Gheorghe Tarna

Legislaþia în vigoare consfinþeºte faptul cã în România învãþãmântul constituie prioritate naþionalã, având ca finalitate formarea personalitãþii umane prin însuºirea cunoºtinþelor ºtiinþifice, a valorilor culturii naþionale ºi universale. Statul promoveazã principiile învãþãmântului democratic ºi garanteazã dreptul de educaþie, pe baza pluralismului educaþional. Aºadar, teoretic, toate sunt bune ºi frumoase privind cuprinderea ºcolarilor în sistemul educaþional.

În realitate, însã, în ºcoala româneascã se întâmplã un fenomen nemaiîntâlnit pânã acum. Statisticile, deºi inexacte ºi contradictorii, reflectã o situaþie îngrijorãtoare. Dacã ºcolarizarea nu va deveni prioritate a învãþãmântului românesc avem toate ºansele ca, într-un viitor nu prea îndepãrtat, sã conducem în topul naþiunilor cu cei mai mulþi neºtiutori de carte. Se nasc, aºadar, câteva întrebãri fireºti, pe care le adresez domnului ministru al educaþiei naþionale.

Care este totuºi situaþia realã a abandonului ºcolar pe cicluri de învãþãmânt ºi judeþe? Care sunt cauzele care au generat aceastã situaþie fãrã precedent în ºcoala româneascã? Ce strategie adoptã Ministerul Educaþiei Naþionale pentru redresarea situaþiei?

Vã mulþumesc pentru atenþie.