Marilen Gabriel Pirtea

„Liberalii solicită profesionalizarea managementului școlar și depolitizarea sistemului educațional, prin desființarea inspectoratelor școlare județene”

Prima treaptă pentru reconstruirea încrederii în sistemul de educație din România nu poate să fie alta afară de cea a profesionalizării managementului școlar. Simpla reintroducere a temei profesionalizării în actul de conducere a unităților din rețelele școlare poate să producă o schimbare semnificativă în bine, pentru că depolitizarea va da încredere unei largi majorități a profesorilor din sistem și va garanta

pentru neutralitatea managementului carierei lor profesionale, principiul obedienței politice urmând să fie înlăturat, cu avantajarea principiului profesionalizării.

Dacă principalul obstacol al depolitizării sistemului educațional este reprezentat de inspectoratele școlare județene, cele în care se concentrează instrumentele controlului politic, atunci cu siguranță este absolut necesar să desființăm aceste instrumente ale politizării, inspectoratele școlare județene.

În multe dintre inspectoratele școlare județene se face simțită în această perioadă o stare de tensiune și incertitudine, din cauză că cei care se află în posturile de conducere ajung la finalul mandatelor, urmând ca ministerul să organizeze concursuri sau să numească interimari pe postul de inspector școlar general sau inspector școlar general adjunct. Fără să fie exclusă reconfirmarea pe posturi a unor inspectori generali, cei care și-au respectat cu strictețe ordinele date de la șefii politici, etapa de schimbare a conducerilor de inspectorate județene va induce o accentuare a politizării mecanismului public de conducere școlară.

Ministerul Educației Naționale nu explică public criteriile pe baza cărora unii dintre inspectorii școlari generali sau generali adjuncți rămân pe funcțiile de conducere din inspectoratele școlare județene ori care sunt criteriile pentru numirea altora noi. Se pare că devine chiar o politică oficială maniera total netransparentă de angajare a acestor funcționari publici, transformați astfel în instrumente utile pentru deplina subordonare politică a conducerilor de instituții școlare.

În mai multe județe ale țării sunt confirmate în funcțiile de conducere din inspectoratele școlare echipe de management care nu se pot baza pe rezultate școlare de top, la nivel național. Așa se întâmplă la Inspectoratul Județean Timiș, unde Ministerul Educației Naționale a decis prelungirea mandatului conducerii, deși județul Timiș nu este pe primele locuri în țară la rezultatele generale de la bacalaureat și de la evaluarea națională.

Un alt exemplu este Inspectoratul Județean Gorj, unde politizarea a mers în sens contrar, actualul inspector general devenind indezirabil pentru șeful PSD Gorj, care are o altă preferință personală pentru această poziție.

Nici la Inspectoratul Județean Ialomița nu se poate vorbi despre transparență și bună administrare, fosta titulară de la conducerea inspectoratului școlar revenind pe post doar prin forța unei decizii judecătorești a Curții de Apel.