Sebastian-Ioan Burduja

„Lumea se apropie de era postcoronavirus. Cât de pregătită este România?”

În urmă cu mai bine de un an, când lumea întreagă era paralizată de războiul cu un inamic necunoscut și prioritățile

pe termen scurt erau salvarea vieților și a economiilor, scriam pentru prima dată despre lumea postcoronavirus. Ideile de atunci s-au regăsit în cartea „Planul pentru România”, publicată în plină pandemie, în toamna lui 2020. Chiar și atunci, această nouă etapă se întrevedea printr-un parbriz fără vizibilitate pe termen lung, pe un drum nou, cu ceață și furtună. Știam un singur lucru cert: că va fi altfel. Astăzi, aceeași lume vorbește despre revenirea la normalitate. Întrebarea este: cât de pregătiți suntem?

După promulgarea Legii privind ratificarea deciziei referitoare la resursele proprii ale Uniunii Europene, EURATOM, președintele Iohannis a anunțat trecerea într-o nouă etapă a dezvoltării României – „Am depășit împreună o perioadă dificilă, care ne-a demonstrat, o dată în plus, cât de profunde sunt hibele unui stat lipsit de reforme sănătoase și de finanțări consistente în domenii esențiale. Planul național de redresare și reziliență este un plan ambițios, pe care îl susțin, dar bucuria finalizării lui este doar o bucurie de etapă. Vreau să fim foarte bine pregătiți pentru etapa cea mai importantă, și anume punerea lui în aplicare și finalizarea reformelor propuse.” Klaus Iohannis a vorbit despre construcția României postpandemice, punctând că nu este doar un concept abstract, ci o oportunitate istorică.

Despre PNRR s-a scris și s-a vorbit suficient de mult cât să reținem elementele de bază – în România vor intra multe miliarde de euro în anii următori, care nu vor fi cheltuiți doar pe proiecte, ci în primul rând pe reforme care vor da siguranță și stabilitate investițiilor. Președintele a anunțat că vor fi investiții în rețele de școli verzi, eficiente energetic, în spitale municipale și județene, în infrastructură, în digitalizarea administrației și în reformarea companiilor de stat.

Lumea se schimbă. Sub presiunea Uniunii Europene, a solidarității și creativității de care statele membre au dat dovadă, suntem parte din schimbare. Am fost nevoiți să ieșim din paradigma clasică „merge și-așa”, să ne învingem teama de schimbări majore și să privim reformele îndelung amânate ca pe repere obligatorii pentru viitor.

Am învățat, după decenii de tranziție grea, că „singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este însăși frica” – „ _the only thing we have to fear is fear itself”_ – acestea sunt cuvintele lui Franklin D. Roosevelt (FDR), Președintele SUA, care a condus țara prin marea criză economică și al Doilea Război Mondial, rostite în discursul său de inaugurare, de altfel definitoriu pentru tot ceea ce a urmat. Clasa politică din România și-a învins teama de reforme, iar asta înseamnă totul.