Oana Murariu

Aprobarea modificării ordinii de zi

578 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Legile educației sunt discreditate de diletanți politici cu tendințe autoritare1 2”

„Renumele premerge numelui” este o expresie verbală regăsibilă în multe țări și culturi, dovadă a respectului care precedă omul și o garanție a respectării cuvântului dat. În cazul nostru și al deja renumitelor legi ale educației, acestea au fost precedate și învăluite, totodată, într-un mister nepotrivit pentru o democrație.

„O ghicitoare, învăluită într-un mister, în interiorul unei enigme”, după cum spunea fostul premier britanic W. Churchill, așa am putea descrie mesajele oficiale prin care erau comunicate, pe surse, anumite măsuri din legile educației.

Nu era suficient că, an de an, fiecare ministru al educației simțea nevoia să vină cu reformele lui, acum nici măcar nu am putut afla ce se pregătește*, și asta după 8 ani de mandat Iohannis, fost profesor de fizică, care ar fi trebuit să facă din educație prioritate națională.

În contextul ședinței

Copiii și părinții sunt, deopotrivă, obosiți de aceste schimbări succesive. Nu mai au starea necesară să vadă la fiecare anunț de nouă reformă în detaliu despre ce este vorba și nu-i putem acuza. Așteptările firești de reformare a învățământului au fost subminate în ultimele luni chiar de promotorii acesteia, prin modul în care au acționat, în deplin secret, cu informații pe surse, în absența unei dezbateri reale și a oricărei deschideri de preluare a diferitor sugestii.

Ca răspuns la toate acestea, USR a organizat, săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, o dezbatere pe tema legilor educației, pe două paliere, cel preuniversitar și cel universitar. La dezbatere au participat senatorii USR din Comisia pentru învățământ, parlamentari clujeni ai USR, precum și consilieri locali și județeni ai USR din Cluj. Cu această ocazie, am atras din nou atenția asupra secretomaniei cu care au fost tratate aceste proiecte de către puterea politică.

Într-un final, abia ieri, 27 februarie, ministrul educației, Ligia Deca, a prezentat public proiectele de lege ale educației. Departe de reforma care se anunța, informațiile anunțate de ministru arată că în continuare anumite probleme cronice din educație vor persista.*

Ca exemplu, elevii vor fi în continuare discriminați la admiterea în liceu, cu acel 60% din locuri unde se poate organiza o admitere distinctă, stimulând sistemul nociv al meditațiilor.* De asemenea, salarizarea profesorilor rămâne în zona formulărilor frumoase și a preocupărilor declarative, dar fără niciun rezultat concret. Profesorilor li s-a vândut din nou o iluzie.

Deși ministrul Ligia Deca a vorbit despre un capitol dedicat siguranței școlare, proiectul de lege cuprinde în continuare excepții pentru funcționarea școlilor fără aviz IGSU, responsabilitatea fiind pasată altor instituții. Similar, transportul școlar rămâne într-o zonă de incertitudine, într-un ping-pong între Guvern și autoritățile locale.

Nu am mai auzit nimic în conferința ministrului educației despre autonomie și implicarea comunității. Primele indicii arată, din contră, că preocuparea a fost mai degrabă pentru mărirea birocrației de la nivel de județe, pentru mai multe funcții care să meargă spre partide. De altfel, și la nivel de incompatibilități pentru funcții de conducere se remarcă cedările politice în fața baronilor locali*.

În final, ni se promite un 15% din PIB pentru educație, un procent care ar trebui să rezolve în mod magic problemele, dar care va rămâne cel mai probabil o himeră politică, câtă vreme nu s-a reușit respectarea nici măcar a procentului de 6% din PIB din actuala Lege a educației.

Speranța noastră este că măcar din acest moment mai departe, în cadrul dezbaterilor din Parlament, se va reuși amendarea proiectelor1 2, ca parte a unei dezbateri reale și aplicate, cu specialiști, profesori, organizații de părinți și ale elevilor/studenților.*

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea îmbină interesul grupului politic (USR) cu apelul la binele comun (dezbatere reală cu specialiști).

„Speranța noastră este că măcar din acest moment mai departe, în cadrul dezbaterilor din Parlament, se va reuși amendarea proiectelor, ca parte a unei dezbateri reale și aplicate, cu specialiști, profesori, organizații de părinți și ale elevilor/studenților.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica este aspră, dar vizează actori politici, nu grupuri sociale protejate; rămâne în zona neutră/funcțională.

„Legile educației sunt discreditate de diletanți politici cu tendințe autoritare”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră cererile de transparență ale puterii, concentrându-se pe propria critică; non-angajament.

„nu am putut afla ce se pregătește”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Menționează poziția ministrului, dar nu o angajează substanțial, trecând direct la contra-argumente proprii.

„ministrul educației, Ligia Deca, a prezentat public proiectele de lege ale educației. Departe de reforma care se anunța, informațiile anunțate de ministru arată că în continuare anumite probleme cronice din educație vor persista.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își menține poziția critică și invită la dezbateri viitoare, fără a propune un amendament concret acum.

„Speranța noastră este că măcar din acest moment mai departe, în cadrul dezbaterilor din Parlament, se va reuși amendarea proiectelor”

În context ↑