Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 februarie 2015
procedural · respins
Victor Mocanu
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 21
Discurs
Lumea occidentală este devastată după atacul terorist de la Paris, din 7 ianuarie 2015.
Punând în practică amenințarea pe care organizația musulmană Statul Islamic o făcuse la adresa Franței în luna septembrie, prin lansarea unei „permisiuni teologice” de a ucide cetățeni francezi și americani, doi indivizi, antrenați în prealabil în taberele fundamentaliste, au provocat o dramă în Franța și în întreaga lume civilizată, ucigând 12 persoane, printre care patru caricaturiști de marcă ai Franței: Stéphane Charbonnier, Jean Cabu, Wolinski și Tignous.
Prin prezenta declarație politică, doresc să transmit, în calitate de membru al Parlamentului României, condoleanțele mele familiilor celor uciși în acest atentat abject. Atacul terorist din Franța trebuie condamnat în termeni categorici de întreaga comunitate fidelă valorilor democratice.
Dimensiunile masacrului, modul de operare al teroriștilor, responsabilitatea autorităților franceze sunt, de departe, printre cele mai importante aspecte de comentat asupra atentatului de la Paris. Doresc să subliniez însă o problematică mai puțin discutată zilele acestea. Toată grozăvia petrecută în capitala Franței nu a pornit de la chestiuni militare, nu a fost un răspuns la vreun diferend economic major între Franța și lumea musulmană, nu a fost o urmare a vreunei politici sociale neprietenoase. A fost răspunsul teroriștilor la o serie de... caricaturi neprotocolare. Să ucizi cu barbarism și sânge rece atâția jurnaliști, pornind de la ceea ce credeau și publicau în paginile „Charlie Hebdo”, mi se pare abominabil. Disproporția dintre sursa supărării teroriștilor și anvergura răspunsului acestora a fost, de altfel, și motivul principal pentru categorisirea atacului din 7 ianuarie drept cel mai grav atentat din Franța după Al Doilea Război Mondial.
Drama din capitala Franței va schimba, cu certitudine, întreg sectorul politicilor de securitate din lumea democratică. Este clar că autoritățile statelor occidentale nu își mai permit rezerve și rețineri după ce s-a petrecut la Paris. Problema cu care ne vom confrunta în următorii ani este că, pe lângă persistența pericolului terorist, o altă amenințare își face loc din ce în ce mai insistent în Europa: tentația de a sacrifica o parte din drepturile cetățenilor. Autoritățile occidentale, inclusiv cele române, au dificila sarcină de a spori vigilența instituțională față de terorism, în paralel cu grija pentru a nu afecta valorile democratice pentru a căror afirmare au pierit jurnaliștii din redacția „Charlie Hebdo”.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.