Florică Ică Calotă

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Cătălin Zamfira – declarație politică referitoare la decizia Curții Constituționale în ceea ce privește neconstituționalitatea desemnării lui Ludovic Orban pentru un nou mandat de premier; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „Green Deal reprezintă o șansă pe care România nu are voie să o rateze!”; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică despre cadastrarea proprietăților prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023; – Alexandru Teacă – declarație politică intitulată „Politicile responsabile din domeniul gazelor naturale. Zona Întorsura Buzăului din județul Covasna, prioritate națională în rețeaua de gaze naturale”; – Ovidiu Victor Ganț – intervenție cu privire la comemorarea a 75 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Logica PNL-istă, pe înțelesul tuturor”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică cu titlul „Ordonanțele de urgență adoptate de Guvernul Orban sunt în folosul cetățenilor. PNL e partidul faptelor, nu al vorbelor!”; – Mihai Cătălin Botez – declarație politică intitulată „Viața înainte de toate! Siguranța pe drumurile României”; – Ionuț Simionca – apel către autoritățile române în luarea unor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului și pentru protecția românilor din străinătate; – Andrian Ampleev – intervenție consacrată împlinirii a 30 de ani de la înființarea Comunității Rușilor Lipoveni din România; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Iohannis și Partidul Național Liberal aruncă România în criză, jucându-se cu nominalizările pentru funcția de premier”;

329 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Lumea, între risipă alimentară și foamete”

Risipa de alimente a atins o dimensiune atât de importantă, încât poate fi considerată o problemă mondială care are repercusiuni asupra tuturor verigilor din lanțul de aprovizionare cu alimente, de la cultura de pe câmp până la consumator.

Conform datelor înregistrate, din 1974 până în prezent se estimează că risipa alimentară la nivel mondial a crescut cu 50%.

În fiecare an, tone de alimente care îndeplinesc condițiile de consum ajung la gunoi, în condițiile în care, pe întreg cuprinsul globului, milioane de oameni suferă de foame. 1,3 miliarde de tone din hrana produsă pentru consum sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanțului de aprovizionare, conform unui studiu al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO).*

România se clasează pe locul 9 în Uniunea Europeană în ceea ce privește risipa de alimente. Anual, fiecare cetățean român aruncă la gunoi aproximativ 192 de kilograme de alimente, adică 2,2 milioane de tone de alimente la nivelul întregii țări, însumând peste 6.000 de tone în fiecare zi – o risipă alimentară la baza căreia, în proporție de 53%, se află risipa din gospodăriile individuale.

Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că 66% din familiile din mediul rural nu-și pot asigura hrana zilnică*

În contextul ședinței

, iar 5 milioane de români se zbat în pragul sărăciei.

Lipsa de conștientizare în rândul societății este un factor care contribuie la cantitatea de alimente risipită zilnic de către români.*

Combaterea risipei de alimente trebuie să devină o prioritate atât pe agenda politică europeană, cât și pe cea națională.*

Cetățenii trebuie să fie informați nu doar cu privire la cauzele și consecințele risipei de alimente, ci și la modalitățile în care aceasta poate fi redusă. Trebuie să se promoveze o cultură științifică și civică, bazată pe principiile sustenabilității și solidarității*, cu scopul de a încuraja o conduită mai virtuoasă!

Stoparea acestui fenomen înseamnă hrană pentru întreaga populație, un mediu mai puțin poluat și protejarea resurselor naturale, de care avem cu toții atâta nevoie.*