Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Dați-mi voie să declar deschisă ședința dedicată declarațiilor politice din ziua de astăzi, 27 mai 2014.

Vom începe cu opoziția.

Puterea lipsește, e încă îmbătată de succesul obținut în alegeri.

Ca deputat în Parlamentul României, solicit ca cetățenilor plătitori de taxe și impozite să le fie garantat dreptul de a cere insolvența, la fel cum corporațiile, băncile sau instituțiile și companiile statului român o pot face. Legea falimentului personal le poate da posibilitatea persoanelor fizice care au datorii, indiferent că sunt la bănci sau la alți creditori, să beneficieze de un plan de reeșalonare a datoriilor acumulate.

O să-l rog pe domnul deputat Gheorghe Udriște, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să dea citire declarației politice și pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea grupului parlamentar al deputaților fără apartenență la un partid politic, să se pregătească.

Stimate coleg, ai cuvântul.

România rămâne unul dintre singurele state din Europa care nu asigură o lege a falimentului personal pentru persoanele fizice. Vă dau câteva exemple de țări unde legea insolvenței personale funcționează și dă rezultate.

2. alimentele trebuie introduse treptat (nu toate deodată). Puteți începe cu friptură de miel, precedată de o salată de crudități asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmate de o felie de ananas crud (nu din conservă) ce facilitează digestia;

3. cei care au ținut post trebuie să reia cu prudență alimentația normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe și carne de pasăre, urmate de cantități mici de ciorbă și drob;

4. fiecare masă trebuie să conțină un singur aliment concentrat (tot ceea ce nu este fruct sau legumă este considerat concentrat) – friptura, drobul, sarmalele se consumă separat, nefiind recomandat amestecul de friptură cu ouă, carne de miel cu cartofi și consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă;

5. încercați să asigurați o pauză de cel puțin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita senzația de suprasaturație sau sindroamele dispeptice;

6. indiferent de starea de sănătate, băuturile alcoolice trebuie consumate cu prudență, ele putând, mai ales în asociere cu mâncarea grasă, să ducă la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare;

„Investitorii români, între disperare și lipsa de sprijin din partea statului”

Din ce în ce mai mulți oameni de afaceri sunt îngrijorați de starea actuală a economiei naționale, mai exact de situația delicată a societăților comerciale pe care le dețin. Printre nemulțumirile acestora se numără modul în care sunt tratați de către autoritățile statului, în special cele de verificare și control, precum și lipsa de sprijin din partea Guvernului pentru a stimula creșterea afacerilor lor și, implicit, menținerea locurilor de muncă existente. În special patronii afacerilor mici și mijlocii sunt disperați de înmulțirea periodică a numărului taxelor și a altor plăți impuse de diferite ministere și alte instituții ale statului. De asemenea, majorarea salariului minim este net în defavoarea angajatorilor, deoarece aceștia sunt nevoiți acum să plătească mai mult la bugetul de stat.

Este o realitate faptul că oamenii de afaceri spun că le este tot mai greu să supraviețuiască, deoarece sunt sufocați de taxe din ce în ce mai mari, suportate, de regulă, tocmai de cei care sunt bun-platnici, ceea ce îi determină să ajungă la limita suportabilului. În opinia mea, statul ar trebui să îi ajute pe întreprinzătorii care-și plătesc corect taxele și care au performanțe, ei reprezentând un sprijin real al economiei naționale.

Pe de altă parte, statul român a dat mereu atenție investitorilor străini și a acordat numeroase facilități unor investitori așa-zis strategici, care au venit în România. Mai mult, investitorii străini din România s-au și asociat, constituind Consiliul Investitorilor Străini, asociația celor mai importanți investitori străini din România, constituită încă din 1997, când și-a început activitatea cu un număr de 26 de companii membre. Această asociație s-a implicat mereu în a face presiuni asupra autorităților și de a apăra cu cerbicie drepturile investitorilor străini prezenți la noi în țară, ceea ce, din păcate, nu se poate spune despre asociațiile patronale și ale oamenilor de afaceri din România.

Este adevărat că avem nevoie de investiții străine în România, dar cred că nu trebuie să uităm de situația delicată a investitorilor noștri. Unde sunt facilitățile pentru societățile românești care au trecut prin criza economică și financiară, care creează și mențin locuri de muncă? Statul ar trebui să creeze o economie modernă și democratică, să fie un arbitru al concurenței, nu să intervină favorizând pe unii în defavoarea altora sau să susțină doar așa-zișii băieți deștepți, prezenți în mai toată economia națională, nu doar în domeniul energiei.

Tocmai de aceea, susțin necesitatea unor măsuri de sprijin și susținere a investitorilor români, poate chiar prin Constituție. Mă refer la posibilitatea modificării titlului IV „Economia și finanțele publice”, la art. 35 – Economia, prin introducerea unui alineat nou, care să prevadă protejarea și susținerea capitalului românesc.

În aceste condiții deloc stimulative pentru dezvoltarea sănătoasă a mediului de afaceri autohton, asistăm în ultima perioadă la creșterea numărului caselor de insolvență din România, care își sporesc clientela în urma dispariției masive a societăților comerciale mici și mijlocii, dar și a unor afaceri cândva de succes, de tipul Romstrade București, Complexul imobiliar Alia Inmobiliaria București, Belle Vue Residence Brașov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu sau Tunele Brașov. Încurajarea procedurii de reorganizare financiară în detrimentul falimentului nu face însă decât să prelungească agonia patronilor și creditorilor, deoarece astfel de afaceri sunt inevitabil sortite unui eșec previzibil.

Din păcate, prelungirea perioadei de recesiune a resetat negativ mediul de afaceri din România, iar statul s-a dovedit incapabil de a injecta măsurile necesare pentru a salva de la dispariție cel puțin sectorul IMM-urilor, un segment care deține un procent important în gestionarea forței de muncă autohtone.

Pe această temă, m-am adresat recent în mod oficial ministrului delegat pentru IMM-uri, căruia i-am cerut să precizeze care sunt măsurile concrete ale Guvernului României pentru micii întreprinzători, respectiv pentru categoria de afaceri care are între unul și 100 de angajați, precum și câte societăți comerciale au dispărut din țară în ultimii doi ani. Consider că stimularea și sprijinirea capitalului autohton, nu doar a unei părți a acestuia, cu dedicație, ar trebui să constituie o prioritate națională, alături de sănătate și educație, pentru că, dacă statul doar își bate joc de oamenii de afaceri onești, economia românească va ajunge în scurt timp în colaps.

„Analiza «la rece» a unui rezultat dezastruos!”

Partidul Poporului – Dan Diaconescu a obținut un procent de 6,48% la alegerile europarlamentare de duminică în

județul Brăila, clasându-se după PSD, PDL, PNL și Mircea Diaconu. Este un rezultat care mă nemulțumește profund, deoarece numărul de voturi adunate în contul PP-DD în întreg județul Brăila, aproximativ 5.000, este mult mai mic decât cel pe care l-am strâns doar eu la alegerile parlamentare din decembrie 2012 pe un singur colegiu de deputat, 6.111.

Evident că este un recul nedorit, însă acesta este motivat de cauze obiective. Nu contest faptul că rezultatul nostru este unul real, el fiind consecința unei campanii naționale puțin dezordonate, ușor haotice, care nu a reușit să se structureze pe obiective și mesaje centrale convingătoare și concrete pentru electoratul care credea în noi. Din acest punct de vedere, s-a văzut, cred eu, lipsa de experiență strategică de la nivel central în ceea ce privește gestionarea unor astfel de examene electorale. Nu am asistat, din păcate, la o muncă colectivă a echipei de candidați la aceste alegeri europarlamentare, bazată pe unitate, determinare și responsabilitate.

Rezultatul obținut de PP-DD în ansamblu, la nivel național, a oglindit cu fidelitate munca și implicarea fiecărui județ în parte, a fiecărei organizații a partidului, acestea gestionându-și unilateral și de sine stătător campania electorală, în lipsa mesajelor din partea conducerii centrale.

Cu siguranță, Organizația Județeană Brăila a PP-DD este în topul celor care au reușit un rezultat onorabil, mult peste media pe țară, dar, din păcate, acesta nu influențează prea mult schimbarea situației de fapt, respectiv scorul final. În urma acestor alegeri, conducerea centrală a PP-DD are de tras o serie de învățăminte, care, dacă ar fi însușite, ar putea fi dătătoare de speranțe pentru viitor.

Consider că în acest moment nu ne rămâne altceva de făcut decât să învățăm din greșeli și să ne străduim să schimbăm ceva în bine pentru abordarea viitoarelor alegeri în care vom fi angrenați.

În ceea ce mă privește, nu am niciun motiv de a-mi pune, așa cum spun românii, „cenușă-n cap”. Fără falsă modestie, cred că am demonstrat că, așa cum am fost și sunt un parlamentar activ și preocupat de soarta brăilenilor, tot la fel de mult am muncit și în această campanie pentru alegerile europarlamentare. În consecință, nu am nimic a-mi reproșa. Dumnezeu să ne ajute pe toți!

„România, o țară condusă de Guvernul «Aoleu»!” Acum doi ani, Guvernul USL a pornit promițând românilor locuri de muncă, majorări de pensii și salarii, alocații decente pentru copii. Au venit cu programe ce-și propuneau să rezolve problemele economiei, infrastructurii, problemele agricultorilor.

Ușor-ușor, impunând câte o taxă în fiecare lună, acest Guvern s-a transformat în Guvernul „Aoleu”:

- „aoleu, s-a scumpit benzina!”;

- „aoleu, s-a scumpit lumina!”;

- „aoleu, n-am bani de medicamente!”;

- „aoleu, n-am cu ce îmbrăca copiii să-i trimit la școală!”;

- „aoleu, murim cu zile în spitalele românești!”;

- „aoleu, ne pleacă copiii să muncească în străinătate și nu

- mai avem niciun sprijin la bătrânețe!”;

- „aoleu, n-avem locuri de muncă!”;

- „aoleu, fondurile europene au fost luate doar de

- șmecheri!;

- „aoleu, ne-am umplut de baroni locali ce administrează

- banii noștri după bunul lor plac!”. Veniți alături de noi, de parlamentarii Partidului Poporului – Dan Diaconescu, și haideți să-i facem pe guvernanți să înțeleagă că nu se mai poate așa! Vrem să trăim decent, într-o Românie frumoasă, curată! Nu vrem să fim cerșetorii Europei, ne-am săturat de cules căpșune!

Suntem un popor mândru și demn, vrem să muncim cinstit și să construim un viitor frumos copiilor noștri!

„Moțiunea de cenzură sau cine n-are de lucru își face!” Precum titlul acestei declarații politice, moțiunea de cenzură introdusă de opoziție în plină campanie electorală s-a dovedit a fi, în urma votului de luni, un eșec total. Cum era de așteptat, Guvernul Ponta nu avea cum să fie demis printr-un astfel de demers electoral și populist, deoarece inițiatorii, îndeosebi parlamentarii liberali, știau de la bun început că nu există nicio șansă reală de reușită. În final, deși s-a dezbătut după noaptea lungă a numărării voturilor de la alegerile europarlamentare de duminică, moțiunea a picat cu brio, fiind înregistrate cu 55 de voturi mai puține decât numărul de parlamentari care au semnat-o.

Dincolo de fragilitatea acestei moțiuni, dezbaterea de luni seara dezvăluie însă o latură aproape periculoasă pentru democrația politică din România. Eu personal nu am niciun motiv de bucurie când constat dispariția opoziției. Opoziția este benefică, împotrivirea corectă, concretă și pe idei este constructivă; a face opoziție parlamentară nu este un moft, este un exercițiu democratic, de dorit și apreciat. Realitatea din această perioadă arată însă, din păcate, contrariul. Opoziția lipsește cu desăvârșire, lipsesc astfel și dezbaterile parlamentare pertinente, și confruntările de idei, și adevăratele contre dintre majoritate și minoritate, toate acestea fiind, dacă ar avea loc, în beneficiul actului parlamentar, dar și al oamenilor care au votat componența actualului Legislativ.

Ceea ce s-a întâmplat luni a semănat cu un cântec de lebădă al parlamentarilor liberali, care, în frunte cu conducerea decapitată după votul de duminică, au demonstrat tuturor românilor că este mai facil să te prefaci că faci politică, decât să o faci _de facto_ . Păcat, repet, mare păcat! Dispariția opoziției duce la dispariția dezbaterilor și încurajarea acțiunilor demagogice și populiste. Or, nu cred că de așa ceva are nevoie Parlamentul României.

În accepțiunea mea, Parlamentul României trebuie compus din oameni bine structurați, posesori ai unui bagaj intelectual peste medie, de parlamentari care să încurajeze de fapt menirea Legislativului, aceea de a face legi bune pentru români. Restul... e tăcere sau, dacă nu-i tăcere, sunt vorbe-n vânt.

## „În sfârșit, dreptate pentru persoanele cu handicap!”

Vă aduc astăzi în atenție încă o nedreptate reparată de Guvernul actual și majoritatea parlamentară, referitoare la evaluarea gradelor de handicap. Astfel, odată cu publicarea

recentă în Monitorul Oficial a Legii nr. 67/2014 s-a realizat mult dorita revizuire a art. 59 din Legea nr. 448/2006 pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Prin această lege, votată de Parlament, persoanele care au un handicap ireversibil nu vor mai fi chemate de acum încolo, uneori fără niciun temei justificat, la reevaluările periodice.

Legiuitorul a recunoscut prin decizia luată că un om care avea o problemă de sănătate ireversibilă, spre exemplu un picior amputat, nu va mai trebui să stea ore și zile întregi la ușile comisiilor de evaluare a gradelor de handicap, așa cum nefiresc s-a întâmplat până acum. Singura posibilitate ca persoanele în cauză să mai fie invitate la comisie este în cazul în care survine o agravare a condiției medico-psihosociale a persoanei sau în cazul în care există suspiciuni justificate legate de corectitudinea acordării certificatului de încadrare în grad și tip de handicap cu termen permanent, pentru a fi făcute verificările necesare. De asemenea, potrivit Legii nr. 67/2014, și persoanele cu accident vascular sever vor putea fi încadrate în grad de handicap grav, cu asistent personal, și vor beneficia de indemnizație, fapt care a fost ignorat în mod nefondat până acum.

Într-un raport special privind protecția persoanelor cu handicap, Avocatul Poporului a formulat unele propuneri concrete de îmbunătățire a procedurilor administrative și legislative ale Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Printre disfuncționalitățile prezentate s-a numărat și chemarea pentru evaluare a persoanelor pentru care deja s-a stabilit că sunt afectate de un handicap ireversibil, rezolvarea problemei fiind amânată de ani de zile.

Această nouă lege reparatorie inițiată de actualul Guvern este extrem de benefică nu numai pentru oamenii în cauză, care oricum aveau probleme medicale mari, dar reprezintă și o intrare în normalitate, după mulți ani în care persoanele cu handicap au fost chinuite fără niciun motiv plauzibil.

„Diminuarea abandonului școlar trebuie să înceapă cu copiii proveniți din familii cu venituri reduse”

În opinia mea, dar și a unor specialiști din sistem, Ministerul Educației Naționale ar trebui să fie preocupat în mod activ de diminuarea fenomenului abandonului școlar, mai ales în ceea ce privește copiii ai căror părinți au venituri reduse. O soluție în acest sens, agreată și de sindicatele din învățământ, ar fi acordarea unor bonuri de masă acestor familii, pentru ca astfel să fie stimulată posibilitatea trimiterii copiilor la școală. De asemenea, în acest fel se diminuează riscul ca acești bani să fie folosiți în alte scopuri decât pentru hrana copiilor, spre exemplu pentru băutura părinților. Consider că ar fi important ca mâncarea copiilor să fie asigurată printr-un sprijin financiar acordat părinților, și nu prin diferite programe greu de gestionat, cum ar fi, spre exemplu, „Laptele și cornul”.

Din studiile și rapoartele oficiale formulate în ultimii ani, rezultă fără echivoc faptul că abandonul școlar atinge cea mai ridicată rată în zonele rurale și în rândul familiilor cu posibilități materiale reduse. Aceste familii de la țară preferă să-și țină copiii acasă să-i ajute în gospodărie și la creșterea

animalelor, decât să îi dea la școli aflate uneori la distanțe mari și fără a avea posibilitatea unui transport adecvat.

O soluție ar fi și acordarea de burse sociale pentru acești elevi, însă acestea sunt acordate în mod preferențial, din cauza fondurilor insuficiente. Astfel, deși există o serie de copii din țară care îndeplinesc criteriile destul de dure pentru a beneficia de acest ajutor de stat, ei nu primesc efectiv banii pentru simplul motiv că autoritățile nu au sumele necesare.

Având în vedere aceste considerații, m-am adresat oficial ministrului educației naționale, căruia i-am cerut să inițieze o strategie concretă pentru a sprijini prezența la școală a copiilor proveniți din familii cu posibilități materiale reduse, prin măsuri care să limiteze abandonul școlar, aflat la cote alarmante în prezent în România.

*

„Pensionarii care doresc și pot trebuie lăsați să muncească!”

În mai multe țări din Uniunea Europeană, alegerile pentru Parlamentul European au însemnat o ascensiune incredibilă a partidelor cu discursuri populiste, extremiste și antiimigraționale.

În Marea Britanie, UKIP – partid eurofob – a obținut 29%. În Franța, Frontul Național al lui Marine Le Pen, partid de extremă dreapta, a câștigat 25% din voturi. În Danemarca, Partidul Popular Danez a obținut 24,9%, iar în Grecia, Zorii Aurii, partid neonazist, a devenit al treilea partid ca importanță, cu 9% din voturi.

În România, partidul care a înregistrat cel mai mare număr de voturi este partidul care a făcut cele mai multe promisiuni electorale, partidul care a mințit și care a învățat să ridice populismul pe cele mai înalte culmi.

Cu toate acestea, scorul de 37% obținut de partidul câștigător, PSD, este cu mult sub estimări, este mult mai mic decât se așteptau cei care au încercat să îi păcălească pe români că „USL trăiește”.

Rezultatul obținut la aceste alegeri pentru Parlamentul European nu poate fi considerat mulțumitor pentru țintele asumate de PNL, partid care este și va rămâne în continuare principala forță politică angajată în lupta împotriva pesedizării României.

Spre deosebire de PSD, partidul promisiunilor neonorate, PNL își va respecta demnitatea, principiile și hotărârile, fiind singurul partid care, pe baza principiilor și în virtutea unor valori, a fost capabil să părăsească o guvernare. Oricâte încercări va face partidul-stat, PNL nu poate fi ademenit cu un loc mai bun sau mai călduț într-o guvernare, dorința PNL fiind aceea de a nu lăsa România pe mâna baronilor roșii, indiferent de rezultatul acestor alegeri.

Chiar dacă alegerile europarlamentare au cea mai mică priză electorală în multe țări din UE, prezența la vot înregistrată în România înseamnă că aproape 70% din români au sancționat întreaga clasă politică din țara noastră.

Poate că unul dintre motivele pentru care românii au ales să nu meargă la vot a fost modul arogant în care mai-marii țării au ales să facă politică și să conducă țara.

Ce exemplu mai bun de aroganță și sfidare poate fi dat decât atitudinea prim-ministrului Victor Viorel Ponta față de moțiunea de cenzură inițiată de PNL și dezbătută ieri, 26 mai?

„Moțiunea de cenzură – un act care și-a pierdut întreaga semnificație”

Rolul opoziției în România este desconsiderat, minimalizat și ignorat de către reprezentanții puterii. Am trecut de o rundă de alegeri importante pentru întreaga Europă, alegeri care s-au desfășurat într-un moment relevant din punct de vedere istoric pentru întregul continent. În timp ce amenințările și tensiunile regionale cresc, în timp ce există o îngrijorare continuă cu privire la viitorul economic al Europei, partidele politice din România au discutat despre orice în această campanie, numai despre temele europene nu.

Campania s-a finalizat cu un gest democratic firesc, al moțiunii de cenzură exprimate împotriva Guvernului. Resping ideea că această moțiune a fost folosită în scop electoral, este o moțiune cât se poate de reală, care tratează teme economice importante, care ar fi trebuit cel puțin să provoace o dezbatere publică la care reprezentanții Guvernului să participe, nu un document de care Guvernul doar să ia act.

Am ratat o oportunitate, indiferent de rezultatele electorale, de a ne pune pe masă cărțile. Nimeni nu a spus în această campanie ce se va întâmpla cu România. Pe lângă sloganuri electorale și atacuri la persoană, nu am rămas cu nimic în urma acestor alegeri. Românii au votat pe baza preferințelor politice, nu pe programe, angajamente sau misiuni.

Acum, că avem o campanie finalizată și scorurile în față, era oportunitatea perfectă să dezbatem ce urmează. Sunt de acord cu un singur lucru spus de premierul Ponta, este într-adevăr timpul să ne întoarcem la treabă. Dar pentru parlamentari treaba este inclusiv punerea în dezbatere publică, prin folosirea eficace a instrumentului moțiunii,

a problemelor cu care România se confruntă. Nevoia de relaxare fiscală și consolidare economică, creșterea locurilor de muncă, lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, toate aceste probleme nu dispar odată ce un set de alegeri se termină.

Este într-adevăr păcat că Guvernul nu a avut tenacitatea și anduranța necesară să dea curs dezbaterii opoziției. Dialogul surzilor a învins din nou. Inițiatorii moțiunii au folosit timpii alocați pentru a ataca Guvernul prin persoana domnului Ponta, în timp ce Guvernul nu a folosit deloc timpii alocați, cu o mică excepție: a reafirmării scorului electoral obținut.

## „25 mai – Victorie!”

Declarația mea politică se referă la organizarea, desfășurarea și rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European și alegerile parlamentare parțiale din 25 mai 2014.

Duminica trecută, românii au fost chemați din nou la urne, de data aceasta să-și aleagă reprezentanții în Parlamentul European, precum și deputații și senatorii în cadrul unor alegeri parlamentare parțiale. Este și cazul județului Satu Mare, pe care am onoarea să-l reprezint în Parlament.

O să vorbesc mai întâi despre organizarea scrutinului. Fac asta deoarece nu am cum să nu remarc că alegerile au fost organizate corect, eficient și respectând cu strictețe cadrul legal. Asta a permis ca rezultatele alegerilor, despre care voi vorbi în continuare, să fie foarte clare. Iată de ce doresc să le mulțumesc tuturor celor care au participat la organizarea alegerilor: structura guvernamentală, prefecți, poliție, jandarmi, reprezentanți în BEC, care și-au făcut din plin datoria și au oferit cetățenilor cadrul propice ca aceștia să-și manifeste liber opțiunile electorale, iar acestea să fie înregistrate întocmai, oferind celor aleși legitimitatea de care democrația are atâta nevoie.

Referitor la rezultate, vreau să subliniez că scorul obținut de Alianța PSD–UDMR–PC este cel mai bun pe care l-am obținut până acum. Așa cum arată cifrele, am depășit plafonul obținut în 2009 (31%), respectiv cel obținut în 2007 (23%). Cum s-a ajuns aici? Sunt de părere că deschiderea totală a PSD și a alianței către cetățeni, respectul pentru toate categoriile sociale și clasele de vârstă (să nu omitem că partidul nostru a venit cu oameni noi, cu oameni valoroși, chiar dacă unii dintre ei foarte tineri), dar și prezentarea unor idei ferme și constructive de dezvoltare a țării și de întărire a prestigiului național au făcut ca acest rezultat să fie posibil. Se alătură și campania curată pe care am ales să o facem, în timp ce adversarii noștri politici n-au înțeles despre ce e vorba în aceste alegeri și s-au concentrat mai mult pe interzicerea sloganului nostru „Mândri că suntem români”, fapt pentru care am decis să folosim acest slogan și pentru alegerile prezidențiale din toamnă. Pentru că românii merită și au cu ce să se mândrească!

„18 mai 1944 – comemorarea a 70 de ani de la teribilul genocid al tătarilor din Crimeea”

Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 70 de ani de la teribilul genocid al tătarilor din Crimeea. Această zi de doliu sau „Ziua Surghiunului” este comemorată de etnicii din întreaga lume, fiind data în care populația tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin, a fost îmbarcată cu forța în vagoane de tren și deportată în Siberia și în ținuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuși unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulți bătrâni, copii și bolnavi, din cauza setei, a foamei, a frigului, a lipsei medicamentelor și a asistenței sanitare. Autoritățile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mișelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de țară, dușmani ai patriei, hoți și colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populația locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

La data de 18 mai tătarii din lumea întreagă comemorează Genocidul tătarilor crimeeni – deportarea tătarilor din Crimeea –, cel mai întunecat moment al istoriei tătarilor din lumea întreagă.

Tătarii din România reprezintă 0,11% din populația țării și cei mai mulți dintre ei s-au stabilit în județele Constanța, Tulcea și, mai nou, în București. Tătarii dobrogeni au creat o cultură proprie, inspirată din istorie și tradiții, în care sunt respectate atât sărbătorile naționale, cât și cele religioase. Deși mulți s-au născut aici, ei au fost crescuți și educați în spiritul religiei și culturii musulmane și încearcă, la rândul lor, să impună și generațiilor tinere acest mod de viață.

Originari din Asia Central-Estică și înrudiți cu turcii, majoritatea mai păstrează și astăzi legătura de suflet cu locurile din care au fost izgoniți – Crimeea.

În Crimeea trăiesc aproximativ 400 de mii de tătari, care zi de zi duc o luptă continuă pentru păstrarea tradițiilor și a identității lor.

Deportarea a fost practic o „călătorie a morții”, de 2-3 săptămâni, în vagoane de marfă sau pentru vite, înghesuiți la maximum, întocmai ca în camerele de gazare hitleriste. Această călătorie lungă a dus la masacrarea a peste 50% din cei surghiuniți, iar, pentru cei care au supraviețuit, amintirea Crimeei, fost regat tătar până la sosirea rușilor în secolul al XVIII-lea, nu se va șterge niciodată.

„Președintele Parlamentului Republicii Croația, domnul Josip Leko, a vizitat minoritatea croată din județul Caraș-Severin”

Odată cu organizarea și găzduirea în România a Sesiunii interparlamentare a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) în datele de 9 și 10 mai anul curent, care a avut loc la București, aici au participat mai multe state din regiune, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Turcia, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Slovenia, Muntenegru, printre care și Croația.

Delegația croată la această importantă întâlnire, „One European Future”, alcătuită din 12 persoane, a fost condusă și reprezentată de domnul Josip Leko, președintele Parlamentului Republicii Croația, care, cu acest prilej, și-a exprimat dorința de a vizita și minoritatea croată din România.

Așadar, minoritatea croată din județul Caraș-Severin, pe data de 11 mai 2014, a avut prilejul și onoarea de a găzdui în localitățile Reșița, Lupac, Clocotici și Carașova a patra vizită oficială a unui demnitar de rang înalt, după vizitele întreprinse de Președintele Republicii Croația, Stjepan Mesić, în 2004, premierul Ivo Sanader, în 2007, și președintele Republicii Croația, Ivo Josipović, în 2012.

Domnul Josip Leko a fost însoțit de Excelența Sa, doamna ambasador al Republicii Croația la București, Andrea Gustović-Ercegovac, de doamna secretar de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice, Laczikó Enikő Katalin, de domnul prefect al județului Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, și de mine, în calitate de deputat UCR în Parlamentul României.

La acest eveniment istoric au participat și alte oficialități importante, cum este domnul senator Aurel Duruț, domnul primar al municipiului Reșița, Mihai Stepănescu, consilierul județean N. Ștefănescu, primarii comunei Lupac și Carașova, directorul Liceului Teoretic Bilingv Româno-Croat, prof. Ghera Nicolae, profesorii de limba și literatura croată, preoții catolici din localitate, președintele UCR, prof. Radan Mihai, vicepreședinții, președinții de filiale UCR și membrii în Consiliul coordonator al UCR, iar evenimentul-cheie a avut loc la sediul central al Uniunii Croaților din România, în Carașova, unde au avut loc discursurile și un scurt program folcloric pe scena din centrul comunei. Un scurt program folcloric a fost și în satul Clocotici, iar, pe lângă acest eveniment, domnul președinte al Parlamentului croat a vizitat bisericile croate din localități, școli, a stat de vorbă cu primari, cu domnul prefect al județului Caraș-Severin, directori, profesori, preoți, cetățeni și copii. Vizita a fost una de succes, iar pe marginea mai multor discuții s-a subliniat faptul că minoritatea croată rămâne o punte de legătură între România și Croația, o minoritate importantă, care există de peste 600 de ani.

Vin astăzi la tribuna Parlamentului pentru a semnala necesitatea aplicării dispozițiilor Legii nr. 120/2006 a monumentelor de for public, prin care a fost instituit cadrul legal al realizării și amplasării lucrărilor de artă plastică, artă monumentală, construcții sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ sau comemorativ, amplasate în spații publice, într-o zonă de protecție, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. Și totuși, la momentul actual, pe întreg teritoriul României, există lucrări de artă plastică monumentală de interes public care nu sunt inventariate corespunzător, avizate și administrate, deși articolul 8 al Legii nr. 120/2006 prevede expres un termen de 60 de zile, calculate de la data intrării în vigoare a legii, în cuprinsul căruia autoritățile administrației publice locale ori instituțiile sau serviciile publice subordonate acestora vor identifica construcțiile sau amenajările având caracteristicile monumentelor de for public, altele decât cele a căror amplasare a fost realizată în baza unei autorizații de construire emise cu respectarea reglementărilor legale în vigoare la data amplasării sau altele decât cele a căror existență este consemnată sau atestată ca notorie prin publicații științifice, ghiduri turistice sau alte tipărituri având caracter de informare publică ori prin evidențele autorităților, instituțiilor și serviciilor publice.

Un monument de acest fel nu se realizează și nici nu se amplasează „după ureche”. Potrivit Legii nr. 120/2006 privind monumentele de for public, „amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și cu avizul privind concepția artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Națională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public.”

O altă situație care contravine legii este nerespectarea cerințelor privind spațiul în care există monumente de for public, în sensul că este diminuată valoarea acestora. Potrivit art. 10 din Legea nr. 120/2006 privind monumentele de for public, autoritățile administrației publice au obligația să asigure protejarea și punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor. În cadrul aceluiași articol se arată că distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sancționează potrivit prevederilor Codului penal.

„Luxul de odinioară al stațiunilor din sudul litoralului românesc, în paragină”

Turismul ar trebui să joace un rol important în dezvoltarea economiei, ținând cont de potențialul pe care îl are litoralul românesc, ca de altfel întreg teritoriul României, ce oferă experiențe turistice complete – munți, plaje întinse cu nisip fin, izvoare minerale și termale, ținuturi sălbatice și, bineînțeles, Delta Dunării, singura deltă a Europei.

Investițiile în construirea de hoteluri, reabilitarea celor vechi, precum și investițiile în infrastructură reprezintă piloni esențiali pentru o dezvoltare sănătoasă și competitivă a litoralului românesc și a întregii industrii turistice a țării.

Promovarea eficientă, investițiile susținute și privatizările de succes au poziționat litoralul bulgăresc în topul preferințelor turiștilor din regiune. Astfel, nu de puține ori, Bulgaria a depășit România la numărul de turiști care își petrec vacanțele pe litoralul Mării Negre.

Consider că ar trebui acordată o mai mare atenție stațiunilor din sudul litoralului, acestea aflându-se în prezent într-o stare deplorabilă. Interese financiare obscure, privatizări dubioase au măcinat prestigiul stațiunilor din sudul litoralului.

De-a lungul timpului, statul român a dat dovadă de ineficiență în gestionarea proprietăților aflate în administrare proprie. Un exemplu elocvent al lipsei de viziune pe termen mediu și lung îl constituie cazul celebrului Complex panoramic Amfiteatru Belvedere din Olimp, complex ce găzduiește trei dintre cele mai populare și în vogă hoteluri de pe litoralul anilor ’90, frecvent vizitate și apreciate de turiști. Cele trei hoteluri, supranumite în trecut „perla litoralului românesc”, reprezentau în urmă cu 20 de ani o adevărată emblemă cu care ne mândream. În prezent, stadiul avansat de degradare a acestui complex constituie o consecință a neimplicării și a lipsei de interes atât a mediului public, cât și a celui privat, ambele fiind implicate într-un moment sau altul în managementul acestui complex. Consider că privatizarea în urma căreia complexul din Neptun-Olimp a trecut în administrare privată ar fi trebuit să fie realizată cu anumite condiții, și anume prin impunerea unor standarde de modernizare determinate în timp, menite să încurajeze dezvoltarea turismului în această zonă.

„Folosirea instituțiilor statului în scopuri electorale”

Încep prin a remarca încă o dată faptul că Președintele României, Traian Băsescu, „tăvălește” Constituția României, pentru a câta oară nu îmi mai amintesc, dar ușurința și degajarea cu care a făcut-o este de neimaginat, este sfidător, este inacceptabil într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene! Câtă încredere mai pot avea oamenii într-o persoană care folosește imaginea instituției prezidențiale pentru promovarea unei formațiuni politice este greu de spus câtă vreme legea fundamentală impune Președintelui României un comportament echidistant, nepartinic, care să furnizeze încredere și stabilitate în rândul națiunii române.

Președintele a afișat zilele trecute o atitudine de agent electoral al Partidului Mișcarea Populară, fără să-i pese de nimic și de nimeni, numai să poată contribui direct la adiționarea unor procente electorale care să-i convingă pe mai-marii Partidului Popular European că România, prin Traian Băsescu, aduce voturi în Parlamentul European și Comisiei Europene, tocmai pentru a păstra majoritatea dreptei în forul legislativ al Europei.

Mai lipsește ca președintele să ridice bannere stradale sau să lipească afișe pentru PMP! Așa ceva era de necrezut acum câțiva ani, mai ales că România a mai avut doi președinți, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, care au mai „ajutat discret” formațiunile politice din care proveneau, dar nici vorbă de așa ceva! De ce a recurs președintele la asemenea metode de promovare electorală a partidului menționat mai sus este foarte clar: dorința fără margini a președintelui de a rămâne în viața politică în poziția de premier al României. Și cu cât aduce mai multe procente (deci mai multe mandate în PE) Partidului Popular European,

cu atât mai mult îi cresc șansele de negociere europeană a funcției de prim-ministru al României.

Pentru că PMP nu o să ia un scor electoral de două cifre, așa cum arată cercetările sociologice, adică sondajele de opinie, în rândurile acestui partid cu o listă subțire de candidați s-a instalat disperarea. Aceasta a determinat implicarea directă a președintelui Traian Băsescu în campania electorală. Și, apoi, nu trebuie uitat că scrutinul din 25 mai este de fapt o repetiție generală pentru alegerile prezidențiale din toamna acestui an, unde Elena Udrea nu se simte prea confortabil, o spun tot sondajele de opinie.

„Reducerea TVA la carne și produsele din carne – o măsură cu efecte pozitive asupra economiei românești”

Având în vedere că industria alimentară generează cea mai substanțială contribuție la bugetul statului român, depășind chiar industria auto, și că industria cărnii reprezintă cel mai important contributor la nivelul economiei naționale pentru bugetul statului, consider că aplicarea măsurii de reducere a TVA la 5% ar avea efecte pozitive asupra economiei românești.

În scrisoarea deschisă adresată conducerii FMI de către Federația Națională PRO AGRO, Asociația Română a Cărnii (ARC), Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) și Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), aceștia precizează că reducerea TVA la carne și produsele din carne de la 24% la 5% ar conduce la descurajarea evaziunii fiscale în acest domeniu, care în momentul de față se ridică la 450 milioane de euro anual, în timp ce încasările statului din aplicarea taxei pe valoarea adăugată sunt de doar 400 milioane de euro anual. Putem deduce cu ușurință că menținerea unui TVA de 24% pentru carne și produsele din carne va crea mediul ideal pentru îmbogățirea și proliferarea evazioniștilor.

Ca o consecință, din cauza nivelului crescut al evaziunii, producătorii corecți vor face față cu greu concurenței neloiale, iar, dacă aceștia vor da faliment, veniturile la bugetul de stat vor scădea mult mai mult decât dacă se reduce TVA la carne.

Putem afirma că în momentul de față carnea și produsele din carne sunt considerate de către marea parte a populației acestei țări produse de lux. Românii cumpără carne din ce în ce mai puțin și mai rar, ceea ce se traduce în termeni economici prin consum redus, deci un procent scăzut de colectare a TVA. În schimb, calculele procesatorilor arată că măsura de diminuare a TVA ar duce la ieftinirea produselor din carne cu până la 15%.

Totodată, carnea și produsele din carne existente pe piața neagră reprezintă un risc crescut pentru consumatori, întrucât nu sunt controlate din punct de vedere sanitarveterinar.

Pe de altă parte, este justificată îngrijorarea crescătorilor de porci în privința importurilor care vin din Ungaria, în condițiile în care vecinii noștri au scăzut TVA pentru porcii vii și carnea de porc de la 27% la 5%, tocmai pentru a proteja producătorii locali de importurile mai ieftine.

În cadrul intervenției de astăzi vă voi vorbi despre cum s-au prezentat partidele politice din România în fața electoratului la aceste alegeri europarlamentare. Pentru început, aș vrea să subliniez faptul că Partidul Național Liberal a fost singurul partid care a propus românilor pentru Parlamentul European un program concret pentru rolul și poziționarea României în legislativul european, în timp ce reprezentanții puterii au apelat la promisiuni electorale populiste.

PNL a înțeles importanța acestor alegeri și a venit în fața românilor cu propuneri viabile, concrete, astfel încât vocea României să se facă auzită în Uniunea Europeană, iar statul român să-și asume rolul important pe care îl deține în cadrul comunității europene. Prin programul angajat în fața cetățenilor, PNL a avut în vedere acele domenii din România care reprezintă un potențial real pentru dezvoltarea țării noastre.

Prin programul nostru, am propus soluții pentru probleme cu care România se confruntă în fiecare zi. PNL și-a asumat că în noul mandat al legislativului european va promova o inițiativă care să permită o alocare directă din fondurile europene pentru soluții locale de acces direct la utilități în zonele izolate din mediul rural, unde nu este fezabilă o extindere a rețelelor naționale. PNL își dorește astfel să reducă decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban care se pot observa în multe regiuni din România.

Totodată, PNL a acordat o atenție deosebită tinerilor. Reprezentanții PNL în Parlamentul European vor milita pentru implementarea „Garanției pentru tineri”, acțiune menită să ofere tinerilor locuri de muncă de calitate sau stagii de practică, acces la educație, programe de formare sau reconversie, în termen de patru luni de la finalizarea studiilor. De asemenea, PNL propune pentru noul mandat crearea de facilități fiscale pentru cei care angajează tineri.

PNL va lupta în noul legislativ european împotriva oricărei creșteri de taxe și contribuții în România, prin aplicarea modelului existent în alte state membre. Un alt obiectiv al eurodeputaților PNL este acela de a ajunge la o flexibilizare a ajutorului de stat, astfel încât să fie susținute ramurile industriale care creează locuri de muncă precum metalurgia, industria grea, industria auto.

În timp ce PNL a venit cu un program solid, un program pentru România și pentru români, PSD și cei din actuala putere au recurs la practici populiste pentru a încerca să îi îmbie pe români. PSD s-a folosit de poziția de partid care deține guvernarea pentru a ieși în campanie cu promisiuni cu privire la creșteri de pensii, reduceri ale TVA la toate produsele alimentare: legume-fructe, produse bio și tradiționale, carne.

În următorii șapte ani, agricultura românească va beneficia de aproape 10 miliarde de euro prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală. Acest lucru se va întâmpla deoarece în data de 20 mai a fost lansată prima măsură din noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, agricultura românească urmând să beneficieze în următorii șapte ani de investiții majore pe toate palierele, de la dezvoltarea infrastructurii la zootehnie, viticultură, apicultură sau agricultură ecologică. Fondurile ce vor putea fi accesate prin depunerea de proiecte însumează 10 miliarde de euro, adică aproximativ aceeași sumă de care a beneficiat România și prin intermediul precedentului program. Beneficiile pentru acest sector se vor reflecta în mod direct asupra nivelului de trai al oamenilor din mediul rural, asta dacă ținem seama de faptul că prin PNDR 2007–2013 s-au creat în mod direct 100.000 de locuri de muncă, iar productivitatea muncii agricole din România a crescut anual în medie cu 6,4% de la aderarea la UE (2007).

Investițiile realizate în mediul rural cu fondurile europene alocate României în perioada 2007–2013, respectiv 9,2 miliarde de euro, din care 8 miliarde din fonduri europene și 1,2 miliarde de la bugetul național, se reflectă în 300.000 de hectare beneficiare ale unui sistem modern de irigații, 3.000 km de rețea de alimentare cu apă, 4.000 km de drumuri comunale modernizate, aproape 13.000 de tineri beneficiari ai unor finanțări între 25.000 și 40.000 de euro.

Ultimul raport al Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală în țările europene făcut public la începutul acestui an arată totuși că, în ciuda acestor progrese, productivitatea muncii agricole în țara noastră este de trei ori mai mică față de nivelul UE. O unitate de muncă agricolă, respectiv echivalentul unei norme întregi de muncă, produce în România, anual, bunuri și/sau servicii agricole în valoare de 4.300 de euro, adică 29% față de media în UE, adică 15.000 de euro, se arată în raportul CE.

În documentul întocmit de Executivul european se constată faptul că productivitatea muncii agricole este direct proporțională cu nivelul de tehnologizare a agriculturii, precum și cu nivelul de comasare a terenurilor agricole. Agricultura europeană se bazează astfel pe ferme mai puține, dar mai mari și mai tehnologizate.

Declarația mea politică dorește să atragă atenția asupra modului în care au acționat forțele de ordine din Târgu Mureș, aplicând amenzi contravenționale chiar și unor persoane care la momentul comiterii contravenției nu se aflau în localitate.

În data de 10 martie anul curent, în municipiul Târgu Mureș a fost organizată de către Consiliul Național Secuiesc o ceremonie de comemorare a martirilor secui executați în anul 1854 de către armata austriacă. Ca urmare a unor incidente, forțele de ordine din Târgu Mureș au aplicat unor participanți la eveniment amenzi contravenționale cu valori cuprinse între 1.500 și 4.000 lei.

Ceea ce doresc să subliniez în declarația mea politică de astăzi este faptul că astfel de amenzi au fost aplicate și unor persoane care nu au participat la manifestarea de la Târgu Mureș. Este și cazul domnului profesor Vetro András, din municipiul Târgu Secuiesc, județul Covasna, care în data de 10 martie 2014 a fost țintuit la pat de o afecțiune, dar care a primit un proces-verbal de înștiințare a obligației de plată a unei amenzi de 4.000 de lei ca urmare a faptului că a pus în pericol ordinea și liniștea publică la Târgu Mureș, adică la peste 200 de km depărtare de domiciliul său. Se pare că identificarea Domniei Sale s-a făcut în baza înregistrărilor video de la fața locului, dar domnul profesor nefiind acolo în momentul comiterii contravenției, identificarea a fost greșită.

Cum este posibil să se întocmească procese-verbale de contravenție exclusiv în baza unor înregistrări video? Acestea, necoroborate cu alte probe, pot conduce la confuzii în ceea ce privește identitatea persoanelor, fapt susținut de cazul profesorului Vetro.

Concluzia mea este că forțele de ordine au aplicat amenzile în baza unei liste de nume puse la dispoziția lor în prealabil, liste întocmite pe bază de naționalitate și de apartenență politică, fără suport legal și, mai ales, fără verificări temeinice.

Cu această ocazie îmi exprim speranța că prezenta cauză va fi tratată cu obiectivitate și cu profesionalism de către instanțele de judecată, iar în viitor nu vor avea loc asemenea incidente din partea forțelor de ordine. Consider o astfel de intimidare a cetățenilor aparținând unei minorități etnice ca fiind nedemocratică și contrară spiritului european.

Bolile cardiovasculare îi omoară pe români mai mult decât cancerul. Este o constatare statistică certă.

Principala cauză de deces în România rămâne cea cardiovasculară, chiar dacă patologia cardiovasculară a înregistrat progrese în ultimii ani.

Aproximativ 150.000 de români mor anual de boli cardiovasculare, adică aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate. Statisticile plasează România pe locul 3 la nivel european la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria și Ucraina. La polul opus se situează Danemarca, Franța și Israel, unde mai puțin de 30% din decese au cauze cardiovasculare.

Este un fapt demonstrat științific că printre principalele cauze se număra și absența unei activități fizice moderate sistematice și obezitatea.

Din aceste puncte de vedere, în eurocontext, România se plasează în ierarhia inactivității fizice la populația de peste 15 ani pe o poziție mijlocie, cu o prevalență, totuși îngrijorătoare, de circa 40%. În privința prevalenței supraponderalității la adolescenții de 13 ani, România se găsește, de asemenea, la mijlocul euroscalei, cu o prevalență de circa 20%.

Studiile cantitative privind activitatea fizică în majoritatea țărilor europene (între care și România) sunt rare și fragmentare ca vârstă și locație. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare și dispozitive pentru a pune într-o lumină mai exactă acest aspect esențial al sănătății publice. Studii mai noi sugerează importanța activității fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, în frânarea instalării și progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potențial de regresie a aterosclerozei.

Se cunoaște deja că prevenția este esențială în cazul bolilor cardiovasculare. De aceea, românii au nevoie și de educație pentru a putea preveni bolile de inimă. Controlul medical regulat, stilul de viață echilibrat și mișcarea pot preveni, de asemenea, apariția bolilor cardiovasculare.

De aceea, consider că este o urgență națională întocmirea de către Ministerul Sănătății a unui program de sănătate care să fie dedicat exclusiv acțiunilor de prevenire a bolilor cardiovasculare. Apreciez că o astfel de acțiune reprezintă o necesitate, în condițiile în care media europeană a deceselor de acest fel este de 42%, iar România se află cu mult peste acest nivel. Îmi susțin această propunere având în față una dintre prioritățile politicii Guvernului în domeniul sănătății, aceea de a oferi cetățenilor posibilitatea să atingă o stare cât mai bună de sănătate și să contribuie la creșterea calității vieții acestora.

„Forumul Progresist Social-Democrat, o nouǎ gândire social-democrată pentru un viitor mai bun”

Forumul Progresist Social-Democrat este prima structură ideologică de tip _think thank_ atașat unui partid din România, Partidul Social Democrat.

Avem nevoie de o punte de dialog cu țările din Uniunea Europeană și din America și Marea Britanie, care să conducă la o colaborare eficientă, privind dezvoltarea principalelor politici publice.

Sunt convins că relațiile pe care le vom dezvolta pe filiera ideologică și de politici publice cu partenerii noștri vor fi solide și de lungă durată. Elaborarea de politici publice progresiste va conduce în mod cert la dezvoltarea unui nucleu de experți în economie, muncă, sănătate, educație, afaceri europene și alte domenii extrem de importante pentru funcționarea unui stat, care are rolul de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă, atragerea fondurilor europene și investiții majore.

FPSD va fi un ambasador al PSD în relațiile externe ale partidului cu structurile civile internaționale.

„Programul de guvernare”

Încep prin a vă aminti că, în urmă cu trei ani, noi toți, împreună, ne-am asumat un angajament ferm față de electorat – să atingem mai multe obiective, dintre care menționez:

– Să schimbăm sistemul represiv, antinațional și antidemocratic clădit în nouă ani, care a afectat în mod direct și negativ nivelul de trai al românilor, a încălcat drepturi și libertăți constituționale, a depreciat grav poziția și imaginea României pe plan internațional.

– Revenirea României pe un drum politic, economic și social european, drumul democrației și al prosperității, al unei economii performante și al unei justiții sociale reale.

– Asigurarea bunăstării cetățenilor, a nivelului de trai, a veniturilor, a condițiilor de muncă și de viață.

– Asigurarea bunei guvernări și a administrației moderne și eficiente, definite de responsabilitatea în fața cetățenilor și activitatea exclusiv în folosul acestora.

– Reprezentarea intereselor majore ale României în relațiile internaționale printr-o politică externă demnă, pragmatică, eficace, definită de viziune și coerență.

Aceste obiective fundamentale încă există și este esențial să le ducem la bun sfârșit. Cred cu toată ființa în viabilitatea Uniunii Social-Liberale și sunt convins că acest proiect care a primit votul din partea unei proporții mari a cetățenilor rămâne valabil.

Chiar dacă este contestat de o parte a liberalilor, asta nu înseamnă că nu continuăm ceea ce electoratul a votat.

Prin intermediul prezentului Program de guvernare, care păstrează spiritul USL, urmărim în continuare realizarea cu prioritate a obiectivelor fundamentale asumate, în anul 2012, în fața cetățenilor și a Parlamentului, și anume continuarea creșterii economice, dezvoltare și investiții în educație și sănătate, o justiție independentă, precum și un sistem democratic european.

Din punctul meu de vedere, este extrem de important ca majoritatea de 67% pe care românii au trimis-o în Parlament, și aici mă refer la USL, să continue ceea ce și-a propus și să îndeplinească scopul pentru care a fost votată.

Cred că înțelepciunea și responsabilitatea noastră, a celor care am format USL în urmă cu trei ani și care ne-am asumat, în primul rând în fața oamenilor, principiile USL, trebuie să învingă.

„Un protest împotriva demagogiei”

Nu vreau să comentez aici rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, nici măcar din postura de membru al partidului câștigător.

Vreau să atrag atenția asupra unui alt aspect, la fel de îngrijorător ca absenteismul. Este vorba despre declarațiile demagogice, iresponsabile ale unor lideri politici, care, în opinia mea, trebuie să primească o replică inclusiv în Parlament.

Astfel, doamna Elena Udrea – deși partidul pe care îl reprezintă (în locul președintelui de drept, domnul Eugen Tomac) a beneficiat atât în faza de înființare, cât și în campania electorală de o implicare consistentă a președintelui Traian Băsescu – a vorbit de fraudarea alegerilor, deși dumneaei personal nu reușise, în 2012, să învingă într-un colegiu de provincie un candidat începător, iar partidul nu avea, în afara lui Traian Băsescu, niciun candidat relevant.

La fel și alți lideri politici. Domnul Crin Antonescu a înfățișat – cu mai multă finețe decât doamna Udrea, dar cu aceeași cantitate morală insuficientă – un tablou apocaliptic în care majoritatea din Parlament n-ar fi avut altceva de făcut decât să atace PNL. Când mai multe partide se pretind „principala țintă a puterii” e limpede că niciunul nu a fost

o țintă, într-o campanie mult mai liniștită și mai lipsită de incidente decât precedentele.

Acuzația de fraudare a alegerilor europene, în actualul context internațional, este de-a dreptul iresponsabilă. Sigur că e mai ușor să spui că alegerile au fost fraudate decât să accepți că nu ai valoare, că ești impopular și că poporul nu te vrea. Dar înseamnă să nu îți pese nici cât negru sub unghie de reputația țării și, nu în cele din urmă, de inteligența alegătorilor.

În actualul context – în care PE va avea de-a face cu o puternică reprezentare a adversarilor Uniunii Europene, iar România va fi, se poate presupune, puternic atacată de adversari care revarsă propriul eșec intern în capul nostru –, a pretinde că niște alegeri normale ar fi fost fraudate e, repet, o iresponsabilitate ieșită din comun. A vorbi despre „războaie”, despre perspective apocaliptice, în loc să îți recunoști onest eșecul și să plătești prețul politic al unor decizii catastrofale, este o dovadă de demagogie dezgustătoare. Dar este și un adevărat atac la adresa interesului național și a interesului cetățeanului român obișnuit, care trebuie să primească aici, în Parlament, o dezaprobare fără echivoc.

„Demnitatea nu se câștigă îmbrăcându-te în alb!”

Încălcăm Constituția, dar ne îmbrăcăm în alb. Cerșim voturi cu ajutorul albului de pe tricou. Vrem să părem demni, neprihăniți și cu intenții de pace, doar că faptele, și nu doar vorbele, ne trădează adevăratele intenții.

Am luat definiția demnității din manualele de psihologie. Iată ce ni se spune despre această calitate morală înaltă: „Demnitatea se leagă foarte mult de sentimentul onoarei. Un om demn inspiră respect. Ține de fire, de felul în care acționezi și reacționezi, de felul în care știi sau nu să fii consecvent în principii și atitudine. Dacă ai anumite idei în ceea ce privește aspectele tale fundamentale, dacă prețuiești anumite valori și le respecți indiferent de situație, vorbim despre demnitate. Fiecare decide pentru sine ce este demn și ce nu, dar o limită există. Demnitatea înseamnă respect, să te respecți pe tine și pe cei din jurul tău.” Stau și eu și mă întreb dacă PMP sau PDL ori PNL au dovedit că sunt consecvente în privința propriilor idei sau decizii.

Din câte îmi amintesc, unii tocmai ce au rupt USL, dezicându-se fără să clipească de angajamentele luate alături de PSD în fața românilor. Alții au fost atât de consecvenți încât și-au sfâșiat propriul partid și acum stau și își scot ochii unii altora din formațiuni diferite. Iar despre respectul de sine, ce să mai vorbim... sau despre cel manifestat față de electorat?! Însă, revenind la ceea ce statuează psihologia, „Demnitatea nu reprezintă inflexibilitate. Înseamnă doar că, atâta timp cât crezi în ceva, trebuie să fii consecvent în practicarea acelei idei. Poți considera că este demn să ai un anumit limbaj și să eviți alte cuvinte, de exemplu argoul sau injuriile. Sau că e demn să nu răspunzi cu aceeași monedă unei ofense.” Interesante lucruri și departe de fanfaronada derulată de opoziție în această campanie electorală.

Mă gândesc cu ce vor fi greșit românii când li s-au tăiat pensiile și salariile, când au fost dați afară fără milă de guvernarea portocalie care azi se vopsește în alb. Cu nimic. Doar cu votul cu care au girat PDL. Însă asta nu înseamnă că trebuiau să pătimească atâta pentru exprimarea opțiunii lor politice în mod democratic. Nu trebuia să fie răsplătită încrederea oamenilor, ani de-a rândul, de către guvernanții portocalii cu atâta jaf din banii publici. Faptele portocalii spun mai mult decât o mie de cuvinte – nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită! Și, atunci, de unde atâta alb și demnitate la PDL, PMP etc.?

„Blamarea ecologiei nu ne adună gunoaiele de pe jos” Ecologia este în România încă ceva nou și suspect, o idee occidentală dubioasă care nu a reușit nici pe departe să obțină cetățenia română. Din păcate, majoritatea românilor așa au ajuns să gândească, dar pentru o anumită minoritate ecologia a fost bună să fie transformată într-un paravan sau într-o armă politică care îi înspăimântă și-i învrăjbește pe cei mulți. Partidele care se revendică a fi ecologiste sunt la fel de gălăgioase precum peștele. Nu tu plan de conștientizare a pericolelor distrugerii mediului înconjurător, nu tu măsuri pentru protecția arealelor, ci doar câte un candidat sau doi pentru un fotoliu de parlamentar. Personal, nu am auzit de nicio acțiune ecologică notabilă pusă în practică de vreuna dintre aceste organizații politice și care să fi și obținut rezultate pozitive. Poate doar scandaluri și tergiversări _sine die_ .

Problematicile suscitate de mediu, și nu doar de un caz sau de altul, nu monopolizează deloc dezbaterea publică pentru responsabilizarea generală. Pădurile au fost tăiate, în ultimii ani, într-un ritm alarmant, deșeurile au continuat să fie administrate neglijent, materialele nereciclabile umplu văile râurilor și pădurile, Delta a fost secătuită de pește prin braconajul violent etc. Industria, vandalismul turistic, incapacitatea administrativă amenință mediul natural în chipul cel mai agresiv. La fel și tăcerea grea care acoperă acest domeniu de care depinde viața fiecăruia dintre noi.

În schimb, mișcările și partidele ecologiste sunt foarte puternice în Europa, reprezentând o anumită tradiție și mentalitate. Nouă ni s-a inoculat, în ultimele șase decenii, ideea că ecologia este un lux al societăților educate. Și totuși, în ciuda tăvălugului colectivizării, s-au mai păstrat multe cutume ecologice în cultura tradițională românească, doar că acestea nu mai fac față progresului tehnic industrial, iar în România se merge în continuare doar pe sloganul „codrul e frate cu românul”. Întrebarea care apare de la sine este dacă românul e și el frate cu codrul. Se pare că nu, dragi colegi!

Sunt abordate o mulțime de probleme de ordin economic și social care se delimitează de ecologie, iar planurile privind protecția mediului rămân doar pe hârtie. În România, așa cum știe fiecare, marea problemă o reprezintă nu sacralizarea naturii prin organizarea de rezervații ca bunăoară, ci, dimpotrivă, excesul profanării ei prin exploatare excesivă și haotică.

„Calomnierea aleșilor locali – o atitudine antidemocratică. Să apărăm imaginea și autoritatea primarilor, a consilierilor locali și a aleșilor județeni!”

De o bună bucată de vreme regimul băsist a pornit o campanie absurdă de intimidare și denigrare a aleșilor locali: consilieri, primari, președinți de consilii județene. Vom arăta prin această declarație că aleșii noștri locali merită aprecierea și sprijinul nostru, nicidecum terfelirea lor publică.

Dar ca să înțelegem că este o campanie absurdă și antidemocratică trebuie să definim mai clar ce înseamnă regimul băsist. Acesta s-a consacrat, în practica celui care i-a dat numele, ca un sistem format dintr-un conducător care dirijează un stat doar el cu poporul, eventual ajutat de câțiva procurori și judecători, securiști și propagandiști. Iar cei câțiva procurori și judecători nu înseamnă nicidecum independența justiției, ci dirijarea ei spre țintele ochite de conducător. Toate celelalte instituții ale unui stat de drept trebuiau aduse sub îndrumarea conducătorului statului prin tot felul de intimidări, iar dacă acestea nu se lăsau manipulate urmau să fie demascate în stilul bine cunoscut propagandiștilor sistemului. Bineînțeles că aducerea sub îndrumare era pitită sub formulări răsunătoare de tipul: reformă sau modernizare a instituțiilor statului. Așa a procedat cu instituțiile de forță, cu acelea ale sistemului judiciar, cu guvernele și parlamentele care i-au stat în cale, iar în ultimul timp cu acelea ale administrației publice locale și județene.

Deși a luptat cu perfidie, regimul nu a reușit să-și subordoneze toate instituțiile și să-i sperie pe toți oamenii politici care i s-au opus. Nu a reușit să le subordoneze, dar a reușit să le intimideze și să baronizare. În privința autorităților și aleșilor locali, s-a ajuns ca, în acest moment, din cauza fricii de loviturile sistemului, toate autoritățile locale și centrale să renunțe la orice inițiativă, să stea în expectativă, să nu mai răspundă nici măcar la telefon până când regimul conducătorului nu-și va termina mandatele, pentru ca mai apoi să se apuce de treaba care le revine. Evident că acest blocaj are consecințe nefaste pentru comunitățile locale, dar între acestea și pierderea imaginii publice și a libertății individuale aleșii locali decid de obicei să-și protejeze libertatea lor și a familiilor lor. Bineînțeles că majoritatea românilor doresc ca această stare de lucruri să fie schimbată. Norocul lor vine, de această dată, de la faptul că au o alternativă: să voteze masiv contra băsiștilor mai vechi sau mai noi.

„Operațiunile petroliere și gaziere offshore”

Activitățile de prospectare și producție a petrolului și gazelor au loc tot mai în larg – offshore –, în medii geografice și geologice complexe. Amploarea și caracteristicile celor mai recente accidente în lume, dar mai ales în Uniunea Europeană, impun luarea unor măsuri imediate.

Cea mai mare parte a producției de petrol și gaze din Europa are loc offshore. Un accident major produs la una dintre instalațiile offshore poate provoca pierderi materiale, daune aduse mediului, economiei, comunităților locale și societății, în timp ce sănătatea și viața lucrătorilor pot fi puse în pericol.

Studiile, consultările cu părțile interesate și analizele de risc au identificat principalele probleme ca fiind următoarele:

1. Riscul ca un accident offshore major, cauzat de activitățile petroliere și gaziere, să aibă loc în apele Uniunii Europene este semnificativ, iar legislația în vigoare este fragmentată și diferitele practici de reglementare și din domeniul industriei nu prevăd toate reducerile riscurilor ce pot fi realizate în întreaga Uniune.

2. Cadrul existent de reglementare și regimurile de operare nu prevăd cea mai eficientă intervenție de urgență în cazul accidentelor, iar responsabilitățile pentru curățare și daune convenționale nu sunt clare.

Cu toate că se recunoaște necesitatea îmbunătățirilor, industria de profil a fost cea mai conservatoare cu privire la modificările în materie de reglementare. În timp ce industria de profil susține că respectarea legislației reprezintă o prioritate importantă pentru companii, multe dintre părțile interesate consideră că adoptarea unei culturi mai solide a siguranței în întreaga industrie de profil reprezintă o necesitate globală.

ONG-urile și unele întreprinderi de clasificare au solicitat inspecții fizice aprofundate. ONG-urile au preferat cel mai mult extinderea domeniului de aplicare a răspunderii pentru mediul înconjurător. Implicațiile bugetare sunt de aproximativ 2,5 milioane de euro în perioada 2013–2016, incluzând compensațiile pentru participarea la comitet. Asistența acordată de EMSA este legată de utilizarea sistemului său de supraveghere prin satelit, care este activ indiferent de accidentele offshore, și utilizarea navelor pentru situații de urgență organizată de către EMSA.

În declarația de săptămâna aceasta aș vrea să fac referire la strategia prin care se poate asigura o bună dezvoltare a județului Neamț, pe care îl reprezint în Parlamentul României. Consider că investițiile în proiecte de infrastructură, realizate prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerului Transporturilor, sunt o componentă esențială a planurilor de dezvoltare pentru Neamț.

Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură, de implementarea căruia va beneficia foarte mult economia județului Neamț, este cel al Autostrăzii Ungheni–Iași–Târgu Mureș. Ministerul Transporturilor a demarat, recent, procedurile pentru atribuirea contractelor de revizuire a studiilor de fezabilitate aferente proiectării autostrăzii. Două dintre cele trei tronsoane ale acesteia au ca punct de legătură orașul Târgu Neamț. Este vorba despre tronsoanele Ditrău–Târgu Neamț și Târgu Neamț–Ungheni. Acestea au o lungime totală de 218 km.

Sunt mândru de faptul că eu și colegii mei ne-am ținut de cuvânt în privința Autostrăzii Ungheni–Iași–Târgu Mureș. Pe lângă beneficiile directe pe care cetățenii le pot avea din exploatarea autostrăzii, agenții economici din județele în care se află traseul acesteia vor avea numeroase oportunități care le-ar putea asigura creșterea cifrei de afaceri pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani. Printr-un singur proiect major de infrastructură, pentru Neamț se pot crea noi locuri de muncă, dar și posibilitatea ca agenții economici să contribuie într-o proporție mai mare la bugetele locale.

Prin Programul național de dezvoltare locală, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a alocat aproximativ 23 de milioane de lei pentru proiecte de investiții în infrastructura rutieră și rețele de apă și canal în județul Neamț, aflate în desfășurare sau care vor fi inițiate în perioada următoare.

Vor putea fi continuate lucrările de modernizare a șase tronsoane de drumuri județene și vor fi îmbunătățite numeroase drumuri comunale și sătești prin intermediul finanțării oferite de MDRAP.

Este foarte important pentru strategia de dezvoltare a județului Neamț parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Transporturilor. Le mulțumesc vicepremierului Liviu Dragnea și ministrului Dan Șova că instituțiile pe care le conduc au înțeles nevoile de dezvoltare ale județului nostru și sprijină eforturile noastre în acest sens. Investițiile publice sunt un foarte bun mijloc pentru a crea în județul nostru locuri de muncă și pentru a ajuta agenții economici să contribuie la creșterea economiei locale.

Aud din ce în ce mai des o rumoare, o bâzâială, un zgomot despre o presupusă acțiune a primăriei ieșene care și-ar fi propus să ciopârțească teii din Copou. Oameni care deplâng în avans ceva ce nu se va întâmpla. Oameni induși în eroare de câteva voci publice rău-intenționate care, probabil, neavând cu ce să își argumenteze aspirațiile politice, au inventat un fals subiect, transformându-l într-un subiect de campanie electorală permanentă.

Nu este un subiect, e o insinuare și o denigrare bazate pe incultură, pe neștiință și pe rea-voință.

Pe incultură, pentru că orice om cât de cât informat, chiar fără cunoștințe aprofundate de dendrologie, știe că teiul este un copac de esență moale, cu o existență probabilă de 60–80 de ani, în funcție de calitățile personale ale fiecărui exemplar. Un copac atât de delicat trebuie cercetat și analizat deseori. El trebuie să fie obiectul unei permanente griji ce intră în atribuțiile administrației locale, care se achită de această sarcină. Când specialistul constată că un exemplar este epuizat, îl înlocuiește cu unul tânăr, din aceeași esență. Când constată că este necesar, decide asupra scurtării crengilor și a fasonării coroanei, ajutând astfel copacul să se refacă în mod optim.

Am spus și neștiință, deoarece oricare cetățean, oricât de implicat în vâltoarea politică, trebuie să știe că specialistul dendrolog face diferența între tăierea unui pom și toaletarea lui. El, specialistul, însemnează un copac al cărui coronament trebuie ajustat, ale cărui crengi trebuie reduse. Însemnarea copacului nu duce în mod necesar și inevitabil la tăierea lui.

Am spus și rea-voință, pentru că numai interesele politice sau materiale pot justifica intervențiile publice aiuritoare ale unor nechemați care, uzând de amplificatoare și de concerte pop, își epuizează plămânii strigând în câte o piață publică împotriva primarului Iașilor, prezentat ca terminatorul teilor din Copou.

Și eu, și primarul suntem ieșeni și, la fel ca alți concetățeni ai noștri, ne-am plimbat, de-a lungul vieților noastre, de mii de ori pe sub teii din Copou. Presupun că, la fel ca și mine, și Domnia Sa apreciază acești copaci nobili care au ajuns o adevărată emblemă a vechii capitale a Moldovei.

„PSD–UNPR–PC – cea mai bună alegere pentru românii de pretutindeni”

După o lună de campanie în care s-a muncit cu trudă și implicare maximă pentru a promova un mesaj pozitiv despre cum luptăm pentru România, dar și despre cum dorim să construim o Românie puternică acasă, dar și în Europa, rezultatul obținut de Alianța PSD–UNPR–PC este o mare victorie. Este un rezultat pe care PSD nu l-a avut niciodată în istoria sa, din 1990 încoace.

Le mulțumim tuturor românilor care au votat această alianță și, nu în ultimul rând, gorjenilor, care și de această dată au fost alături de noi, demonstrând că au încredere în tot ceea ce înseamnă Partidul Social Democrat, obținând aici, la Gorj, o valoare semnificativă de peste 40%. Datorită acestor români am reușit să obținem jumătate din mandatele țării pentru Parlamentul European și în mod sigur acest lucru va fi folosit pentru a crea o Românie mai puternică în întreaga Europă.

Faptul că suntem a patra delegație la nivel european în cadrul PES este mai mult decât îmbucurător. Avem o echipă performantă care a obținut deja lucruri benefice pentru țară. Sunt oameni care au promovat o politică diferită de cea a lui Traian Băsescu, oameni care au luptat pentru ca România să obțină mai multe fonduri europene, au luptat pentru ca România să intre în Spațiul Schengen, au crescut pensiile, au oferit avantaje agricultorilor, au atras investitori străini, lista mai putând continua.

Sunt convins că această echipă nu vă va dezamăgi și va susține cu mândrie și demnitate interesele naționale și politice ale României în Parlamentul European.

„Medierea în procesele din domeniul contencios administrativ”

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților dezbate în această perioadă Ordonanța de urgență nr. 90/2012 pentru modificarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Caracterul public al dezbaterilor lasă asociațiilor de mediatori, profesioniștilor din domeniu, precum și cetățenilor oportunitatea de a interveni cu propriile amendamente și opinii cu privire la prevederile ordonanței de urgență mai sus menționate.

Vă aduc la cunoștință și vă propun spre dezbatere unul dintre amendamentele ridicate de asociațiile de mediatori din întreaga țară. În acest moment, posibilitatea deschiderii procedurii de mediere în cadrul proceselor din contencios administrativ nu există. În contextul în care procesele din contencios administrativ aglomerează instanțele judecătorești și supun autoritățile publice și instituțiile statului la cheltuieli semnificative, se poate lua în discuție introducerea cazurilor de drept administrativ pe lista celor care pot fi soluționate prin ședințe de mediere.

Astfel, în ceea ce privește procesele de o complexitate redusă din această materie, prin introducerea posibilității medierii se pot reduce cheltuielile de la bugetul de stat cu plata taxelor de timbru, daunelor și compensațiilor în cazul unor litigii de muncă generate de greșeli, abuzuri în respectarea drepturilor personalului acestor instituții și autorități publice.

Ca membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, susțin prezentarea tuturor argumentelor pro și contra introducerii medierii în cazul proceselor de drept administrativ, în spiritul unei reforme juridice cât mai complete.

„Condamnarea discursului urii în campania electorală pentru Parlamentul European”

La sfârșitul săptămânii trecute, campania electorală pentru europarlamentare a debutat în forță, cu numeroase evenimente, dar și declarații menite să ne plaseze direct în logica de campanie. În lupta pentru voturi, clasa politică, de la primari de sate și comune până la președinți de partide sau oficiali ai statului român, are la dispoziție o serie de expresii care mai de care mai memorabile pentru a capta atenția electoratului. Însă, în calitate de parlamentar și reprezentant al județului Botoșani, aș dori să fac un apel la bun-simț și responsabilitate în discursul public al tuturor politicienilor și activiștilor de campanie.

De multe ori, în goana pentru mobilizare și maximizare a votului, se face rabat de la limbajul respectuos. De-a lungul vremii, în scurta noastră istorie a campaniilor electorale, am fost cu toții martori la derapaje nu numai lingvistice, care nu au făcut cinste niciunui partid.

De aceea, consider că este de datoria noastră să dăm un semnal de civilitate, respect și responsabilitate. Discursul urii nu își are locul într-o campanie electorală, mai ales atunci când noi, competitorii politici, ne luptăm să reprezentăm românii la cel mai înalt nivel.

Nu trebuie să uităm că alegerile din 25 mai vor da o garnitură nouă de reprezentanți ai României în Europa, un spațiu al valorilor democratice, toleranței și unității în diversitate. Dacă dorim ca noi, românii, să fim respectați în statele Uniunii, trebuie să începem prin a ne respecta noi înșine, prin a promova incluziunea socială și prin a condamna atât violența de limbaj, cât și violența fizică.

Discursul urii, al intoleranței, violența fizică și de limbaj trebuie contracarate prin măsuri ferme, în forță, în conformitate cu statutele partidelor înscrise în competiția electorală.

Astfel, din Parlamentul României îndemn întreaga clasa politică la un discurs lipsit de ură, la evitarea discriminării și intoleranței, la respect și demnitate.

## „137 de ani de demnitate deplină!”

În istoria unui popor există o serie de date care, prin puternica lor semnificație, amintesc de trecutul acestuia, de permanența sa, de marile sale realizări. În acest context, trecutul reprezintă temelia prezentului, așa cum prezentul reprezintă garanția viitorului.

Nici istoria poporului român nu face abstracție de la această regulă, fiind presărată cu o multitudine de astfel de date, adevărate borne în formarea și în dezvoltarea culturii și civilizației noastre. Dintre acestea însă, îmi permit să afirm că data de 9 mai 1877 reprezintă, poate, cea mai importantă dată a istoriei noastre de două ori milenare! Căci ce eveniment din istoria unui popor poate fi, oare, mai important decât cel care, prin urmările sale, consfințește suveranitatea și independența acestuia, dreptul său la autodeterminare, la a-și decide propriul destin? Nu întâmplător am folosit, până la acest punct al materialului meu, conceptul de „popor”, și nu conceptele de „țară” sau de „stat”. Atât țara, expresie a teritorialității unui popor, cât și statul, reprezentarea juridică a acestei teritorialități, nu sunt altceva decât dovezile vii și temeinice ale existenței și ale voinței poporului. Nu există popor, nu există, în mod evident, nici țară și cu atât mai puțin nu există stat!

Insist asupra acestui aspect deoarece doresc să evidențiez faptul că obținerea independenței de stat a unei țări reprezintă mult mai mult decât dreptul acesteia de a stabili propriile-i relații diplomatice și de a avea proprii săi conducători. Câștigarea independenței de stat înseamnă, în primul rând, o cotitură majoră în destinul unui popor, în prezentul și mai ales în viitorul acestuia, înseamnă descătușarea capacităților sale creative și, nu în ultimul rând, înseamnă recuperarea și, în egală măsură, afirmarea deplină a demnității sale. De altfel, însuși Mihail Kogălniceanu, la acea dată ministru de externe în cabinetul prezidat de Ion C. Brătianu, spunea, în istorica sa alocuțiune susținută în fața plenului Camerei Deputaților la data de 9 mai 1877, următoarele: „...suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!”, stabilind astfel, în termeni lipsiți de echivoc, faptul că, dincolo de orice alte interpretări, independența proaspăt proclamată servește, în primul rând, intereselor poporului român și corespunde pe deplin năzuințelor acestuia.

## „De la sublim la ridicol”

Motto: „N-am îndreptat către Dumnezeu decât o singură rugă, una foarte scurtă: «O, Doamne, fă-mi dușmanii ridicoli.»

Iar Dumnezeu mi-a îndeplinit ruga.”

Parlamentul României asistă amuzat astăzi la asumarea de către un partid ce se pretinde de sorginte liberală a unui principiu mult apreciat și utilizat de regimul comunist înainte de 1989, cel al criticii și, în special, al autocriticii. Nu, nu are de-a face cu „Critica rațiunii pure” a lui Kant, pentru că nu se plictisesc ei cu îndeletniciri din astea facile, ci, mai nou, acest principiu stă la baza moțiunii lansate de însuși PNL, fără ca acesta să își dea seama că acerba-i critică este în mod inconștient o autocritică.

Într-un stat democratic, partidul sau coaliția de guvernământ ia toate deciziile de politică internă și externă. Democrația modernă impune existența opoziției parlamentare ca cea de-a doua forță politică după Guvern, care are menirea să împiedice partidul (sau coaliția) de guvernământ să se identifice cu statul, să devină parțial stat și să-și ridice propria interpretare a binelui comunitar la rangul de adevăr absolut și sigur valabil.

Opoziția, ca contragreutate, ca alternativă politică la puterea statală, este necesară și bine-venită, mai ales atunci când într-un climat politic moderat contribuie la soluționarea controverselor politice, la plasarea consensului deasupra tuturor celorlalte valori sau interese.

Consensul în interes național este mai presus de orice.

Transformarea opoziției într-un permanent factor distructiv, conflictual, populist, fariseu și rău-intenționat nu poate aduce decât discordie și circ în politica românească. Opoziția noastră parlamentară (asemănătoare unei citadele sfărâmate) s-a străduit să compună textul unei moțiuni de cenzură inodore, incolore și insipide.

Cu permisiunea Domniilor Voastre, voi încerca o mică aserțiune vizavi de esența moțiunii de cenzură în cauză.

Scriitorii acestui text, precum și semnatarii moțiunii (în calitate de cititori sau admiratori) sunt însoțiți de trei importante doamne de companie numite demagogia, minciuna și ipocrizia.

Un umorist american definea demagogia ca fiind acel fapt prin care „se predică doctrine despre care se știe că sunt neadevărate unor oameni despre care se știe că ar fi idioți”. Nu știu de ce suspectează autorii moțiunii că noi, ceilalți, am fi idioți, din moment ce se străduiesc din răsputeri să ne „vrăjească” și „aburească” cu niște aiureli demagogice ieftine. Trebuie însă să recunosc că mă miră felul în care insistă să o facă.

În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al zilei: alegerile europarlamentare 2014.

Campania electorală a fost profund viciată și grav distorsionată de comportamentul de partid-stat al PSD. PSD și-a bazat întreaga campanie electorală pe păcălirea electoratului român prin minciuni sau false promisiuni.

PSD a folosit în mod abuziv funcțiile și fondurile publice pe tot parcursul campaniei. Președintele PSD s-a folosit de aparatul de lucru de la Guvern pentru vizitele electorale în teritoriu, ca să nu mai vorbim de miliardele de euro promiși în toată țară pentru poduri, școli, spitale ori lucrări de îndiguire, adică alocări suplimentare de fonduri în scop evident electoral.

S-a putut vedea foarte clar că premierul nu a întreprins aceste vizite ca președinte al PSD, al unui partid politic, ci ca premier, folosind acest statut public pentru a promite fonduri tot publice în scop de partid, electoral.

În toată țara, primarii din opoziție, în special cei din PNL, au avut de suportat presiuni din partea reprezentanților PSD, care i-au amenințat cu blocarea investițiilor sau tăierea fondurilor, de asemenea publice, în cazul în care nu „ajută” în campanie PSD.

Premierul Ponta nu a avut nicio jenă în a premia sau chiar a dubla premiile acordate de Guvern, tot din banii publici, în diverse manifestări organizate în scop evident electoral. Cea mai rușinoasă rămâne dublarea premiilor cuvenite lotului național feminin de gimnastică, anunțată într-o emisiune electorală la o televiziune, în prezența candidaților PSD la europarlamentare.

PSD a folosit fonduri cu mult peste limita legală, de multe milioane de euro, dovada elocventă fiind afișajul omniprezent din toată țara, asupra căruia am atras atenția încă de la începutul campaniei.

Cea mai mare minciună, una odioasă, lansată în scopul înșelării electoratului, a fost promovarea temei că „USL trăiește”.

În ciuda nenumăratelor decizii ale BEJ-urilor, confirmate apoi de BEC, pentru îndepărtarea afișajului ilegal, mincinos, acest lucru s-a întâmplat cu mare greutate, în multe locuri din țară nerealizându-se decât parțial sau deloc. Mai mult, PSD a folosit toate mijloacele pentru a maximiza un rezultat, violând grav normele electorale și legile în vigoare. Spre exemplu, la Iași, primăria condusă de PSD a ridicat ilegal panourile electorale, înainte de încheierea campaniei electorale, pentru ca apoi, înțesate doar de afișe PSD, le-a remontat, iarăși ilegal, după ce legea nu mai permitea acest lucru.

„Alianța PSD+UNPR+PC a câștigat detașat alegerile europarlamentare!”

Declarația mea de astăzi nu ar putea fi decât despre succesul obținut de PSD+UNPR+PC la alegerile de duminică. Cu falsă modestie remarc faptul că PSD este cel mai votat partid la alegerile care determină echilibrul politic în Europa. Salut colegii – proaspăt parlamentari europeni – și îi încurajez, spunându-le că avem cea mai bună echipă din România. Trebuie să continue proiectele la care au lucrat în mandatul trecut, iar cei noi să pună umărul și experiența proprie în a conlucra la o cât mai bună imagine a României. Aceste alegeri sunt de o importanță extremă, iar interesul parlamentarilor noștri trebuie să vizeze continuarea subvenționării agriculturii din România, luarea celor mai bune decizii în dezvoltarea și protejarea sănătății, industriei, culturii, turismului, educației și tineretului. Sunt alegeri care vor determina dacă banii pe care noi i-am negociat în timpul guvernării PSD, cei peste 33 de miliarde de euro, vor fi păstrați și în 2020. În ultimul timp, consider că am reușit să fim respectați ca adevărați cetățeni europeni, să reclădim speranța și încrederea românilor și, mai ales, a tinerilor că se pot realiza ca oameni decenți și fericiți și în țara în care s-au născut. Drumul acesta este greu, dar cred că deja am parcurs mai multe etape și este obligația noastră și voința noastră de a face o nouă Românie, în care într-adevăr să trăim corect și decent.

Vreau să le mulțumesc mureșenilor, locuitorilor din Târgu Mureș, pentru prezența la vot, indiferent pe cine au votat, și în special celor care au votat PSD, care au votat Alianța PSD–UNPR–PC, celor care au votat, mândri că sunt români, o echipă care să-i apere de denigrare pe românii din România și pe cei din străinătate, o echipă care va lupta împotriva politicilor de austeritate promovate de regimul lui Traian Băsescu, o echipă care va avea ca obiectiv îmbunătățirea politicilor europene pentru România.

Mesajul transmis de către alegătorii noștri la aceste alegeri este că populația are încredere în obiectivele stabilite de USL și promovate de Guvernul Ponta, obiective care trebuie duse până la capăt, indiferent de sacrificii.

„România se prăbușește sub incultura economică”

România nu mai produce nici cât să-și acopere plata salariilor bugetarilor și a pensiilor. Cine să investească și să creeze locuri de muncă la noi sub avalanșa de taxe, de legi proaste, de privatizări eșuate, de incompetență și de corupție?

Ponta se autodenunță și ne spune că a reușit să se împrumute pe 15 aprilie cu 1,25 miliarde de euro pentru „a acoperi salariile și pensiile pentru acest an”.

Afirmația sa este ridicolă din mai multe motive și demască o gravă incultură economică:

1. Cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu pensiile și cele cu asistența socială se ridică la circa 60% în totalul cheltuielilor bugetare, iar, pe primele două luni, în execuția bugetară au fost de 19,4 miliarde lei, adică peste 4 miliarde euro. Suma de 1,25 miliarde euro nu acoperă cheltuielile cu salariile și pensiile nici măcar pentru o lună.

2. În vremuri de creștere economică nu te împrumuți pentru plata salariilor și pensiilor, ci pentru investiții cu care să alimentezi motoarele economice. Totul pentru a crea condițiile necesare apariției noilor locuri de muncă, în condiții de productivitate, și care să aducă un plus de bunăstare, astfel încât să poți rambursa împrumuturile și să rămâi cu ceva după tot acest efort. Dacă în vremuri de creștere economică ai topit împrumuturile în salarii și pensii, anul viitor înțelegem că ne vom împrumuta din nou. Și tot așa, până gâtuim națiunea. Dar cine va plăti aceste datorii fără o politică de reindustrializare accelerată, fără capitalizarea resurselor noastre și fără diminuarea evaziunii fiscale? La cheltuieli se pricepe orice guvern. La investiții se pricep

doar guvernele de dreapta. La taxe nimeni nu întrece guvernele de stânga.

3. Economia reală este înfometată după bani, dar Guvernul se dovedește mult mai flămând. Datoria publică a crescut cu aproape 30% în timpul guvernării Ponta. 193 miliarde lei la sfârșitul anului 2011, la 248,2 miliarde lei în martie 2014. Astăzi, datoria publică reprezintă 39,5% din PIB, față de 34,7% din PIB la sfârșitul anului 2011. Nici salariile, nici pensiile nu au crescut cu 30%.

„Discriminarea personalului nedidactic din învățământ trebuie să înceteze”

Printr-un memoriu redactat de reprezentanți ai Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava (ASIS) a fost supusă atenției noastre o situație regretabilă din învățământul românesc: personalului nedidactic nu îi este recunoscut beneficiul cuvenit de vechimea în muncă.

Considerată nelegală și profund discriminatorie, această situație, în care se încadrează muncitori necalificați, fochiști, paznici, îngrijitori etc., ce își desfășoară activitatea în școli, vine ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, garantarea salariului minim brut pe economie a fost realizată prin includerea sporului de vechime în salariul de bază, situație ce a fost preluată și cu ocazia încadrărilor ulterioare.

Trebuie să menționăm că raționamentul care stă la baza solicitărilor membrilor ASIS este unul simplu: angajații în sistemul de învățământ preuniversitar, în calitate de personal contractual nedidactic, ar trebui să beneficieze în mod nediscriminatoriu de dreptul de a primi un salariu cel puțin egal cu salariul minim pe economie.

Se impune crearea unui cadru legislativ care să corecteze situația adusă la cunoștință prin memoriul depus și să garanteze respectarea salariului minim pe economie fără includerea în salariul de bază a sporului de vechime. Solicitarea acestei corecții vine și în contextul în care în ceea ce privește art. II lit. A, B, C, D și E din Ordinul comun nr. 42 din 13 ianuarie 2011 al ministrului muncii, familiei și protecției sociale și nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al ministrului finanțelor publice, ce a generat stabilirea discriminatorie a salariilor începând cu 1 ianuarie 2011, a fost admisă excepția de nelegalitate prin sentința nr. 41 din 2 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava, confirmată prin Decizia nr. 3.035 din 15 iunie 2012 a ÎCCJ.

Totodată, memoriul Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava a venit însoțit de o listă de revendicări ale membrilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), pe care doresc să o fac cunoscută colegilor din Camera Deputaților. Amintesc că în octombrie 2013 am prezentat în Parlamentul României textul Apelului pentru salvarea învățământului românesc al FSLI, în cadrul unei declarații politice intitulate „Starea învățământului – un atentat la siguranța națională”. Precizez că voi promova și susține prin legislație, în calitate de membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, schimbările dorite de personalul didactic și nedidactic din învățământul românesc care pot reda „sănătatea” sistemului de învățământ românesc.

„Importanța educației sanitare în școli”

Declarația politică se referă la faptul că o educație sanitară corespunzătoare livrată în momentele cruciale de dezvoltare a tinerilor va conduce la ridicarea standardelor privind modul în care viitorii adulți se vor dezvolta. Acest proces va duce la creșterea speranței de viață, a calității ei și, de asemenea, la diminuarea numărului de oameni ce suferă de boli care pot fi prevenite prin această măsură.

În momentul de față, speranța de viață sănătoasă în România pentru bărbați este de aproximativ 57,6 ani, iar pentru femei este de 57,2 ani, în timp ce în Uniunea Europeană speranța de viață sănătoasă pentru bărbați este de 61,8, iar pentru femei 62,7. Deși evoluția speranței de viață la naștere a indicat creșteri importante din anii ’50, de la 61,5 la 70,2 la bărbați, respectiv de la 65,0 la 77,6 la femei, cifrele totuși rămân îngrijorătoare în momentul în care facem o comparație cu celelalte state. România se află printre ultimele țări, fiind urmată în clasament de Letonia și Lituania, conform raportului realizat de Institutul Național de Statistică. Potrivit unui comunicat al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, pe primul loc în clasament se situează Elveția, cu o cifră de peste 80 de ani speranță de viață, fiind urmată îndeaproape de Islanda și Italia.

Aceste cifre sunt în relație de cauzalitate direct proporțională cu investițiile făcute în sănătate și în educarea populației. Se preconizează faptul că, la 1 iulie 2014, populația României va fi în jur de 19.450.000 locuitori, adică aceasta va fi cu aproximativ un sfert de milion mai redusă față de 1 iulie 2013, iar în funcție de ultimul recensământ, cu peste 670.000 mai redusă față de 20 octombrie 2011.

Principalele boli de care suferă populația din România sunt:

– Bolile cardiovasculare, care fac din ce în ce mai multe victime, locul României în acest clasament fiind unul alarmant de ridicat. Potrivit studiilor recente, doi din trei români mor din cauza bolilor cardiovasculare, unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar una dintre cele mai frecvente afecțiuni este accidentul vascular cerebral. 80% din acestea pot fi prevenite prin adoptarea unui nou stil de viață, unul mai activ fizic, cu o alimentație echilibrată, prin renunțarea la fumat și prin odihnă;

„Costurile și beneficiile reducerii CAS pentru angajatori”

Măsura privind reducerea contribuțiilor sociale pentru angajatori a fost văzută, și în perioada guvernărilor anterioare, cât și acum, drept un important instrument de relansare economică.

Înainte însă de a privi doar efectele pozitive, ar fi trebuit să se facă un scurt bilanț al costurilor reale pe care aceasta le implică și să se determine modul în care ele vor putea fi acoperite pe termen scurt și mediu. Doar apoi vom putea discuta despre beneficiile pe care le va aduce pe termen lung în direcția susținerii relansării economice.

Ținând cont de creșterea economică prognozată pentru anul în curs și inclusiv creșterea încasărilor și a cheltuielilor care se vor face din bugetul de stat, măsura adusă în discuție va influența în mod negativ încasările din contribuțiile sociale, acestea urmând să înregistreze o scădere de 11,23%.

Impactul bugetar pe care reducerea CAS cu 5 puncte procentuale îl va avea este de aproximativ 2,6 miliarde de lei pentru semestrul II din 2014 și de 5,2 miliarde de lei pentru anul viitor. Acest deficit care ar putea fi generat nu este neînsemnat, iar acoperirea lui va implica fie reducerea anumitor cheltuieli, fie creșterea veniturilor prin introducerea altor taxe și impozite, care vor apăsa din nou cu greutate pe umerii cetățenilor din România.

Nu este de neglijat nici faptul că, în privința costurilor cu forța de muncă, față de suma netă încasată de un angajat, țara noastră se plasează în apropierea statelor puternic dezvoltate din Uniunea Europeană, cum ar fi Franța, Germania sau Italia. Din calculele Molinari Economic Institute reiese faptul că pentru fiecare euro ajuns la un lucrător din România angajatorul suportă cheltuieli de 1,83 euro în urma achitării tuturor taxelor și impozitelor pe care legea le prevede.

În Franța acestea se ridică la 2,16 euro, în Germania la 2 euro, iar în Italia la 1,94 de euro. Astfel, reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS din partea angajatorilor va diminua cheltuielile pentru plata unui euro către angajat de la 1,83 euro la 1,76 euro, menținându-ne, și în aceste condiții, peste media europeană.

## **Domnul Scarlat Iriza:**

## „Un vot de încredere”

Cel mai amplu proces electoral de pe spațiul vechiului continent s-a încheiat. Așa cum era de așteptat, Uniunea Social-Democrată (PSD–UNPR–PC) a obținut cel mai mare scor electoral, peste 40%. Prezența la vot a fost mai mare decât la alegerile trecute, depășind 30 de procente. În mediul urban s-au prezentat la urne 28,69%, iar în mediul rural, peste 36%. În 23 de județe prezența la vot a fost superioară mediei calculate la nivel național. Este și cazul județului nostru, unde s-a înregistrat o prezență de 36,87%. Acest lucru demonstrează că oamenii au înțeles importanța pe care o au alegerile europarlamentare și necesitatea exercitării dreptului de vot. Același lucru s-a întâmplat și la alegerile parlamentare parțiale din Gorj, unde candidatul PSD, Mihnea Costoiu, a câștigat detașat, obținând 51,8%, la mare distanță de candidatul PNL, Mihai Mazilu, care a avut un procent de 17,81%.

Rezultatele acestui scrutin dovedesc încă o dată că electoratul a amendat modul în care PNL a ales să iasă de la guvernare și să se dezică de orice promisiune făcută poporului român. Eșecul acestor rezultate și l-a asumat prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis, care a demisionat atât din această calitate, cât și din cea de membru al BPN. Următorul semnal de acest gen este așteptat chiar de la președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu. Acesta a anunțat în nenumărate rânduri că va demisiona de la șefia partidului dacă va obține sub 20% la europarlamentare. Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, și-a exprimat dezaprobarea față de comportamentul liderului PNL, în a cărui carieră nu mai are încredere, catalogându-l drept „un om lipsit de substanță și prezență politică serioasă”.

Victoria de la alegerile pentru Parlamentul European și scorul obținut de liberali l-au determinat pe președintele PSD,

Victor Ponta, să lanseze o invitație la negocieri pentru refacerea USL și reintrarea acestora la guvernare. Declarația se dorește a fi o mână întinsă partenerilor cu care am pornit la drum. Nu putem decât să sperăm că intenția noastră va fi tratată cu seriozitate și analizată în mod obiectiv, pentru a putea duce la bun sfârșit obiectivele asumate în fața electoratului de către Uniunea Social-Liberală.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Dragi colegi,

Vă rog frumos să luați loc în bănci, pentru a începe ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Ca de obicei, până facem cvorumul de ședință mai durează.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 402 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 206, sunt absenți 196. Cvorumul de 202 este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen din ziua de marți, 27 mai; programul de lucru pentru perioada 26–31 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 14–27 mai de către comisiile permanente sesizate în fond.

O să vă fac și câteva anunțuri. În primul rând, îi urez „La mulți ani!” domnului deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

V-am anunțat în plen ca să dați și de băut, domnule deputat. Ca orice lider.

O să vă informez că, conform unei reguli pe care am statuat-o de foarte mult timp, de 1 iunie o să facem Ziua porților deschise și Parlamentul copiilor, 31 mai – 1 iunie. Să ne păstrăm această obligație pe care o avem, să facem această instituție mult mai bine înțeleasă de către cetățeni.

Și o să-l rog frumos pe colegul și prietenul meu, reprezentantul minorității sârbe din România în Parlamentul național, domnul Gvozdenovici, să vă spună câteva cuvinte. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să vă adresez un apel umanitar. Pornind de la relațiile istorice, diplomatice, politice și de prietenie și bună vecinătate dintre România și Serbia, apelul umanitar are următorul conținut. Serbia și Republica Srpska, entitate din Bosnia și Herțegovina, au fost lovite de inundații catastrofale, de o intensitate care nu s-a mai întâlnit în ultimii 200 de ani. Potopul de dimensiuni apocaliptice a afectat orașe întregi, zeci de mii de case și apartamente. Din regiunile sinistrate au fost evacuați peste 50 de mii de locuitori. Există și zeci de morți. După primele evaluări internaționale, pagubele depășesc un miliard de euro. Uniunea Sârbilor din România și Biserica Ortodoxă Sârbă, în colaborare cu Ambasada Republicii Serbia la București și Consulatul General al Republicii Serbia la Timișoara fac apel la prietenii români și la toți oamenii de bună-credință: Ajutați Serbia! Ajutați Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina.

Ajutoarele au sosit deja și sosesc în continuare din toată lumea, din Uniunea Europeană, de pe toate continentele, ele sunt trimise și din România.

Având în vedere faptul că asanarea urmărilor inundațiilor este un proces de durată, la sugestia și rugămintea Guvernului Serbiei, am transmis tuturor prietenilor români și vă transmitem, pe această cale, și dumneavoastră că, prioritar, e nevoie de bani. În acest scop, Uniunea Sârbilor din România a pus la dispoziție contul bancar în lei și un SMS umanitar, menit ajutorării sinistraților poporului sârb, pe care le-am pus la dispoziția tuturor senatorilor și deputaților prin poșta electronică. Apelului nostru s-au alăturat Liga de prietenie româno-sârbă, multe instituții și firme, personalități politice, de cultură, economie și sport din țara noastră.

Organizațiile, companiile și persoanele fizice care vor să ajute sinistrații din Serbia se pot adresa, la Timișoara, Uniunii Sârbilor din România, iar la București, Ambasadei Republicii Serbia.

Vă mulțumim în numele poporului sârb, care, prin solidaritatea arătată în aceste zile și săptămâni de grea încercare, a uimit încă o dată întreaga Europă. Sunt convins că vom ști să întindem Serbiei mâna de om și de bun creștin, arătând și în felul acesta că România știe să-și respecte vecinii și prietenii.

## Domnule deputat,

Eu vă mulțumesc foarte mult. Gândul bun al nostru și susținerea noastră pentru poporul sârb în grelele clipe prin care trece în acest moment...

Doamnelor și domnilor, intrăm în ordinea de zi de astăzi. 2. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. Știți foarte bine, domnul deputat Dinu C. Giurescu, academician, a fost ales vicepreședinte în Adunarea generală a Academiei Române, pe 24 aprilie 2014. Se retrage din politică și-și depune demisia. Este o pierdere pentru noi, ca Parlament.

Avem proiectul de hotărâre. Am să-i dau citire.

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Dinu Giurescu, începând cu 12 mai 2014, și că președintele Camerei Deputaților a luat act de această demisie în ședința publică din data de 13 mai 2014, în temeiul art. 70 alin. (2) din Constituția României, al art. 7 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 96/2006, republicată, al art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008... și Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și al art. 210 și art. 211 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. Camera Deputaților constată încetarea calității de deputat a domnului Dinu Giurescu, începând cu data de 12 mai 2014, și declară vacant locul respectiv de

deputat din Circumscripția electorală nr. 42 București, Colegiul uninominal nr. 19.

Obiecții, comentarii?

Nu sunt.

Am luat act de vacantarea acestui loc de deputat și de demisie.

O să meargă la votul final.

3. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile – COM 837.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a propunerii Comisiei Europene COM 837 din 25.10.2013, comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile.

Până la data dezbaterii proiectului de opinie s-a primit propunerea de opinie de la Comisia pentru muncă și protecție socială.

Proiectul de opinie a fost adoptat în unanimitate în ședința Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaților din 23 aprilie 2014, la care au fost prezenți 14 deputați.

Comisia pentru afaceri europene susține pe fond această propunere, întrucât clarifică drepturile cetățenilor Uniunii Europene în ceea ce privește libera circulație și accesul la prestațiile sociale, explică garanțiile menite să combată abuzurile, frauda și erorile, prin detalierea instrumentelor de incluziune socială aflate la dispoziția statelor membre și a comunităților locale care se confruntă cu presiuni speciale provocate de afluxul cetățenilor mobili ai Uniunii Europene, și subliniază responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor Uniunii Europene în ceea ce privește respectarea drepturilor cetățenilor europeni de a locui și de a munci într-o altă țară din Uniunea Europeană.

Comisia pentru afaceri europene a constatat necesitatea detalierii problemei mobilității selective a cetățenilor europeni în cadrul Uniunii Europene și îndeosebi a tratamentului discriminatoriu exercitat de autoritățile locale din anumite regiuni asupra unora dintre cetățenii Uniunii Europene, a subiectului privind procesul de depopulare și sărăcire a regiunilor furnizoare de cetățeni mobili, care va conduce la adâncirea diferențelor de resurse umane între statele Uniunii Europene, cu consecințe transversale, precum și a efectelor adverse ale mobilității pentru statele membre furnizoare de forțe de muncă înalt calificată, așa-numitul efect _brain drain_ , în absența unor măsuri compensatorii.

Și, în consecință, susține alocarea de fonduri pentru a combate aceste efecte negative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna deputat Ana Birchall.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Grupul Partidului Social Democrat semnalează faptul că mulți dintre cetățenii mobili sunt tineri și că orice limitare a libertăților lor ar reprezenta o contracarare _de facto_ a măsurilor de mare intensitate ale Uniunii pentru asigurarea unui mediu social și profesional corespunzător pentru tinerii cetățeni europeni. De asemenea, constată că limitările impuse Comisiei Europene au condus la o abordare improprie formulării de politici, pentru că ansamblul celor cinci acțiuni și fiecare dintre aceste acțiuni în parte sunt de natura programelor, și nu a politicilor, de natură organizatorică, și nu strategică.

În comunicarea Comisiei Europene nu sunt dezvoltate îndeajuns cauzele tensiunilor create de câteva state membre pe tema unui presupus abuz de beneficii sociale. Totodată, apreciem că, prin pozițiile sale ferme și explicite în favoarea dreptului la libera circulație, Comisia și-a îndeplinit cu brio rolul de gardian al tratatelor, dar nu a putut să invoce în acest demers și nici în textul comunicării abaterile acelor state membre de la principiul solidarității și de la cel al cooperării loiale.

Acțiunea de sprijin suplimentar pentru societățile-gazdă este bine-venită și justificată în vederea îmbunătățirii incluziunii sociale a cetățenilor mobili și familiilor lor, prin alocarea a cel puțin 20% din FSE, dar ar fi fost utile precizări asupra criteriilor de eligibilitate, precum și luarea în considerare a procesului de depopulare și sărăcire a regiunilor care frecvent sunt furnizoare de cetățeni mobili, proces care este generat de plecarea acestora, însoțiți de familiile lor, și care ar putea conduce la o adâncire a diferențelor între statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, noi considerăm că acțiunea de identificare a unor soluții pentru nevoile autorităților locale prin promovarea schimbului de bune practici este utilă, dar se putea realiza prin decizii de natură administrativă ale instituțiilor Uniunii, fără consultarea politică a statelor membre, pentru că, prin această consultare, criteriile bunei practici vor varia în funcție de opțiunile politice interne ale statelor membre, ceea ce va duce la seturi de bune practici.

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este, într-adevăr, o temă importantă, mai ales pe fondul creșterii xenofobiei și a mișcărilor populiste și extremiste, lucru care s-a văzut și la alegerile europarlamentare de duminică în Europa.

Aș vrea însă să atrag atenția că, pe site, încă sunt anumite probleme, nu sunt afișate chiar toate datele așa cum ar fi trebuit. Dar, dincolo de asta, vreau să mai atrag atenția și asupra faptului că România...

Ați pornit cumva iPadul? L-ați pornit? Știți să-l porniți? E bine.

Felicitări! Excepțional!

Vă rog frumos, continuați. Suntem fericiți că știți să porniți iPadul.

Nu puneți la îndoială abilitățile mele în utilizarea noilor tehnologii. Le utilizez de mult timp și cred că o fac destul de bine.

Așadar, România, la rândul ei, are o serie de probleme în privința libertății de mișcare și a libertății de circulație în spațiul Uniunii Europene și mă refer la art. 277 din Codul civil, care nu recunoaște parteneriatele civile și mariajele... parteneriatele civile ale tuturor cetățenilor, fără niciun fel de discriminare privind orientarea lor sexuală, și nici căsătoriile încheiate între persoane de același sex, lucru care generează probleme privind libertatea de circulație pe teritoriul României a unor cetățeni membri ai unor state membre UE.

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt?

Domnule deputat Ovidiu Ganț, aveți cuvântul, vă rog frumos, Grupul minorităților naționale.

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, opinia referitoare la libera circulație atrage atenția asupra invocatului fenomen de _brain drain_ . Personal, opinez că, față de decalajele economice enorme între Europa Occidentală și partea de est a continentului, state membre ale Uniunii Europene, acest fenomen va exista în continuare, probabil se va și accentua.

N-am sesizat însă, de când suntem stat membru al Uniunii Europene, ca această preocupare să fie motiv de discuție și de dezbatere la nivelul Parlamentului și nici al mediului politic, în ansamblul său.

Cred că ar trebui să acordăm o atenție sporită acestui fenomen. Încet, încet, România se găsește într-o situație în care deficitul de forță de muncă calificată este din ce în ce mai mare. Repet, în baza decalajelor economice enorme, fenomenul se va accentua, iar noi nu contrapunem absolut nimic acestei tendințe.

În consecință, cred că Guvernul, împreună cu Parlamentul, ar trebui să inițieze o discuție legată și de demografie, dar și de compensarea acestor pierderi pe piața forței de muncă. Putem găsi tot felul de acțiuni la nivelul Uniunii, dar cred că trebuie să fie în principal preocuparea noastră, înainte de toate.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, merge la votul final.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

În temeiul art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial din 20 decembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

– domnul deputat Gheorghe Dănuț Bogdan, aparținând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în calitate de membru;

– domnul deputat Mircea Lubanovici, aparținând Grupului parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;

– domnul deputat Alexandru Nazare, aparținând Grupului parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;

– domnul deputat Claudiu Andrei Tănăsescu, aparținând Grupului parlamentar al PC, trece de la Comisia pentru

agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, în calitate de membru;

– doamna deputat Elena Gabriela Udrea, neafiliată la un grup parlamentar, trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, în calitate de membru. Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Mulțumesc.

Merge la votul final.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Mulțumesc foarte mult. Reprezentantul comisiei sesizate în fond.

Doamna deputat, aveți cuvântul, în numele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2014 privind operaționalizarea Registrului electoral și pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 aprilie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea legilor electorale, respectiv a Legii nr. 35/2008, în sensul operaționalizării Registrului electoral.

Prin proiect se preconizează instituirea unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, având în vedere data începerii perioadei electorale, respectiv 24 februarie, precum și transpunerea în legislația internă a Directivei 2013/1/UE a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce privește anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 26 ianuarie 2013.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 23 aprilie 2014.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Márton Árpád, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este vorba despre un proiect de lege de adoptare a unei ordonanțe care în ziua de astăzi nu prea are sens, pentru că ea se referă la un eveniment deja petrecut. Adică mi se pare

chiar absurd să adoptăm o lege cu niște amendamente la o ordonanță de urgență. De exemplu: „...cu 30 de zile înainte de...” este un astfel de amendament. „Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referință, ministrul afacerilor externe aduce la cunoștința publică numărătoarea fiecărei...”

Deci, pe 24 aprilie, pe 26 aprilie, ar fi trebuit să facă, dacă o adoptăm în forma modificată, să facă ceva ministrul de externe. Are vreun sens? Singurul sens e să adoptăm în formă nemodificată ordonanța. Este un acord ulterior, dar ordonanța s-a aplicat, alegerile din 2014 au avut loc. Orice modificare a ordonanței, din punctul meu de vedere, este fără sens. Nu are nicio relevanță juridică pentru că își face efectul doar pentru viitor. Or, evenimentul s-a petrecut deja. Viitorul s-a întâmplat.

Deci singurul lucru pe care putem să-l facem noi este să adoptăm ordonanța de urgență nemodificată, în forma nemodificată. Și, poate, din această cauză ar trebui să fie retrimis la comisie, să se facă un astfel de raport. Adică nu putem să reglementăm ceva cu 36 de zile înaintea momentului când va apărea în Monitorul Oficial.

Deci aveți o propunere din partea Grupului parlamentar al UDMR pentru retrimitere la comisie. Termen?

O săptămână, pentru că trebuie să se dea un raport de adoptare în formă nemodificată, dar textul legii pentru Parlamentul European din anul 2014, așa este textul ordonanței... Deci...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

O săptămână.

Și eu sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Árpád. Acum, dacă și colegii mei de la grupul de origine sunt de acord, ar fi foarte bine.

Eu vă propun să retrimitem la comisie. O săptămână, termen.

Sunt câteva chestiuni care trebuie reglementate. Da?

Mulțumesc foarte mult. Introduceți cartelele, vă rog frumos.

Vă ascult.

Pentru ce?

Nu înțeleg.

Păi a fost retrimis la comisie!

Păi nu am pe ce, nu am competență.

Ce să spuneți pe procedură? Procedura cui? A dumneavoastră?

10 secunde, procedură. Domnule deputat,

Haideți să nu inventăm, vă rog frumos. Vă dau cuvântul când trebuie, dar dacă nu avem... Ce să vă fac?

Luați cuvântul, poftiți!

Vă place să vă vedeți la televizor. Vă rog.

## **Domnul Remus Florinel Cernea:**

Mi-ar face o deosebită plăcere să nu mai aud din partea dumneavoastră procese de intenție.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la următorul proiect de lege.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2014 privind exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar al statului la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – SA și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” – SA Mediaș și pentru modificarea unor acte normative, PL-x 184/2014.

Vă mulțumesc foarte mult.

V-am dat cuvântul să spuneți ceva despre un proiect de lege, nu să mă atacați pe mine.

Vă rog frumos.

Nu există această competență în regulament. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog frumos să poftiți în bancă.

Vă rog frumos, vă rog frumos.

V-am dat cuvântul împotriva regulamentului, pentru că m-ați rugat frumos și am zis că vreți să vorbiți ceva, nu să mă atacați pe mine, da? Scrie foarte clar în regulament.

Vă rog frumos, domnule deputat, vă rog frumos.

Caracter ordinar, procedură de urgență, raportul este fără amendamente.

O să rog...

Guvernul României.

Domnule președinte...

Guvernul României, bine.

Domnule ministru, vă rog frumos, aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_la Departamentul pentru Energie_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați deputați,

Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, este acționar la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz”, în anumite procente, 56,07%, respectiv 73,51%.

Pentru mai buna administrare a acțiunilor deținute de stat, proiectul de lege propune schimbarea entității publice care

exercită drepturile și îndeplinește obligațiile care decurg din calitatea de acționar al statului la cele două companii.

Secretariatul General al Guvernului va prelua procedurile aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 6/2014 privind selecția managementului privat și va apăra interesele statului în litigiile arbitrale sau aflate pe rolul instanțelor de judecată.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Iulian Iancu. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ținând seama de precizările directivei europene și, de asemenea, de modificările apărute în structura de organizare a Guvernului, aș vrea să propun plenului întoarcerea acestui proiect de lege la comisie, pentru a opera modificările, în conformitate cu actuala schemă de organizare guvernamentală și cu prevederile directivei europene, care precizează expres ca atât transportatorul, cât și dispeceratul, ca activitate intrinsecă a activității de operare a sistemului, să facă parte din aceeași entitate guvernamentală.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc. Retrimitere la comisie.

## Termen?

## O săptămână.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Retrimitere la comisie, termen, o săptămână.

Avem două propuneri care au depășit termenul de dezbatere și vot final și au plecat la Senat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 159/2014), caracter organic.

8. Și tot o Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 160/2014), tot cu caracter organic. Conform art. 113 din regulamentul nostru, coroborat cu art. 75 din Constituție, au plecat la Senat, Camera decizională.

Mergem mai departe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Urmărind raportul înlocuitor al acestei inițiative legislative, am observat că o serie de amendamente depuse de Guvern n-au fost prinse în raportul respectiv.

Din aceste considerente, vă rog să propuneți plenului, prin vot, retrimiterea la comisie, cu termen de o săptămână, a acestui proiect legislativ.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Retrimitere la comisie, termen, o săptămână.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul deputat Iulian Iancu, președintele comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi...

E ziua președinților astăzi.

Avem în dezbatere un act normativ extrem de important, care se adresează stimulării activității de invenții de serviciu, în sensul lansării mediului de afaceri, dar și al încurajării salariaților care prestează o muncă de creație în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, prin stabilirea unei remunerații corespunzătoare, la care aceștia au dreptul, ca urmare a realizării unei invenții.

Aș vrea să precizez că proiectul a fost aprobat de Senat. De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică și Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să supună plenului raport de adoptare, cu amendamente admise.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul deputat Ovidiu Ganț. Doamnă deputat, imediat, iertați-mă! Dacă ridicați mâna, eu vă văd imediat.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimați colegi,

Vreau să salut, în numele grupului nostru parlamentar, această propunere, pe care o vom susține. Vom vota în favoarea ei. Este o reglementare absolut normală, existentă în alte state de multă vreme, o reglementare pe care mediul economic, dar și salariații o așteptau de mult și cred că este, totodată, un demers de încurajare a cercetării și a invențiilor.

Repet, grupul nostru parlamentar va vota în favoare. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Doamnă deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos. Grupul parlamentar PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este foarte adevărat că, în comparație cu celelalte țări europene, în România există o insuficientă reglementare a brevetării invențiilor din mediul de afaceri, din cercetare, din universități, numărul cererilor de brevet de invenții ale persoanelor fizice depășind 50% din totalul cererilor înregistrate la OSIM.

Desigur, este nevoie a se asigura o prioritizare la nivelul activităților de inovare și transfer tehnologic și, pe fond, proiectul nr. 508/2013 încearcă să normalizeze o situație, raportat la realitățile Uniunii Europene.

Considerăm totuși că, așa cum este formulat, textul proiectului creează, pe de o parte, o nouă formă de discriminare: persoană fizică _versus_ instituție. Pe de altă parte, introduce aleatoriul în definirea unor criterii privind acordarea remunerației de către angajator.

De aceea, Partidul Democrat Liberal se va abține. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dolha. Lăsați... Domnule deputat, ultimul, fiți răbdător! Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În contextul unei economii globalizate, bazată pe competiție, insuficienta reglementare a domeniului proprietății intelectuale ne creează nouă, ca stat, o vulnerabilitate, comparativ cu alte țări europene.

În prezent, ponderea cererilor de brevet de invenție din mediul de afaceri, cercetare sau universități este mult mai redusă, în raport cu numărul cererilor de brevet de invenție ale persoanelor fizice. Circa 45–55% din totalul cererilor înregistrate la OSIM până în prezent provin de la persoane fizice.

Prezentul act normativ își propune să stimuleze investițiile private, în baza unor relații contractuale stabilite în domeniul cercetării-inovării, în scopul creșterii ponderii produselor și serviciilor inovative în economia României.

Totodată, a fost gândit și un mecanism prin care salariații care prestează o muncă de creație în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu sau prin utilizarea bazei materiale și a experienței angajatorului să fie remunerați echitabil, ca urmare a realizării unei invenții.

Pentru Partidul Național Liberal, adoptarea de măsuri în vederea stimulării și relansării mediului economic rămâne o prioritate, însă eforturile guvernamentale trebuie să se concentreze deopotrivă și asupra aplicării de măsuri reale de relaxare fiscală.

În consecință, deputații Grupului liberal vor vota această lege, așteptând din partea Guvernului un act de voință politică prin care să fie promovate măsuri economice curajoase și cu impact pozitiv asupra mediului privat. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PSD, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ne aflăm în fața promovării unei legi foarte importante nu numai pentru cercetarea românească, ci și pentru mediul de afaceri din România.

Insuficienta reglementare din domeniu a făcut, așa cum s-a mai precizat aici, ca numărul de cereri de brevete de invenție din partea universităților, din partea mediului de afaceri să fie mult mai mic, comparativ cu cererile de brevete de invenție făcute de către persoanele fizice. De ce este important să promovăm această lege? Pentru că ea va avea urmări atât în mediul de afaceri... și aici aș vrea să precizez că va stimula investițiile străine în cercetare. Până acum, legislația pe care am avut-o nu a produs acest efect.

Noi sperăm ca, în continuare, după promovarea acestei legi, mai multe societăți care lucrează în domeniul cercetării să vină să facă investiții în România.

În afară de acest lucru, ceea ce produce această lege este și o stimulare a salariaților care au misiune creativă în procesul lor de lucru, prin stimularea lor în cadrul în care realizează aceste invenții de serviciu.

Industria și cercetarea românească, prin promovarea acestei legi, vor beneficia de brevete de invenții mai bune și care vor avea un anumit specific, și anume vor fi aplicabile imediat în domeniul lor de activitate.

De aceea, propun să votăm acest proiect de lege, pentru că el, așa cum spuneam, are importanță pentru industria românească și pentru cercetarea românească.

Grupul parlamentar al PSD va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Iancu.

Domnul președinte e președinte. Dânsul are astăzi foarte multe intervenții.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit la microfon numai pentru a atrage atenția asupra importanței acestui act normativ, ținând seama și de poziția pe care a luat-o acum, aici, Grupul PDL, încercând să subliniez de ce acest act normativ, care preia, practic, legislația europeană în domeniu, se axează în special pe legislația în domeniu din Germania, dar nu numai.

La noi, la comisie, așa cum vă aduceți aminte, a fost dezbătut actul normativ, a fost trimis la plen, retrimis, ca urmare a unor intervenții din partea plenului și a comunității de afaceri, și această formă încearcă să atragă atenția și se adresează următoarelor aspecte.

Așa cum bine știți, în momentul de față, ca urmare a crizei în care se află Europa, în mod special, a pierderii din competitivitate și a faptului că i-a scăzut exportul în cursul anului trecut cu 9%, singura șansă pentru Uniunea Europeană este să se adreseze menținerii exportului tehnologiei de înaltă eficiență, singura în care Europa este lider la nivel mondial.

Nu există, din păcate, o strategie în domeniul industriei la nivelul Europei. Nu există. Ea este realizată unilateral, la nivelul fiecărui stat membru.

Singura șansă pentru a ne repoziționa și a ieși din criză se numește revoluție tehnologică, respectiv revoluție digitală.

Or, în acest moment nu poți să încurajezi, să atragi mediul de afaceri în acest domeniu dacă nu-i creezi cadrul legal corespunzător. Deci șansa industriei noastre, șansa tehnologiei noastre este să îi creăm acest cadru legal, să încurajăm inovația, invenția, cercetarea în acest domeniu, pentru a ne situa pe același loc de vârf în tehnologia de înaltă eficiență.

De aceea era atât de importantă această lege. De aceea eu cred că noi toți avem și trebuie să avem același tip de abordare, pentru că, în final, oferim un instrument mediului de afaceri, pentru a-l încuraja, dar și inventatorilor. Nu erau remunerați corespunzător, se aflau în procese în instanță, în situații conflictuale. Acum se știe exact ce tip de remunerație, după ce criterii. Și, practic, creăm un mediu transparent în domeniul invențiilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveți cuvântul, după care o să dau cuvântul Grupului parlamentar conservator.

Salutăm prezența și a Comisiei pentru muncă și protecție socială. Munca... a început la ora 11.20.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că de la PSD au vorbit doi distinși colegi de-ai noștri, cred că v-au convins în totalitate.

Așa că noi nu avem altceva de făcut decât să sprijinim această lege, dar aș dori să vă atrag atenția asupra unui fenomen care nu dispare odată cu apariția acestei legi. Și mă gândesc la faptul că, în fiecare an, la expozițiile europene și mondiale de invenții și inovații, România câștigă medalii de aur.

Dacă distinsa noastră colegă ar fi venit și cu o statistică în ceea ce privește aplicarea acestor invenții și inovații, atunci am fi avut, hai să zicem, niște cifre destul de slabe.

Având în vedere faptul că până acum nici în legea veche, deci Legea nr. 64, unde era un capitol vizavi de invențiile de serviciu, după o încercare timidă, în anii 2000, când s-a prevăzut acolo că cei care introduc în producție brevetele, mai cu seamă cele care au câștigat niște medalii de aur, sunt scutiți de impozit pe 5 ani de zile, și vorbesc în special de IMM-uri, care aveau o șansă astfel, ca și inventatorii care au contribuit sau au creat acest produs să aibă o șansă de a câștiga în urma introducerii în producție... din păcate, nu s-a reușit.

Eu aș dori să fac un apel de la tribuna Parlamentului, așa cum am făcut-o și în comisie, de-a lungul discuțiilor, să încercăm împreună, cu toții, să modificăm ceva în plus și la legea veche, nu pentru institutele de cercetări sau pentru firmele deosebit de puternice care, odată cu apariția acestei legi, într-adevăr, au o șansă în plus, și lipsea această lege sau această legislație, să creăm o șansă pentru toți care creează ceva în acest domeniu și pentru ceilalți, care doresc să preia și să producă în urma acestui eveniment într-adevăr tehnologii de vârf, să aibă această șansă de scutire de impozit pe o perioadă anume.

Și, atunci, într-adevăr, cele două legi coroborate și mai cu seamă cei care lucrează la instituțiile statului în cercetare, în universități o să aibă o șansă în plus ca creațiile lor să fie și materializate și, în așa fel, acel progres despre care a vorbit și domnul președinte, într-adevăr, va avea succes în țară. Noi susținem această lege. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al PC.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Având în vedere că în ultima perioadă se vorbește, din nou, de o reindustrializare, de o redezvoltare a economiei românești, va trebui să punem în acord cu Uniunea Europeană legislația românească privind invențiile și brevetele de serviciu.

În același timp, să-i protejăm pe cei care investesc în acest domeniu de cercetare și de inventică și, în același timp, pe cei care au acea sclipire tehnologică de a revoluționa industria sau orice domeniu... în domeniul de inventică să poată fi protejat.

De aceea, grupul nostru susține această lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Conform procedurii, vă întreb dacă mergem în calupuri de câte 10.

Sunteți de acord? Da. Mulțumesc foarte mult. 1–10.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 11–20. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 21–27. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate. Mulțumesc foarte mult. Proiectul merge la votul final.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolăescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din 11 martie 2014, ședință la care din 32 de membri au participat 27. Și, în final, cu unanimitate de voturi, comisia propune dezbaterea și adoptarea în forma care a fost prezentată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale?

Nu sunt.

Proiectul de lege, nefiind amendamente, merge la votul final.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect.

Raportul face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiativa a fost adoptată de Senat în 19 noiembrie 2013.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 23 aprilie ca Zi a cărții.

Inițiativa legislativă a fost dezbătută la lucrările comisiei în data de 9 decembrie.

La lucrări au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 22. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de lege privind declararea zilei de 23 aprilie Ziua cărții.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Nefiind amendamente... Scuzați-mă! Avem patru amendamente.

Dați-mi voie să intrăm direct pe amendamente. Amendamentul nr. 1, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Amendamentul nr. 2, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Amendamentul nr. 3, obiecții, comentarii?

Nu. Aprobat.

Amendamentul nr. 4, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat. Mulțumesc.

Merge la votul final.

Are caracter ordinar.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Această lege a voluntariatului aduce în România un concept recunoscut în Uniunea Europeană, care ajută în general tinerii pentru obținerea mai ușor a unor locuri de muncă, și anume faptul că, prin această lege, statul român, instituțiile care funcționează pe teritoriul statului român vor recunoaște voluntariatul drept experiență profesională.

Mai mult, încă două prevederi importante ale acestei legi se referă la faptul că va fi introdus contractul de voluntariat în mod obligatoriu, astfel încât să ne asigurăm că, în spatele unor acțiuni de voluntariat, pretinse de voluntariat, nu se ascunde munca la negru, iar certificarea calității de voluntar va fi făcută prin niște documente, certificate de voluntariat.

Sunt convins și îmi exprim întreaga încredere că această lege va ajuta în primul rând voluntarii, pentru că principalul beneficiar într-o astfel de acțiune este voluntarul însuși, însă și, în general, mediul social și economic din România.

Această lege își propune astfel să ajute generația tânără din România pentru a găsi mai ușor locuri de muncă. Vă mulțumesc foarte mult.

Sper să o votăm împreună la votul final.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea inițiatorilor, Alina Ștefania Gorghiu. Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

E un proiect foarte important.

Se lucrează la el – nu neapărat în forma asta –, să știți, de peste trei ani de zile și vreau, ca inițiator și ca membru al Comisiei juridice, să mulțumesc tuturor celorlalți 100 și aproape 20 de colegi care au semnat inițiativa, dar mai ales societății civile, pentru că ea a venit cu ideile în principal. Noi am ajutat să le pună în practică. Și ministerul, de asemenea, a fost foarte disponibil. Sunt câteva lucruri pe care vreau să le enumăr aici, pentru că sunt extrem de relevante. E o lege pentru care, într-o societate în care problema șomajului în rândurile tinerilor este una extrem de sensibilă și lipsa de experiență, așa cum spunea domnul Sturzu, îi determină să aibă o problemă cotidiană în găsirea jobului, Camera Deputaților face astăzi un pas important în aducerea Legii voluntariatului într-un context european.

Sunt mai multe amendamente care merită amintite.

Fără să reiau foarte mult temele anterioare, dar amendamentele sunt din ultima ședință a Comisiei juridice și cred că faptul că voluntariatul se va desfășura de acum încolo în baza unui contract semnat în formă scrisă, faptul că acest contract de voluntariat va obliga organizația-gazdă să asigure desfășurarea activităților sub coordonarea unui coordonator de voluntari, faptul că la finalul perioadei de voluntariat organizația-gazdă va elibera un certificat de voluntariat la care să se anexeze un raport de activitate, faptul că, în baza art. 10 alin. (2), se statuează că: „Activitatea de voluntariat se consideră activitate și experiență profesională sau de specialitate, în funcție de tipul activității întreprinse, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.”, toate lucrurile acestea reprezintă o noutate și o modalitate prin care legiuitorul, noi, astăzi, încercăm să atragem cât mai mulți tineri în piața muncii, în piața voluntariatului. Și cred că lucrul acesta ne va reuși dacă cu sprijinul fiecărui coleg de-al nostru vom și promova legea aceasta.

Vă mulțumesc foarte mult și să știți că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va sprijini legea.

Și eu vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Doamna deputat Boghicevici a ridicat mâna prima. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Mă bucur de această inițiativă.

Felicit inițiatorii!

Mulțumesc foarte mult.

Numai o secundă, că sunt inițiatorii, nu pot să vă dau cuvântul. Da, numai inițiatorii. Sunt mai mulți și atunci pot să vorbească. Sunt 130 și ceva.

Dacă vor să vorbească, n-am ce să le fac. Regulamentul nu... Unde nu distinge, noi suntem pentru.

Din partea Comisiei juridice, cine prezintă raportul?

Doamna deputat, aveți cuvântul, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind reglementarea activității de voluntariat în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

Trebuie precizat faptul că, în prezent, există o Lege a voluntariatului. Prin acest proiect legislativ, ea este îmbunătățită.

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, vă spun sincer că mi-ar fi plăcut ca și noi să fim invitați la dezbaterile pe care, probabil, dumneavoastră le-ați avut împreună cu cei din societatea civilă, pentru că eu cred că toată legislația aceasta privind voluntariatul trebuie coroborată cu legislația privind munca.

În Arad am încercat, prin toate acțiunile mele, să cooptez în acțiunile sociale voluntari. La nivelul județului Arad există un centru de voluntariat în subordinea consiliului județean, care are o experiență de peste cinci ani de zile.

Mi-ar plăcea foarte mult ca această cultură a voluntariatului să fie implementată în România, pentru că, în Uniunea Europeană, acest concept este bine înțeles, iar, la angajare, tinerii care au realizat activități de voluntariat au o bonificație sau o prioritate.

Cu siguranță că această legislație trebuie coroborată cu tot ceea ce înseamnă legislația privind munca.

Noi vom susține acest proiect, deși ne-ar fi plăcut să se țină seama de toate observațiile pe care le avem la acest raport și dezbaterile cu societatea civilă să fi fost mult mai intense. Sper ca preocuparea colegilor noștri să se îndrepte și spre ceea ce înseamnă angajarea tinerilor, pentru că vă aduc la cunoștință că avem 400 de milioane de euro puși la dispoziție de către Comisia Europeană pentru angajarea tineretului, iar aceste legi pe care noi le adoptăm astăzi în Parlament să fie coroborate cu acest proiect – garanția pentru tineri.

Mulțumesc. Domnule deputat, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al PDL. UDMR! Scuzați-mă, iertați-mă! M-am speriat. Acum am văzut. De la o vârstă încolo...

Domnule președinte, Stimați colegi,

Prin această nouă Lege a voluntariatului facem un nou pas spre integrarea tinerilor pe piața forței de muncă. Facem un pas mic, așa cum am făcut și anul trecut, un pas mic cu Legea stagiaturii, dar acești pași vor contribui în timp la o mai bună integrare a tinerilor pe piața forței de muncă.

Din acest punct de vedere, UDMR va susține acest proiect de lege, așa cum tinerii UDMR au susținut acest proiect de la bun început, așa cum ei au participat la dezbaterea publică, au participat la elaborarea acestei legi, au participat și la îmbunătățirea ei în momentul în care a intrat în Parlament.

Totodată, această lege aduce un beneficiu mare societății civile, pentru că face voluntariatul mult mai atractiv, face voluntariatul mult mai atractiv pentru tineri, iar, astfel, societatea civilă va beneficia de această lege.

Vă mulțumesc.

UDMR va susține acest proiect.

Mulțumesc, domnule deputat.

Și, încă o dată, scuze! Păcat că e Paștele târziu, dar nu uit până la anul.

Grupul parlamentar al PSD.

Domnule Sturzu, aveți cuvântul. Domnul Sturzu, e ziua lui astăzi, vrea să vorbească, și să centreze, și să dea cu capul.

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

O să și centrez, o să și dau cu capul astăzi, pentru că această lege este o lege foarte importantă și vreau să mulțumesc fiecărei colege și fiecărui coleg parlamentar care va vota pentru această lege.

Trebuie să vă asigur însă că această lege nu este o chestiune nouă.

Personal, lucrez, împreună cu federațiile de ONG-uri și ONG-urile, societatea civilă, la această lege încă din 2012,

când nici măcar nu eram parlamentar, lucram la Guvern ca și consilier pe probleme de tineret al prim-ministrului. Însă, acest subiect al voluntariatului în România este un subiect foarte important și am ținut ca, alături de mine, pe acest proiect de lege să își pună semnătura cât mai mulți parlamentari de la cât mai multe partide.

Și vreau să mulțumesc aici colegilor noștri de la Partidul Național Liberal, de la UNPR și PC, partenerii noștri, de la UDMR, care au semnat alături de noi, pentru că, recunosc, am insistat ca această lege să fie susținută de cât mai mulți parlamentari, astfel încât să treacă prin comisii, să treacă la votul final.

Vreau să-i liniștesc și pe colegii noștri de la Partidul Democrat Liberal, mai ales pe colega noastră din Arad. Acolo am avut una dintre cele mai interesante dezbateri. Și trebuie să vă spun că, în ultimul an, ultima jumătate de an, am avut o serie de dezbateri foarte interesante și foarte importante alături de oameni și reprezentanți ai ONG-urilor din toată țara. Am fost la Iași, am fost la Cluj, am fost la Arad, am fost peste tot în țară unde oamenii au avut lucruri de spus pe această lege, iar rezultatul pe care îl vom vota astăzi la votul final este un rezultat important al muncii întregii societăți.

Și încă un lucru foarte important pe care vreau să vi-l spun astăzi este că vreau să transmit de aici, de la tribuna Parlamentului, un mesaj către tinerii din România, către tinerii care se uită la Palatul Parlamentului și să le spun că această instituție poate să funcționeze.

Această lege este un exemplu de pragmatism al tinerilor din România și al tinerilor politicieni. Menționez acum, aici, că această lege a fost depusă la Senat în septembrie anul trecut și iată că astăzi, în mai, la opt luni distanță – cu sărbători, cu campanie electorală, cu tot ce am avut în această perioadă –, această lege ajunge la votul final.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, aveți cuvântul.

Am o completare de făcut.

Îmi cer scuze!

Mulțumesc tuturor parlamentarilor tineri, așa este, că toți suntem tineri.

Mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această lege este o lege bună în ansamblu.

Este puțin stufoasă și greoaie, dar este perfectibilă.

În calitate de coinițiator, pot spune că eu încurajez această formă, având în vedere că și la cabinetul meu parlamentar am voluntari tineri studenți, care sunt foarte interesați, și recomand colegilor mei parlamentari să facă acest lucru, pentru că foarte mulți studenți vor să facă această formă de practică în viață.

În consecință, Partidul Național Liberal sprijină această lege.

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Intrăm pe amendamentele admise și respinse. Calupuri de câte zece, da? Procedură? Când începem la amendamente, da? De la amendamentul 1 la 10? Domnul Árpád.

## Domnule președinte,

În acest raport s-a strecurat o eroare materială.

O concepție corectă ca art. 2 să devină art. 1 și art. 1 să devină art. 2... au fost enumerate toate alineatele, numai că la punctul 4 apare nemodificat. Și dacă alin. (3) din art. 1 rămâne nemodificat și mai apare și la alin. (2) textul identic, încă o dată, mi se pare că e de prisos.

Ca atare, cred că este o eroare materială și la punctul 4 trebuie să apară „se elimină”.

Între amendamentul admis de la nr. 1 și până la 10 mai sunt obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate. 11–20, obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. 21–30, obiecții, comentarii? Domnule Ciprian Nica, spuneți care.

La numărul 23...

Pagina 8.

Da.

Cu privire la textul propus pentru art. 7 alin. (2), împreună cu Consiliul Legislativ, se impune eliminarea cuvântului „desfășurate” și, cu permisiunea dumneavoastră, dau citire textului așa cum este propus acum.

La alin. (2) se elimină cuvântul „desfășurate”.

Eu nu îl văd.

„Autoritățile administrației publice...”

A, ba da.

Mai citesc textul cum...?

Este corect.

De la microfon, domnule vicepreședinte. De la microfon. Comisia?

Aprobă?

Păi, vă rog frumos, la microfon, să rămână pe stenogramă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Așa e, colegul nostru are dreptate. Este o eroare materială și trebuie eliminat, că era dublă reglementare și nu este normal.

Da, da. Deci merge „...autorități... în activitățile de interes public de către voluntari”.

Nu?

„Autoritățile administrației publice locale se întâlnesc anual cu reprezentanții legali ai organizației-gazdă, desfășurate pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care le conduc...” și textul curge mai departe.

Deci primul „desfășurate”, nu al doilea.

Primul, primul.

## Perfect!

Deci este eroare materială.

Comisia este de acord, la propunerea Grupului parlamentar al UDMR, colegii parlamentari sunt de acord, e o eroare materială.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun. Corect. Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Deci este o eroare materială – eliminarea cuvântului.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele, ca să fim mai catolici.

Bun.

Eliminarea cuvântului „desfășurate” din art. 7 alin. (2), amendamentul 23 admis.

Aprobate. De la 31 la 40, obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. De la 41 la 50, obiecții, comentarii? 43, pagina 13.

Da, domnule președinte, aici este o eroare materială.

S-a reluat aproape în totalitate textul de la art. 10. Prin urmare, art. 10 rămâne și propun eliminarea art. 11 așa cum este redactat în proiect.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Se propune eliminarea art. 11. Pregătiți-vă cartelele. Se repetă art. 10.

De la amendamentul 44 la amendamentul 50, obiecții, comentarii?

Nu. Aprobate. 83, pagina 20.

La numărul 83 din raport, cu privire la textul propus pentru art. 15, se consideră că cuvântul „săvârșite” este superfluu și se sugerează eliminarea acestuia.

„Dreptul de a constata abaterile voluntarului săvârșite raportate la clauzele stabilite.”

Exact, domnule președinte.

Se elimină „săvârșite”, pentru că e superfluu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Pregătiți-vă cartelele.

Se elimină „săvârșite” din textul amendamentului admis de către comisie la poziția 83, pagina 20.

S-a eliminat. Rămâne textul așa cum ați spus, este o sintagmă superfluă.

Deci „săvârșite” se elimină din text.

Amendamentul 84 până la 90, obiecții, comentarii? Nu.

Aprobate.

Amendamentul 91 până la 100? Domnule deputat, aveți cuvântul. Ce articol? Ce număr?

92.

Nu.

Aprobate.

De la amendamentul 51 la amendamentul 60, obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la amendamentul 61 la amendamentul 70, obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la amendamentul 71 la amendamentul 80, obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la amendamentul 81 la amendamentul 90, obiecții, comentarii?

92, art. 17 din aprobate, pagina 22.

Art. 17 teza a doua. Se propune în teza a doua introducerea cuvântului „exclusivă” și, atunci, textul va fi: „...în condițiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate din culpa exclusivă a voluntarului.”

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Deci introducerea cuvântului „exclusivă”.

Textul rămâne în felul următor, art. 17 ultima teză: „În situația în care, prin desfășurarea activităților de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terțe persoane, organizațiagazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condițiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului.”

Da?

Mulțumesc foarte mult.

Acesta este textul aprobat.

De la amendamentul 93 la amendamentul 100, obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

De la amendamentul 100 la amendamentul 107 – scuzați-mă! –, 103. Am greșit. 103, pagina 24.

Obiecții, comentarii?

Nu.

Aprobate.

Textul merge la votul final. Are caracter ordinar.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În prezent sunt foarte multe autorități publice locale care nu dețin o bază de date actualizată cu situația imobilelor și nici personal suficient pentru a constata contravențiile în timp util.

Astfel, modificarea propusă are ca scop facilitarea activității autorităților publice în vederea constatării contravențiilor și a aplicării amenzilor prevăzute la art. 26 al prezentei legi, având în vedere faptul că data săvârșirii infracțiunii nu poate fi localizată în timp.

Dorim ca termenul de prescripție să fie calculat cu precizie de la data luării la cunoștință de către autoritățile competente.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, domnul Ion Călin, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată în dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 31 din

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere al Guvernului, care a fost negativ, dar și avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii.

Vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 19 noiembrie 2013, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ca dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 să se prescrie în termen de cinci ani de la data săvârșirii faptei, și nu în termen de doi ani, cum este prevăzut în prezent.

Însă, luând în considerare prevederile art. 154 alin. (1) lit. e) din Codul penal, prin amendamentele admise s-a stabilit ca dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 să se prescrie în termen de trei ani de la data săvârșirii faptei.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu următoarele amendamente admise, pe care le prezentăm în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, Grup parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

L-am ascultat pe unul dintre inițiatorii proiectului de act normativ și trebuie să recunosc că, între textul inițiativei legislative propuse de Domnia Sa și de colegii Domniei Sale și textul final, cu amendamentele din Comisia pentru administrație publică, așa cum au fost ele adoptate, e o diferență de la cer la pământ.

Una e să spui că se prescrie fapta de la data luării la cunoștință de către organul abilitat, cum era propunerea, și alta e să-ți iasă textul de lege cu creșterea sau prelungirea termenului la trei ani de la doi ani, dar de la data săvârșirii faptei.

Eu cred că, în Comisia pentru administrație a Camerei Deputaților, cei care sunt membri acolo au hotărât, în temei legal, în temei corect, normal, ceea ce trebuie să se întâmple. Poate că, într-adevăr, creșterea termenului de prescriere de la doi la trei ani este necesară. Poate. Deși și textul actual, pe 26 și pe 31, este suficient.

În doi ani de zile, orice primărie, orice funcționar este imposibil să nu constate o încălcare a legislației în materia construcțiilor. Dar, dacă vreți să creștem de la doi la trei ani termenul de prescriere, atunci și Partidul Democrat Liberal susține forma adoptată cu amendamente în Comisia pentru administrație publică.

Mulțumesc foarte mult. Alte luări de cuvânt?

Nu sunt.

Mergem mai departe la cele patru amendamente.

Dacă la cele patru amendamente există obiecții, comentarii, de la 1 la 4?

Nu.

Aprobate.

Merge la votul final.

Reamintesc, are caracter ordinar legea.

Da?

Dragi colegi,

Mai luăm un proiect de lege, după care vă reamintesc, la ora 12.30, votul final.

Nu avem cvorum de vot final, membrii Biroului permanent merg direct la Biroul permanent al Camerei Deputaților, dumneavoastră mergeți la comisii. Dar, dacă, Doamne ferește, nu avem cvorum pentru votul final...

Acesta este ultimul.

E 12 fără un minut.

Mulțumesc frumos.

Cred că era bine dacă ascultam inițiatorul înainte, domnul deputat Știrbu.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Păi dacă eu am cerere de retrimitere la comisie, ce să fac? Știți foarte bine: respingerea, retrimiterea la comisie trebuie să le supun la vot de îndată.

Proiectul de lege pentru completarea art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.

Are caracter ordinar.

Termen de retrimitere la comisie două săptămâni.

Domnule președinte,

Și acesta, și următorul, ca să câștigăm timp, le cerem înapoi la comisie. Primul, o săptămână, al doilea, două săptămâni.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Bun.

Încep ușor.

Primul proiect, acesta, Pl-x 463/2013, termen, o săptămână, retrimitere la comisie.

Retrimis la comisie. Termen, o săptămână.

Vă mulțumesc, domnule președinte. O chestiune tehnică.

Am primit lista cu punctele care sunt trecute pe ordinea de zi la vot final acum, însă tot pe site este o listă lungă, de 84 de puncte, tot pentru vot final, pentru data de 27 mai 2014. Așadar, pentru cine verifică pe internet, există o contradicție de listă de vot final.

Domnule deputat...

Știu, știu că s-a anunțat.

Domnule deputat,

Dumneavoastră ați ascultat ce spune președintele de ședință și președintele Camerei?

Este obligația principală să ascultați ce am spus eu. Comitetul liderilor a stabilit lista de vot final. Este obligația lor. Eu o prezint liderilor grupurilor parlamentare și o publicăm pe site. Sunt cinci minute de când au hotărât. De aceea unii dintre noi au lider de grup. Ceilalți care n-au sunt neafiliați. Asta-i șansa lor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Luați loc în bancă.

Vă mulțumim pentru prezență.

Vă reamintesc că, după vacantarea postului domnului Giurescu, cvorumul de ședință este 201, până îi validăm pe ceilalți colegi care au venit.

Domnule Grama, luați loc, vă rugăm frumos. Îmi face o mare plăcere că ați venit pe la București. Vă mulțumim foarte mult. Luați loc! Stați acolo, aproape de domnul Itu, că vă învață de bine, să știți, nu vă învață de rău!

A venit și domnul Tudose, deci putem să începem acest vot final. Deja lucrurile sunt... A venit Europa alături de noi.

Vă mulțumim foarte mult.

UDMR-ul, OK cu lista, da?

Mulțumesc foarte mult. Domnul Tinel Gheorghe, lista? Începem votul final? OK!

Domnul Pambuccian?

Vă mai gândiți un pic, da? Am înțeles. Domnul Neacșu? Bun!

Domnul Scutaru? Domnul Ciucă, OK, da?

Bun!

Proiect de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Numai o secundă! Înainte de aceasta o să-l rog pe domnul secretar să vă spună câteva cuvinte.

Adrian, ai cuvântul.

## **Domnul Adrian Nicolae Diaconu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Constat că a trecut un termen nepermis de lung de la consfințirea unui rezultat dezastruos pentru PP-DD la alegerile europarlamentare fără ca cineva din conducerea partidului să aibă vreo reacție.

Înțeleg să-mi asum partea mea de vină pentru acest rezultat, pentru că, deși am conștientizat din timp derapajele, am preferat să tac dintr-o prietenie și o loialitate greșit îndreptate până astăzi, când demisionez din toate funcțiile politice, inclusiv din Grupul parlamentar al PP-DD, și voi activa ca deputat neafiliat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

1. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de

deputat.

2. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile – COM(2013) 837.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

4. Legea privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”,

reexaminată la cererea Președintelui României.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru drepturile omului și Comisia juridică propun adoptarea cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu amendamente.

5. Proiectul de lege privind modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003...

Domnule Andronache, vă rog frumos, explicarea votului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să explic votul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, reiterând faptul că am votat împotriva acestui raport, deoarece un punct din cererea de reexaminare nu a fost admis în cadrul comisiei și ați votat pentru acel raport, în sensul în care nu a fost definit regimul juridic al fundației: este de drept public sau este de drept privat. Practic, se creează un fel de struțo-cămilă. Nu se știe exact care va fi regimul juridic al acestei fundații. Se dublează, practic, atribuțiile Agenției pentru Romi și vom fi foarte curioși să vedem care va fi regimul juridic pe care îl vor urma angajații acestei fundații. Vor fi funcționari publici sau vor fi angajați, pur și simplu, după regimul juridic al dreptului muncii?

Este o întrebare la care nu s-a răspuns și de aceea am votat împotrivă.

Vă mulțumim.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc, domnule deputat. Continuăm.

5. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”.

Legea este ordinară.

Procedură de urgență.

Comisia pentru transporturi vă propune adoptarea proiectului de lege.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2013 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acțiuni deținute de Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – SA și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale „Distrigaz Sud” – SA București și a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale „Distrigaz Nord” – SA Târgu-Mureș, precum și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice, precum și a termenelor prevăzute la alin. (2) și (4) ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea și finalizarea privatizării societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice „Electrica Moldova” – SA și „Electrica Oltenia” – SA.

Legea este ordinară.

Procedura este de urgență.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare vă propune adoptarea proiectului de lege.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2013 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

- Legea este ordinară.

Procedura este de urgență.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu

vă propun adoptarea proiectului de lege.

-

8. Proiectul de lege privind invențiile de serviciu. Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii și servicii vă propune adoptarea proiectului de lege.

-

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării Consiliului Concurenței la activitățile Comitetului de Concurență al OCDE și pentru aprobarea plății unei contribuții financiare de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la organismele internaționale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

10. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua cărții.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege.

-

11. Proiectul de lege privind reglementarea activității de voluntariat în România.

Legea este ordinară.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune adoptarea proiectului de lege.

12. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vă propune adoptarea proiectului de lege.

13. Proiectul de lege pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului vă propune adoptarea proiectului de lege.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2014 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Legea este organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

După cum știți, s-a îndeplinit termenul constituțional pentru dezbatere și vot final; a fost depășit, astfel încât merge la Senat.

15. Următorul proiect de lege, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 251 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

Legea este organică.

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune adoptarea propunerii legislative.

Urmează votul secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind încuviințarea arestării preventive a unui deputat.

Acest proiect de hotărâre a fost dezbătut în ședința Camerei noastre în 6 mai 2014, împreună cu raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și cererea ministrului justiției de încuviințare a arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu.

Pentru constatarea rezultatului votului, potrivit art. 123 alin. (6) din regulament, trebuie să constituim o comisie de numărare și validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei doi secretari de ședință.

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să facă propunerile.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule președinte,

Îl propun pe domnul deputat Bónis István.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al PDL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Îl propun pe domnul deputat Gheorghe Udriște.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Grupul parlamentar al minorităților naționale îl propune, ca de obicei, pe domnul Amet Varol.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD.

Grupul parlamentar al PSD îl propune pe domnul deputat Mircea Dobre.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Grupul PNL îl propune pe domnul deputat Mircea Dolha.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar conservator. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator îl propune pe domnul deputat Tănăsescu Andrei.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PP-DD, domnule deputat. Domnule Fenechiu. Grup parlamentar PP-DD, domnul deputat Fenechiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PP-DD îl propune pe domnul deputat Mihai Deaconu.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc foarte mult.

Supun această listă votului dumneavoastră.

Pregătiți-vă cartelele.

Urmează să începem votul secret cu bile.

Reamintesc prevederile art. 126 din regulamentul nostru, potrivit cărora bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru, în cazul prezentului vot, pentru proiectul de hotărâre, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în aceeași urnă înseamnă vot nul.

Înainte de a-i ruga pe cei doi chestori – chestorii, domnul Mircea Drăghici, vă rog frumos să luați loc în bancă, domnul Seres Dénes, vă rog frumos să luați loc aici –, pe procedură, domnul Márton Árpád.

Un pic de liniște, dragi colegi.

Domnule Márton Árpád, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Pentru a evita eventualele neînțelegeri, e bine să precizați ce conține hotărârea.

Avem un raport și o hotărâre.

Votăm despre hotărâre, ați spus destul de clar, dar să specificați și ceea ce conține hotărârea, pentru că are alt conținut decât raportul.

## Mulțumesc.

Domnule deputat Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice, vă rog frumos să explicați ce se votează. Proiectul de hotărâre de încuviințare a arestării preventive se votează.

Domnule deputat, explicați acest lucru colegilor noștri.

Se va vota proiectul de hotărâre supus votului plenului, respectiv de încuviințare a cererii Parchetului general.

Raportul comisiei este o sugestie pe care comisia o face plenului doar.

## Perfect!

Este o clarificare pe care vreau s-o rețină și reprezentanții mass-media.

Proiectul de hotărâre este de încuviințare a arestării preventive.

Raportul comisiei este unul de recomandare pentru plenul Camerei.

Domnul deputat Popescu are cuvântul. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră, încercând să vă conving că nu sunt un pericol public.

Este vorba despre o chestiune care s-a întâmplat acum doi ani de zile, în perioada Sărbătorilor Pascale, nicidecum în campania electorală, și nu m-am opus vreun moment bunului mers al justiției.

De altfel, în perioada de o lună de zile de când s-a declanșat această operațiune, chiar în ziua de Sfântul Gheorghe, am fost săptămânal la Parchet pentru clarificări și nu am de gând să fug nici din fața justiției, după cum am mers și la Comisia juridică pentru a da clarificările lămuritoare.

Mulțumesc Comisiei juridice, colegilor din Comisia juridică, care au dat un raport negativ cererii de arestare preventivă, și vă solicit și dumneavoastră să nu mă considerați un pericol public.

Nu facem astăzi un act de justiție, ci, pur și simplu, având în vedere că de un an și jumătate suntem colegi, cred că nu este nimeni aici prezent care poate spune că aș fi un pericol public.

De altfel, pe unii vă cunosc de ceva mai multă vreme și cred că v-am demonstrat acest lucru.

Vă mulțumesc și vă asigur de întregul meu respect.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Diaconu, secretarul Camerei Deputaților, va face prezența.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

|Adam Ioan<br>Adam Luminița Pachel<br>Adăscăliței Constantin<br>Alexe Costel|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent| |---|---| |Alexe Florin Alexandru|prezent| |Almăjanu Marin|absent| |Amet Varol|prezent| |Anastase Roberta Alma|absentă| |Andea Petru|prezent| |Andronache Gabriel<br>Anghel Gabriela Lola|prezent<br>prezentă| |Antal István|prezent| |Anton Marin|prezent| |Anușca Roxana Florentina|prezentă| |Ardeleanu Sanda Maria|absentă| |Arsene Ionel|prezent|

88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/6.VI.2014

|Avram Constantin|prezent|Ciubotaru Lucian Manuel|absent| |---|---|---|---| |Avram Marian|prezent|Ciucă Liviu Bogdan|prezent| |Axente Ioan|prezent|Ciuhodaru Tudor|prezent| |Babuș Radu|prezent|Ciurariu Florin|absent| |Balan Ioan|absent|Cocei Erland|prezent| |Baltă Mihai|prezent|Codîrlă Liviu|prezent| |Hrebenciuc Viorel|prezent|Comșa Cornel George|prezent| |Bălan Ion|prezent|Condurățeanu Andrei Răzvan|prezent| |Bănicioiu Nicolae|Guvern|Constantin Daniel|Guvern| |Bărbulescu Daniel Ionuț|prezent|Cosma Vlad Alexandru|prezent| |Bejinariu Eugen|prezent|Costin Gheorghe|prezent| |Benga Ioan|prezent|Covaci Dorel|prezent| |Berci Vasile|prezent|Cozmanciuc Corneliu Mugurel|prezent| |Birchall Ana|prezentă|Crăciunescu Grigore|prezent| |Blăjuț Viorel Ionel<br>Blănariu Valentin|absent<br>absent|Cristea Aurelia<br>Cristea Victor|Guvern<br>prezent| |Boboc Valentin Gabriel<br>Bode Lucian Nicolae<br>Bogdan Gheorghe Dănuț<br>Bogdănici Camelia Margareta<br>Boghicevici Claudia<br>Bónis István<br>Borbély László<br>Bordeianu Dan<br>Bot Octavian<br>Bucur Constantin Alin<br>Bucura-Oprescu Simona<br>Budurescu Daniel Stamate<br>Buican Cristian<br>Buicu Corneliu Florin<br>Burlacu Ștefan<br>Calimente Mihăiță<br>Caloianu Mario Ernest<br>Băișanu Ștefan Alexandru<br>Calotă Florică Ică<br>Canacheu Costică|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Cristian Horia<br>Cseke Attila Zoltán<br>Culețu Dănuț<br>Roman Petre<br>Cupă Ion<br>Cupșa Ioan<br>Daea Petre<br>Dalca Ștefan Petru<br>Dascălu Constantin<br>Deaconu Mihai<br>Delureanu Virgil<br>Diaconu Mihai Bogdan<br>Murgu Neagu<br>Moisii Constantin<br>Dima Toader<br>Diniță Ion<br>Dîrzu Ioan<br>Doboș Anton<br>Dobre Mircea Titus<br>Dobre Victor Paul<br>Dobrinescu Traian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cazan Mircea Vasile|absent|Dolha Mircea|absent| |Călin Ion|prezent|Dolha Nechita Stelian|prezent| |Căprar Dorel Gheorghe|prezent|Ciurariu Florin|prezent| |Cătăniciu Steluța Gustica|prezentă|Dolineaschi Andrei|absent| |Cernea Remus Florinel|prezent|Donțu Mihai Aurel|prezent| |Chebac Eugen|prezent|Dragnea Nicolae Liviu|Guvern| |Cherecheș Florica|absentă|Dragomir Gheorghe|prezent| |Chiriță Dumitru|prezent|Dragomir Maria|prezentă| |Chirteș Ioan Cristian|prezent|Dragomir Viorel Marian|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent|Drăghici Mircea Gheorghe|prezent| |Chițoiu Daniel|absent|Drăghici Sonia Maria|absentă| |Cioată Cezar|prezent|Drăgușanu Vasile Cătălin|prezent| |Ciobanu Gheorghe|prezent|Dumbrăvanu Paul|prezent| |Ciobanu Liliana|prezentă|Dumitrache Ileana Cristina|prezentă| |Ciocan Dan|prezent|Dumitru Georgică|absent| |Ciofu Tamara Dorina|absentă|Dumitru Ioana Jenica|prezentă| |Ciolacu Ion Marcel|prezent|Dumitru Ovidiu Ioan|prezent| |Dușa Mircea|Guvern|Ionescu George|prezent| |---|---|---|---| |Emacu Gheorghe|prezent|Iordache Florin|prezent| |Enache Marian|prezent|Irimie Vicențiu Mircea|prezent| |Enea Constantin Cosmin|absent|Iriza Scarlat|prezent| |Eparu Ion|absent|Ispir Raluca Cristina|prezentă| |Erdei-Dolóczki István|prezent|Itu Cornel|prezent| |Fejér László Ődőn|prezent|Kelemen Atilla Béla László|prezent| |Fenechiu Cătălin Daniel|prezent|Kelemen Hunor|prezent| |Firczak Gheorghe|prezent|Kerekes Károly|prezent| |Florea Damian|prezent|Kereskényi Gábor|prezent| |Florea Daniel|absent|Khraibani Camelia|prezentă| |Fonta Nuțu|prezent|Korodi Attila|Guvern| |Frăticiu Gheorghe|absent|Laza-Matiuța Liviu|prezent| |Galan Constantin|prezent|Longher Ghervazen|prezent| |Ganț Ovidiu Victor<br>Gavrilescu Grațiela Leocadia<br>Găină Mihăiță<br>Geantă Florian Daniel<br>Gerea Andrei Dominic<br>Gheorghe Florin<br>Gheorghe Tinel<br>Ghera Giureci Slobodan<br>Ghiță Sebastian Aurelian<br>Ghiveciu Marian<br>Gireadă Dumitru Verginel<br>Dolha Mircea<br>Gliga Vasile Ghiorghe<br>Gorghiu Alina Ștefania<br>Grama Horia<br>Grecea Maria<br>Grindeanu Sorin Mihai<br>Gudu Vasile<br>Gunia Dragoș Ionel<br>Guran Virgil<br>Gust-Băloșin Florentin<br>Gurzău Adrian<br>Gvozdenovici Slavomir|prezent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent|Lubanovici Mircea<br>Lupu Mihai<br>Man Mircea<br>Manda Iulian Claudiu<br>Manea Victor Gheorghe<br>Manolache Marius<br>Manolescu Oana<br>Marcoci Vlad<br>Marcu Nicu<br>Marcu Viorica<br>Marian Ion Cristinel<br>Marin Gheorghe<br>Markó Attila Gabor<br>Marocico Ion<br>Martin Eduard Stelian<br>Márton Árpád Francisc<br>Máté András Levente<br>Matei Călin Vasile Andrei<br>Mazilu Constantin<br>Măduța Flavius Luigi<br>Melinte Ion<br>Merka Adrian Miroslav<br>Mihai Aurelian<br>Mihăilă Ioan|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Harbuz Liviu|prezent|Mihăilescu Ion Bogdan|prezent| |Hărău Eleonora Carmen|prezentă|Militaru Lucian|absent| |Holban Titi|prezent|Mincă Liliana|prezentă| |Horga Vasile|prezent|Mircovici Niculae|prezent| |Hrebenciuc Viorel|prezent|Mironescu Răzvan Horia|prezent| |Hulea Ioan|prezent|Mitrea Manuela|prezentă| |Iacoban Sorin Avram|prezent|Mitrea Miron Tudor|prezent| |Iacob-Ridzi Monica Maria|prezentă|Mîrza Gavril|prezent| |Ialomițianu Gheorghe|prezent|Mocanu Adrian|prezent| |Iancu Iulian|prezent|Mocanu Vasile|prezent| |Iane Daniel|prezent|Mocioalcă Ion|prezent| |Iane Ovidiu Cristian|prezent|Mocioi Niculina|prezentă| |Ibram Iusein|prezent|Moisii Constantin|prezent| |Ignat Miron|prezent|Moldovan Carmen Ileana|absentă| |Iliuță Vasile|absent|Moldovan Ioan|prezent| |Intotero Natalia Elena|prezentă|Moldovan Iosif|absent| |Ionescu Aurelian|prezent|Molnar Zsolt|prezent|

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Potrivit rezultatelor, doamnelor și domnilor, se constată că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârii privind încuviințarea arestării preventive.

Domnule secretar general adjunct,

Vă rog frumos să pregătiți documentele, pentru a fi trimise către ministrul justiției.

Ordinea de zi este epuizată.

Vă urez o zi frumoasă și declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților!

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.36._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812604]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 63/6.VI.2014 conține 92 de pagini.**

Prețul: 230,00 lei