Corneliu-Mugurel Cozmanciuc

613 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Mai aproape de «România educată»”

După un proces îndelungat de consultații și dezbateri, încetinit de anumite crize economice care ne-au tulburat societatea, promisiunea României educate s-a materializat, în sfârșit, prin reformele legislative prezentate de către Ministerul Educației. Putem afirma cu încredere că suntem pe drumul prin care vom alinia România în rândul statelor occidentale, care recunosc că educația este motorul întregii societăți.

Pentru a obține eficiență maximă în sistemul de învățământ este nevoie de stimulare, de motivație, siguranță și predictibilitate. Toate aceste elemente au fost puse în pericol în timpul pandemiei, când am fost forțați să ne adaptăm la noua formă de educare, remote. Lipsa de interacțiune, care a rezultat și într-o lipsă de ambiționare reciprocă între elevi, alături de imprevizibilitatea care înconjura criza sanitară și de frica pentru sănătatea celor dragi au distras profesorii, elevii și părinții* de la parcursul academic anterior trasat. Astfel, „România educată” nu a rămas la gradul de inițiativă de reformare, ci a devenit o necesitate, pentru a recentra atenția asupra importanței pe care educația o are pentru viitorul țării.

Cele două legi ale educației au stat o perioadă extinsă în etapa de consultare publică tocmai pentru a putea integra opinia și propunerile cât mai multor părți implicate.*

În contextul ședinței

Rezultatul obținut a ajuns astfel să includă contribuția a peste 4.000 de entități cărora le-au fost ascultate ideile despre reformarea sistemului de învățământ.

La nivelul învățământului preuniversitar, focusul principal a fost fenomenul analfabetismului funcțional, care a luat amploare la noi în țară în ultimii ani. Testele PISA ne-au arătat că în rândul elevilor de 15 ani cinci din 10 au cunoștințe matematice și în domeniul științelor sub nivelul minim de performanță.*

Situația este și mai îngrijorătoare dacă vorbim despre competențe de lectură și înțelegerea logică a unui text. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm, iar, pe cât de supărător poate fi, adevărul trebuie recunoscut. Avem nevoie de schimbări majore pentru a ne asigura că generațiile de astăzi și de mâine beneficiază cu adevărat de o educație corespunzătoare. Cauza _statu-quoului_ curent este un cumul de factori, de la nivelul de implicare a cadrelor didactice la discrepanțele sociale care provoacă o segregare în rândul elevilor, la programa deficitară. Toate aceste elemente vor fi combătute prin salarizarea progresivă a profesorilor, prin creșterea valorii burselor de merit și a celor pentru olimpici, prin extinderea Programului „Masă caldă în școli”, prin regândirea sistemului de transport către și de la instituțiile de învățământ, prin posibilitatea de promovare a doi ani de studiu în unul singur. Nu ne dorim doar performanță, ne dorim să facem performanța accesibilă și atractivă pentru toți. La aceste demersuri se adaugă restructurarea examenelor de evaluare națională și a bacalaureatului, pentru a ne asigura că toți elevii care le promovează au dobândit într-adevăr cunoștințele de bază și sunt „echipați” pentru a putea accesa în viitor joburi care să le aducă satisfacție în primul rând lor.

La nivel universitar, reformele corelează autonomia învățământului superior cu responsabilitatea publică. Astfel, integrând multiple îngrijorări din partea studenților cu privire la privilegiile conducerii universităților*, mandatele rectorilor au fost limitate.

Ne dorim ca legile să treacă cât mai repede de avizarea interministerială, să ajungă în Parlament și, ulterior, să fie puse în aplicare, pentru a începe să vedem rezultate cât mai repede.

Aceasta este șansa noastră să schimbăm modul de funcționare a țării, calitatea educației și să introducem principiile echității și egalității.* Prin cele două pachete legislative, vom așeza sistemul de învățământ românesc sub semnul democrației și al eficienței.* Nu vorbim despre un proiect al Ministerului Educației, vorbim despre un proiect care adresează cu adevărat gândurile și îngrijorările cetățenilor și care a integrat contribuțiile lor. Vorbim despre un proiect care va modela fundamental societatea noastră în „mai bine”.