă rog. 117 voturi pentru.

Vot pentru retrimiterea la comisie a Pl-x 420/2017. 114 voturi pentru. Aprobat. Alte proceduri? Domnul Zisopol. Domnul Zisopol, domnul Korodi și, după aceea..., dacă nu mai sunt proceduri...

Microfonul la tribună!

Vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, vă propun să mutăm PL-x 603/2017 de pe poziția 12 pe cea de-a doua poziție a ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

Vot. 118 voturi pentru. Aprobat. Domnul Korodi. Domnul Korodi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Vă rog să supuneți la vot aducerea pe punctele 2 și 3 a Pl-x 208/2017 și PL-x 394/2012 și retrimitere la comisii pentru două săptămâni. De la poziția 120 și poziția 162.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Deci punctul 120 și...?

Pl-x 208/2017, aducere mai în față. _(Vociferări.) (Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură – Pl-x 208/2017)_

Nu înțeleg... Am spus. Pl-x 208.

Vot – aducere.

123 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, un coleg care nu optează.

Același Pl-x – retrimitere. Vot.

128 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Retrimis două săptămâni. PL-x 394, da? Din 2012. ( _Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 – PL-x 394/2012)_

Vot pentru aducerea mai în față.

128 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Aprobat.

Vot pentru retrimitere la comisii – două săptămâni.

127 de voturi pentru, două împotrivă, o abținere, un coleg care nu optează.

Mai sunt repoziționări? Nu.

Vă rog.

Fă-mi ordine aici, din nou.

Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Deputații Grupului parlamentar al PNL anunță depunerea moțiunii simple intitulate „Lia Olguța Vasilescu – ministrul minciunii și al injustiției sociale”, pentru a semnala gravele probleme cu care se confruntă atât sistemul public, cât și sistemul privat, culminând cu a fi unici în lume, astfel încât, la sfârșitul unei luni de muncă, un salariat să nu primească salariul, ci să trebuiască să dea bani înapoi.

De asemenea, îi oferim, prin această moțiune, doamnei Lia Olguța Vasilescu posibilitatea sau atâtea motive să ia demisia pe care a depus-o la sediul partidului și să o ducă și să o înainteze prim-ministrului.

Vă mulțumim.

Da.

Vă rog. Depuneți la prăvălie, acolo... Începem.

La punctul 6 am rămas ieri. Aveam Pl-x 294/2017, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului nr. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu termenul ieri; tacit. Merge la Senat.

2. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2017.

Comisia, vă rog. Domnul Balan.

## **Domnul Ioan Balan:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă prezint un rezumat al Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2017.

În primul semestru al anului 2017, activitatea comisiei s-a desfășurat atât în cadrul celor 71 de ședințe stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În semestrul I al anului 2017 s-au înregistrat în evidențele comisiei un număr de 400 de petiții și au fost acordate 18 audiențe.

De asemenea, membrii comisiei au efectuat două deplasări în teritoriu, în vederea documentării aspectelor sesizate în mod recurent în petițiile cetățenilor.

În primul semestru al anului 2017, cel mai însemnat număr de petiții vizează domeniul justiției, fiind adresate comisiei 89 de memorii cu o astfel de cazuistică.

Petițiile privind domeniul justiției au fost remise, pentru analiză și soluționare, structurilor specifice autorităților aparținând puterii judecătorești, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii – Inspecției Judiciare.

Astfel, memoriile privind activitatea instanțelor și parchetelor, precum și cele vizând conduita presupus necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor au fost înaintate spre verificare și concluzii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 317/2004, art. 31 alin. (1), republicată, tot Consiliului Superior al Magistraturii, care „în exercitarea atribuțiilor sale poate solicita Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești și parchetelor, Institutului Național al Magistraturii, altor autorități și instituții publice, precum și persoanelor fizice și juridice informațiile pe care le consideră necesare”.

În egală măsură, conform prevederilor Legii nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cursul semestrului I al anului 2017 s-au înregistrat la comisia noastră un număr de 67 de memorii trimise de către persoanele private de libertate.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Nu.

Luăm act de acest raport.

Vă felicităm pentru activitate, domnule președinte.

3. Proiectul de lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial.

Inițiator? Da? Bitte!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La momentul intrării României în Primul Război Mondial, marea majoritate a evreilor care trăiau pe teritoriul de atunci al României nu aveau cetățenie, fiind în cel mai bun caz o serie de oameni tolerați și fără prea multe drepturi. Cu toate acestea, atunci când România a anunțat intrarea în război, comunitățile evreiești din România s-au implicat total în sprijinirea efortului militar al României.

Un exemplu pe care îmi permit să vi-l citez este o declarație a Uniunii Evreilor Pământeni, precursoarea Federației Comunităților Evreiești din România de astăzi, care spunea că: „Ca și în 1877, și în 1913 evreii pământeni, ținând seama întâi de toate de nevoile superioare ale patriei, vor pune și de data aceasta energia lor de gândire și de muncă, cum și toată puterea lor de jertfă în folosul țării, pentru atingerea cât mai repede a singurei ținte pe care trebuie să o avem astăzi în vedere și care este izbânda.”

Aproximativ 20% din toți evreii de atunci s-au înrolat voluntar în Armata Română și au luptat cu curaj și demnitate, merite recunoscute și prin cele peste 800 de decorații care au fost acordate evreilor care au servit în armată.

Un caz interesant este al unui domn, pe numele lui Herman Kornhauser, din Târgoviște, care, în decembrie 1916, a ajutat prizonierii militari români să evadeze și să se întoarcă pe teritoriul României, fiind la momentul respectiv arestat, condamnat și executat pentru acest lucru.

Proiectul de lege pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi este un gest de reparație morală pentru oamenii care s-au jertfit pentru România membri ai comunităților evreiești de atunci și vă rog să aveți amabilitatea să-l susțineți.

Profit de ocazie ca să mulțumesc domnului președinte Ibram Iusein, și domnului președinte Dorel Căprar, și membrilor Comisiei pentru apărare, și celor ai Comisiei pentru drepturile omului, pentru modul deosebit de plăcut în care am lucrat, doamnei secretar general, pentru sfaturile oferite, și, nu în ultimul rând, dumneavoastră, domnule președinte, pentru prietenie și susținerea fără rezerve acordată.

Vă mulțumesc.

Onorat, domnule deputat. Raportul?

eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri? Vă rog.

## Domnule președinte,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să suplimentez ceea ce a spus domnul președinte al comisiei mai devreme, cu o notă din partea Departamentului Legislativ, cu referire tot la același proiect. Și o voi cita.

„Către Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

Notă cu privire la Proiectul de lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial

Din analiza tehnico-legislativă a raportului comun al comisiilor sesizate pe fond asupra acestui proiect de lege adoptat de Senat, rezultă următoarele propuneri:

La art. 1, pentru rigoarea exprimării și pentru respectarea normelor lingvistice, sugerăm reformularea sintagmei «monument» ca fiind «bun public de interes național».

Și, pentru corelarea cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, recomandăm reanalizarea art. 3 propus, în sensul în care legea prevede în sarcina Ministerului Culturii și Identității Naționale realizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.”

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bichineț, dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect legislativ.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul României, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În urma examinării proiectului de lege, a amendamentelor depuse la comisii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat

Domnule președinte, Stimați colegi,

Niciodată nu-i prea târziu în a face un gest, un act reparatoriu!

Partidul Mișcarea Populară va susține întotdeauna inițiativele care au drept scop recunoașterea unor merite ale minorităților, ale celor care trăiesc alături de populația majoritar românească în această frumoasă și blagoslovită țară numită România, pe care forțe – acum „paralele” li se spune – din țară și din exterior au încercat să o zgâlțâie din temelii, dar n-au reușit.

Poporul nostru a avut mai multe momente astrale. Unul dintre ele a fost anul 1918, care a fost pregătit prin lupta conaționalilor noștri. Primul Război Mondial a dat posibilitatea, dacă era cazul, românilor să demonstreze că sunt viteji. Alături de români au luptat pentru țara aceasta și evreii.

Lăudabilă inițiativa colegului nostru; o susținem fără rezerve!

Și m-aș bucura ca în repetatele dumneavoastră viitoare intervenții, aici și oriunde în lume..., pentru că știu că sunteți cotat să susțineți flacăra românismului, așa cum cred că o să o facă și colegii noștri de la UDMR, acum, în 1918 și de aici încolo, până la..., cum să spunem, victoria finală e cam mult spus, până la capătul capătului, când România aceasta va însemna ceva în panteonul valoric european... Este un popor încercat, prea mult încercat, care a dat dovadă de răbdare, prea multă răbdare, eleganță, toleranță. Și el este un popor frumos. Nu cred că vă sunt străine lecturile despre ceea ce cred unii istorici contemporani, cum că aici ar fi un picior de rai, o gură...

...un picior de plai...

...pe-un picior de plai, o gură de rai... Ia uite, marxistul de la PNL imediat a reacționat... Vă mulțumesc. Susținem fără probleme.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu. Vot final. La articole sunt ceva modificări, intervenții? Nu.

Vot final.

7. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Comentarii de ordin general? Nu.

La articole?

La titlu?

Doamna Gavrilă.

Dacă tot ați evocat spațiul mioritic, să vorbim, așa, și de vibrația metafizică de care Blaga spune, vorbește, când se referă la spațiul mioritic, cu alternanța deal-vale, cu o istorie tumultuoasă în care ne încadrăm ca matrice identitară. Aș vrea să completez ceea ce s-a spus cu dimensiunea culturală și educațională a acestei inițiative.

Este important gestul de recuperare a istoriei. Orice creare de muzeu, de monument, de eveniment, de colocviu sau conferință privind minoritățile și contribuția lor la ceea ce înseamnă istorie, devenire, educație, cultură... sunt aspecte importante pe care trebuie să le susținem.

Și le susținem și dintr-o reciprocitate, și dintr-o deschidere pe care românii o manifestă față de ceea ce înseamnă minorități, dar și dintr-un spirit european pe care trebuie să-l avem în atenție. Pentru că europenitatea și competențele-cheie de care vorbim în spațiul Uniunii Europene adaugă, printre altele, și ideea de receptivitate culturală, de înțelegere interculturală a alterității: a reuși să trăiești alături de ceilalți, a-i înțelege, a fi deschis la alte religii, mitologii, culturi, istorii. Iar poporul român a dovedit de-a lungul timpului această deschidere, această receptivitate culturală și, cu atât mai mult, când evocă momente istorice, contribuții, lucrurile sunt foarte importante.

De asemenea, pilonii educaționali ai Uniunii Europene, alături de a învăța: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să fii, deci ființarea, dar și a învăța să trăiești alături de ceilalți.

Consider că inițiativa are și rolul, sigur, subliniat de cele două comisii raportoare, dar are și o importantă implicație culturală și educațională.

Domnul Raețchi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal sprijină acest proiect. A făcut-o și în Comisia pentru apărare.

România are de făcut lucruri în privința memoriei minorităților, memoriei comunității evreiești. Și iată că, spre deosebire de unele state din zonă, unde au început să apară tendințe periculoase, România chiar face aceste lucruri. Felicitări inițiatorului!

Nu.

Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Vot final.

8. Proiect de... Cu punctul 8 ce s-a întâmplat? L-am trimis

comisiilor? Da?

Da.

Bun.

9. Validarea a două mandate de deputat. Prezentarea raportului.

Dau cuvântul domnului Gabriel Andronache, Comisia pentru validare.

Da, păi că nu cred că sunt dezbateri. Citiți raportul și proiectul de hotărâre.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raport privind validarea unor mandate de deputat

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că au devenit vacante două locuri de deputat, ca urmare a demisiei domnului Dumitru Chiriță, Circumscripția electorală nr. 42 – municipiul București, și a domnului Ioan Munteanu, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, aleși pe lista Partidului Social Democrat la alegerile din 11 decembrie 2016.

Potrivit art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale, dacă până la data validării mandatului partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia.

Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor și având în vedere lista supleanților, comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central, documentele înaintate de Biroul permanent, respectiv demisia domnului Ciprian Cătălin Necula din calitatea de membru al Partidului Social Democrat și adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante și propune validarea mandatelor de deputat pentru următoarele persoane:

– doamna Gabriela Maria Podașcă, Circumscripția electorală nr. 42 – municipiul București, candidată pe lista Partidului Social Democrat;

– domnul Viorel Stan, Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, candidat pe lista Partidului Social Democrat. Prezentul raport a fost adoptat în unanimitate de membrii prezenți ai comisiei.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatelor de deputat prevăzute în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

Prezint acum proiectul de hotărâre.

Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 94 alin. (13) din Legea nr. 208/2015, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 din Legea nr. 96/2006, precum și ale art. 7 art. 10 și art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere raportul Comisiei de validare,

Mulțumesc. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

La proiectul de hotărâre? La titlu? Nu.

La articolul unic? Nu.

Vot final. Și jurământul tot atunci. La 10 n-avem raport, da?

11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare; în procedură de urgență.

Comisia pentru industrii? Domnul Stancu.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 111/1996, în scopul transpunerii unor dispoziții ale Directivei 2013/59/Euratom a Consiliului, din 5 decembrie 2013, de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641 Euratom, 96/29 Euratom, 97/43 Euratom și 2003/122/Euratom.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 6 februarie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996, cu amendamentele admise prevăzute în anexă. Vă mulțumesc.

## Dezbateri?

Doamna Mînzatu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează transpunerea unei directive europene, termenul de transpunere fiind chiar 6 februarie 2018.

În legislația națională, o parte dintre prevederile Directivei 59 au fost deja preluate. Acum este o preluare a ceea ce nu exista în legislație.

Sigur, proiectul de lege, pe care credem că este bine să-l votăm astăzi, prevede și câteva alocări de resurse suplimentare către CNCAN, care dobândește, prin proiectul de lege, și atribuții suplimentare, în vederea implementării prevederilor Directivei Europene nr. 59.

Și, având în vedere responsabilitatea României de a transpune de urgență prevederile în legislația națională, susținem adoptarea acestui proiect de lege astăzi. Vă mulțumesc.

Domnul Popescu.

## Domnule președinte,

Partidul Național Liberal va vota pentru aprobarea acestui Proiect de lege privind modificarea Legii nr. 111 din 1996.

Este un proiect de lege bun, dar, pe lângă faptul că transpune o directivă în legislația internă, țin totuși să atrag atenția, cum am atras atenția și în Comisia pentru industrii și servicii – și profit de faptul că domnul președinte Traicu este aici, să mai atrag încă o dată atenția: faptul că CNCAN dorește să aibă structură în fiecare județ mi se pare totuși mult prea mult. Iar acea organigramă de 170 de posturi mi se pare foarte mare pentru structura actuală a CNCAN-ului.

Repet, Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt. La articole dacă aveți intervenții? Nu. Vot final.

12. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației; procedură de urgență.

Comisii?

Comisia pentru sănătate, domnul Buicu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei pentru sănătate asupra Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23 din 2015.

Legea are ca obiect de reglementare înființarea Institutului Național de Cercetare „Cantacuzino”, prin reorganizarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”, care se desființează.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut legea în 30 ianuarie.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, admiterea cererii de reexaminare formulate de președinte și adoptarea legii pentru respingerea ordonanței de urgență.

Comisia pentru sănătate și familie, în urma dezbaterilor, vă propune, cu majoritatea voturilor celor prezenți, admiterea cererii de reexaminare formulate de Președintele României și adoptarea legii pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului.

În urma dezbaterilor, cele două comisii vă propun admiterea cererii de reexaminare și adoptarea Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23 din 2015.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul Moldovan.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2015 se propune reorganizarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” ca instituție publică în subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Dezvoltare.

Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” a fost definit ca instituție națională de interes strategic. În 2016, prin ordin de ministru, Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” a trecut din subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Dezvoltare în subordinea Ministerului Sănătății, urmând că, în septembrie 2017,

atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2015, cât și art. 6 din Ordonanța nr. 96/2016 au fost abrogate de o nouă ordonanță de urgență a Guvernului, Ordonanța nr. 66/2017.

Astăzi, în plen ajunge, prin cererea de reexaminare a Președintelui României, Ordonanța nr. 23/2015, adică primul pas din lungul șir de mutări ale Institutului „Cantacuzino” de la o instituție la alta.

Astfel, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea acestui raport de respingere, care este obligatoriu pentru a clarifica o dată pentru totdeauna această situație. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Movilă?

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Și Partidul Mișcarea Populară va vota raportul comisiei, pentru că este absolut important să stabilizăm din punct de vedere juridic, instituțional acest institut.

Însă și la votul final pentru legea de aprobare a acestei ordonanțe, cu ceva timp în urmă, am spus foarte clar că Ministerul Sănătății și Guvernul României, în ansamblu, ar trebui să facă un raport public despre ce s-a întâmplat în ultimii 5-6 ani cu acest institut; ce s-a întâmplat cu zecile de milioane de euro care au fost alocați pentru revitalizarea, revigorarea, repunerea în funcțiune a activităților de la Institutul „Cantacuzino”; ce s-a întâmplat, de ce au dispărut filiale ale Institutului „Cantacuzino”, cum este cea de la Iași.

Pentru că noi... degeaba... sau nu degeaba... sigur că încercăm să facem ceea ce trebuie, dar și banii care au fost cheltuiți în zadar trebuie recuperați de la cei care au fost manageri, au avut salarii grase, de la cei care au fost în Ministerul Sănătății și au dat asigurări că Institutul „Cantacuzino” este pe direcția corectă.

De asemenea, tragem și semnalul de alarmă foarte clar că încă nu avem bugetată activitatea Institutului „Cantacuzino” pentru acest an și, dincolo de această măsură corectă, trebuie foarte rapid alocați banii, pentru ca institutul să aibă un traseu corect, și nu doar povești pe care le afirmă unii din conducerea institutului sau responsabili din Ministerul Sănătății.

Vă mulțumesc.

Domnul Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș putea spune că este oficial, redeschiderea Institutului „Cantacuzino” a început și, știți foarte bine, în subordinea Ministerului Apărării, iar anul acesta vor fi angajați primii 200 de specialiști care să ajute la redeschiderea liniilor de producție.

Unde e lege nu-i tocmeală! Și, de aceea, aceste proiecte legislative făcute de-a lungul timpului au rămas fără obiect.

Și eu sper ca la anul să văd și primele doze de antigripal făcute în România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Fără amendamente; vot final. Punctul 13... comisii.

14. Desemnarea reprezentanților Parlamentului României, Camera Deputaților, în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Raportul? Domnul Roman?

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca urmare a adreselor transmise Biroului permanent al Camerei Deputaților de către secretarul general, prin care sunt transmise propunerile Grupului parlamentar al PSD pentru Institutul Național de Administrație, Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca aceste propuneri să fie transmise Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, pentru întocmirea unui raport care să fie prezentat plenului.

Astfel, Grupul parlamentar al PSD i-a propus pe domnul deputat Ion Călin, în calitate de membru titular, și supleant pe doamna Rodica Paraschiv, în urma renunțării doamnei deputat Simona Bucura.

La lucrările Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 25.

Și, prin urmare, vă spunem că membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, prezența domnului deputat Ion Călin, în calitate de membru titular, și a doamnei deputat Rodica Paraschiv, ca membru supleant.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt intervenții.

Votul va fi la votul final, cu buletine de vot.

Punctul 14... raportul... l-am făcut.

15. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Vă rog, raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa nr. PL-x 64 din 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca însoțitorul persoanelor cu handicap grav sau accentuat, rudă de gradul I al acestora, să beneficieze de „scutire de la impozit, precum și scutire de la plata timbrului de mediu pentru un autoturism neadaptat.”

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și documentele însoțitoare, în ședințe separate.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 18 deputați din totalul celor 21 de membri, iar membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

La lucrările Comisiei pentru sănătate și familie din 21 martie 2017 și-au înregistrat prezența 17 deputați din totalul celor 19 membri, care au hotărât, cu majoritate de voturi și 3 abțineri, respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 22 decembrie 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 din Constituția României.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente:

– prevederile art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au fost abrogate prin Legea nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

– totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată de art. 12 din Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, astfel încât proiectul de lege a rămas fără obiect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu.

Vot final.

16. Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Comisiile? Domnul Varga?

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii și un punct de vedere negativ al Guvernului, rămânând un aviz favorabil: al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 70/2015, în sensul instituirii unei noi excepții de la aplicarea plafoanelor-limită prevăzute de acest act normativ, respectiv transferul sumelor în valută cu titlul „cash to master” pentru alimentarea casei bordului. Casa bordului reprezintă acel instrument constituit prin transferuri bancare ale armatorilor sau ale operatorilor prin conturile agenților, care se declară organului vamal la sosirea și la plecarea navelor din port și care este gestionat de comandantul navei sau de un ofițer intendent pentru achitarea în numerar a unor cheltuieli restrânse.

În urma examinării Propunerii legislative pentru completarea acestui art. 5 din Legea nr. 70 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 193/2002, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece, conform alin. (1) al art. 1 din Legea nr. 70/2015, „operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii”.

Dezbateri? Domnul Neagu.

Nu vom susține, domnule președinte, această inițiativă legislativă, pentru că, așa cum s-a arătat și în raport, intervenim în formula unor amnistii și nu putem fi de acord.

Pe de altă parte, vor intra pe rol cât de curând și alte inițiative legislative, inclusiv o ordonanță de urgență, care încearcă a reglementa problematica referitoare la creanțe.

Vă rog, alte intervenții? Vot final.

18. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget.

Vă mulțumim, domnule președinte. Dezbateri?

Nu sunt dezbateri.

Vot final.

17. Propunerea legislativă privind scutirea de la plata creanțelor fiscale accesorii.

Comisia?

Vă rog, Comisia pentru buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind scutirea de la plata creanțelor fiscale accesorii

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond asupra Propunerii legislative privind scutirea de la plata creanțelor fiscale accesorii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din data de 25 iunie 2013.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare anularea sau reducerea creanțelor fiscale accesorii, reprezentând dobânzi, majorări de întârziere sau penalități de întârziere, dacă în trei luni, respectiv șase luni de la data intrării în vigoare a acestor prevederi contribuabilul stinge prin plată voluntară sau compensare obligațiile fiscale principale.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece decizia de aplicare a unei noi amnistii fiscale ar trebui să aibă în vedere efectul negativ asupra încrederii contribuabililor bun-platnici în sistemul fiscal, cu efecte, de asemenea, negative asupra conformării voluntare: măsura introduce hazardul moral în domeniul achitării obligațiilor fiscale; ea îi răsplătește pe rău-platnici, iar pe contribuabilii bun-platnici îi poate determina să-și modifice comportamentul, în așteptarea altei amnistii.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 14 septembrie 2016.

Propunerea legislativă a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ, de Comisia juridică, de disciplină și imunități și de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, propunându-se, în principal, includerea caselor parohiale și a dependințelor acestora cu destinație de locuință a preotului/preoților, slujitori/personalului deservent, în categoria clădirilor scutite de la plata impozitului pe clădiri.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menționată mai sus, în ședința din 21 martie 2017.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece, având în vedere noul principiu de stabilire a impozitului pe clădiri în funcție de destinație, casele parohiale nu se regăsesc menționate la acest punct, deoarece se consideră că acestea reprezintă clădiri care nu sunt destinate activității religioase, ci au doar funcțiune de locuit, chiar dacă sunt în proprietatea unui cult religios recunoscut oficial sau a unei asociații religioase. Totodată, prin lege nu se poate modifica o hotărâre dată de Guvern.

Dezbateri? Domnul Neagu.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă, susținută și de o parte dintre colegii noștri, poate să aprindă multe discuții, pentru că aici discutăm de o scutire pe case parohiale, în principiu. Pentru asta s-ar vrea modificarea Codului fiscal.

Normal că în timp ar trebui să venim și să ne înțelegem ce facem, adică considerăm cultul religios moral și necesar societății românești, până la ce nivel, și cum îl reglementăm din punctul de vedere al fiscalității.

Noi știm că o parte din ceea ce se întâmplă, din punctul de vedere al cultelor religioase... nu sunt abordate din punctul de vedere al taxelor și impozitelor și de aici, dacă vreți, extinderea, încât nici casele parohiale să nu urmeze acest curs.

Pe de altă parte, pe salariații clericali și neclericali îi avem în buget, de multe ori, spun dânșii și spunem și noi, cu sume insuficiente.

Fiind o chestiune a unor conștiințe, care ar trebui revizuite și revăzute, noi propunem totuși să adoptăm acest act normativ.

Deci Partidul Național va vota împotriva respingerii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Korodi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam numai să precizez că tema acestui proiect legislativ deja a fost adoptată de Parlamentul României, printr-un act normativ separat.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Indiferent de lege, aceasta trebuie să țină cont de normele de tehnică legislativă, iar o astfel de inițiativă legislativă nu a putut fi promovată tocmai pentru faptul că nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000.

Așa că mare atenție pentru toți! O hotărâre de guvern nu poate fi modificată decât printr-o hotărâre de guvern. Iar când interveniți asupra unor acte normative aflate deja în vigoare, căutați, că ele sunt încorporate în actul normativ de bază.

Altfel, o astfel de inițiativă legislativă nu poate fi promovată.

Vă mulțumesc.

Domnul Ionuț Simionca.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul Partidului Mișcarea Populară va vota împotriva respingerii.

Și, ca să nu fim discriminatorii, cred că ar trebui să extindem și la celelalte minorități sau denominații creștine. Mulțumesc.

Așa scurt? Alte intervenții? Nu mai sunt.

19. Propunerea legislativă privind modificarea Legii

nr. 571 din 22 decembrie 2003, Codul fiscal. Comisia?

Comisia pentru buget.

## **Domnul Vasile Cocoș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003, Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată cu reexaminarea asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003, Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 18 martie 2014.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul exceptării de la plata accizelor sau al reducerii cuantumului acestora pentru activități de producere și comercializare a băuturilor alcoolice tradiționale românești.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menționată mai sus, în ședința din 21 martie 2017.

În urma reexaminării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece exceptarea de la plata accizelor a cantității de cel mult 100 de litri de produse tradiționale cu concentrația de 100% în volum, realizată de gospodăriile individuale și destinată consumului propriu, ar determina declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor ce îi revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale doriți să interveniți? Dacă nu, inițiativa merge la votul final. Următorul punct.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari; PL-x 102/2017.

Domnule Varga, pentru raport, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege pe care l-ați enunțat.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susține inițiativa.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, în sensul acordării posibilității asociațiilor de proprietari să încheie convenții civile în baza noului Cod civil, altele decât contractele de muncă reglementate de Codul muncii, pentru efectuarea activităților care sunt în sarcina asociației de proprietari – administrare, întreținere, investiții, reparații și alte activități administrative asupra proprietății comune.

În urma dezbaterilor s-a constatat că prevederile propuse nu respectă principiul constituțional al securității raporturilor juridice, acestea având, de altfel, un caracter lapidar, imprecis, de natură a crea dificultăți în aplicare.

De asemenea, nu este clară intenția de reglementare privind definirea convențiilor civile în sensul Legii nr. 230/2007 ca fiind „altele decât contractele de muncă, astfel cum sunt definite de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii”, de vreme ce în definitivarea acestor convenții se face referire la Codul civil. În mod similar, nici din prevederile alin. (6) al art. 35 nu rezultă considerentul reglementării în sensul că „nu se supun dispozițiilor Legii nr. 53/2003” convențiile „încheiate în baza Legii nr. 297/2009”.

Totodată, nu este clară intenția de reglementare privind posibilitatea sau obligația încheierii unor convenții civile cu organizația neguvernamentală din care face parte asociația de proprietari, în condițiile în care nu toate asociațiile de proprietari fac parte din organizații neguvernamentale, nerezultând nici care ar fi obiectul unor asemenea convenții civile între acestea.

Menționăm că pentru prestarea unei munci, indiferent de mărimea fracțiunii de normă, urmează a se încheia un contract individual de muncă, cu normă întreagă sau parțială, pe durată determinată sau nedeterminată, iar contractele civile de prestări servicii, conform Codului civil, se vor încheia numai în cazul activităților accidentale, ocazionale, fără ca ele să fie repetitive și fără să aibă caracterul unei activități dependente, astfel cum ele sunt definite în noul Cod civil.

## Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește să intervină cineva? Dacă nu, inițiativa merge la votul final.

21. Proiectul de lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari; este PL-x 50/2017; lege organică.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul președinte Roman.

Vă rog, prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susține inițiativa legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 22 decembrie 2017, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 25 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, propunându-se ca hotărârea adunărilor generale cu privire la stabilirea fondului de investiții pentru înlocuirea/reabilitarea coloanelor de apă caldă sau rece, a celor de gaze sau de căldură pentru țevile care traversează apartamentele să se adopte cu votul majorității membrilor asociației de proprietari.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și membrii Comisiei pentru administrație publică au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru administrație publică au dezbătut inițiativa în 21 februarie 2017.

Membrii Comisiei juridice s-au întrunit în 28 martie 2017 și au dezbătut proiectul.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Proiectului de lege pentru completarea art. 25...

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale? Nu avem. Inițiativa merge la votul final.

22. Propunerea legislativă privind obligativitatea și prioritizarea finanțării din fonduri europene a proiectelor și obiectivelor de investiții eligibile; Pl-x 149/2016; lege ordinară.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Călin, prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind obligativitatea și prioritizarea finanțării din fonduri europene a proiectelor și obiectivelor de investiții eligibile.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. La întocmirea raportului s-au avut în vedere: avizul negativ al Comisiei pentru afaceri europene, avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general în materia obligativității și a prioritizării accesării fondurilor europene și finanțării din fonduri europene și naționale a proiectelor și obiectivelor de investiții eligibile.

În urma examinării Propunerii legislative privind obligativitatea și prioritizarea finanțării din fonduri europene a proiectelor și obiectivelor de investiții eligibile și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece se încalcă principiul autonomiei locale și cel al adiționalității.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Inițiativa merge la votul final.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 557/2013.

Domnule președinte Buicu, prezentarea raportului, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Senatul a respins inițiativa legislativă.

Potrivit art. 75 alin. (1) și (3), Camera Deputaților este for decizional.

Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 95, prin introducerea unui nou principiu, care să stea la baza asistenței de sănătate publică, respectiv încadrarea de personal de specialitate de asistență medicală cunoscător al limbii minorităților în unitățile administrativteritoriale în care cetățenii minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor; introducerea obligației organelor competente ale ANAF... de a emite o notificare în cazul neachitării contribuției pe o perioadă de 60 de zile...

Membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă.

În raport cu conținutul său, inițiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul a fost adoptat cu majoritate și vă propunem respingerea propunerii legislative, întrucât problematica ce face obiectul acesteia este rezolvată prin art. 41 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011 – PL-x 73/2017 –, astfel inițiativa rămânând fără obiect.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Nu dorește nimeni să intervină. Inițiativa merge la votul final. Îmi cer scuze, nu v-am observat. Vă rog. Domnul deputat Korodi.

## Doamnă președinte,

Am cerut să iau cuvântul pentru că – UDMR fiind inițiatorul acestui proiect de lege – și noi susținem respingerea, pentru că foarte multe elemente din acest proiect de lege deja au fost adoptate în diferite modificări ale legislației care privește sănătatea, sistemul de sănătate.

Și, totodată, din nou, vrem să subliniem, este foarte important să avem un sistem de sănătate apropiat bolnavului, cetățenilor, și un sistem debirocratizat. Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Merge la votul final, așa cum am specificat mai devreme. 24. Proiectul de lege pentru completarea art. 230 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 458/2016.

Domnul președinte Buicu – prezentarea raportului.

## Vă mulțumesc.

Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Guvernului și al Ministerului Sănătății, avizul favorabil al Comisiei juridice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 230 alin. (2), care prevede dreptul pacienților de a beneficia de rambursarea ulterioară, în termen de 60 de zile, a cheltuielilor efectuate pentru investigațiile din cadrul pachetului de servicii medicale de bază pentru specialitățile paraclinice.

Le dezbateri a participat domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente: nu este posibilă rambursarea din FNUASS, deoarece furnizarea de servicii și plata acestora este reglementată de contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate și furnizori; nu există prevederi referitoare la sursa de finanțare, condițiile și instituția care rambursează cheltuielile.

În raport cu conținutul și obiectul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Domnul deputat Ciuhodaru. Vă rog.

Multe din prevederile acestui proiect legislativ sunt înscrise în contractul-cadru, dar atrag încă o dată atenția asupra acestor investigații paraclinice, care ar trebui să fie totuși decontate.

Din punctul meu de vedere, asistența medicală ar trebui să fie gratuită pentru toți cetățenii României și cred că o adaptare a noului Cod al sănătății ar trebui să rezolve această problemă, pentru că în continuare sunt suficiente probleme în ceea ce înseamnă deconturile asistenței medicale, mai ales în investigația de înaltă performanță. Vă mulțumesc.

Mai sunt și alți colegi care doresc să intervină? Vă rog, da.

Permiteți-mi totuși să citesc din raport, care a fost semnat și de mine, ca secretar al Comisiei pentru sănătate.

„Nu este posibilă rambursarea din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, deoarece furnizarea de servicii și plata acestora sunt reglementate de contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii medicale.”

Propunerea legislativă este una corectă.

Cel care plătește în spitale, în 60 de zile, în principiu, ar trebui să primească banii înapoi. Ar trebui să existe o metodologie clară, acceptabilă și care poate să fie aplicată de pacienții care plătesc pentru servicii.

Să știți, dacă avem contracte separate pe furnizori, electricitate, apă și așa mai departe, atunci de ce să nu aibă cetățeanul, românul un contract separat, măcar formal, la care poate să se refere atunci și cu casele de asigurări de sănătate și să ceară banii plătiți în spitale pentru serviciile acordate sau pentru materialele cumpărate de dumnealui?!

E o propunere legislativă bună. Nu poate fi aplicată și de aceea va fi respinsă astăzi.

Dar, în principiu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății ar trebui să-și dea silința de a face contract separat cu fiecare cetățean, cu fiecare asigurat, ca pe baza acelui contract să putem să cerem banii înapoi, bani care au fost plătiți pentru serviciile medicale, pentru materiale sanitare și pentru medicamente care nu pot fi furnizate de sistem.

Poate unii dintre noi nu o să ceară, dar cel care e necăjit și n-are bani are nevoie de această rambursare.

În principiu, o să votăm împotrivă, dar cu mențiunea și cu cererea către Ministerul Sănătății să elaboreze posibilitatea unui contract separat, pe cetățean, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

Inițiativa merge la votul final. Este 11.30. Încheiem aici prima parte a ședinței. Votul final, la ora 12.00. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog, liderii de grup, să vă invitați colegii. Începem ședința de vot final în câteva minute. Secretarii de ședință, la prezidiu, vă rog.

Vă rog, secretarul de la opoziție! Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vă rog, vot-test. Mulțumesc. Suntem în cvorum.

Proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaților.

1. La punctul 1 avem Proiectul de hotărâre privind validarea unor mandate de deputat și vom face vot asupra acestui proiect de hotărâre.

Potrivit art. 10 alin. (2) din regulament: „Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.”

Avem deci validate cele două mandate de deputat de plen.

Urmează depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

Doamna Iurișniți, doriți ceva acum? Nu. Mai încolo!

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, după validarea mandatelor, deputații depun în ședința Camerei jurământul de credință față de țară și popor.

Vă reamintesc procedura depunerii jurământului.

La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn de la tribună, cu mâna pe Constituție și pe Biblie, jurământul scris, pe care-l va semna și încredința spre păstrare președintelui Camerei.

Jurământul se poate depune și fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula: „Jur pe onoare și conștiință”, care prefațează jurământul.

O invit la tribună pe doamna deputat Gabriela Maria Podașcă.

Vă rog.

## **Doamna Gabriela Maria Podașcă:**

( _Cu mâna pe Constituție și Biblie, rostește jurământul scris.)_

Jurământ de credință față de țară și popor

Eu, Podașcă Gabriela Maria, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 – municipiul București,

Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.

Felicitări!

Îl invit la tribună pe domnul deputat Viorel Stan. Vă rog.

## **Domnul Viorel Stan:**

( _Cu mâna pe Constituție și Biblie, rostește jurământul scris.)_

Jurământ de credință față de țară și popor Eu, Stan Viorel, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 29 Neamț,

Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat. Felicitări! Continuăm.

Știți, cu toate bunele și cu relele din istorie, evreii din România și-au iubit întotdeauna țara, au fost și rămân în continuare loiali României.

Două citate pe care aș vrea să le împărtășesc cu dumneavoastră.

Și anume: „Cine a văzut, ca mine, cum au luptat și au suferit soldații evrei alături de cei români în armata română, cum au fost răniți și uciși ca ceilalți, acela nu poate fi antisemit.” (generalul Nicolae Petala, comandantul Corpului IV al armatei de atunci)

Și al doilea citat: „Stimăm și iubim pe cetățenii evrei, întrucât au contribuit la mărirea patriei și și-au făcut cu prisosință datoria, soldații evrei luptând în aprigele lupte cot la cot cu soldații români.” (generalul Ioan Rășcanu, ministru de război)

În numele Comunităților Evreiești din România, vă mulțumesc.

Punctul 2.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 121/2016 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat.

Vă rog, vot. 271 de voturi pentru, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vă rog, vot. Unanimitate.

Adoptat. Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de lege privind construirea unui monument comemorativ dedicat eroilor evrei care și-au dat viața pentru România în Primul Război Mondial.

Comisiile – pentru drepturile omului și pentru apărare – propun adoptarea.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat acestui proiect, adoptat în unanimitate, după cum am văzut.

În 2018, deci anul acesta, se împlinesc 80 de ani de la adoptarea primelor legi antievreiești din România.

Cred că, prin adoptarea acestui proiect de lege, anul acesta, facem un act de dreptate, iar Parlamentul face un gest de demnitate față de acești oameni care s-au jertfit pentru România.

Doar două gânduri foarte scurte.

Sunt onorat, ca și comunitatea pe care o reprezint, de faptul că acest proiect de lege a fost inițiat, într-un gest simbolic, la fel – îndrăznesc să spun –, alături de ministrul apărării și președintele Comisiei pentru apărare și siguranță națională din Camera Deputaților și trebuie să-i mulțumesc și președintelui Camerei Deputaților pentru încurajarea pe care a făcut-o în permanență pentru acest proiect.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

5. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisiile – pentru învățământ și pentru sănătate – propun adoptarea.

Vă rog, vot. Unanimitate.

Aprobată.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Comisia pentru buget și Comisia juridică propun respingerea.

Vă rog, vot. Unanimitate.

Aprobată.

7. Propunerea legislativă privind scutirea de la plata creanțelor fiscale accesorii. Comisia pentru buget propune respingerea. Vot, vă rog.

273 de voturi pentru, o abținere. Adoptată.

8. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune respingerea.

9. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 571

din 22 decembrie 2003, Codul fiscal.

- Comisia pentru buget propune respingerea. Vă rog, vot.

274 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată. 10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea.

11. Proiectul de lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun respingerea.

12. Propunerea legislativă privind obligativitatea și prioritizarea finanțării din fonduri europene a proiectelor și obiectivelor de investiții eligibile.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație propun respingerea.

Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vă rog, vot.

245 de voturi pentru, 30 de abțineri, un coleg care nu optează.

Adoptată.

14. Proiectul de lege pentru completarea art. 230 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Comisia pentru sănătate propune respingerea.

să nu treacă tacit, să o

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule vicelider, puteați să faceți propunerea ieri, în timpul ședinței.

16. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare. Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Vă rog, vot. 278 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

17. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun respingerea proiectului de lege.

Vă rog, vot.

275 de voturi pentru, 5 abțineri, un coleg care nu optează. A fost adoptată.

În încheiere, avem votul final privind desemnarea reprezentanților Parlamentului României din Camera Deputaților în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Înainte de a începe exprimarea votului secret cu buletine, conform art. 123 alin. (7) din regulament, comisia de numărare trebuie constituită, cu câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, și această comisie va fi asistată de secretarii de ședință.

Invit liderii să facă propuneri.

Domnul Suciu?

Vă rog, vot.

243 de voturi pentru, un vot împotrivă, 34 de abțineri. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

Punctul 15. Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Se consideră adoptată, pentru că a ieșit din termen; a trecut tacit.

Márton Árpád?

Vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată-ne iarăși într-o situație când a trecut un proiect de lege cu aprobare tacită, cu raport de respingere.

O observație. Nu vreau să jignesc pe nimeni.

Majoritatea acestor legi trec prin Comisia pentru învățământ.

O observație procedurală.

Conform regulamentului nostru, după dezbaterea legilor, ele pot fi votate și într-o ședință de vot final – așa prevede regulamentul.

Ca atare, orice lege poate fi votată și imediat după ce s-a dezbătut și votat pe articole.

Și propun să organizăm, în asemenea situații, astfel Camera Deputaților că, dacă avem o astfel de lege, cu raport de respingere, care în ziua respectivă ar trebui să fie votată,

Grupul PSD îl propune pe domnul Tudor Ciuhodaru.

Doamna Turcan? Grupul PNL, domnul Dobre.

Grupul PNL îl propune pe domnul deputat Pavel Popescu.

Grupul USR, domnul Năsui.

Grupul USR îl propune pe domnul Vlad Duruș.

Vlad...

Vlad Duruș.

Duruș. Domnul Korodi Attila, Grupul UDMR.

Grupul UDMR îl propune pe domnul Kulcsár-Terza József.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

N-am înțeles nimic.

Domnul Varujan Vosganian.

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Marius Surgent.

Grupul PMP. Domnul Simionca.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Petru Movilă.

Domnul Zisopol, Grupul minorităților.

Domnul deputat Ghera Slobodan, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale. Vă mulțumesc.

Vot, vă rog. 216 voturi pentru.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptată componența comisiei de numărare.

Reamintesc prevederile art. 128 alin. (3) din regulament: „Deputatul votează «pentru», lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse; el votează «contra», tăind numele și prenumele persoanei propuse.”

Invit chestorii la locul destinat pentru înmânarea buletinelor.

Dau cuvântul domnului secretar Mircea Drăghici, pentru a da citire listei deputaților.

Începem cu membrii Guvernului.

|Începem cu membrii Guvernului.|| |---|---| |Grațiela Leocadia Gavrilescu|| |Viorel Ștefan|prezent| |Ana Birchall|prezentă| |Lia Olguța Vasilescu|prezentă| |Dănuț Andrușcă|| |Anton Anton|prezent| |Lucian Șova|prezent| |Rovana Plumb|prezentă| |Ioana Bran|prezentă| |Natalia Elena Intotero|prezentă| |Achiței Vasile Cristian|| |Adnagi Slavoliub|prezent| |Alexe Costel|prezent| |Ambrus Izabella Agnes|prezentă| |Anastase Roberta Alma|prezentă| |Andrei Alexandru Ioan|| |Andronache Gabriel|prezent| |Antal István János|prezent| |Apjok Norbert|| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Avram Constantin|prezent|

|Axinte Vasile|prezent| |---|---| |Babuș Radu<br>Balan Ioan|prezent| |Balint Liviu Ioan|prezent| |Banias Mircea Marius<br>Barna Ilie Dan<br>Băișanu Ștefan Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent| |Bălănescu Alexandru|prezent| |Bănicioiu Nicolae este în concediu.|| |Bârlădeanu Dragoș Petruț|prezent| |Bejinariu Eugen<br>Bende Sándor|prezent<br>prezent| |Benedek Zacharie|prezent| |Benga Tudor Vlad|prezent| |Benkő Erika<br>Bica Dănuț|prezentă<br>prezent| |Bichineț Corneliu<br>Biró Rozália Ibolya|prezent<br>prezentă| |Biro Zsolt Istvan|prezent| |Bîzgan-Gayral Oana Mioara<br>Boboc Tudorița Rodica|prezentă<br>prezentă| |Boboc Valentin Gabriel|prezent| |Bode Lucian Nicolae<br>Bodea Marius<br>Bogaciu Alexandra Corina<br>Bogdan Gheorghe Dănuț|prezent<br>prezentă<br>prezent| |Bontea Vlad|prezent| |Boroianu Aurel Robert<br>Borza Remus Adrian<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Botez Mihai Cătălin<br>Bozianu Nicoleta Cătălina<br>Bran Ioana<br>Bucura-Oprescu Simona<br>Budăi Marius Constantin<br>Buican Cristian<br>Buicu Corneliu Florin<br>Bulai Iulian<br>Bumb Sorin Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>am spus,<br>prezentă<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Burciu Cristina<br>Calista Mara Daniela<br>Calotă Florică Ică|prezentă<br>prezentă<br>prezent| |Căciulă Aurel|prezent| |Călin Ion|prezent| |Căprar Dorel Gheorghe|absent| |Căruceru Aida Cristina|prezentă| |Cătăniciu Steluța Gustica|prezentă| |Cherecheș Florica|prezentă| |Cherecheș Viorica|prezentă| |Chichirău Cosette Paula|prezentă| |Chiriac Viorel|prezent| |Ciocan Dan|prezent| |Ciofu Tamara Dorina|prezentă| |Ciolacu Ion Marcel|prezent| |Ciuhodaru Tudor|prezent| |Cîmpeanu Sorin Mihai|| |Cîtea Vasile|prezent| |Cobuz Maricela|prezentă| |Cocoș Vasile|prezent| |Codreanu Constantin|prezent| |Coliu Doru Petrișor|prezent| |Constantin Daniel|absent| |Cosma Andreea|absentă|

Reluăm.

Vă rog, domnule deputat, citiți procesul-verbal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de numărare și validare a voturilor, asistată de secretarii ședinței de astăzi, în urma verificării și numărării voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret, cu buletine de vot, asupra propunerilor de desemnare a reprezentanților Camerei Deputaților în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație, a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 329;

- numărul deputaților prezenți: 278;

- numărul total de voturi exprimate: 278;

- numărul de voturi anulate: 0;

- numărul de voturi valabil exprimate: 278.

Domnul deputat Călin Ion, membru titular:

- voturi pentru: 230;

- voturi contra: 48.

- Doamna deputat Paraschiv Rodica, membru supleant: – voturi pentru: 230;

- voturi contra: 48.

Potrivit rezultatului votului, a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru desemnarea reprezentanților Camerei Deputaților în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Conform rezultatului, cei doi candidați propuși au fost desemnați reprezentanți ai Camerei Deputaților în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Declar închisă ședința.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084686]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 27/21.II.2018 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei