Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 mai 2014
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Claudiu Andrei Tănăsescu
Discurs
„Luxul de odinioară al stațiunilor din sudul litoralului românesc, în paragină”
Turismul ar trebui să joace un rol important în dezvoltarea economiei, ținând cont de potențialul pe care îl are litoralul românesc, ca de altfel întreg teritoriul României, ce oferă experiențe turistice complete – munți, plaje întinse cu nisip fin, izvoare minerale și termale, ținuturi sălbatice și, bineînțeles, Delta Dunării, singura deltă a Europei.
Investițiile în construirea de hoteluri, reabilitarea celor vechi, precum și investițiile în infrastructură reprezintă piloni esențiali pentru o dezvoltare sănătoasă și competitivă a litoralului românesc și a întregii industrii turistice a țării.
Promovarea eficientă, investițiile susținute și privatizările de succes au poziționat litoralul bulgăresc în topul preferințelor turiștilor din regiune. Astfel, nu de puține ori, Bulgaria a depășit România la numărul de turiști care își petrec vacanțele pe litoralul Mării Negre.
Consider că ar trebui acordată o mai mare atenție stațiunilor din sudul litoralului, acestea aflându-se în prezent într-o stare deplorabilă. Interese financiare obscure, privatizări dubioase au măcinat prestigiul stațiunilor din sudul litoralului.
De-a lungul timpului, statul român a dat dovadă de ineficiență în gestionarea proprietăților aflate în administrare proprie. Un exemplu elocvent al lipsei de viziune pe termen mediu și lung îl constituie cazul celebrului Complex panoramic Amfiteatru Belvedere din Olimp, complex ce găzduiește trei dintre cele mai populare și în vogă hoteluri de pe litoralul anilor ’90, frecvent vizitate și apreciate de turiști. Cele trei hoteluri, supranumite în trecut „perla litoralului românesc”, reprezentau în urmă cu 20 de ani o adevărată emblemă cu care ne mândream. În prezent, stadiul avansat de degradare a acestui complex constituie o consecință a neimplicării și a lipsei de interes atât a mediului public, cât și a celui privat, ambele fiind implicate într-un moment sau altul în managementul acestui complex. Consider că privatizarea în urma căreia complexul din Neptun-Olimp a trecut în administrare privată ar fi trebuit să fie realizată cu anumite condiții, și anume prin impunerea unor standarde de modernizare determinate în timp, menite să încurajeze dezvoltarea turismului în această zonă.
O modalitate de a redresa situația dezastruoasă a stațiunilor din sudul litoralului constă în atragerea imediată a fondurilor europene menite să ajute la consolidarea hotelurilor și dezvoltarea infrastructurii, dar și în elaborarea unui act normativ prin care să se poată anula privatizările dubioase și care nu au dus la scopul real asumat anterior.
Un alt exemplu este cazul celebrilor frați Micula, multimilionari în euro, catalogați de revista Capital în „Top 300 – cei mai bogați români”, care au cumpărat după anul 2000, prin licitație, mai multe hoteluri în stațiunea Neptun-Olimp. Investițiile ulterioare în aceste hoteluri au fost practic inexistente, motiv pentru care în prezent acestea se află într-un stadiu avansat de degradare.