Stenogramă plen

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere ºi la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1999 pentru facilitarea aplicãrii convenþiilor internaþionale în materie de transfer al persoanelor condamnate, la care România este parte, în privinþa predãrii Ð preluãrii condamnaþilor.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/1999 pentru modificarea Anexei A, ”Descrierea tehnicãÒ, la Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, semnat la Luxemburg ºi la Bruxelles la 10 mai 1993.

6. Propunerea legislativã privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt.

7. Proiectul de Lege privind declararea oraºului Sãcele, judeþul Braºov, municipiu. (Lege organicã.)

8. Propunerea legislativã privind declararea ca municipiu a oraºului Sãcele. (Lege organicã.)

## II. A. **Marþi, 23, ºi miercuri, 24 mai 2000**

1. Dezbaterea moþiunii iniþiate de 71 deputaþi.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

3. Proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

4. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.) 5.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. (Procedurã de urgenþã.)

7. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

8. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

9.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998.

10. Propunerea legislativã pentru completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

11. Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic.

**Ð ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

**Ð orele 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 16,00 Ð 18,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð orele 18,00 Ð 18,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate primului-ministru Ð orele 18,30 Ð 19,30 Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi prezentarea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 8,30 Ð 9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor Ð ora 10,00 Ð Dezbaterea moþiunii iniþiate de 71 deputaþi Ð ora 12,30 Ñ Voturi finale privind:**

**¥ Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu. (Lege organicã.)**

**¥ Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.**

**¥ Propunerea legislativã privind structura personalului Curþii Constituþionale. (Lege organicã.)**

**¥ Proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar.**

**¥ Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. (Lege organicã.)**

**¥ Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. (Lege organicã.)**

**¥ Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea medaliei comemortive** _**150 de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu.**_

**¥ Propunerea legislativã pentru completarea art. 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi ºi instituþii similare din învãþãmântul de stat.**

**¥ Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere, semnatã la Geneva la 21 octombrie 1982.**

**¥ Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori dintre Guvernul României ºi Comunitatea Europeanã, realizat la Buxelles la 17 iunie 1999, pentru modificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între România ºi Comunitatea Europeanã privind stabilirea reciprocã de contingente tarifare pentru anumite vinuri, efectuat la Bruxelles la 26 noiembrie 1993.**

**¥ Proiectul de Lege pentru ratificarea Deciziilor nr. 5/1997 ºi nr. 8/1997 ale Comitetului mixt din cadrul Acordului dintre România ºi statele Asociaþiei Europene a Liberului Schimb.**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR Ð orele 8,30 Ð 13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi Ð ora 13,00 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor Ð orele 14,00 Ð 16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE orele 8,30 Ð 12,30 Avizarea unor proiecte de legi ºi propuneri legislative; documentare ºi soluþionarea unor probleme repartizate comisiilor**

*** * ***

## **Vineri, 26 mai 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale** ## _ªedinþa a început la ora 16,35._

Domnule deputat, rãmâneþi puþin la microfon, e greu de recepþionat aici! Deci, în sintezã, propuneþi ca punctul care din cartotecã sã treacã la poziþia 20?

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 259, 84 fiind absenþi. Participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 17.

Cvorumul legal este de 172 de deputaþi. Potrivit art. 128 din regulament, cvorumul de lucru de astãzi este de 155.

Supun atenþiei dumneavoastrã programul de lucru ºi ordinea de zi. Aþi primit materialele.

În ce priveºte programul de lucru, luni avem programul obiºnuit, marþi programul obiºnuit: timp afectat intervenþiilor, voturi finale privind un numãr mare de acte normative, la orele 12,30 Ñ ºi facem un apel la liderii grupurilor parlamentare sã informeze în timp util colegii deputaþi pentru aceste voturi finale; 20 de acte normative sunt la numãr, rãmase nevotate Ñ, pe ordinea de zi fiind moþiunea simplã de care aþi luat cunoºtinþã; miercuri, dezbateri în plen; joi, activitate în comisiile permanente.

Sunt în mãsurã sã vã informez cã pentru sãptãmâna viitoare Biroul permanent propune activitate în circumscripþiile electorale. Va fi ultima sãptãmânã înainte de alegerile locale din 4 iunie ºi am considerat cã activitatea din circumscripþiile electorale, mai intensã ca oricând în ultimii 4 ani, va împiedica pe mulþi colegi sã participe la dezbateri în plen.

De aceea, vã rog sã ne concentrãm eforturile, sã folosim toate mijloacele parlamentare ca sãptãmâna aceasta sã stãpânim cvorumul în salã ºi sã putem sã mai recuperãm din iniþiativele legislative, care încarcã pânã la maximum ordinea de zi a Camerei Deputaþilor.

Asupra programului de lucru, sunt modificãri sau obiecþiuni?

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Ordinea de zi?

Vã rog, domnule deputat Naidin.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Existã la cartoteca noastrã o iniþiativã legislativã privind programul energetic nuclear, a mai multor parlamentari de diferite structuri politice, ºi pe care aº dori sã o aduc în actualitate, evident, nici sãptãmâna aceasta, nici în cele care vor urma, ci ea sã fie cuprinsã pe ce primim noi ca ordine de zi, pe poziþia, sã spunem, II/20, pentru a aºtepta sã-i vinã rândul în aceastã sesiune.

Nu aº vrea sã mai argumentez de ce, e de ajuns sã spun cã se numeºte ”Programul energetic nuclearÒ ºi, astfel, cu toþii sã ne dãm seama cã este o iniþiativã serioasã ºi care trebuie privitã cu maximã atenþie, pentru cã va aduce sistemului energetic o îmbunãtãþire funcþionalã. Vã mulþumesc.

Vã poate confirma domnul Popescu!

Deci pct. 177 din anexã sã treacã la pct. II/20. Domnul Vasile Mândroviceanu.

## Domnule preºedinte,

Rugãmintea mea este sã supuneþi votului colegilor noºtri trecerea pct. 12 din anexa la proiectul ordinii de zi pe sãptãmâna aceasta dupã pct. 2 de astãzi. Este vorba de un proiect de lege pentru declararea oraºului Vatra Dornei din judeþul Suceava ca municipiu, care a fost adoptat de Senat în 1998, are raport de adoptare din mai 2000 ºi cred cã nu va dura mai mult de 5 minute dezbaterea acestui proiect de lege. Locuitorii oraºului Vatra Dornei aºteaptã cu foarte multã încredere hotãrârea noastrã ºi rog colegii, de asemenea, sã fie înþelegãtori.

Deci pct. 12 din anexã sã treacã la pct. 3 din ordinea de zi de astãzi.

Am înþeles. Domnul Buzatu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã propun ca pct. 32, prevãzut pentru ziua de marþi, 23 mai, sã fie trecut la pct. 2 de mâine, deci dupã dezbaterea moþiunii de cenzurã. Este vorba de raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

Este un raport care s-a mai dezbãtut de câteva ori în Camera Deputaþilor ºi s-a amânat, pe motivul cã trebuie sã fie întâi adoptatã Legea bugetului.

V-aº ruga, domnule preºedinte, sã supuneþi plenului Camerei aceastã propunere.

Vã mulþumesc foarte mult.

Alte propuneri de modificare? Vã rog, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La ora actualã, România se confruntã cu o situaþie destul de complicatã privind salarizarea în regiile autonome ºi societãþile comerciale cu capital de stat. Ordonanþa nr. 49, care a fost emisã în 1999, privind administrarea companiilor ºi societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale la care statul sau administraþia publicã localã este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome, a fost introdusã în procedurã de urgenþã, a fost adoptatã de Senat în 16 noiembrie 1999, a fost adoptat raportul la Comisia economicã de la Camera Deputaþilor pe 1 februarie. Se continuã, la ora actualã, sã se dea examen, în continuare, de administrator, deºi aceastã ordonanþã, dupã câte se vede, normal, nu ar trebui sã mai existe.

Ca urmare, vã rog, domnule preºedinte, sã mutãm pct. 31 de marþi la pct. 2, având în vedere cã ºi la ora actualã Guvernul se zbate cu aceeaºi problemã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi,

ªi acum sã

## **Domnul Gheorghe Ionescu** _(din salã):_

Puneþi-o pe locul 3!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Iatã, domnul Ionescu revine ºi propune poziþia 3.

Deci rãmâne propunerea domnului Buzatu, ca pct. 32 sã treacã pe locul 2.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aþi vãzut care este propunerea Biroului permanent, ca sãptãmâna viitoare sã se lucreze pentru campania electo-

ralã. Evident cã nu sunt de acord cu acest lucru, dar hotãrârea dumneavoastrã este lege.

De aceea, vã rog, domnule preºedinte, sã-mi acceptaþi o rugãminte cãtre Comisia juridicã. Domnia voastrã ºtiþi cã sãptãmâna trecutã Camera Deputaþilor a acceptat procedurã de urgenþã pentru proiectul meu de lege pentru reprezentarea parlamentarã a românilor din Harghita ºi Covasna. Iatã cã, astãzi, ne-a venit la casetã ºi acceptul, deci avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În condiþiile în care, sãptãmâna viitoare, nu se lucreazã aici, în plen, singura soluþie ca în actuala legislaturã acest proiect de lege sã aibã o finalitate este ca aceastã Comisie juridicã a noastrã sã ia în discuþie sãptãmâna aceasta, joi, când are loc întrunirea normalã, ºi acest proiect de lege. Vã rog, domnule preºedinte, ca, prin dumneavoastrã, sã transmiteþi rugãmintea distinsului conducãtor, preºedinte al acestei comisii, sã aibã în vedere joi, sãptãmâna aceasta, proiectul respectiv, care este ºi foarte scurt, dar este ºi singura zi în care se mai poate adopta în Comisia juridicã.

Mulþumesc.

Vom transmite aceastã rugãminte.

Doamnelor ºi domnilor,

Continuãm cu informarea privind iniþiativele legislative înregistrate la Camerã ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 mai 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale, adoptat de Senat în ºedinþa din 11 mai 2000.

Urmeazã a fi dezbãtut: în fond, de Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe Cãile Ferate Române ºi reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române, adoptat de Senat în ºedinþa din 15 mai 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut, de asemenea, în procedurã de urgenþã.

Comisia, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Comisia a întocmit un raport favorabil asupra acestui proiect de lege. De asemenea, precizez cã la întocmirea raportului s-au avut în vedere ºi avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi de la Comisia pentru politicã externã.

Rugãm ca acest proiect de lege sã fie votat în forma aprobatã de Senat.

Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale, doreºte sã ia cineva cuvântul? Nu. Trecem la ordonanþã. Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul unic din ordonanþã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat. Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul unic din lege. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/1999 pentru modificarea anexei A, ”Descrierea tehnicãÒ, la Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, semnat la Luxembourg ºi Bruxelles la 10 mai 1993.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva sã ia cuvântul?

Aveþi cuvântul ºi vã rog sã vã prezentaþi.

## **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor:_

Mã numesc Marinescu Adrian, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Ca urmare a Legii de aprobare a reabilitãrii drumurilor în România printr-un împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii, a fost necesarã, ca urmare a schimbãrii condiþiilor tehnice ºi financiar-economice, modificarea anexei A, anexei nr. 1, la cap. A, privind reabilitarea drumurilor, ºi anume, în primul rând, datoritã modificãrii T.V.A.-ului, stabilitã prin Ordonanþa nr. 3/1993, care nu a fost luatã în calcul la negocierea ºi semnarea Acordului de împrumut, când a fost luatã în considerare numai cota de 5% reprezentând impozitul pe circulaþia mãrfurilor. De asemenea, a trebuit rectificat T.V.A.-ul aferent importurilor de echipamente achiziþionate din împrumuturile BIRD ºi BERD. De asemenea, a trebuit adãugatã cota de 0,7% privind controlul calitãþii, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995, deci acte normative apãrute ulterior Legii de aprobare a împrumutului, ºi încã o sumã de 89 de miliarde de lei, reprezentând utilizarea unei formule revizuite de escaladare la decontarea lucrãrilor începute în 1993.

În afarã de aceste modificãri legislative, datoritã modificãrii condiþiilor tehnice în ceea ce priveºte degradarea accentuatã a unor lungimi de drum în sectoarele supuse reabilitãrii, precum ºi condiþiilor severe din iarna 1995 Ð 1996, când ciclurile de îngheþ/dezgheþ au produs un mare volum de deteriorãri la suprafaþa în derulare, de asemenea, creºterea traficului mult peste prognoza estimatã iniþial, ºi în special traficul greu, care a determinat necesitatea îngroºãrii sistemului rutier, cu preponderenþã cu straturi asfaltice, precum ºi unele calamitãþi naturale, alunecãri de teren, care au necesitat lucrãri suplimentare Ð pentru toate aceste motive de ordin legislativ ºi tehnic a fost necesarã modificarea anexei ºi majorarea costurilor de la 405 milioane de dolari la 489 milioane de dolari, care au fost suportate de cãtre Guvernul României, o contribuþie de 48 de milioane de dolari, ºi, de asemenea, de Programul PHARE pentru transporturi, 22 de milioane de dolari, precum ºi folosirea unor sume în avans pentru etapa a doua.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat Marinescu.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci? Domnul deputat Ana Gheorghe, în numele comisiei, are cuvântul.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ð Hunedoara:_

Domnule preºedinte, Stimate doamne, Stimaþi domni,

Iniþiatorul a prezentat în sintezã necesitatea modificãrii legii iniþiale privind aprobarea Acordului cu bãncile finanþatoare pentru unele tronsoane de drumuri, pus în operã începând cu anul 1993. Modificãrile apar în mod obiectiv ca urmare a unor perturbãri intervenite în politica de preþuri din România ºi, aºa cum aþi audiat, în mod deosebit pe seama T.V.A.-ului ºi a altor aporturi la care partea românã a trebuit sã contribuie. În aceste condiþii, proiectul iniþial aþi constatat cã trebuie suplimentat cu circa 80 de milioane de dolari.

Proiectul Legii pentru adoptarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/1999 a fost dezbãtut în Senat; acesta s-a pronunþat în favoarea adoptãrii legii. Comisia noastrã a analizat atât acordul tehnic, cât ºi propunerea Senatului de a adopta ordonanþa emisã de Guvern ºi, de aceea, vã supunem atenþiei dumneavoastrã aceeaºi propunere de adoptare.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa la ordonanþã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul unic al legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Legea în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Invit pe domnul senator Juravlea sã susþinã propunerea legislativã privind declararea oraºului Vatra Dornei, judeþul Suceava, municipiu, propunere adoptatã de Senat.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic sunt prezenþi raportorul ºi, poate, preºedintele comisiei, într-o clipã. Domnule senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt senatorul Petru Juravlea, senator de Suceava, ºi am onoarea sã prezint în faþa dumneavoastrã propunerea legislativã pentru declararea oraºului Vatra Dornei ca municipiu.

Vatra Dornei este îndeobºte cunoscutã ca o staþiune balneo-climatericã, situatã din punct de vedere geografic în vestul judeþului Suceava, la o altitudine de 802 metri, între zonele etnografice Câmpulung Moldovenesc, Neamþ, Harghita, Mureº, Bistriþa ºi Nãsãud.

Localitatea, plasatã la confluenþa râului Dorna cu Bistriþa Aurie, se întinde pe o suprafaþã de 14.434 de hectare, în care trãiesc peste 20 de mii de locuitori; am spus 20 de mii de locuitori, adicã cei care sunt bãºtinaºi; nu am pomenit de cei peste 100 de mii de vizitatori care anual vin prin Vatra Dornei.

Deºi situat la extremitatea de nord a þãrii, oraºul este uºor accesibil, înscriindu-se într-o poziþie favorabilã faþã de importantele cãi de comunicaþie feroviare ºi rutiere, asigurându-se legãtura prin pasul Tihuþa spre Ardeal, prin pasul Prislop spre Borºa-Maramureº, prin pasul Pãltiniº spre Neamþ, iar prin pasul Mestecãniº spre Suceava ºi Moldova.

În anul 1855, localitatea este declaratã târg, iar în urmã cu 90 de ani, în 1907, este declaratã oraº, datoritã importanþei staþiunii balneare ºi a numãrului mare de locuitori.

O veche tradiþie în oraºul Vatra Dornei o constituie turismul. Ca staþiune balneo-climatericã, Vatra Dornei este cunoscutã încã din secolul al XVIII-lea, iar din 1806, dupã ce medicul Ignatz Plasonk face analiza chimicã a apelor minerale din zonã, acestea devin celebre în Viena, Galiþia, Odessa etc. Apoi, dupã 1818, se descoperã ºi calitãþile terapeutice ale apei, ceea ce a determinat ridicarea primului stabiliment balnear în 1845, care, fiind construit din lemn, nu a rezistat timpului. Mai târziu s-au construit obiective importante, ca: Pavilionul Bãilor, în 1898, Cazinoul Bãilor, tot în 1898; Hotelul Balnear, în 1896; Primãria, în 1858, Izvorul Sentinelã, în 1896; Palatul Naþional, în 1901; Gara C.F.R., în 1922, iar Gara Bãii, în 1910.

În prezent, staþiunea dispune de mari complexe de cazare ºi tratament, cu o capacitate de peste 1500 de locuri, 9 case de odihnã cu 1000 de locuri ºi un popas turistic cu aproape 150 de locuri. Oraºul dispune de un parc frumos amenajat, în suprafaþã de circa 50 de hectare.

Numai cine n-a trecut prin Vatra Dornei nu-l vede municipiu.

Domnul Vataman, din partea comisiei, raportorul, are cuvântul.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind declararea oraºului Vatra Dornei, judeþul Suceava, municipiu, în ºedinþa din 11 mai 2000, comisia a hotãrât sã fie supus plenului Camerei Deputaþilor în vederea dezbaterii ºi adoptãrii, în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare, la dezbaterile generale, doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi, vã rog.

În primul rând, eu zic cã nu putem sã decidem, pentru cã nu suntem în cvorum.

În al doilea rând, vreau sã vã spun cã n-am nimic cu Vatra Dornei, ci ridic doar o chestiune de principiu: eu cred cã ar trebui ca Guvernul sã se gândeascã sã facã o nouã împãrþire administrativã, pentru cã constat cu uimire cã în Parlamentul României se depun din ce în ce mai multe legi care cer ca satele sã devinã comune, comunele sã devinã oraºe, oraºele sã devinã municipii ºi, mã rog, nu ºtiu ce o sã devinã municipiileÉ Deci, repet, nu este vorba numai despre Vatra Dornei, este o chestiune de principiu.

Ar trebui ca Guvernul României sã se pronunþe, pentru cã el este cel care dirijeazã fondurile, bugetul ºi, mã rog, are toate atuurile pro ºi contra. Eu vreau sã ºtiu care este ºi pãrerea Guvernului României în legãturã cu aceste avalanºe de transformãri de, repet, sate în comune, comune în oraºe ºi oraºele în municipii.

N-am nimic cu Vatra Dornei, dar în aceeaºi situaþie este Sinaia, care este mai mare decât Vatra Dornei ºi este o staþiune ºi nu ne-am gândit sã depunem propunerea pentru municipiu, ºi, dacã vreþi, în situaþia aceasta sunt multe, multe altele.

Repet, dacã suntem în cvorum, personal nu am nimic împotriva oraºului Vatra Dornei, dar eu cred cã este o chestiune de principiu mai amplã, cu implicaþii mai profunde.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Deci, pentru a fi complet, vã informez cã iniþiatori sunt: senator P.N.Þ.C.D. Petru Juravlea, senator P.D. de Suceava, Cristian Dumitrescu, senator P.D.S.R. de Suceava, Ghiorghi Prisãcaru.

Corectez informaþia precedentã, pe care am luat-o tot din documentaþia venitã de la Senat, când l-am citat doar pe domnul senator Juravlea ca iniþiator.

Care este pãrerea Guvernului?

Domnul deputat Haºotti, în numele liberalilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai degrabã aº dori sã vorbesc în nume propriu. Nici eu nu discut oportunitatea acestui proiect legislativ. Vreau sã vã spun însã cã, dacã lucrurile merg aºa, în continuare, în curând vom avea mai multe municipii decât oraºe, mai multe oraºe decât comune ºi mai multe comune decât sate. Vom avea mai multe ”oraºe-martirÒ decât oraºe ºi mai mulþi revoluþionari decât cetãþeni ai României.

Da. Aceasta este pãrerea Grupului parlamentar liberal? Dar aici, la dezbaterile generale vorbesc numai cei desemnaþi de grup. La dezbaterile pe articole se poate interveni individual.

Deci alte grupuri parlamentare? Din partea P.N.Þ.C.D., domnul Tãnase Tãvalã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Indiferent ce spun unii dintre colegii care au luat pânã acum cuvântul, eu consider cã treaba aceasta trebuie sã ne facã pe fiecare dintre noi sã ne gândim când am învãþat despre geografia României în ºcoala primarã, în anii primari; despre Vatra Dornei totdeauna am avut o imagine deosebitã, prin bogãþia apelor minerale, prin posibilitãþile de tratament pentru concetãþenii noºtri, inclusiv cei de peste hotare.

Din expunerea de motive care ni s-a prezentat, se desprinde faptul cã aceastã localitate meritã sã fie apreciatã, din stadiul actual de oraº al judeþului Suceava, în calitatea de municipiu.

Eu consider cã este bine sã dãm un vot, pentru a se face aceastã transcriere, transformare din oraº în municipiu.

Este o chestiune care, pentru cei care aparþin judeþului Prahova, cu staþiunea cea mai reprezentativã din acest punct de vedere, Sinaia, nu înseamnã cã nu îndreptãþeºte ºi aceastã perlã a României la aceastã calitate reprezentativã de municipiu; vorbesc de Sinaia. ªi atunci când va fi o propunere, o s-o susþine.

Vã rugãm, deci, sã votaþi aceastã situaþie, de declarare a localitãþii Vatra Dornei ca municipiu.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Gaspar are cuvântul. Urmeazã domnul Leonãchescu. Urmeazã dupã domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În anexa la proiectul ordinii de zi, dacã o sã vã uitaþi, o sã observaþi cã sunt mai multe oraºe care se propun a fi transformate în municipii.

Sigur, Constituþia spune cã, ”În condiþiile legii, unele oraºe pot fi declarate muncipii.Ò ºi avem aºa: proiectul de Lege privind declararea oraºului Sãcele, judeþul Braºov, ca municipiu; proiectul de Lege privind declararea oraºului Gherla, judeþul Cluj, ca municipiu; proiectul de Lege privind declararea oraºului Târgul Secuiesc, judeþul Covasna, ca municipiu; proiectul de Lege privind declararea oraºului Motru, judeþul Gorj, ca municipiu; proiectul de Lege privind declararea oraºului Orºova, judeþul Mehedinþi, ca municipiu; proiectul de Lege privind declararea oraºului Vatra Dornei, judeþul Suceava, ca municipiu; proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraºului Codlea, judeþul Braºov.

Vreau sã vã spun cã toate aceste proiecte de legi au trecut prin Senat. Deci au trecut printr-o Camerã.

Eu aº propune, domnule preºedinte, ca sã aplicãm, totuºi, un tratament unitar, sã discutãm în ºedinþa Biroului permanent, de altfel cum am ºi discutat astãzi, în legãturã cu aceste proiecte de legi ºi sã stabilim un mod de abordare a lor ºi cu reprezentanþii Guvernului. Pentru cã astãzi o sã luãm, probabil, Vatra Dornei, eu sunt de la Suceava ºi vã daþi seama cã aº vota pentru, dar nu mi se pare normal ca, dupã aceea, în ºedinþele urmãtoare, nu ºtiu prin ce concurs de împrejurãri, alte oraºe, care se propun a fi declarate ca municipii, sã aibã o altã soartã.

Ca atare, v-aº propune, domnule preºedinte, sã amânãm dezbaterea la acest proiect de lege ºi, în sãptãmâna viitoare, sã venim cu punctul de vedere al Biroului permanent, þinând seama de faptul cã, totuºi, aceste proiecte de legi au parcurs aceastã procedurã legislativã, trecând prin Senat.

Vã mulþumesc.

Cred cã ar trebui sã supunem aceastã propunere votului dumneavoastrã ºi apoi sã mai continuãm discuþiile. Are cuvântul domnul deputat Leonãchescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Suntem în faþa ordinii de zi pe care am votat-o deja, suntem în faþa unei decizii a Biroului permanent, deja în

lucru. Sã revenim asupra votului nostru, asupra deciziei Biroului permanent înseamnã sã pierdem foarte multã vreme. Fiindcã s-ar putea ca soluþia sã fie asta: a punerii în discuþie a acestei ordini de zi, aºa cum astãzi am acceptat-o.

Daþi-mi voie sã constat cã a trecut ºi de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic proiectul de lege respectiv ºi aþi vãzut decizia comisiei, în care ºi eu lucrez ºi am fost de acord.

De ce sunt de acord? Pentru cã timp de 4 ani de zile, iatã suntem într-al patrulea an, acest proces legislativ a fost blocat. Foarte greu am dat aviz de trecere unor proiecte de lege de acest gen. Ba, mai mult, la capitolul înfiinþarea de noi comune, cerutã insistent în foarte multe situaþii, datoritã imposibilitãþii de a le administra practic, noi am zis nu, argumentând cã nu avem lege pentru a efectua un referendum Ð condiþie obligatorie în asemenea situaþii. Dar puteam gãsi o soluþie legislativã pentru a rezolva aceastã problemã.

Am blocat un proces real, l-am blocat în mod artificial. Când îi dãm drumul? Cine îi dã drumul? Cum îi dã drumul?

Trebuie sã rãspundem noi la aceste probleme, pentru cã de asta ne adunãm aici.

Cer oamenii din teritoriu anumite modificãri legislative, care i-ar avantaja în fluxul optimizãrii vieþii lor de acolo. Zicem nu fãrã sã le cunoaºtem realitãþile? Au cerut primari, consilii locale, municipale asemenea proiecte de lege. De ce zicem nu, când toþi consilierii, de toate culorile politice, solicitã un asemenea proiect de lege ºi nu mã refer numai la oraºul în discuþie, Vatra Dornei, ci la toate care fac o asemenea presiune, dacã vreþi. O cere viaþa, noi o blocãm artificial.

Daþi-mi voie sã cred cã este nevoie sã dãm drumul unor asemenea proiecte de lege. Daþi-mi voie sã cred cã am amânat suficient de mult, am zis de prea multe ori nu unor solicitãri din exterior, din teritoriu. Putem argumenta ºi contraargumenta cu fel de fel de elemente formale, dar, în fond, procesul existã ºi trebuie normat, trebuie monitorizat.

Dar cu ce le ajutã?

Eu ºtiu cã trecerea dintr-o categorie administrativ-teritorialã în alta se soldeazã cu avantaje economice, de buget ºi oamenii cautã resurse de finanþare. Au cerut chiar sã fie declaraþi ”zonã subdezvoltatãÓ, ca sã mai obþinã finanþãri pe altã cale. Sigur cã definiþia ”zonelor subdezvoltateÒ normeazã cine intrã ºi cine nu intrã în asemenea clasamente. Dar de ce sã zicem de la început nu? Trebuie sã-i ajutãm.

Daþi-mi voie sã fiu de acord cu proiectul de lege pe care deja l-am discutat în comisie ºi sã vã rog, stimaþi colegi, sã fim pentru un asemenea proiect de lege, sã-i mai ascultãm ºi pe oamenii de acolo.

Vã mulþumesc.

Doamna Afrãsinei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Încep prin a vã mãrturisi sincer cã regret cã voi exprima o poziþie diferitã de a colegului meu de comisie, domnul profesor Leonãchescu, ºi chiar de a colegilor iniþiatori, dintre care un coleg chiar din Comisia de administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, dar vreau sã vã spun cu sinceritate cã, timp de 4 ani, orice iniþiativã venitã la Comisia noastrã de administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, în promovarea, definirea unor municipii, transformarea din oraº în municipiu, a unor localitãþi în comune ºi orice era legat de amenajarea teritoriului a fost stopat la comisie ºi amânat, tocmai pentru ca mai întâi sã fie adus în dezbatere ºi în aprobarea plenului proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului Ð Secþiunea IV, pe care noi îl avem pe ordinea de zi, care a trecut de comisia noastrã ºi iatã, urmeazã sã fie dezbãtut ºi aprobat de plen. Deci abia acum s-a ajuns cu acest proiect de lege la noi, la Camera Deputaþilor.

Toate celelalte iniþiative au fost amânate pe ordinea de zi, aºa cum vã spuneam, sau chiar respinse multe dintre ele, tocmai pentru cã nu existau normative elaborate de Guvern; aceasta a fost de fiecare datã motivaþia: normative elaborate de Guvern privind numãrul de locuitori, privind toate condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã un oraº pentru a deveni municipiu ºi un sat, sau, mã rog un grup de sate pentru a deveni comune ºi aºa mai departe. Iatã, acestea au fost motivele pentru care, timp de 4 ani, foarte, foarte puþine iniþiative de acest gen au fost aprobate de comisia noastrã, doar acolo unde a fost vorba de o zonã cu o motivaþie absolut pozitivã ºi strict necesarã.

Vã spuneam, cred cã un caz sau douã am avut noi, în aceastã legislaturã, de astfel de aprobãri.

Daþi-mi voie sã exprim un punct de vedere care nu se doreºte a fi, ºtiu eu, sã contreze oarecum poziþia colegilor mei, care au promovat aceastã iniþiativã. Este o iniþiativã frumoasã, pe care o apreciez, aºa cum apreciez ºi localitatea în sine, pe care o cunosc, dar rugãmintea mea este ca fiecare dintre dumneavoastrã sã gândim sincer, sã trecem prin amintirea ºi memoria acestor ani, în care celelalte acte legislative au fost pur ºi simplu, dacã nu ucise, uitate ºi sã încercãm, totuºi, ca toate sã fie readunate, analizate de Biroul permanent, aºa cum fusese o propunere iniþialã, ºi sã promovãm aceste proiecte de legi dupã ce noi vom aproba proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului Ð Secþiunea IV, pe care urmeazã ca în sãptãmâna imediat urmãtoare sau, ºtiu eu, nu peste mult timp, s-o avem pe ordinea de zi.

Problemã de procedurã, domnule deputat.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu îmi pun urmãtoarea întrebare, sau v-o pun: ce-aþi votat înainte? N-aþi votat tot dumneavoastrã sã fie discutatã acum ºi la punctul respectiv? Pãi v-aþi gândit atunci într-un fel, aþi votat atunci într-un fel ºi acum cereþi altceva? Nu se poate. S-a votat o datã, acum se trece la ordinea de zi ºi se discutã.

De ce nu s-a ridicat problema aceasta în momentul în care s-a venit cu propunerea ca aceastã iniþiativã legislativã sã treacã la punctul respectiv?

Aceasta este problema ºi vã mulþumesc cã mi-aþi acordat cuvântul, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Deci, s-a pus o întrebare: Guvernul ºi-a exprimat punctul de vedere? Cine rãspunde? Comisia? Da.

Vã rog, de la microfon. Domnul senator Juravlea.

## Domnule preºedinte,

La dezbaterea din Senat nu s-a ridicat aceastã problemã ºi la dosarul proiectului propunerii legislative nu existã un punct de vedere al Guvernului.

Deci la Camera Deputaþilor s-a ridicat. Doamnelor ºi domnilor,

Eu vã propun sã amânãm, într-adevãr, dezbaterea pentru sãptãmâna viitoare, pentru cã este o lege organicã ºi nu suntem în cvorumul pentru o lege organicã. Domnul deputat Ana Gheorghe.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Informarea Guvernului pentru un asemenea proiect de lege este obligatorie, în condiþiile art. 110 din Constituþia României. Oricum, trecerea de la statutul de oraº la statutul de municipiu implicã ºi are implicaþii bugetare. În aceste condiþii, informarea la care s-au referit colegii înainte este obligatorie ºi deci, dacã discutãm sãptãmâna viitoare sau în prima sãptãmânã de lucru aceastã iniþiativã, aceastã propunere legislativã, trebuie sã avem acest aviz de la Guvern. Altfel, încãlcãm ceea ce Constituþia spune foarte clar.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. De acord cu dumneavoastrã, domnule deputat. Da. Nu l-a cerut comisia, îl cere plenul.

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

De aceea am propus acum sã se intre în legalitate.

Deci amânãm dezbaterea acestei propuneri legislative pânã la exprimarea unui punct de vedere din partea Guvernului.

Aceeaºi soartã ºi pentru Sãcele, la care nici nu sunt iniþiatorii. Iatã, la oraºul Sãcele, în a-l transforma în municipiu, avem o iniþiativã la comisie respinsã ºi alta admisã.

Deci aceste iniþiative legislative le amânãm pentru o ºedinþã viitoare, când vom avea ºi punctul de vedere al Guvernului.

ªi acum, trecem la propunerea legislativã privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul?

Doamna profesoarã Andronescu, iniþiator fiind...

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Proiectul de lege cu care venim astãzi în faþa dumneavoastrã a fost iniþiat într-o perioadã care n-a fost deloc simplã pentru învãþãmânt. Era perioada în care profesorii erau în grevã, greva se prelungea ºi trebuia gãsitã o soluþie. Aºa încât, cu experienþa de ºcoalã a acelora care au semnat aceastã iniþiativã legislativã, am încercat sã gãsim o soluþie care sã fie simplã, sã nu depãºeascã angajamentele financiare ale Guvernului ºi, în acelaºi timp, dacã se poate, sã fie o soluþie pentru creºterea salariilor cadrelor didactice ºi pentru o perioadã mai lungã sã nu fie nevoiþi sã repete acest gest de a ieºi în stradã pentru niºte drepturi care sunt pe cât se poate de normale ºi fireºti. De aceea, proiectul acesta de lege vine sã vã propunã modificarea din Legea nr. 154 a indicatorului de prioritate intersectorialã.

Pentru aceia dintre dumneavoastrã care, poate, sunteþi mai puþin familiarizaþi cu Legea salarizãrii bugetarilor, cu Legea nr. 154, acolo este trecutã o valoare de referinþã universalã, care se modificã anual prin Legea bugetului ºi care amplificã coeficientul de prioritate intersectorialã, prevãzut în lege pentru fiecare domeniu. Rezultatul acestei înmulþiri reprezintã suma de referinþã sectorialã, care conduce la salariul fiecãrui post în parte, prin intermediul coeficientului de ierarhizare.

Ca urmare, modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt, la valoarea propusã de acest proiect de lege, ar aduce în fiecare an o creºtere

a salariului cadrelor didactice, nu peste ceea ce Guvernul s-a angajat ºi atunci cã poate sã suporte ºi peste ceea ce bugetul învãþãmântului, alocat prin Legea bugetului de anul acesta, ar putea sã suporte.

De aceea, întrucât reprezintã o soluþie care anual poate sã aducã ºi pentru bugetarii din învãþãmânt corecþia adusã de Legea bugetului, eu vã propun sã fiþi de acord ºi sã aprobaþi prin votul dumneavoastrã acest proiect de lege.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da. Vã mulþumesc.

Comisia de învãþãmânt. Domnul Virgil Petrescu, raportor.

Comisia pentru învãþãmânt nu a fost sesizatã pe fond, ci numai pe aviz.

Noi am discutat acest lucru în cadrul Comisiei pentru învãþãmânt, pentru aviz Ñ domnul Stanca, în continuare, probabil, dacã-i daþi dumneavoastrã cuvântul, o sã discute din partea comisiei sesizatã pe fond Ñ, dar, în privinþa Comisiei pentru învãþãmânt, chiar în cadrul comisiei, a fost respins acest proiect de lege, pentru o serie de argumente care au fost date ºi, de altfel, în clipa de faþã nici nu se mai pune problema, pentru cã este vorba de o modificare în cadrul Legii nr. 154, care nu mai face referire deloc la capitolul de învãþãmânt. Domeniul învãþãmântului a fost trecut în Legea învãþãmântului, respectiv în Legea nr. 128 a Statutului personalului didactic.

Deci, în acest moment, proiectul de lege supus dezbaterii este fãrã obiect. Acesta este clar motivul pentru care este respins. Nu este vorba de o salarizare mai bunã sau mai proastã a învãþãmântului, pentru cã întotdeauna am cerut o salarizare bunã pentru cadrele didactice ºi s-a reuºit câte ceva prin Ordonanþa de urgenþã nr. 8, însã, în privinþa acestui proiect de lege, cum vã spuneam, nu este cazul de a mai fi pus în discuþie, rãmânând fãrã obiect.

Vã rog, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, comisia sesizatã în fond, cine prezintã raportul? Domnul deputat George Stanca.

Nu Gheorghe, ci Teodor. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Sigur cã aceastã iniþiativã legislativã a dorit sã repare ceva pentru învãþãmânt, într-un moment, aºa cum a spus doamna deputat, în care cadrele didactice erau în grevã, dar, între timp, Guvernul a gãsit o rezolvare ºi a scos din Legea nr. 154 Anexa nr. 7 privind salarizarea din învãþãmânt; aºa cum a spus ºi domnul deputat Petrescu, a apãrut Ordonanþa nr. 8/2000, care rezolvã aceastã problemã ºi, deci, în situaþia de faþã, ne gãsim cã aceastã iniþiativã legislativã este fãrã obiect. Acesta este motivul pentru care comisia a respins iniþiativa.

Ca noi, acum, sã putem sã aprobãm o altfel de iniþiativã, ar trebui sã readucem în Legea nr. 154 ceea ce s-a stipulat în Ordonanþa nr. 8/2000, ceea ce nu mai este posibil, cred eu, în momentul de faþã.

ªi vã rog sã acceptaþi punctul de vedere al comisiei, pentru respingerea acestei iniþiative legislative. Vã mulþumesc.

Iniþiatorul, doamna Andronescu are o replicã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai întâi, aº vrea sã-mi permiteþi sã aduc, dupã pãrerea mea, corecturi celor spuse aici de domnul deputat Petrescu.

Salarizarea personalului didactic nu a fost modificatã în ce priveºte Statutul ºi Legea învãþãmântului. Într-adevãr, Guvernul a emis o ordonanþã în care se prevede modalitatea în care se salarizeazã personalul didactic, Ordonanþa numitã 8. Ordonanþa nr. 8, ca sã devinã lege, ea trebuie sã treacã prin Parlament. ªi Ordonanþa nr. 8, ca ºi Legea nr. 154, prevede un indicator de prioritate intersectorialã, aºa încât, acceptându-l aici, eu nu cred cã noi am greºi cu ceva, cu atât mai mult cu cât are ºansa ca acest proiect de lege sã treacã înainte de Ordonanþa nr. 8 ºi noi sã þinem seama atunci când vom discuta Ordonanþa nr. 8 în Parlament.

Sigur cã eu realizez Ñ ºi experienþa acestor ani de Parlament, din pãcate, este tristã pentru mine ºi nefericitã, într-un fel Ñ, realizez cã proiectul de lege, venind din partea opoziþiei, va fi foarte greu sã fie acceptat de majoritate.

Învãþãmântul însã nu este al puterii sau al opoziþiei, este un sistem al þãrii, un sistem pentru care toatã lumea trebuie sã dea o mânã de ajutor ºi în sensul acesta eu vã solicit votul pentru acest proiect de lege.

Mai aduc în sprijinul acestui proiect avizul favorabil pe care Consiliul Economic l-a dat, pe de o parte, ºi, pe de altã parte, vreau sã vã relatez faptul cã în Comisia de muncã ºi protecþie socialã, unde am participat, s-a petrecut un lucru mai puþin obiºnuit ºi pentru mine de neînþeles: la ºedinþa la care am participat, când a fost supusã votului aceastã propunere legislativã, au fost 7 pentru ºi 7 contra, deci, practic, nu se poate spune cã a dat un aviz negativ comisia. Ca, dupã acest vot, sã se reia, într-o altã conjuncturã, eu n-am mai fost invitatã, probabil cã nici nu era cazul, din care propunerea legislativã a ieºit cu aviz negativ.

Cred cã asemenea proceduri nu sunt de naturã sã introducã normalitatea în legãturã cu modul în care se discutã ºi se avizeazã proiectele de lege, indiferent care sunt autorii acestor proiecte de legi.

Vã mulþumesc foarte mult ºi, încã o datã, vã rog sã acordaþi votul dumneavoastrã acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul Stanca.

## Doamnelor ºi domnilor,

Este o pierdere de timp, pentru cã nu numai Ordonanþa nr. 8, dar mai ales Ordonanþa nr. 24, tot din

2000, practic, au golit de conþinut Legea nr. 154. Deci noi, în momentul de faþã, dacã vorbim de Legea nr. 154 ºi de aceºti indicatori de prioritate, ei nu se mai pot referi, în momentul de faþã, decât la funcþiile de demnitate publicã. Restul, toate anexele din Legea nr. 154 au fost abrogate, fie prin Ordonanþa nr. 8, în cazul învãþãmântului, fie prin Ordonanþa nr. 24 pentru celelalte domenii. ªi, atunci, ce fel de indicator discutãm ºi la ce îl aplicãm?

Deci eu vã rog, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor, sã supuneþi la vot respingerea acestei iniþiative.

Stimaþi colegi,

Este ora 18,00 programul nostru de dezbateri s-a încheiat. Trecem la partea a doua a programului nostru, vã mulþumesc pentru colaborare.

Domnul deputat Barbaresso este invitat la prezidiu. Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la a doua parte a programului nostru. Avem, aici, interpelãri adresate primului-ministru, pentru care se solicitã amânarea prezentãrii rãspunsului ºi la pct. 3 interpelãri adresate membrilor Guvernului, la care se prezintã rãspunsul oral.

Domnule deputat, poftiþi. O problemã de procedurã?

Da.

Vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am venit la microfon pentru o problemã de procedurã, ºi anume pentru faptul cã, de 4 luni de zile, am adresat o interpelare domnului prim-ministru, privind faptul cã Banca Naþionalã a României nu a respectat o hotãrâre a Tribunalului Municipal Bucureºti ºi prevederile Legii nr. 135/1996 cu privire la Credit Bank.

M-am adresat domnului prim-ministru în dubla sa calitate, ºi anume de guvernator al Bãncii Naþionale, la vremea respectivã, ºi acum, în calitate de prim-ministru. Dacã imediat dupã interpelare s-a miºcat ceva, în legãturã cu CreditBank, în momentul de faþã, treburile au fost lãsate în suspensie. ªi, de fapt, nu aºtept rãspunsul domnului prim-ministru, ci, mai mult, aºtept mãsurile pentru ca cetãþenii sã intre în posesia veniturilor pe care le au la CreditBank.

Rog, aºadar, ca ori sã mi se dea un rãspuns oficial la interpelarea fãcutã, pentru cã aºtept de mult timp, am spus, de aproape 4 luni de zile, ori, dacã nu, sã se ia mãsuri ca cetãþenii sã se bucure de veniturile pe care ei le-au depus la aceastã bancã.

Doi: domnul profesor Petru Bejinariu, din motive obiective, lipseºte ºi se mulþumeºte cu un rãspuns scris din partea celor care au fost interpelaþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci domnul Petru Bejinariu nu este prezent. Dacã domnul ministru îi poate transmite rãspunsul scris, prin domnul Vitcu, se declarã mulþumit. Domnul Mihai Drecin este prezent?

## **Domnul Mihai Dorin Drecin**

**:**

Da.

Aºteaptã rãspuns de la domnul ministru Romicã Tomescu.

Doriþi sã dezvoltaþi interpelarea?

Da, domnule preºedinte, puþin. Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Primesc din nou un memoriu din partea Sindicatului Liber Direcþia Apelor Criºuri Oradea, într-o problemã vitalã pentru membrii acestuia. Deºi detaliatã de subsemnatul într-o interpelare anterioarã din 31.05.1999, constat cã Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului nu a gãsit formula corectã, profesionistã de a o rezolva. Ca urmare, salariaþii ºi membrii de sindicat ai Direcþiei Apelor Criºuri Oradea, din cadrul Consiliului Naþional Apele Române, societate anonimã, Bucureºti, nu ºi-au luat salariile din luna ianuarie a.c. ºi nici banii pentru copii, prevãzuþi cu ocazia Crãciunului din anul trecut.

Am semnalat o serie de anomalii pe care le prevãd reglementãrile în vigoare, pe linia gospodãririi apelor naþionale, care aduc mari pierderi bãneºti unor Direcþii care gestioneazã furnizarea apei în anumite zone geografice ale þãrii.

Referitor la Direcþia Apelor Criºuri Oradea, vã reamintim, domnule ministru, cã aceasta pierde circa 6 miliarde lei pe an numai din interpretarea greºitã a plãþii consumului de apã brutã, aºa cum prevede Ordonanþa de urgenþã nr. 63/30.12.1998. De asemenea, deºi Direcþia Apelor Criºuri Oradea furnizeazã 45% din debitul de alimentare cu apã potabilã a oraºului Arad, contravaloarea apei livrate este încasatã de Direcþia Apelor Mureº. Pe de altã parte, considerãm cã este greºit punctul de vedere potrivit cãruia fiecare unitate bazinalã de gospodãrire a apelor vinde numai apa brutã. Nu se iau în calcul analizele de calitate, mãsurãtorile hidrometrice, avertizãrile hidro-meteo º.a.m.d.

Constatãm cã, prin înfiinþarea Consiliului Naþional Apele Române, societate anonimã, prin Hotãrârea Guvernului nr. 981, nu s-a fãcut o corelaþie elementarã între venituri ºi cheltuieli pentru fiecare Direcþie de ape, în parte.

Pentru remedierea situaþiei generale grave, la nivelul unor Direcþii de ape, în mod particular Direcþia Apelor Criºuri Oradea, specialiºtii ºi sindicaliºtii din Oradea propun mai multe soluþii. Pentru acest an, le aveþi detaliate în interpelarea fãcutã, ºi pe termen mediu ºi lung.

Sunt curios, domnule ministru, sã vedem ce soluþii gãsiþi dumneavoastrã, pentru a remedia situaþia grea de la Direcþia Apelor Criºuri Oradea. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Are cuvântul domnul ministru Romicã Tomescu.

## **Domnul Romicã Tomescu Ñ** _ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnã ºi domnilor deputaþi,

Aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998, începând cu 1 aprilie 1999, a creat ºi determinã, în continuare, mari dificultãþi financiare la nivelul Companiei Naþionale Apele Române ºi, implicit, pentru Direcþia Apelor Criºuri. Compania, care funcþioneazã pe bazã de gestiune economicã ºi autonomie financiarã, a înregistrat, la 31 decembrie 1999, o diminuare a veniturilor cu 109 miliarde de lei, aceasta reprezentând circa 25% din veniturile activitãþii de exploatare, iar la nivelul unor Direcþii de ape, între care se numãrã ºi Direcþia Apelor Criºuri, scãderea veniturilor cu 40 pânã la 60%.

Potrivit prevederilor art. 42 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998, citez, ”pentru centralele termoelectrice, centralele electrice de termoficare ºi Centrala nuclearo-electricã, se plãteºte cantitatea de apã efectiv consumatã, respectiv diferenþa între cantitatea de apã prelevatã ºi cantitatea de apã restituitã în emisar, cu respectarea normelor de calitateÓ. Prin urmare, în temeiul acestui text, anumiþi agenþi economici beneficiari ai apei brute ar fi îndreptãþiþi sã achite furnizorului, respectiv Companiei Naþionale Apele Române, nu contravaloarea apei prelevate, ce reprezintã cererea de debit ºi volum de apã necesar desfãºurãrii activitãþii ºi fãrã de care centralele termoelectrice, centralele electrice de termoficare ºi Centrala nuclear-electricã nu ar putea funcþiona, ci contravaloarea apei efectiv consumate.

Conform art. 80 alin. 4 lit. l din Legea apelor nr. 107/1996, beneficiarul plãteºte serviciile prestate, care asigurã reflectarea în preþuri a cererii de debit ºi de volum de apã, iar art. 81, alin. 1 prevede cã sistemul de plãþi specific activitãþii de gospodãrire a apelor se aplicã tuturor utilizatorilor.

Totodatã, art. 42 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 contravine dispoziþiilor art. 134 din Constituþia României. Potrivit prevederilor constituþionale, este de neconceput impunerea, prin lege, unui agent economic care acþioneazã în contextul economiei de piaþã, sã asigure un tratament favorizant, lipsit de orice justificare, pentru o categorie de beneficiari, tratament concretizat printr-o gratuitate parþialã a produselor sau serviciilor.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

Domnul deputat mai doreºte sã mai punã câteva întrebãri? Scurt, în douã minute.

Deci, dacã sunteþi pe cale de a vã înþelege fãrã microfon, atunci trecem la urmãtoarea.

Doamna Viorica Afrãsinei aºteaptã rãspuns de la Ministerul Afacerilor Externe. Este prezent domnul secretar de stat Rãzvan Mihai Ungureanu.

Doamna deputat, pentru douã minute, puteþi dezvolta interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã ºi aº dori sã mulþumesc ºi domnului secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, domnul Ungureanu, pentru amabilitatea de a-mi rãspunde astãzi, deci în timpul regulamentar.

Domnule ministru,

Vã adresez aceastã interpelare, ca urmare a unei situaþii nefireºti, dupã pãrerea mea, în care s-au comportat reprezentanþii Ambasadei României la Beijing, cu ocazia turneului efectuat în Republica Popularã Chinezã, în perioada 1 Ñ 10 mai 2000, al Ansamblului de muzicã popularã ”Rapsozii BotoºanilorÒ, pentru a reprezenta România la Festivalului internaþional ”Întâlnire la Beijing în anul 2000ÒÓ.

Mã simt obligatã sã vã expun câteva aspecte complementare, pentru a vã face sã înþelegeþi sentimentele trãite de artiºtii români aflaþi la Beijing ºi mâhnirea mea, ca român ºi, mai ales, ca reprezentant al judeþului Botoºani, un judeþ pe a cãrui carte de vizitã marea cântãreaþã Sofia Vicoveanca ºi Ansamblul ”Rapsozii BotoºaniuluiÒ reprezintã un detaliu de onoare.

Aºa cum vã spuneam, Ansamblul de muzicã popularã ”Rapsozii BotoºaniuluiÒ, sub bagheta dirijorului profesor Ioan Cobâlã, i-a avut alãturi, la Festivalul internaþional de la Beijing, pe marii artiºti populari Sofia Vicoveanca ºi Ioan Bocºa. Au fost însoþiþi de prof.dr. Constantin Manolache, vicepreºedinte al Consiliului judeþean Botoºani ºi domnul profesor Ion Ilie, directorul Centrului de creaþie popularã Botoºani, oameni care ar merita aprecierea Ministerului Culturii ºi a Ministerului Afacerilor Externe, pentru strãdania de a fi realizat toate demersurile pentru ca România sã fie prezentã la acest mare festival internaþional.

Au fost prezentate 6 spectacole, formaþia noastrã deschizând, practic, seria de spectacole dedicate zilei de 1 Mai la Beijing, Harbin ºi Chanchun. Membrii delegaþiei României s-au bucurat de toatã atenþia Ambasadei Chinei la Bucureºti, ai cãror reprezentanþi i-au condus la Aeroportul Otopeni, i-au aºteptat, apoi le-au adresat aprecieri. În Beijing, au fost aºteptaþi la aeroport ºi, apoi, însoþiþi, permanent, de reprezentanþii Ministerului Culturii din Republica Popularã Chinezã.

Artiºtii români au plecat la Beijing cu atenþii de Sfintele Paºti pentru românii care ar fi trebuit sã-i aºtepte

Doamnã deputat, nu mai aveþi timp, l-aþi depãºit de douã ori!

Imediat, domnule preºedinte, permiteþi-mi sã închei.

Vã rog.

...acest sentiment de a pãstra nealteratã dragostea pentru þarã ºi mândria de a fi român, fãrã de care nici o misiune diplomaticã nu poate fi îndeplinitã.

Domnule ministru, doresc sã ºtiu dacã dumneavoastrã consideraþi îndreptãþite observaþiile mele ºi ce mãsuri aveþi în vedere. Doresc sincer ca astfel de atitudini sã nu se mai repete ºi apreciez demersurile dumneavoastrã pentru promovarea unei imagini pozitive a României în lume.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat Ungureanu.

## **Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi mulþumesc doamnei deputat pentru întrebarea pe care a adresat-o Ministerului de Externe, fiindcã îmi dã, din nou, prilejul sã spun cã, totuºi, Ministerul de Externe face cât poate de mult, în mãsura în care ºi ºtie despre aceasta.

## Doamnã deputat,

Ambasada României de la Beijing a aflat, abia de la Ministerul Culturii al Republicii Populare Chineze, de faptul cã, în perioada 1 Ð 31 mai 2000, la Festivalul internaþional ”Întâlnire la Beijing în anul 2000Ó, urmeazã sã soseascã, în capitala þãrii, o delegaþie, un ansamblu român de folclor, fapt care a determinat ambasada sã intre în legãturã cu Ministerul Culturii al României ºi, dupã repetate încercãri, a ºi izbutit. Abia Ministerul Culturii, dupã douã sãptãmâni, a confirmat faptul cã România este reprezentatã la Festivalul folcloric, dar nu a putut preciza cu exactitate cine va reprezenta România la acest festival ºi nici perioada când delegaþia românã urma sã soseascã la Beijing. Din pãcate, ºi aceste detalii au fost aflate ulterior, pe altã filierã decât pe cea normalã, adicã de la organizatorii chinezi. Este a doua circumstanþã negativã.

Programul turneului ansamblului român, pus la punct ºi urmãrit de organizatorii chinezi, a inclus o singurã reprezentaþie individualã la Beijing, în afara festivalului, la care ambasada românã a fost reprezentatã de toþi membrii colectivului disponibili în acel moment, inclusiv soþiile diplomaþilor.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Numai soþiile diplomaþilor, fãrã diplomaþi!

Menþionãm cã, în perioada în care ansamblul se afla la Beijing, fãrã ca aceasta sã fie cunoscut în prealabil de cãtre personalul diplomatic al ambasadei, în zilele de 1 mai ºi de 2 mai, personalul era angrenat în alte acþiuni prilejuite de trei vizite anunþate de delegaþii române acolo: ministeriale, guvernamentale ºi parlamentare.

Invitaþiile pentru spectacol au fost trimise Ambasadei României de cãtre Ministerul Culturii al R.P. Chineze.

Dupã spectacol, reprezentanþii ambasadei s-au întâlnit cu artiºtii români ºi i-au felicitat pentru succesul de care s-a bucurat prestaþia artisticã. Membrii ansamblului au precizat perioada turneului lor în China, 1 Ð 10 mai, precum ºi celelalte oraºe în care urmau sã susþinã reprezentaþii, adicã la Harbin ºi la Chanchun.

În cadrul discuþiei, artiºtii români nu ºi-au exprimat nici o pretenþie, referitor la un eventual sprijin din partea Ambasadei române pe perioada ºederii lor în China.

În cazul în care s-a întâmplat ca membrii Corpului diplomatic al Ambasadei noastre în China sã fi deranjat sensibilitãþile vreunuia dintre reprezentanþii culturii române aflaþi acolo, în acea perioadã, doamnã, în numele Ministerului Afacerilor Externe, vã rog sã primiþi scuzele mele ºi, în felul acesta, rugându-vã sã le ºi transmiteþi

celor care au vizitat, atunci, Beijingul, însã cred cã sunt îndreptãþit la o lãmurire suplimentarã, din partea celor care, atunci, fãceau parte din delegaþia românã, atâta vreme cât nimeni nu a ºtiut, pânã în momentul în care a apãrut aceastã întâlnire, de faptul cã urmeazã sã vinã cineva care reprezintã România în capitala Republicii Populare Chineze.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Doriþi sã mai puneþi întrebãri?

O singurã întrebare.

Dar, vã rog, mai pe scurt, cã ne apucã ziua aici.

## Domnule ministru,

Apreciez rãspunsul dumneavoastrã, pentru care vã mulþumesc. Voi transmite artiºtilor din Botoºani rãspunsul dumneavoastrã ºi, desigur, aº vrea doar sã completez faptul cã sunt convinsã cã interpelarea mea a ajutat, cel puþin pentru urmãtoarele delegaþii, sã nu mai treacã prin aceleaºi momente.

Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Popa aºteaptã rãspuns de la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei. Deci a fost transmis rãspunsul...

Doriþi sã dezvoltaþi interpelarea. Aveþi douã minute, domnule deputat.

Poate discutaþi de la microfon, ca sã nu plictisim colegii din salã!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Obiectul interpelãrii se referea la abuzurile ºi ilegalitãþile comise la Societatea Naþionalã ”Cai de RasãÒ, printr-o serie de acte normative ºi cu sprijinul celor de la Ministerul Agriculturii, prin numirea unui consiliu de administraþie abuziv, considerãm noi, respectiv Enea Truþã, secretar general în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Silvia Cãpitanu, de profesie inginer mecanicã finã ºi Eugen Clinciu, consilier ministerial de profesie ginecolog, selectând ca administrator unic pe Antal Istv‡n, care, dupã spusele unora, ºi cred cã în mod sigur, primeºte sau primea, atunci, la vremea respectivã, un salariu de aproape 70 de milioane de lei.

Aici trebuie sã reamintim cã, în data de 2 decembrie 1999, prin Ordonanþa nr. 196, s-a propus modificarea ºi completarea H.G. nr. 637/1999 de înfiinþare a Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ, încãlcând flagrant cadrul legal de anulare a unor prevederi ce nu puteau fi eliminate decât printr-o lege. Ca atare, hotãrârea este nulã ºi neavenitã, deoarece contravine Legii nr. 213/1998, art. 10 alin. 2 privind regimul proprietãþii publice. La art. 2 alin. 4 din H.G. nr. 196/1999, s-a dispus trecerea, din proprietate publicã în proprietate privatã a statului, a fondului funciar, grajdurilor, manejurilor, inclusiv hipodromurilor. Ceea ce ne surprinde în mod neplãcut este faptul cã efectivele de animale au rãmas în proprietate publicã. În aceastã situaþie, ne întrebãm, atunci când se vor privatiza bunurile menþionate mai sus, unde vor fi cazate efectivele de animale?

Deci, domnule ministru, ne permiteþi sã punem câteva întrebãri. Câte exemplare de cai din patrimoniul genetic au fost vândute în perioada martie Ð decembrie 1999, fãrã temei legal, de cãtre consiliul de administraþie? Este adevãrat cã unii dintre cumpãrãtorii fervenþi este firma ”REENÒ, al cãrei patron este Enciu Fernando, pe care presa l-a prezentat, de multe ori, ca fiind prietenul dumneavoastrã? Pe ce temei legal s-au vândut cele 32 de iepe de la Sâmbãta firmei ”REENÒ? Unde este legalitatea acestui act, din moment ce el a fost semnat, în numele cumpãrãtorului, de Eugen Clinciu, propriul dumneavoastrã consilier? Este adevãrat cã valoarea totalã a celor 32 de animale a fost numai de 468 de milioane de lei, ceea ce reprezintã 1.200 de mãrci germane pe cap de animal, când, în condiþii normale, acestea ar fi avut valoarea cuprinsã între 4.000 ºi 8.000 de mãrci germane? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat.

## **Domnul Aurel Panã** _Ð secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La interpelarea domnului deputat Popa, vã pot rãspunde, în acest moment, cã cele semnalate de dânsul sunt, în continuare, în curs de verificare la Ministerul Agriculturii ºi un rãspuns preliminar a fost transmis, în ºedinþa de acum douã sãptãmâni, de cãtre domnul secretar de stat Pete.

Voi informa conducerea Ministerului Agriculturii despre aceastã situaþie ºi urmeazã sã ne prezentãm cu un rãspuns amplu pentru domnul deputat. Vã mulþumesc.

Da. Deci urmeazã sã rãspundeþi într-o ºedinþã viitoare.

Tot pentru Ministerul Agriculturii, domnul Marian Ianculescu.

Douã minute, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999 este reglementat sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea, din producþia internã, de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, animale de prãsilã, precum ºi pentru construirea ºi amenajarea de spaþii pentru cazarea ºi

creºterea animalelor, sere, solarii, înfiinþãri de plantaþii viticole nobile, pomicole, arbuºti fructiferi.

Din prevederile acestei ordonanþe rezultã cã producãtorii agricoli trebuie sã achite un avans de minim 15% din valoarea a ceea ce urmeazã sã fie procurat sau construit. Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 219/1999 este reglementatã atribuirea, gratuit, de cupoane în cadrul aºazisului ”Program naþional pentru þãrãnimeÒ.

Având în vedere faptul cã majoritatea producãtorilor agricoli intrã în posesia cupoanelor mult dupã termenul optim de efectuare a lucrãrilor agricole, se impune, pentru o utilizare eficientã a acestora, tot pentru agriculturã, utilizarea lor ºi pentru constituirea avansului de 15% din valoarea a ceea ce urmeazã a fi procurat sau construit, conform Ordonanþei de urgenþã nr. 132/1999.

Ca urmare a celor specificate mai sus, vin cu rugãmintea la Ministerul Agriculturii, în numele numeroºilor producãtori agricoli care doresc acest lucru, sã se mai iniþieze de cãtre minister încã o ordonanþã de urgenþã, de modificare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/1999 în sensul ca la art. 12 sã se prevadã un nou alineat, cu urmãtorul conþinut: art. 12 alin. 2, ”Cupoanele pot fi utilizate ºi pentru constituirea avansului de cel puþin 15%, rezultat din art. 3 al Ordonanþei de urgenþã nr. 132/1999Ò.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Domnul secretar de stat Panã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la interpelarea adresatã de domnul deputat Marian Ianculescu, vã pot informa cã Ministerul Agriculturii a elaborat o serie de acte normative pentru sprijinirea de cãtre stat a producãtorilor agricoli în vederea achiziþionãrii, din producþia internã, de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, sere, solarii, aºa cum a arãtat domnul deputat, ºi anume, Ordonanþa nr. 36/1999, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 132/1999.

De asemenea, tot în cursul anului 2000, ministerul, prin Ordinul nr. 15/2000 al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, s-a aprobat un program privind sprijinirea fermierilor privaþi în vederea achiziþionãrii de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi de instalaþii de irigat din producþia internã, finanþat din Fondul special ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 10 martie 2000. Prin acest program, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei va acorda alocaþia de 15%, reprezentând avansul din preþul utilajelor agricole, inclusiv T.V.A., pentru achiziþionarea utilajelor prevãzute în Normele metodologice de aplicare a Ordonanþei guvernamentale nr. 36/1999, modificatã ºi completatã, aºa cum am arãtat anterior, prin Ordonanþa guvernamentalã de urgenþã nr. 132/1999. Ceea ce se poate finanþa, conform Ordonanþei de urgenþã nr. 219/1999, în programul de cupoane pentru þãrãnime, vã putem preciza cã aceste cupoane agricole pot fi utilizate pânã la data de 30 noiembrie 2000, deci pânã la acea datã se pot deconta lucrãri agricole, cum ar fi: seminþe, inclusiv cartofi, material de plantat certificat, îngrãºãminte chimice, folie de polietilenã, pesticide, furaje combinate, arãturi, grãpat, discuit, semãnat, întreþinerea culturilor, lucrãri de recoltare º.a.m.d.

Eu cred cã este bine sã facem politici diferenþiate ºi, de asemenea, vã pot asigura, domnule deputat, cã Ministerul Agriculturii este receptiv la orice iniþiativã ºi propunere constructivã ºi, ca atare, noi credem cã Ordinul nr. 15/2000 vine deja în sprijinul a ceea ce dumneavoastrã aþi solicitat.

Vã mulþumesc. Doriþi sã mai puneþi întrebãri?

Domnule secretar de stat, practic, nu mi-aþi rãspuns la aceastã interpelare. Ce am înþeles eu este cã nu agreaþi sã mai iniþiaþi încã o ordonanþã de urgenþã de modificare a prevederilor respective în sensul ca producãtorii agricoli sã poatã sã-ºi achite avansul de 15% ºi prin cupoane agricole. Eu mã aºteptam sã fiþi receptiv la aceastã chestiune, pentru cã marea majoritate a producãtorilor agricoli agreeazã aceastã formulã.

Vã informez, domnule secretar de stat, cã, chiar dacã Ministerul Agriculturii nu doreºte acest lucru, noi, Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România am iniþiat deja o iniþiativã legislativã de modificare a Ordonanþei de urgenþã nr. 132/1999.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Doriþi sã mai completaþi? Nu. Este în regulã.

Domnul Mihai Nicolescu aºteaptã rãspuns tot de la Ministerul Agriculturii privind situaþia realã a lucrãrilor de primãvarã. Douã minute, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea porneºte de la situaþia realã a lucrãrilor agricole de primãvarã. Foarte multe suprafeþe se prezintã la ora actualã nearate, nelucrate, neînsãmânþate, nefertilizate ºi cu un grad mare de îmburuienare. Pe suprafeþele arate în primãvarã s-a pierdut, în bunã mãsurã, apa necesarã rãsãririi culturilor însãmânþate, ºi acestea nu au rãsãrit. Sunt ºi mari suprafeþe pe care s-a semãnat sãmânþã netratatã cu insecticid ºi unde, datoritã atacului dãunãtorilor, _danimecus aghiotes,_ culturile sunt compromise, iar suprafeþele necesitã reînsãmânþare.

Pornind de la aceastã stare de lucruri, am rugat sã se exprime ministerul în legãturã cu o primã problemã: care sunt suprafeþele însãmânþate pânã la aceastã datã la principalele culturi, suprafeþele de culturi agricole ºi nivelul de fertilizare asigurat cu azot, fosfor ºi potasiu ºi ce suprafeþe vor rãmâne neînsãmânþate în aceastã primãvarã la nivelul þãrii?

Dacã îmi este permis, aº prezenta ºi a doua interpelare, ºi domnul ministru, probabil, o sã rãspundã ºi la a doua interpelare, cu aprobarea dumneavoastrã.

Da, vã rog.

Mulþumesc.

Pentru anul agricol 2000 s-au alocat prin buget 4300 de miliarde, sumã ce urmeazã sã ajungã la producãtori prin valoarea cupoanelor. Pânã la aceastã datã, ºi în aceastã primãvarã cupoanele încã nu au ajuns sau au ajuns mult prea târziu pentru a se putea susþine efectuarea lucrãrilor agricole la timp. Sunt foarte multe situaþii în care cupoanele se vând la piaþa liberã ºi nu ajung la producãtorii agricoli. Este o experienþã care se regãseºte ºi în anul acesta. Pornind de la aceastã situaþie, am formulat mai multe întrebãri: care este numãrul de cupoane distribuit pânã la aceastã datã la nivelul judeþelor ºi al þãrii? Dacã se apreciazã cã acest sistem de lucru poate susþine o agriculturã performantã, care sã realizeze costuri ºi performanþe europene? Cum gândeºte conducerea Ministerului Agriculturii sã realizeze sistemul de finanþare a agriculturii în perspectivã, pentru a susþine eficient toþi producãtorii agricoli, indiferent de forma de proprietate.

Vã mulþumesc.

Da, domnule secretar de stat.

Din datele comunicate de Direcþiile generale pentru agriculturã ºi alimentaþie judeþene, centralizate la Ministerul Agriculturii, rezultã cã, pânã la data de 18 mai 2000, au fost însãmânþate cu culturi agricole de primãvarã, 4.993.000 mii hectare dintr-un program de 629.000 hectare, deci, într-o proporþie de 82%. Situaþia, pe principalele culturi, la porumb 86%, 2.700.000 faþã de 3.200.000; la floarea soarelui 81%, respectiv 808.000 hectare faþã de 996000 hectare; la cartofi de toamnã 231,4 mii faþã de 241 mii hectare, într-o proporþie de 98% º.a.m.d.

Comparativ cu anul precedent, însãmânþarea culturilor de primãvarã, la aceeaºi datã, se prezintã astfel. În 1999, faþã de un program de 6,3 milioane hectare se realizaserã lucrãri agricole pe 4,5 milioane hectare, deci într-un procent de 71%, iar în anul 2000, aºa cum am spus, procentul total este de 82%, 4,99 milioane realizat faþã de un program de 6 milioane hectare. Se constatã cã în acest an, la data de 18 mai a fost însãmânþatã cu culturi de primãvarã o suprafaþã mai mare cu 484,5 mii hectare faþã de anul precedent.

Suprafeþele de culturi agricole ºi nivelul de fertilizare asigurat cu principalele elemente nutritive, la data de 18 mai, se prezintã astfel: pentru cereale pãioase de toamnã: 57% fertilizare fazialã cu azot ºi 23% fertilizare fazialã cu fosfor; la grâu plus secarã, 59% azot, 25% fosfor; la orzul de toamnã, în aceeaºi succesiune, 41% ºi 14%; la orzoaica de toamnã, 50% fertilizare cu azot, 20% fertilizare cu fosfor. În ceea ce priveºte culturile de primãvarã, stadiul fertilizãrii se prezintã mult mai slab: per total, de 15%, fiind fertilizate doar 728.000 hectare din aproape 5 milioane de hectare; la porumb ºi sorg, un procent de 14%; la floarea soarelui, 17% ºi la sfecla de zahãr, 53%.

Din analiza datelor transmise de direcþiile agricole judeþene, rezultã cã, în aceastã primãvarã, vor rãmâne neînsãmânþate circa 460000 hectare faþã de program, din care: 58000 hectare pentru porumb, 156000 hectare floarea soarelui, 37000 hectare soia, 17000 hectare legume, 34.800 hectare ovãz, 28.400 hectare orzoiacã, 56000 hectare furaje, 27000 hectare sfeclã de zahãr.

Suprafeþele neînsãmânþate cu diferite culturi au fost înregistrate în fiecare an ca urmare a unor cauze meteorologice, economice mai ales ºi alte motive. Suprafeþe mai mari au fost în anul 1992, 276,4 mii hectare, în 1996, 417 mii hectare, în 1999, 681 mii hectare.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Doriþi sã mai puneþi întrebãri sau aþi venit doar pentru felicitãri!

## **Domnul Mihai Nicolescu:**

Numai câteva comentarii, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspuns. Mi-aº permite sã consider oportun ºi consider oportun cã trebuie sã terminãm o datã cu raportarea aceasta la anii trecuþi ºi, atunci când discutãm problemele acestea de

campanie agricolã, sã ne referim la epocile optime de efectuare a lucrãrilor: floarea soarelui 81% trebuia încheiatã pe 10 aprilie, nu pe 18 mai; porumbul trebuia sã fie încheiat pe 25 aprilie, nu pe 18 mai º.a.m.d.; pe 5 mai trebuia sã încheiem ºi porumbul, loturi de hibridare.

În legãturã cu problema aceasta a fertilizãrii cred cã dacã vrem sã realizãm o agriculturã eficientã, cu costuri europene, sã intrãm într-adevãr în Comunitatea Europeanã, trebuie sã reconsiderãm, în totalitate, sistemul acesta de fertilizare pe care-l practicãm.

## **Domnul Gheorghe Tarna**

**:**

Nu este simpozion aici! Aþi terminat timpul.

Vã rog frumos! Dacã mã þineþi de vorbã nu termin, vã rog frumos, fiþi condescendent, vã rog frumos!

În legãturã cu al doilea subiect, cupoanele întârziate: este clar, în agriculturã nu putem obþine rezultate dacã nu efectuãm lucrãrile la timp, or, ajungerea cupoanelor s-a fãcut foarte târziu ºi anul acesta ºi, ce-i mai grav, decontarea lucrãrilor pe baza cupoanelor, la bancã, se face foarte greu. La ora actualã aproape cã nu s-a realizat acest deziderat.

În legãturã cu susþinerea, într-adevãr, aproape cã suntem printre puþinele state care am fãcut o serioasã discriminare atunci când am discutat în legãturã cu proprietatea, considerând cã proprietatea de stat este a nimãnui, ºi eu cred cã este a þãrii, iar dumneavoastrã, în sarcina ºi funcþia pe care o aveþi, sunteþi ministrul agriculturii þãrii româneºti. De aceea, cred cã este bine sã reconsiderãm aceastã poziþie, susþinând proprietatea particularã, dar susþinând, în egalã mãsurã, toate formele de proprietate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog liniºte în salã!

Deci domnul Petru Bejinariu nu este prezent astãzi, a primit un rãspuns în scris. Domnul Lazãr Lãdariu este prezent. Vã rog, domnul Gheorghe Tarna este, nu? Domnul ªtefan Baban este, domnul Traian Dobre nu-i, domnul Neculai Grigoraº este? Da.

Vã mulþumesc. Deci domnul Lazãr Lãdariu, pentru douã minute, nu mai mult.

Va rãspunde domnul secretar de stat Fronescu.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

Printr-o interpelare adresatã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale, la 13 decembrie 1999, aduceam la cunoºtinþã faptul cã, prin adresa nr. 5184 din 5 noiembrie, Inspectoratul ªcolar Judeþean Mureº cerea conducerilor unor ºcoli ºi licee mureºene sã fotocopieze ºi sã transmitã nomenclatoarele de meserii tuturor unitãþilor pe care le coordoneazã.

Atrãgeam atenþia la modul cel mai serios ºi responsabil, în faþa acestei flagrante încãlcãri a legilor ºi a Constituþiei, care, la art. 13, prevede cã limba oficialã în þara noastrã este româna, cã nomenclatoarele trimise ºcolilor ºi liceelor, unele erau bilingve, în românã ºi maghiarã, altele doar în maghiarã. Deci un gest care contravine documentelor legale în vigoare.

Solicitând Inspectoratului ªcolar Judeþean Mureº sã-i punã la dispoziþie adresa din 5 noiembrie 1999 ºi nota explicativã cu privire la elaborarea acesteia, prin adresa nr. 9016 din 22 decembrie 1999, Ministerul Educaþiei Naþionale ne aduce la cunoºtinþã cã, având în vedere cele constatate, adresa amintitã fiind semnatã de inspectorul ºcolar general adjunct, domnul Donath Arpad, în numele inspectorului ºcolar general, domnul Dumitru Matei, a dispus începerea unei anchete pentru cercetarea cazului. Eram încredinþat atunci cã, în funcþie de rezultatul anchetei, vor fi luate mãsurile legale, deoarece Ministerul Educaþiei Naþionale nu poate sã conceapã, nici sã tolereze abaterile de la respectarea prevederilor documentelor legale în vigoare.

Domnule ministru, care este rezultatul anchetei ºi care sunt mãsurile legale, luate în cazul nerespectãrii prevederilor unor documente în vigoare, în împrejurãrile mai sus menþionate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ð secretar de stat_

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule deputat Lazãr Lãdariu,

Urmare Adresei Guvernului României, Departamentul pentru relaþiile cu Parlamentul, din aprilie 2000, vã comunicãm urmãtoarele: în octombrie 1999, la Covasna, Direcþia generalã învãþãmânt pentru minoritaþile naþionale a organizat o întâlnire cu inspectorii de specialitate ºi cu reprezentanþii tuturor minoritãþilor naþionale. Cu aceastã ocazie, s-a fãcut cunoscutã posibilitatea formãrii unor clase de învãþãmânt profesional în limba minoritãþilor naþionale. Direcþia generalã învãþãmânt pentru minoritãþile naþionale a organizat în 3 noiembrie 1999, la MiercureaCiuc, o întâlnire de lucru pentru a se prezenta proiectul nomenclatorului de specializãri pregãtite pentru liceul tehnologic, în care denumirea fiecãrei specializãri, deci repet, proiectul nomenclatorului în care denumirea fiecãrei specializãri este scrisã în limba românã ºi în limba maghiarã.

Din discuþiile purtate, a rezultat cã s-a folosit aceastã modalitate de redactare a proiectului, deoarece grupul þintã vizat este format din elevi ºi profesori ai claselor cu predare în limba maghiarã ºi s-a considerat cã în acest fel se pot evita eventualele traduceri divergente. În Adresa nr. 5184 din 5 noiembrie 1999 cãtre centrele bugetare, Inspectoratul ªcolar Judeþean Mureº a numit, în mod eronat, nomenclatoarele de meserii valabile pentru anul ºcolar în curs. În fapt, a trimis, cu rugãmintea de a se fotocopia ºi de a se transmite unitãþilor pe care le coordoneazã, proiectul nomenclatorului de specializãri pregãtite prin liceul tehnologic; pentru acest lucru, inspectorul general adjunct, de fapt, a primit o sancþiune.

Potrivit art. 8 alin. 4 din Legea nr. 84/1995: ”Atât în învãþãmântul de stat, cât ºi în cel particular, documentele ºcolare ºi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaþiei naþionale, se întocmesc în limba românã. Celelalte înscrisuri ºcoalare ºi universitare, pot fi redactate în limba de predareÒ. Sigur, este regretabil faptul cã s-a creat aceastã confuzie, voitã sau nevoitã, deci este greu de apreciat lucrul respectiv, dar ceea ce putem spune este cã asemenea fapte nu vor mai apare, sperãm, nu vor mai apãrea, mã scuzaþi!

Vã mulþumesc. Mai sunt întrebãri? Aveþi cuvântul.

Mulþumesc domnului secretar de stat Fronescu pentru rãspuns. Sunt mulþumit de rãspuns ºi aº dori sã aminteascã mai ales Domniilor lor cã, în conformitate cu art. 13 din Constituþia României, în þara noastrã, limba oficialã este limba românã.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã rãspundeþi? Vã înþelegeþi în direct.

Domnul Gheorghe Tarna aºteaptã rãspuns de la Ministerul Educaþiei Naþionale, va rãspunde tot domnul secretar de stat Fronescu. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

O micã sugestie, domnule preºedinte de comisie. Vã rog frumos sã respectaþi Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi cei care vorbesc sã respecte timpul afectat pentru interpelãri ºi rãspunsuri.

Dacã daþi dumneavoastrã un exemplu, poate va fi urmat.

Este o sugestie. Un exemplu pozitiv; exemplu pot fi ºi alþii.

Da, vã rog.

Legislaþia în vigoare consfinþeºte faptul cã în România învãþãmântul constituie prioritate naþionalã, având ca finalitate formarea personalitãþii umane prin însuºirea cunoºtinþelor ºtiinþifice, a valorilor culturii naþionale ºi universale. Statul promoveazã principiile învãþãmântului democratic ºi garanteazã dreptul de educaþie, pe baza pluralismului educaþional. Aºadar, teoretic, toate sunt bune ºi frumoase privind cuprinderea ºcolarilor în sistemul educaþional.

În realitate, însã, în ºcoala româneascã se întâmplã un fenomen nemaiîntâlnit pânã acum. Statisticile, deºi inexacte ºi contradictorii, reflectã o situaþie îngrijorãtoare. Dacã ºcolarizarea nu va deveni prioritate a învãþãmântului românesc avem toate ºansele ca, într-un viitor nu prea îndepãrtat, sã conducem în topul naþiunilor cu cei mai mulþi neºtiutori de carte. Se nasc, aºadar, câteva întrebãri fireºti, pe care le adresez domnului ministru al educaþiei naþionale.

Care este totuºi situaþia realã a abandonului ºcolar pe cicluri de învãþãmânt ºi judeþe? Care sunt cauzele care au generat aceastã situaþie fãrã precedent în ºcoala româneascã? Ce strategie adoptã Ministerul Educaþiei Naþionale pentru redresarea situaþiei?

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc. Domnule ministru, aveþi cuvântul.

Domnule deputat Tarna, deficienþele reþelei de învãþãmânt, precum ºi problemele economiei nationale, se repercuteazã, din pãcate, direct asupra elevilor, generând adesea fenomene ca abandon ºcolar ºi analfabetism.

Pentru eradicarea unor asemenea lucruri neplãcute, Ministerul Educaþiei Naþionale a demarat, în primul rând, analiza reþelei ºcolare din þarã, în vederea unei reorganizãri, care s-a aplicat din anul 1999-2000. În cadrul operaþiei de prelucrare a informaþiilor s-a constatat cã unitãþile ºcolare luate în evidenþã prezintã una sau mai multe probleme ºi, ca atare, pot fi considerate defavorizate, pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele avute în vedere. De asemenea, multe dintre problemele relevate ºi analizate se manifestã în paralel sau sunt asociate, dupã cum urmeazã: localitate izolatã, cu drumuri greu practicabile, fãrã mijloace de transport, cadre didactice necalificate, localitate izolatã, cu nivel redus de dezvoltare economicã a acesteia, situare la distanþã mare faþã de oraº, mediu cultural defavorizat, deficit de personal didactic calificat; localitate cu nivel redus de dezvoltare economicã, absenþa mijloacelor de transport, distanþa mare de la domiciliu la ºcoalã, îndeosebi la clasele I-VIII; localitate cu nivel redus de dezvoltare economicã, condiþii materiale precare ale familiilor sau mediu familial defavorizant cultural, lipsa de interes pentru instruirea descendenþilor, atitudine aversivã faþã de ºcoalã, reþinerea copiilor de cãtre pãrinþi pentru activitãþile din gospodãrie, activitãþile agricole sau chiar, în cazul fetelor din rândul etniei romilor, pentru cãsãtorie. Toate acestea genereazã absenteism, abandon, neºcolarizare.

La sfârºitul anului 1997, în þara noastrã se înregistra un numãr de 70.654 persoane analfabete, dintre care 32.454 aveau vârste sub 16 ani. Ca urmare a Ordinului ministrului din 24 februarie 1998 cu privire la eradicarea analfabetismului, inspectoratele ºcolare judeþene au întreprins o serie de mãsuri adecvate situaþiei existente pe plan local, cooperând cu primãriile, bisericile, Direcþia generalã de protecþie a copilului, organizaþiile neguvernamentale ºi alþi factori.

ªi voi da câteva exemple: în judeþul Gorj au fost organizate, cu avizul Inspectoratului ºcolar, clase cu programe de recuperare, cursuri de alfabetizare fãrã frecvenþã, cu examinare în vacanþele ºcolare, ºcolarizarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile, clase cu structurã de învãþãmânt special, cursuri comasate.

Vã mulþumesc.

Domnul ªtefan Baban, reforma fiscalã. Rãspunde doamna Iosefina Moroºan.

Doriþi sã dezvoltaþi interpelarea. Aveþi cuvântul pentru douã minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

N-o sã vã mai rãpesc din timp, timpul este înaintat. Am primit rãspunsul scris. M-am înþeles cu doamna ministru.

Vã mulþumesc.

Da, am înþeles. Deci aici v-aþi înþeles. Domnul Traian Dobre lipseºte. Îi transmiteþi la Iaºi rãspunsul scris, pentru cã este în campanie electoralã. Candideazã la primãrie.

Domnul Neculai Grigoraº este prezent. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã Guvernului României ºi vizeazã politica acestuia în gestionarea resurselor Fondului special pentru dezvoltarea ºi modernizarea punctelor de trecere a frontierei.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2000, nr. 76 din 2000, bugetul Fondului special pentru dezvoltarea ºi modernizarea punctelor de trecere a frontierei a fost aprobat, aºa cum a fost propus de Guvern, cu un excedent de 330 miliarde lei.

Potrivit Hotãrârii Guvernului României nr. 265 din 2000, Ministerul Finanþelor garanteazã, în numele ºi în contul statului, pentru Direcþia Generalã a Vãmilor, un credit extern în valoare de 3,5 milioane dolari S.U.A., în vederea asigurãrii resurselor financiare necesare achiziþionãrii de autovehicule pentru supraveghere vamalã ºi misiuni operative. Rambursarea creditului se va asigura, potrivit aceleiaºi hotãrâri, din Fondul special pentru dezvoltarea ºi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei.

Faþã de acestea, am solicitat explicaþii cu privire la politica Guvernului în privinþa asigurãrii ºi folosirii resurselor financiare în speþã, respectiv de ce se planificã excedent la fondul vãmilor ºi, concomitent, ne împrumutãm la extern pentru Direcþia Generalã a Vãmilor. Ce fel de autovehicule se doreºte a se achiziþiona? Numãr, marcã, dotãri speciale, producãtor, furnizor ºi aºa mai departe. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Doamna Iosefina Moroºan.

## **Doamna Iosefina Moroºan** _Ð secretar de stat în Ministerul Finanþelor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

## Domnule deputat Neculai Grigoraº,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã, Ministerul Finanþelor, respectiv Direcþia Generalã a Vãmilor, are urmãtorul rãspuns.

În ceea ce priveºte partea tehnicã a rãspunsului, respectiv necesitatea achiziþionãrii de autovehicule pentru supravegherea vamalã ºi misiuni operative, datele concrete sunt cuprinse în rãspunsul la interpelare, rãspuns care vã va parveni ºi în scris.

Voi rãspunde oral la sursele de finanþare pentru achiziþia de autovehicule.

Achiziþionarea de mijloace de transport auto din disponibilitãþile Fondului special de dezvoltare ºi modernizare a punctelor de control pentru trecerea frontierei ºi a celorlalte unitãþi vamale presupune un efort financiar considerabil, printr-un singur exerciþiu financiar estimat la 360 de miliarde de lei.

Precizãm cã în proiectul de buget al fondului special pe anul 2000, la Cap. C, poziþia 1, ”Achiziþii de bunuri, dotãri independente ºi alte cheltuieli de investiþiiÒ, s-au prevãzut circa 20 de miliarde de lei pentru achiziþionarea de mijloace de transport auto. Prevederi similare, circa 20 de miliarde de lei, vor fi cuprinse ºi în bugetul fondului special pe urmãtorii doi ani, eºalonându-se astfel efortul financiar al Direcþiei Generale a Vãmilor pe 3 ani, cu asigurarea efectuãrii achiziþiei în primul an de derulare a contractului.

În sensul celor menþionate ºi în baza Notei privind normatul, existentul ºi necesarul parcului auto al Direcþiei Generale a Vãmilor nr. 13.302 din 24.03.2000, sunt în derulare formalitãþile pentru asigurarea desfãºurãrii licitaþiei publice deschise fãrã preselecþie pentru achiziþionarea unui numãr de 223 de autovehicule pentru supraveghere vamalã ºi misiuni operative. Ca dotãri speciale, acestea vor avea personalizare exterioarã conform modelului dat de utilizator ºi rampã de avertizare acustico-vizualã de culoare galbenã. Marca ºi producãtorul furnizor vor fi nominalizate în urma analizei în conformitate cu prevederile legale privind achiziþiile publice ale ofertelor firmelor participante la licitaþia publicã deschisã fãrã preselecþie.

Vã mulþumesc. Întrebãri suplimentare? Nu sunt.

Domnul Nicolae Leonãchescu aºteaptã rãspuns de la domnul ªerban Antonescu, secretar de stat.

Mai întâi dacã domnul deputat doreºte sã dezvolte interpelarea? Nu doreºte.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul. Deci domnul ªerban Antonescu are cuvântul.

**Domnul ªerban Theodor Antonescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului:_

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor deputaþi,

## Domnule profesor deputat Leonãchescu,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã mi-am sistematizat rãspunsul pe trei puncte principale, am considerat noi. Este vorba de acþiunea inspecþiei faþã de lucrãrile de la Piaþa agro-alimentarã din municipiul Cluj-Napoca.

Într-adevãr, dupã controlul efectuat de Direcþia de control a Primãriei Cluj-Napoca, care a aplicat o amendã de 20 de milioane, ulterior, conform sesizãrii Inspecþiei de control din Cluj, a efectuat ºi ea un control bazat pe calitatea în construcþii, conform prevederii Legii nr. 10, ºi a aplicat o amendã de 8 milioane de lei, dispunând mãsurile tehnice necesare, care au fost duse la îndeplinire, deºi lucrãrile la piaþa agroalimentarã erau sistate.

Cu privire la rãspunsul pe care trebuia sã-l dea Inspecþia de construcþii din Cluj la actul nr. 13.654 din 13.03.2000, s-a efectuat rãspunsul prin actul nr. 997 din 7.04.2000, înregistrat la primãrie în data de 11 aprilie. Referitor la respectarea prevederilor Ordonanþei nr. 43/2000, Inspecþia de construcþii a judeþului ClujNapoca nu are nici un fel de calitate pentru a stabili zonele protejate sau construcþiile care trebuie protejate, acestea fiind stabilite prin documentaþiile de urbanism ºi de amenajare a teritoriului, care urmeazã filiera de aprobare conform prevederilor legale.

Pentru a încerca sã creãm o mediere ºi a stinge neînþelegerile care s-au iscat între Primãria municipiului Cluj-Napoca ºi Inspecþia de Stat în Construcþii, recent, deci acum douã sãptãmâni, de comun acord cu domnul primar Funar, s-au trimis reprezentanþii Ministerului Lucrãrilor Publice la municipiul Cluj-Napoca, s-au parcurs o serie de aspecte, sã spunem, care erau în discuþie, domnul primar Funar fiind mulþumit de prestaþia ºi de rãspunsurile date de cãtre reprezentanþii Inspecþiei de Stat în Construcþii.

Vã mulþumesc. Domnul Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Îi mulþumesc domnului secretar de stat pentru rãspunsul dat. N-am dezvoltat interpelarea pe larg, pentru cã am dezvoltat-o într-o ºedinþã anterioarã ºi ceream rãspuns ºi din partea Ministerului Justiþiei.

Ministerul Justiþiei a amânat acest rãspuns ferm pânã va primi un rãspuns din partea ministerului tehnic de resort, M.L.P.A.T. Iatã cã-l avem ºi-mi permit sã fac douã constatãri.

Prima: dacã nu reuºim sã impunem legile tehnice în teritoriu, înseamnã cã Ministerul Lucrãrilor Publice îºi pierde identitatea. Dacã nu se respectã aceste legi tehnice ºi sunt eludate prin diverse mecanisme, suntem supuºi unor factori perturbatori foarte periculoºi. Putem tãia stâlpi, putem afecta rezistenþa construcþiilor la riscuri seismice, putem sã amplasãm clãdiri în zone inundate ºi aºa mai departe. Deci va trebui sã urmãrim foarte insistent ca Ministerul Lucrãrilor Publice sã-ºi îndeplineascã funcþia de monitorizare ºi de gestionare, dacã vreþi, a aplicãrii legilor tehnice în acest sector, indiferent de localitate, indiferent de regim politic. Deasupra tuturor structurilor ºi regimurilor politice, tehnicul trebuie respectat de cãtre toþi.

A doua constatare este aceea cã acest conflict dintr-o piaþã dintr-un mare municipiu al þãrii, Cluj-Napoca, unde niºte constructori îºi permit sã facã lucrãri de construcþii fãrã autorizaþiile tehnice de rigoare, a fost exacerbat nepermis de mult ºi a cãpãtat culoare politicã.

Eu cred cã este timpul sã vedem, dincolo de interese politice momentane, securitatea populaþiei, securitatea construcþiilor la diverse forþe perturbatoare reale. Nu ne putem permite sã eludãm legile tehnice, pentru cã tehnica nu este sentimentalã ºi nu are culoare politicã. Ea trebuie respectatã în normele ei rigide.

Iatã de ce, implicarea politicului în acest conflict a adus deservicii sectorului tehnic, deservicii Primãriei din

Cluj, care n-a putut friza în suficientã mãsurã structura tehnicã legislativã în respectarea legilor tehnice de acolo.

Din acest punct de vedere eu cred cã Ministerul Lucrãrilor Publice ar trebui sã-ºi spunã mai rãspicat punctul de vedere în respectarea normelor pe care însuºi le elaboreazã.

Domnule deputat, rãmâneþi, vã rog, la microfon. Mai aveþi o interpelare pentru Ministerul Transporturilor. Este aici prezent domnul Adrian Marinescu. Doriþi s-o dezvoltaþi?

Da.

Vã rog. Nu veþi depãºi douã minute.

Vã mulþumesc cã-mi daþi aceastã posibilitate de a dezvolta conþinutul celei de a doua interpelãri.

Eu am fost sesizat de Federaþia sindicatelor constructorilor feroviari ºi cãilor de comunicaþii, direct, printr-o delegaþie grevistã, cã s-a declanºat un conflict între membrii acestei federaþii ºi Societatea Naþionalã de Cãlãtori C.F.R. Ñ S.A., precum ºi Ministerul Transporturilor.

Motivul acestui conflict este refuzul de a se respecta o prevedere mai veche, prin care lucrãtorii din acest sector beneficiau de autorizaþii, permise C.F.R. ºi legitimaþii de cãlãtorie gratuitã atât ei, cât ºi membrii lor de familie. Aceastã prevedere veche, din secolul trecut, era un drept, dacã vreþi, de castã profesionalã ºi în toate sectoarele tehnice întâlnim aºa ceva. Lucrãtorii dintr-un domeniu au anume beneficii pe linie directã.

Lor li s-a contestat acest drept, li s-a anulat dreptul la permise ºi autorizaþii de cãlãtorie gratuitã, li s-au ridicat aceste drepturi lor ºi membrilor lor de familie. Conflictul a intrat pe canal juridic, federaþia a câºtigat la instanþele de bazã, inclusiv la recurs, iar Curtea Supremã de Justiþie a dat dreptate poziþiei federaþiei respective. Curios, Ministerul Transporturilor refuzã sã recunoascã actul juridic. Domnul ministru Traian Bãsescu, se pare, personal, refuzã sã se supunã unei decizii a unui for judecãtoresc. Cerem explicaþie pe aceastã linie ºi în fond sprijinim poziþia sindicatelor în drepturile ºi revendicãrile lor recunoscute juridic.

Aºtept rãspunsul.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Adrian Marinescu are cuvântul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnule deputat Nicolae Leonãchescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã adresatã domnului ministru Traian Bãsescu de la Ministerul Transporturilor, prezentatã în ºedinþa Camerei Deputaþilor de astãzi, vã comunicãm urmãtoarele: Acordarea dreptului la cãlãtoria gratuitã în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române este reglementatã în prezent prin Ordonanþa Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române, ordonanþã semnatã la data de 30 august 1999. Prin apariþia acestei ordonanþe, s-au abrogat prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 1/1981, nepublicat.

În aplicarea acestei ordonanþe, Ministerul Transporturilor ºi S.N.T.F.C. C.F.R. Cãlãtori Ñ S.A. recunosc dreptul salariaþilor din unitãþile desprinse din fostul Departament al Cãilor Ferate ºi S.N.C.F.R., în baza Hotãrârii de Guvern nr. 570/1991 ºi Hotãrârii de Guvern nr. 235/1991, de a beneficia de permise de cãlãtorie pe calea feratã, dar nu poate acorda aceste facilitãþi salariaþilor acestor unitãþi decât respectând prevederile art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 112/1999, adicã prin încheierea unor convenþii între S.N.T.F.C. C.F.R. Cãlãtori Ñ S.A. ºi unitãþile respective, contravaloarea acestor permise urmând a fi suportatã de unitãþile respective.

Atât sentinþele civile nr. 575/1999 ºi nr. 1051/1999, în dispozitivul lor, obligã Ministerul Transporturilor sã punã în aplicare prevederile art. 5 din Hotãrârea Guvernului nr. 77/1991 ºi Decretul nr. 1/1981, ambele abrogate prin prevederile art. 12 din Ordonanþa Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române.

În aplicarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 112/1999, S.N.T.F.C. Cãlãtori Ñ S.A. a înaintat societãþilor comerciale angajatoare proiectele convenþiei cuprinzând condiþiile de eliberare a permiselor de cãlãtorie gratuitã pe calea feratã pe anul 2000.

Ca urmare, o serie de societãþi comerciale au încheiat aceste convenþii ºi au ridicat permisele de cãlãtorie pe calea feratã pentru salariaþii lor ºi membrii de familie ai acestora.

Domnule Leonãchescu, mai doriþi sã puneþi întrebãri?

Da.

Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Douã chestiuni.

Prima este aceasta, o rezolvare formalã a problemei, în timp ce salariaþii respectivi nu beneficiazã de cãlãtorii gratuite. Deci, în spatele disputei legislative cine plãteºte, de unde se plãteºte, toþi fiind de acord cã trebuie plãtit, lucrãtorul suferã. Poate cã ar trebui datã o soluþie ºi apoi gãsitã forma juridicã legislativã de onorare a costurilor respective.

A doua chestiune este mult mai delicatã ºi trebuie s-o avem tot timpul în vedere. Dacã noi nu asigurãm protecþia psihologicã a unor lucrãtori, ne putem trezi în faþa unor catastrofe. Amintiþi-vã ce s-a întâmplat cu deraierea unui teren la Feteºti, dacã reþin bine minte!

Un om nemulþumit în dreptul lui Ð ºi este drept de muncã Ð poate pune în pericol circulaþia pe cãile ferate. Sã nu ne mire cã vom întâlni asemenea situaþii! Dar avem datoria sã le prevenim printr-o tratare adecvatã a oamenilor care lucreazã în sectoarele noastre, indiferent de formele administrative organizatorice adoptate în decursul timpului. Este vorba de un drept de muncã recunoscut pânã acum de toate regimurile, de la înfiinþarea cãilor ferate, ºi astãzi aplicãm, sã zicem aºa, o micã reformã care dã peste cap un drept al muncii. Oamenii au dreptate în fond. Gãsiþi formele. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Doriþi sã mai completaþi? Da.

Domnule deputat, problema este în felul urmãtor. Deci noi nu contestãm dreptul lor, numai cã salariaþii trebuie sã se angajeze ºi sã acþioneze în judecatã societatea, sau societãþile la care sunt angajaþi, aceste societãþi fiind cele care, conform legii, trebuie sã le plãteascã aceste permise. Dar vã spun eu de ce nu se adreseazã, pentru cã am avut aceste discuþii ºi la nivel de Guvern, ºi, mã rog, la nivel de minister cu sindicatele, cu patronatul. Le-am spus: domnilor, aceste cheltuieli vi le recuperaþi în preþul de cost al devizului, dar, din pãcate, de exemplu Centrala de construcþii, care este cel mai mare angajator ºi unde sunt afiliate ºi aceste societãþi, are lucrãri în domeniul feroviar numai 15-20 %, foarte puþin, ºi nu ar putea, la nivelul volumului de lucrãri pe care-l au, sã recupereze. Or, gândiþi-vã dumneavoastrã ce înseamnã sã dai permise gratuite sau care sã fie suportate de S.N.T.F.C. Cãlãtori la niºte salariaþi care lucreazã numai în proporþie de 20% pentru calea feratã, chiar luând de bazã, sã spunem, dreptul lor inalienabil de a avea permise la calea feratã. Noi nu putem sã dãm permise la cei care lucreazã în agriculturã, în alte domenii, în construcþii, care n-au treabã cu calea feratã. De aceea, aceastã relaþie directã între salariaþi ºi angajatorul care îºi va recupera cheltuielile, dacã lucreazã la calea feratã. Vã mulþumesc.

Dacã mai aveþi întrebãri de pus? Da, vã mulþumesc.

Domnul Emil Putin aºteaptã rãspuns de la domnul Sorin Fodoreanu.

Fiindcã tot suntem la sfârºitul ºedinþei, domnule preºedinte, îmi permit sã fac o remarcã tocmai dumneavoastrã, care sunteþi un renumit jurist. Mie mi se pare cã suntem într-o situaþie absurdã. O sentinþã definitivã, trecutã prin Curtea Supremã de Justiþie, nu este pusã în executare. Eu cred cã nimeni nu este mai presus de lege, chiar ºi un ministru!

De acord cu dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul Ionescu Gheorghe este prezent? Nu este prezent.

Domnul ªtefan Baban? Da.

Dacã aþi putea, domnule coleg, sã ne prezentaþi pe toate trei, ca sã primiþi un rãspuns cumulat.

Cele trei erau douã, domnule preºedinte. Eu am ºi discutat cu doamna ministru. Eu am primit documentele scrise, rãspunsurile scrise. Eu doresc, totuºi, ca, în cursul zilei de mâine, doamna ministru Norica Nicolai sã verifice ce-i cu carnetele astea de muncã de n-au cei de la Botoºani asemenea instrumente de lucru ºi chiar cu conducerea inspectoratului, în prezenþa inspectorului-ºef de acolo, de la Inspectoratul de muncã ºi protecþie socialã de la Botoºani, eventual o schimbare din funcþie a acestuia ºi punerea unui om care vrea sã facã treabã acolo. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Aici sunteþi trecut cu trei.

Am lãmurit. Da, veþi înþelege pânã la urmã.

Vã rog, doamna ministru. Aveþi cuvântul.

## **Doamna Norica Nicolai Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale:_

Deºi la sfârºitul anului 1997 a existat un excedent de carnete de muncã, în acest moment traversãm o crizã, dar o crizã care este cumva creatã artificial în sensul cã Direcþia de muncã Botoºani nu s-a prezentat la Ministerul Muncii ca sã ridice carnetele de muncã. Vom reglementa pânã la sfârºitul acestei luni aceastã situaþie care este realã.

Sincer sã fiu, m-a surprins. Asta ca o remarcã, nu-l priveºte pe domnul Fodoreanu.

Obiectul interpelãrii: se cunoaºte cã în perioada 1 iunie Ð 31 octombrie 2000, la Hanovra, Germania, se va desfãºura cea mai mare expoziþie mondialã a sfârºitului de mileniu cu tema ”Om, naturã, tehnologieÒ, la care ºi-au anunþat participarea peste 175 de state.

De asemenea, suntem cu toþii convinºi cã, în contextul începerii negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanã, orice manifestare a þãrii noastre, chiar ºi în astfel de ocazii, va fi foarte atent monitorizatã.

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 959 din decembrie 1998, s-a aprobat participarea României la nivel naþional, s-a numit comisarul general pentru Secþiunea ”România, bugetul iniþialÒ, precum ºi condiþiile de participare la acest eveniment.

ªi-mi permit sã fac o parantezã: aceasta în condiþiile în care invitaþiile de participare le-au fost lansate de organizatori din 1996. ªi 2 ani i-au trebuit Guvernului ca sã ia aceastã decizie.

Prin hotãrârea enumeratã mai sus, s-a încredinþat direct efectuarea unor activitãþi legate de participarea României la Expoziþia Mondialã de la Hanovra Consorþiului româno-german ”Events 2000Ò ºi firmei de turism ”Paralela 45Ò. Deoarece existã precedente neplãcute ºi îngrijorãtoare, legate de prezenþa României la manifestãrile expoziþionale internaþionale, se pun urmãtoarele întrebãri: care este stadiul actual al pregãtirii participãrii României la Expoziþia mondialã? Din ce motive s-a ales soluþia încredinþãrii directe a unor activitãþi pentru cele douã firme amintite mai sus? Dacã existã vreo garanþie cã prin încredinþare directã România se va prezenta în mod corespunzãtor la acest eveniment? Care este situaþia la zi a finanþãrii proiectului? Ce sume s-au cheltuit pânã în prezent ºi în ce scop? Ce înseamnã o eventualã decizie de renunþare la participarea României la Expoziþia de la Hanovra?

Da. Vã mulþumesc. Domnul Fodoreanu, poftiþi. ## **Domnul Sorin Fodoreanu Ñ** _preºedinte al Agenþiei Române pentru Dezvoltare:_

## Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Cred cã, ºi cu acordul domnului deputat Petre Naidin, rãspunsul ar putea fi comun pentru ambele interpelãri.

Într-adevãr, prin Hotãrârea nr. 959 din decembrie 1998 s-a hotãrât participarea la nivel naþional a României la Expoziþia mondialã de la Hanovra care, dupã cum o definesc organizatorii, va fi cea mai mare expoziþie a tuturor timpurilor. Deci o expoziþie de sfârºit de mileniu, început de nou mileniu. Aºa cum spunea ºi domnul deputat Putin, hotãrârea s-a luat cu întârziere de peste 2 ani ºi jumãtate, în condiþiile în care la data când noi am demarat negocieri cu organizatorii de la Hanovra, 154 de þãri deja îºi aleseserã spaþiile ºi deja fãcuserã declaraþiile tematice pentru expoziþie. Nu a fost suficientã aceastã întârziere a hotãrârii Guvernului României de a participa, acolo, pe parcurs, sã spunem, pânã la data de astãzi au apãrut ºi alte necazuri, legate de întârzieri succesive, în primul rând, ale alocãrii bugetului, care a fost aprobat acum 2 ani, a fost refãcut la începutul acestui an.

Astãzi, când mai sunt încã 9 zile pânã la deschiderea expoziþiei, vã pot rãspunde cã Pavilionul României este construit în totalitate, în condiþiile în care ne-am mutat de vreo 5 ori în ultimii doi ani ca poziþionare la expoziþia respectivã. Aº putea spune cã, din fericire, am reuºit sã prindem unul dintre cele mai bune spaþii, pentru cã s-au retras Statele Unite ale Americii, ºi organizatorii au fost de acord sã ne acorde un spaþiu de 2500 de m.p. exact în zona cea mai fierbinte a târgului, unde, de fapt, se aºteptau sã participe Statele Unite ale Americii; este o situaþie fericitã, dar, în acelaºi timp, este ºi o situaþie foarte periculoasã, pentru cã aceastã poziþie ne obligã. Dotãrile cu sisteme audio-video, multimedia ºi aºa mai departe, tot ceea ce ne-am propus sã amenajãm în cadrul Pavilionului României, este vorba de un pavilion, sunt în stadiu de contractare, deci cu 9 zile înainte, urmând a fi finalizate ca montaj pânã la data de 31 mai. Deci cu o zi înainte de deschiderea expoziþiei; finalizare care ºi ea, la rândul ei, depinde de posibilitatea de a face niºte plãþi.

Da. Vã mulþumesc. Rãspunsul este complet.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, suspendãm ºedinþa. Vã mulþumesc pentru colaboare ºi vã doresc o searã plãcutã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,47._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei