Angel Tîlvăr

Mă adresez dumneavoastră în calitate de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României.

Traficul de persoane, „pandemia secolului XXI”, cum a fost numit, reprezintă una din cele mai stringente probleme care amenință, la nivel global, cetățenii și drepturile fundamentale ale acestora. Din nefericire, cu toate că milioane de oameni sunt victime ale sclaviei, la nivel mondial, condamnările în justiție ale acestor cazuri sunt puține.

Deși există identificări mai eficiente ale victimelor și cadrul juridic adecvat, traficul de ființe umane rămâne o crimă în mare parte nepedepsită în întreaga lume, se arată într-un raport al ONU.

În general, procedurile judiciare durează câțiva ani. În astfel de cazuri, când o persoană este traumatizată, are nevoie de asistență și de timp până când este capabilă să vorbească despre experiențele trăite; adesea, victimele înspăimântate își schimbă mărturia sau își retrag declarațiile. Din cauza procesului anevoios, infractorii rămân de multe ori nepedepsiți, explică analiștii.

Grupul pentru combaterea traficului de persoane s-a născut tocmai din continua căutare, la nivel parlamentar, a unor soluții, politici și mecanisme eficiente, pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și a exploatării prin muncă. Este extrem de important pentru noi, țară de origine și destinație pentru acest fenomen, să contracarăm astfel de amenințări, să implementăm strategii de avertizare, dar și de reacție față de aceste realități.

Parlamentul României este unul dintre puținele parlamente naționale ale statelor membre ale UE care au inițiat o procedură menită să contureze parteneriatul și schimbul informațional dintre actorii relevanți din toate sectoarele administrației publice și societatea civilă, în scopul prevenirii și combaterii eficiente a traficului de persoane.

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de trafic de minori români în Marea Britanie s-a încheiat săptămâna trecută cu o prescriere a faptelor.

Salut preocuparea și implicarea societății civile și sper ca deznodământul cazului sus-amintit să nu arunce o umbră de neîncredere asupra activității și eforturilor celor implicați în prevenirea și reprimarea traficului de persoane.

În ultimii ani, alături de colegii mei parlamentari membri ai Grupului pentru combaterea traficului de persoane am întreprins o vastă acțiune de evaluare a situației naționale în domeniu, inclusiv în perspectiva armonizării legislației românești cu Directiva-cadru privind traficul de persoane.

Din dialogul purtat de grupul nostru cu partenerii instituționali sau ONG-uri a reieșit faptul că legislația

românească, atunci când este aplicată, răspunde în mare măsură realităților actuale ale fenomenului traficului de persoane.

Scopul demersurilor noastre este acela de a oferi tuturor formelor de trafic de persoane un răspuns imediat, ferm și adaptat, pentru a reduce numărul victimelor, pentru a diminua și a controla cât mai mult riscurile și vulnerabilitățile, dar și pentru a pedepsi cât mai mulți traficanți.