Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·29 septembrie 2009
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Gheorghe Ciocan
Discurs
„Mai mult respect față de Biserica Ortodoxă”
Raportul prezentat marți, 22 septembrie 2009, de Comisia Prezidențială de Analiză a Riscurilor Sociale și Demografice a creat consternare și indignare în rândul clericilor și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin cele două propuneri referitoare la legalizarea prostituției și dezincriminarea consumului de droguri. Biserica Ortodoxă a reacționat de altfel imediat prin purtătorul de cuvânt, care a condamnat ferm. Indignarea Bisericii Ortodoxe a fost sporită de un pasaj din introducerea raportului prin care și preoții sunt considerați o categorie privilegiată de cetățeni: „Până și preoții, de asemenea, o categorie socială cu influență mare în comunitate și la nivel politic central, au obținut privilegii (salarii din bani publici, subvenționarea masivă a construcției și reparațiilor bisericilor, obligativitatea predării religiei în școală, care asigură venituri absolvenților de teologie)”.
Asemenea etichetare este nefondată, în condițiile în care preoții ortodocși, deși reprezintă biserica majoritară din România, primesc doar jumătate din salariu de la stat, iar pentru majoritatea dintre aceștia retribuția bugetară se cifrează în jurul salariului minim pe economie. Cealaltă jumătate de salariu trebuie asigurată de credincioșii din parohie, în condițiile în care, cel puțin în Transilvania, numeroase parohii ortodoxe nu depășesc 100 de familii, din care multe sunt îmbătrânite și nu dispun de resursele financiare necesare.
Pentru a le asigura un statut demn și un trai decent, ar trebui ca preoții să fie salarizați integral de stat. O asemenea măsură se impune cu atât mai mult în Transilvania, unde celelalte biserici și culte sunt sprijinite substanțial sub aspect financiar din străinătate. Bisericile tradiționale maghiare (romano-catolică, reformată, unitară și evanghelică) sunt ajutate din Ungaria și de emigrația maghiară din Occident. Cultele protestante (penticostal, baptist, adventist și altele) sunt ajutate din Occident. Biserica Română Greco-Catolică, ca și Biserica Romano-Catolică sunt ajutate de Vatican. În schimb, sprijinul statului român față de Biserica Ortodoxă a început să se diminueze și pot să dau exemplu în acest sens faptul că în cursul acestui an, începând din luna iunie, în județul Satu Mare a fost suspendată salarizarea a 300 de angajați auxiliari (clopotarii) din parohii ortodoxe, care primeau salariul minim pe economie.
Cu tot respectul pentru aceste culte și față de valorile ecumenice, în mod paradoxal, o anumită ploconire în fața Occidentului și o preluare exhaustivă a principiului discriminării pozitive au generat o discriminare tot mai vizibilă a Bisericii Ortodoxe Române majoritare, care a început să se simtă neglijată și marginalizată, deși de aproape două decenii Biserica se situează pe primul loc în încrederea populației.
Clasa politică românească a refuzat să-i acorde Bisericii Ortodoxe Române statutul de biserică națională, deși aproape 87% din locuitorii României s-au declarat ortodocși la ultimul recensământ al populației. Iar coaliția politică PD-L – PNL – UDMR a afectat profund Biserica Ortodoxă Română prin inițierea și adoptarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, statuând principiul _restitutio in integrum_ , ce este favorabil Bisericii Române Greco-Catolice, care revendică biserici și alte bunuri imobiliare aferente (case parohiale, capele, cimitire, terenuri, păduri) în Transilvania.